Nscut la Segarcea, Vintil Horia (18/31 decembrie 1915 4

aprilie 1992, pe numele su real Vintil Caftangioglu) i-a petrecut

copilria n Moldova i Basarabia. Absolvent al Colegiului
Naional Sfntul Sava, a urmat cursuri la facultile de Drept,
Filosofie i Litere, dar a obinut licena numai n Drept.
Sprijinit de Nichifor Crainic, este numit ataat de pres la
Roma n iunie 1940; va fi ns rechemat n ar n luna octombrie
de guvernul legionar. n 1941 obine o burs Humbold i pleac n
Austria, unde, cu ajutorul lui Alexandru Marcu, este numit ataat de
pres la Viena n 1942. ntre august 1944 i mai 1945 este nchis,
mpreun cu soia, n lagre din Silezia, Austria, Italia.
n februarie 1946, un Tribunal al Poporului din Romnia l
condamn la munc silnic pe via pentru crima de dezastrul rii,
prin svrire de crime de rzboi constnd n faptul de a se fi pus n
slujba hitlerismului i fascismului, contribuind prin fapte proprii la
realizarea scopurilor lor politice.
Din Italia emigreaz n Argentina, unde va sta ntre 1948 i 1953,
an n care se stabilete n Spania, ar unde va tri pn la sfritul
vieii, cu excepia perioadei 1960-1964, cnd a locuit la Paris.
Liceniat al Facultii de Litere din cadrul Universitii Catolice
din Paris, doctor n Drept al Universitii din Valladolid, a avut o
bogat activitate de publicist, profesor, confereniar.
A debutat n 1932, cu versuri, n Revista Colegiului Naional
Sfntul Sava i editorial n 1937, cu volumul de versuri Procesiuni.
ncepnd cu anul 1933, face parte din cercul Gndirii. A colaborat, printre altele, la Porunca Vremii, Sfarm Piatr. A nfiinat
revista Meterul Manole (1939-1942), pe care o dorea o continuare
a direciei Gndirii, dar cu deschidere european, proiect publicistic
cruia i-a rmas fidel.
Distins cu Premiul Goncourt n 1960 pentru romanul Dieu est
n en exil, scris direct n limba francez. Festivitatea de decernare
nu are ns loc din cauza campaniei de denigrare ntreprinse de oficiali romni, intens sprijinite de LHumanit i de stnga francez.
Autor a numeroase romane, volume de versuri, eseuri, istorii
literare etc.