Sunteți pe pagina 1din 3

Danila Prepeleac esueaza in incercarea de a

trece la un nou nivel spiritual


Basmul pe care il vom avea in vedere in randurile ce urmeaza se numeste ,,Danila
Prepeleac”, basm cult scris si publicat in perioada cand lumea literara romaneasca era
dominata de societatea Junimea, societate din care facea parte si autorul acestui basm, Ion
Creanga.
Spre deosebire de generatia pasoptista junimistii aveau in vedere calitatea
operelor, nu cantitatea lor, fapt recunoscut de acestia si care a provocat polemici aprinse
inrtre cele doua generatii.
Fantasticul din acest basm este prezent ca un real metamofozat in fabulosul
dincolo de care trebue sa vedem mesajul textului. Elementele fantastice au rolul de a
usura transmiterea si receptarea acestui mesaj. Iar aici mesajul textului, si anume acela ca
ceea ce conteaza cu adevarat in viata este ceea ce otinem pe plan spiritual nu pe plan
material este unul care contrasteaza violent cu ideea pe care cititorul si-o face la prima
citire a textului.
Danila Prepeleac este aparent fratele inferior el fiind sarac si ,,nepriceput la trebi”
si cu o famileie mare de intretinut, spre deosebire de fratele sau care avea bani si ,,acolo
unde punea el mana punea si Dumnezeu” dar nu avea copii si nici o nevasta iubitoare.
La un momentdat lovindu-se de refuzul fratelui mai mare de al ajuta si de a-i
imprumuta carul Danila pleca spre targ sfatuit de fratele sau sa-si vanda boii cei mari si
frumosi si sa cumpere unii mai mici dar si cu un car. Insa pe drumul spre targ in urma
mai multor schimburi dezavantajoase Danila ramane doar cu o punga goala, moment
cand sesizeaza pentru prima oara ca ceva din ce a facut nu a fost prea avantajos pentru el.
Atunci se duce iar la fratele sau si cere pentru ultima oara carul sa taie lemne
pentru foc, dar copacul pe care vroia sa-l taie si sa-l duca acasa cade peste boi si ii
omoara. Vazand asta se duce iar la fratele mai mare si fura securea si capra cu care vroia
sa incerce totusi sa duca busteanu acasa. Nici de data asta nu reuseste si realizand ca nu
este priceput la asfel de treburi se hotaraste sa construiasca o Biserica. Alege sa o
construiasca chiar langa un lac care era salasul divolilor. Acestora desigur ca nu le
convine si incearca mai intai sa-l convinga pe Danila sa refuze la planurile lui oferindu-i
o comoara, dar mai apoi realizand ca a pierdut o cantitatre insemnata de aur, Scaraoschi
isi trimite dracii sa se ia la intrecere cu Prepeleac urmand ca invingatorul sa ia comoara.
Puterile in care se intrece Danila cu dracii sunt puterea fizica, atunci cand trebuie
sa care iapa in spate, viteza, lupta, chiuitul, aruncatul buzduganului si blestemele. Eroul
nostru rezolva toate aceste probe prin inteligenta: ia iapa intre picioare in loc sa o ia in
spate, il pune pe drac sa se intreaca cu un iepure pretinzand ca este fiiul lui mai mic, sa se
lupte cu un urs care era bunicul lui, la proba chiiuitului ii pune dracului o oala in cap pe
care apoi o loveste si la aruncatul buzduganului il sperie pe drac facandu-l sa creada ca
daca va arunca buzduganul acesta va ramane in Luna si asfel dracul renunta la proba de
frica sa nu-l piarda, in cele din urma intrecera in blesteme o rezolva ducandu-l pe drac
acasa si lasnd copii sa il asalteze pentru ca sufeletele lor curate si inocente erua pentru
drac ca un blestem groaznic.
Conform lui V. Propp orice basm respecta o structura compozitionala alcatuita din
formule functionale (initiale, mediane si finale), masaj narativ (echilibru intitial,
dezechilibru, actiune reparatorie, reconpensa si revenirea la starea initiala de echilibru) si
stilul propriu al autorului (proverbe, zicatori, expresii ritmate etc.).
Echilibrul din acest basm este foarte rapid prezentat, el consta in faptul ca desii
cei doi fratti nu erau egali cel mai mare il ajuta pe cel mai mic. Se trece apoi rapid la
dezechilibreu atunci cand la intrigile nevestei cel mai mare refuza sa-i mai ofere ajutorul
lui Danila Prepeleac si acesta se vede nevoit sa se descurce. Asfel pleaca spre tagr sa-si
vanda boii si sa cumpere car (actiune reparatorie).
Aceasta initiativa a eroului poate fi asociata cu o calatorie initiatica in urma careia
i-si da seama ca a venit vremea sa teaca la un nou nivel spiritual si sa construiasca
biserica, intrecerile cu dracul putand fi privite ca teste pe care trebuie sa le treaca ca sa
ajunga la acel urmator nivel. In urma testelor el dovedeste ca este suficient de inteligent
incat sa-l invinga pe Satan care lupta prin forta bruta doar cu puterea mintii. El ia
comoara dracilor (recompensa).
Aceasta actiune reparatorie poate fi asimilata si cu ritualul ,,despuierii de metale”
din practicile francmasonice.
In text se regasesc formule initiale si finale (,,Erau odata” si ,, a mâncat şi a băut şi
s-a desfătat până la adânci bătrâneţe, văzându-şi pe fiii fiilor săi împrejurul mesei sale”)
insa ele sunt mult mai scurte decat cele clasice din basmele populare. Formulele mediane
sunt reprezentate de repetitii ale verbelor la gerunziu.
Citind si alte opere ale lui Ion Creanga observam ca una din marcile foarte
evidente ale acestuia sunt regionalismele (moldovenisme – limba moldoveneasca
secolului al XIX-lea -) si multitudinea de proverbe prezente in text.
Aceasta opera respecta nivelurile functionale indentificate de V. Propp deci putem
spune ca este basm; basm cult intrucat are un autor cunoscut a carui marca se vede in
text.
Personajele care a luat parte la actiune au fost Danila Prepeleac (personaj
principal), dracii (personaj colectiv), fratele mai mare si nevasta lui (personaje secundare)
si negustorii cu care Danila a facut schimburile dezavantajoase (personaje episodice).
Danila Prepeleac i-si confirma statutul de erou al operei intreucat reuseste sa
invinga raul si dovedeste ca desii aparent nu este bun de nimic el defapt era preocupat in
viata de lucruri diferite si care nu se refereau la bunrile materiale, ci la cele spirituale: el
are copii si o nevasta iubitoare spre deosebire de fratele lui care desi are bogatii nu are
copii si nevasta este neiubitoare si haina.
Dracii desi pierd comoara de aur reusesc sa-si atinga telul pe care si-l propusesera
initial si anume sa-l impiedice pe Danila sa construiasca Biserica si asfel sa-l impiedice sa
treaca la presupusul urmator nivel spiritual. Pentru ca dupa ce castiga comoara acesta nu
se mai intoarce sa termine constructia bisericii.
In final revenirea la starea initiala de echilibru este inevitabila pentru ca chiar daca
Danila a castigat comoara oricum el nefiind interesat de lumea materiala urmeaza
probabil sa o piarda la fel de usor cum a pierdut si boii si apoi sa reinceapa sa-i cera
ajutorul fratelui.
La nivel lexical (cuvintele naratorului si replicile prsonajelor) basmul ,,Danila
Prepeleac” se aseamana cu orice alta creatia a lui Creanga. La nivel ideeologic se
aseamana cu ,,Nastratin Hogea” pentru ca si Danila este prostul care pana la urma
reuseste sa fie eroul actiunii iar V. Lovinescu considera ca se poate aseamna chiar cu
,,Faust”, de Goethe.