,,Danila Prepeleac” de Ion Creanga

Basmul Cult

Opera apare pentru prima data la 1 martie 1876 in revista “Convorbiri Literare” si este o naratiune in care se
regasesc deopotriva elemente de povestire si elemente de basm a caror interferenta ii confera originalitatea ca
basm cult.Titlul naratiunii reia numele protagonistului acesteia, avand conotatii ironice asa cum este sugerat chiar
in comentariul autorului “ asa ii era porecla, pentru ca atata odor avea si el pe langa casa facut cu mana lui”.Titlul
este sugestiv pentru dualitatea si pentru contradictia naturii personajului care are capacitatea de a se metamorfoza
trecand din categoria anti-eroului in aceea a personajului exemplu

Tema basmului reia confruntarea dintre bine si rau nuantand-o din punct de vedere social si al capacitatii
personajului principal de a evolua. Confruntarea clasica dintre cele doua dimensiuni etice este inlocuita in acest
basm cu multiple antiteze : bogatie –saracie , harnicie-lene, istetime – prostie.

Basmul este structurat in doua mari parti delimitate astfel in functie de natura coordonatelor sau dimensiunilor in
care se petrec evenimentele.Prima parte inglobeaza cu precadere elemente de povestire prin plasarea
intamplarilor intr-un spatiu si intr-un timp cu caracter mimetic.Personajele sunt preluate dintr-un univers rural,
familiar atat naratorului cat si receptorului de text prin posibilitatea stabilirii unor conexiuni cu lumea reala.Danila si
fratele lui reprezinta in text doua categorii sociale diferite intre care antiteza este marcata de bunastarea unuia in
deplin contrast cu indolenta si cu saracia celuilalt.Conflictul dintre ei are ca punct de plecare cererile repetate cu
care Danila il agaseaza pe fratele sau rugandu-l sa-i imprumute ,, lucruri ce trebuiesc omului gospodar" .Satul de
insistentele lui Danila , fratele sau il sfatuieste sa-si vanda boii mari si frumosi si sa cumpere altii mai mici , mai
ieftini si un car.Sfatul fratelui este urmat de Danila insa intr-o veritabila cheie a esecurilor repetate si a schimburilor
neavantajoase , Danila schimba boii pe un car , pe care il da in schimbul unei capre, dand capra pentru o gasca pe
care o daruieste alegandu-se cu o punga.Repetatele schimburi pe care le face Danila il fac pe fratele sau sa
exclame : “ drept sa-ti spun , mare natarau mai esti!”.Cu toate acestea fratele se lasa induplecat pentru cea din
urma oara sa-i mai imprumute o data carul ca sa-si aduca niste lemne din padure .Prima parte a basmului cu
numeroase elemente de povestire este continuata la nivel narativ de un fragment de conexiune sau de interferenta
prin care se face trecerea la secventa de basm propriu-zis.Avand remuscari pentru paguba pe care i-o provocase
fratelui sau distrugandu-i carul cu boi , Danila doreste sa-i ofere drept recompensa niste lişiţe.Vrand sa le vaneze
pierde si toporul astfel incat se vede nevoit sa i se infatiseze fratelui sau cu a alta minciuna.Exasperat insa , acesta ii
raspunde : “ lipsesti dinaintea mea si du-te unde a dus surdul roata si mutul iapa ca sa nu mai aud de numele
tau !“.Indemnul fratelui functioneaza ca un pretext narativ intrucat Danila plecat sa caute toporul decide sa
construiasca o manastire chiar pe pajistea de langa helesteu.Acest fragment este considerat fragment de conexiune
, intrucat anticipeaza metamorfoza lui Danila (remuscarea este un prim indiciu al evolutiei personajului) dar si
pentru ca aduce in prim-plan cateva elemente cu valoare de simbol : padurea si apa .Primul dintre ele semnifica
intoarcerea catre sine (in psihanaliza padurea este considerată element al inconstientului ). Al doilea element , apa ,
simbolizeaza graniţa dintre doua dimensiuni (uman – fantastic , real-ireal)

Partea de basm propriu-zis este construita in totalitate pe interferenta real-fantastic si are ca pretext narativ decizia
lui Danila de a construi o manastire.Aceasta hotarare provoaca furia dracilor , iar capetenia lor il trimite pe unul
dintre ei la Danila , cu un sac de bani pentru a-l convinge sa paraseasca locul. Danila insa ii raspunde celui trimis cu
destul de multa hotarare astfel ca in scurt timp , isi face aparitia un altul care-i propune sa-si incerce mai intai
puterile .Prima proba este o proba a capacitatilor fizice din care Danila iese invingator printr-un tertip.A doua de
aceeasi natura presupune o confruntare directa în care Danila reuseste sa invinga din nou pretinzand ca iepurele
este copilul sau mai mic .Cea de-a treia proba , de trântă, il determină pe Danila sa-l atraga pe drac in capcana unui
barlog de urs.A patra proba , chiuitul, este o noua demonstratie de inventivitate pentru erou.Cea de-a cincea proba,
azvarlirea buzduganului e trecuta de Danila ca si celelalte precedente printr-un truc ingenios , eroul determinandu-
l pe drac sa astepte pana la rasaritul lunii.Ultima proba a blestemului transfera actiunea in universul familiar eroului
, unde valideaza statutul de invins al competitorului sau.Finalul basmului proiecteaza intreaga naratiune intru-un
viitor idealizat in care personajul metamorfozat acum in pesonajul pozitiv se bucura de o indestulatoare viata de
familie fixată intr-o armonie traditionala : “ Danila Prepeleac nemaifiind suparat pe nimeni si scapand acum
deasupra nevoii a mancat si a baut si s-a desfatat pana la adanci batranete vazandu-si pe fii fiilor sai imprejurul
mesei sale”.

Primul element de basm cult prin care devine evidenta evolutia autorului este tiparul narativ .Acesta se scindeaza
in subsecvente : prima dintre ele cu caracter de povestire este de natura mimetica , a doua are rol de conector
narativ , in vreme ce a treia de basm propriu-zis releva interferenta tipica real-fantastic.

In al doilea rand originalitatea lui Creanga iese in evidenta prin viziunea realista adoptata si in general prin realismul
personajelor.Acestea sunt entitati complexe nu unilaterale ca in basmul popular vorbind , comportandu-se si
actionand asemenea eroilor humulesteni din “ Amintiri din copilarie”.Personajele din acest basm surprind astfel
prin acuitatea trasaturilor (Danila si fratele lui sunt intruchipari ale unor tipuri umane foarte usor de identificat in
realitate). Lumea in care aceste personaje sunt plasate nu pastreaza nimic din miraculosul sau fabulosul basmului
popular , ci dimpotriva este o lume care se constituie ca replica a unui univers rural in toata complexitatea lui : cu
relatii de familie , cu o competitie sociala , cu actiuni sau evenimente ziilnice care fac parte din viata.

In privinta limbajului basmului lui Creanga se distinge prin oralitate si umor .Sursele oralitatii sunt aceleasi ca si in
naratiunea “ Amintiri din copilarie” : utilizarea interjectiilor si onomatopeelor , a exprimarii afective , a propozitiilor
eliptice, a exclamatiilor precum si a topicii limbii vorbite.Arhaismele si regionalismele amplifica acest caracter de
oralitate conferit in plus si de trasaturi specifice basmului la nivelul limbii in general : prezenta formulelor initiale,
mediane si finale ( formulele initiale sunt de tipul : “ a fost odata ca niciodata” si au rolul de a introduce cititorul in
lumea naratiunii , accentuanda caracterul ireal, iluzoriu al acesteia ; formulele mediane au rolul de a verifica in
permanenta contactul cu receptorul si atentia acestuia , iar formulele finale de tipul “ au trait fericiti pana la adanci
batraneti “ sau “am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa “ inchid lumea naratiunii realizand revenirea la
perspectiva iniţială). O sursa fundamentala a oralitatii in acest basm este dialogul ; in general in basmul popular
predomina naratiunea ca mod de expunere, deseori intercalată cu pasaje descriptive. La Creanga insa ponderea
dialogului este covarsitoare conferind dinamism si caracter dramatic scenelor si confruntarilor verbale. Este de
remarcat faptul ca toate secventele dialogate sunt structurate ca mici conversatii amplificand astfel caracterul de
limba vorbita al limbajului utilizat.Umorul este secondat de ironie, dar de o ironie blanda, ingaduitoare , lipsita de
sarcasm , ceea ce face din personajele basmului niste entitati atractive , agreabile din perspectiva
receptorului.Defectele sau slabiciunile acestora sunt prezentate in maniera tolerantei si a rasului bonom.Sursele
umorului se regasesc in utilizarea unor proverbe , zicatori sau vorbe de duh , natura situatiilor sau evenimentelor ,
modalitatile descripitive , trasaturile personajelor si modul in care acestea reactioneaza in imprejurari inedite.

Pastrand din basmul traditional simbolistica cifrelor, interferenta real-fantastic, conFruntarea dintre bine si rau, ca
si anumite ipostaze ale eroului , Creanga inoveaza in privinta viziunii , a categoriei de personaje , a modalitatii de
imbinare a episoadelor , toate fiind turnate intru-un tipar lingvistic ce conserva amprenta sa inconfundabila de
oralitate si umor.