Basmul "Danila Prepeleac" a aparut la 1 martie 1876 n revista "Convorbiri Literare".

Dupa opinia lui George Calinescu, basmul "dovedeste ca prostul are noroc", iar George Munteanu l considera "o foarte mestesugita demonstratie ca nu numai patitu-i priceput". Titlul este chiar numele eroului urmat de porecla data de sateni, Prepeleac. Porecla sugereaza saracia taranului, nepriceperea si credulitatea sa. nceputul basmului ne introduce n atmosfera satului arhaic, ntr-un vag temporal: "odata, ntr-un sat". Ca n basmele populare, se ntlnesc opozitii ntre personaje: un frate bogat, altul sarac. Amndoi erau nsurati: cel bogat avea o nevasta "pestrita la mate si zgrcita", iar cel sarac - o femeie "muncitoare si buna la inima". Conform mentalitatii populare, saraciei i corespunde omenia, dar si nenorocul, pentru ca "de multe ori fugea el [Danila] de noroc si norocul de dnsul, caci era lenes, nechitit la minte si nechibzuit la trebi". Danila avea nsa o pereche de boi frumosi, iar la sfatul fratelui sau care se saturase sa-i mprumute mereu carul, pleaca la trg sa-i vnda. Pe banii cstigati si-ar fi putut cumpara alti boi mai mici si un car. Danila urmeaza sfatul fara prea mare convingere. Eroul schimba boii pe car, carul pe capra, capra pe gsca si aceasta pe o punga goala. Dupa fiecare schimb dezavantajos, el nu se ntoarce acasa, ci si continua drumul la trg, pentru a ilustra parca deplin acea logica anapoda care sta la baza trocului. Danila se ntoarce la fratele mai mare si i povesteste toata ntmplarea. Indignat, acesta l sanctioneaza, dar se ndupleca sa-i mai dea o data carul. nsa Danila distruge carul, omoara boii, iar fratele i spune, suparat, ca mai bine s-ar fi calugarit, ca sa nu mai fie o povara pentru familie. Aceasta secventa face legatura dintre cele doua parti ale basmului. Partea a doua reprezinta planul fabulos n care eroul patrunde cu aceiasi dezinvoltura cu care a facut si trocul. Voind sa construiasca o manastire, eroul si atrage mpotrivirea dracilor care l mituiesc sa renunte la aceasta idee, apoi l supun unor probe n urma carora el si dovedeste istetimea: fuga n jurul iazului, alergarea, trnta, chiuitul, aruncarea buzduganului, blestemul. Danila reuseste sa-i pacaleasca pe draci, cstignd banii. n acesta a doua parte, Creanga si reabiliteaza eroul: el pare un prost printre oameni, dar se dovedeste istet printre fiintele fabuloase malefice. Elementele stabile, constante din basmul popular se regasesc si n aceasta opera a lui Creanga .Astfel, personajele sunt Danila si dracul, ca personaje principale, fratele lui Danila, ca personaj secundar. Nu apare Fat-Frumos, functiile lui fiind preluate de Danila, o persoana obisnuita. Nu apare mparatul, si nici personajul feminin ca obiect al cautarii, eroul fiind deja casatorit. Asadar, statutul personajului principal da nca de la nceput o alta finalitate actiunii. Danila este prezentat in doua ipostaze: in cea dinti un pacalit ,n cea de a doua un Pacala. Lenea lui mentala este evidentiata prin schimburile dezavantajoase, care iau o forma descendenta si duc la pierderea integrala a obiectului comercializat, demonstrand nepasarea eroului. n prima parte, Creanga atenueaza prin sclipiri ale constiintei dezinteresul eroului sau, el recunoscndusi greselile, ca prima etapa a ndreptarii. La sfrsitul trocurilor paguboase, Danila exclama: ".dintr-o pereche de boi am ramas cu o punga goala! Parca dracul mi-a luat mintile!". Dupa ce povesteste nciudat fratelui sau ispravile, adauga: "Apoi da, badita, pna aici toate au fost cum au fost, dar de acu am prins eu la minte. Numai ce folos: cnd i minte, nu-i ce vinde!", pentru a relua nsa seria faptelor natnge. Partea a doua a basmului se ncadreaza n ciclul "omului viteaz". n cursul celor sase probe, forta fizica este nlocuita cu istetimea.

Personajul Danila Prepeleac poate fi considerat Prslea ascuns la nceput, dar evident apoi prin modul n care el reuseste sa infranga fortele raului. Drumul pe care l parcurge e unul initiatic, dar n masura n care eroul experimenteaza, dupa care trece la dovedirea avantajelor istetimii. Este vorba de initierea ntr-un rationament sanatos, eliberarea de prostie. Faptul ca eroul este deja casatorit poate semnifica faptul ca rostul omului nu sta doar n a avea o familie, ci si n a te pricepe sau ntretine. Dracii sunt singurele personaje care tin de sfera fabulosului. Acestia reprezinta forta cu care se confrunta Danila, nsa imaginea lor este una umanizata prin modul de a rationa, prin gesturi, prin limbaj. Desi au forte supranaturale, ei sunt niste fiinte cu slabe nsusiri mentale, fricosi, lasi. Astfel, fabulosul este adus ntr-un spatiu rural, prin aceasta autorul realiznd un spectacol comic deosebit, o stare de voie buna incontestabila. n ceea ce priveste elementele specifice basmului, ele se regasesc ntr-un grad mai mare sau mai mic, adesea cu un continut schimbat, sub pecetea stilului inconfundabil al scriitorului. Formula initiala ("Erau odata ntr-un sat doi frati si amndoi nsurati.") preia aproape toate elementele formulei basmului popular. Astfel, se precizeaza existenta eroilor (scriitorul prefernd imperfectul pentru a proiecta ntmplarile ntr-un trecut care nu s-a ncheiat), se delimiteaza spatiul ("ntr-un sat") proiectat ntr-un timp arhaic, nedeterminat ("odata"). Fratii erau "amndoi nsurati", astfel nct se exclude calatoria pentru cautarea celei sortite, ca ,de altfel, si finalul in care eroul se casatoreste. Formulele mediane au o pondere redusa si un continut diferit. Formula finala nu contine acea fraza rimata prin care se subliniaza caracterul fictional al faptelor. Experienta lui Danila vizeaza depasirea conditiei sale. Astfel, finalul marcheaza dobndirea istetimii si totodata a prosperitatii. Probele prin care trece protagonistul sunt menite ca si pentru eroul popular, sa dovedeasca nsusirile acestuia, n cazul nostru istetimea secondata de viclesug. Ele ncep n momentul cnd un drac i spune lui Danila ca Scaraoschi "vrea mai nti sa ne ncercam puterile s-apoi sa iei bani". Probele sunt diferite de cele standard, mai ales prin modul n care Danila reuseste sa le depaseasca de fiecare data, fara vreo putere supranaturala si fara interventia altor fiinte supranaturale cum se ntmpla n Povestea lui HarapAlb. n basmul popular, drumul este ales de Fat-Frumos sau de mparat, aici nsa fratele este cel care l ndeamna sa plece la trg pentru o mai potrivita gospodarire a lui Danila. Nu este un drum spre tarmul celalalt si nici cel specific eroului din popor. Drumurile pe care n basmul popular le faceau fratii lui Prslea, de pilda, sunt parcurse tot de erou cu scopul de a dovedi propria-i prostie sau istetime. Cele doua planuri - real si fantastic - tin pe de o parte de existenta celor doua tarmuri, pe de alta parte de confruntarea cu fiintele supranaturale: dracii. n basmul lui Creanga, cele doua tarmuri nu sunt separate, ci tarmul "celalalt" este integrat tarmului uman, avnd o configuratie realista. Tarmul "celalalt" este "gazduit" ntr-un iaz ce se afla n padure. Predomina, asadar, planul real, sustinut de mai multe elemente: umanitatea eroului, umanizarea dracilor, limbajul, structura sociala (bogat/sarac), preexistenta statutului de casatorit al eroului. De aceea se vorbeste la Creanga de o umanizare a fantasticului n basme. Ca n basmul popular, exista si n Danila Prepeleac cifra simbolica trei sau multiplu de trei: trei plecari n padure, sase probe, nconjurarea de trei ori.

Sunt indirect ajutoare viclenia, iepurele, ursul, copiii sai, deoarece decizia de a interveni n favoarea eroului nu le apartine. Doar printr-un concurs de mprejurari, acestia ajung sa se comporte ca niste ajutoare. El nu le convinge, ci le provoaca prin prostia dracilor. Chiar daca preia anumite motive, teme sau formule folclorice, Creanga se desprinde spatiul folcloric prin originalitatea scrisului sau. Astfel, estomparea epicului prin folosirea dialogului si a monologului interior tine modalitatea artistica a povestitorului de a-si puncta naratiunea, de a crea adevarate scene, greu de reprodus. Viziune a despre lume dezvaluie o perspectiva umoristica, din care totul (situatii dificile, personaje "anapoda") este privit cu multa bunavointa si cu gndul ca n orice rau exista si o parte buna. Prostia nu este de nelecuit. Pe masura ce savrseste fapte necugetate, Danila ia aminte si capata un spirit de afacerist greu de ntrecut. Stilul, desi contine numeroase mijloace ale oralitatii populare folosite cu incontestabil talent de povestitor, este unul bine prelucrat. Ca urmare, basmele sale nu pot fi repovestite fara pierderi si nici nar putea circula n variante ca n folclor. Ele sunt "spuse", "interpretate" tot timpul de vocea autorului narator. Astfel, humulesteanul foloseste forme ale graiului viu (ziceri tipice: "Frate, frate dar pita-i pe bani, barbate", "cnd i minte, nu-i ce vinde"; particularitati populare ale vorbirii: "Apoi, da, frate."), interjectii onomatopeice: "Hrti!", "scrti!", rime strecurate n expunere: "la vale cu proptele si la deal cu opintele", enumeratii lungi: "Dar plug, graba, teleaga, sanie, car.", interogatii si exclamatii retorice care stabilesc un dialog al naratorului cu cititorul: "Dar cine poate sta mpotriva lui Danila Prepeleac?". Umorul razbate din prostia si voia buna a lui Danila, din rationamentul sau anapoda din prima parte si viclenia din a doua parte, din modul cum dracii sunt pacaliti. Comicul de situatie este preponderent, sustinut de cel de limbaj. Ironia fina si ngaduitoare a naratorului si autoironia lui Danila creeaza o atmosfera n care nimic catastrofal si iremediabil nu poate avea loc. Se subliniaza doar neajunsuri ce pot fi nfaptuite n timp si prin experienta