Mitul estetic, indicand conceptia noastra desprecreatie, care e rod al suferintei".

Balada arată cum în vis, lui Manole i se dezvăluie soluţia sacrificiului, aceea de zidi
între pereţii mănăstirii prima femeie care va veni să aducă bucate „la soţ/ ori la frate”. În ciuda
rugăminţilor lui Manole către Dumnezeu, pe care-l imploră s-o oprească din drum, cea dintâi
care soseşte este Ana, soţia meşterului.

Dumnezeu însă nu i-o-ntoarce din cale, iar Manole îşi sacrifică soţia. Zidirea Anei este
cel mai memorabil moment al baladei prin emoţia şi durerea pe care le transmite.

Prin moartea Anei, „Mănăstirea naltă/ Cum n-a mai fost altă” este ridicată, iar legendarul
Manole, rămas pe acoperiş din porunca voievodului Negru Vodă, pentru ca niciodată să nu mai
poată ridică „altă mănăstire/ pentru pomenire/ mult mai luminoasă/ şi mult mai frumoasă”,
moare şi el încercând să coboare, în zbor, cu aripi frâte de şindrilă. În locul unde meşterul piere,
legenda indică Izvorul lui Manole. Balada are echivalent în realitate, pentru că înaintea actualei
fântâni din apropierea mănăstirii, lângă sfântul lăcaş, susura un izvor care astăzi nu mai este şi
despre care prea puţină lume ştie. Izvorul lui Manole, aflat iniţial în curtea Manastrii, a secat,
iar celebra fântână construită peste drum de Mănăstire, cunoscută azi sub numele de Fântână
lui Manole e făurită la iniţiativa învăţatului episcop al Argeşului

Legendarul Manole nu este însă doar folclor Ridicarea Mănăstirii Curtea de Argeş a
început în 1514, din dorinţa lui Neagoe Basarab de a zămisli aici un lăcaş de o frumuseţe fără
seamăn, iar contribuţia legendarului meşter Manole la ridicarea construcţiei e ancorată în
istorie.

Traian si Dochia , mitul etnogenezei romanesti

Se spune ca Baba Dochia a fost una din cele mai rautacioase soacre, ea trimitandu-si
nora sa culeaga fragi in varful muntelui intr-o zi de 1 martie. Norocul face ca pe drum fata sa
intalneasca un mosneag care i-a dat o gramajoara de fragi.
Surprinsa fiind de aparitia fetei cu fragii, ea se hotaraste sa plece cu oile la munte. Baba
Dochia imbraca cele noua cojoace, fiind convinsa ca iarna a cedat in fata primaverii. Vremea
prietenoasa o determina in cele din urma sa lepede, treptat, toate cojoacele, ramanand total
descoperita in lupta cu gerul si ploaia, iar vestita baba si turma de oi se transforma instant in
sloiuri de gheata, care cu timpul s-au tranformat in piatra. Se spune ca asa s-au format "Babele"
din Muntii Bucegi.
O alta varianta a legendei relateaza intentia Babei Dochia de a urca pe munte, dar de
data aceasta alaturi de fiul sau, Dragobete. Datorita ploii de 9 zile care le-a zadarnicit planurile,
Dochia se hotarareste sa dea jos, pe rand, cojoacele a caror greutatea crescuse
considerabil.Astfel, se spune ca zilele schimbatoare de la inceputul lui martie se datoreaza
exclusiv Babei Dochia, care isi scutura cojoacele de ploaie.
Ciobanii incearca sa o previna ca nu e timpul urcarii oilor la munte, insa Dochia refuza
orice sfat, si, mai mult, se cearta si cu Marte, caruia ii adreseaza chiar cateva cuvinte jignitoare.
Furios, Marte decide sa imprumute de la fratele sau mai mic, Februarie, cateva zile geroase. In
acest fel, Baba Dochia isi gaseste sfarsitul, fiind inghetata.
Miorita, simbolizand "existenta pastorala a poporului roman

Într-o zi de toamna,coboara din munti pentru iernat trei turme de oi conduse de ciobanii
moldovean,ungurean si vrâncean.Baciul moldovean e mai bogat,are mai multe oi,cai pricepui
si câini curajosi.De aceea, este invidiat de ceilalti doi ciobani.Acestia hotarasc sa-l omoare pe
baciul moldovean si sa-i ia averile.Miorita nazdravana afla de crima care i se pregateste
stapânului sau si îl vesteste de pericol.Totodata ,îsi roaga stapânul sa se apere:sa se întoarca la
negru zavoi si sa-si cheme în ajutor,un câine.
Ciobanul nu face nici un gest de aparare,priveste cu demnitate cu posibilitatea mortii.
El îsi exprima ultimele dorinte într-un testament tulburator .O roaga pe mioara sa le spuna celor
doi ciobani sa-l îngroape în apropierea stânei sa fie aproape si dupa moarte de strunga si de
oi.Doreste ca la capul lui sa fie puse cele trei fluierase si sa fie bocit de vânt,de glasul
fluieraselor si de oi.Totodata ciobanasul vrea ca mioara sa ascundâ oilor ca el a murit,de aceea
sa le spuna ca s-a însurat cu o craiasa mândra si ca la nunta lui a participat întreaga natura.Nunii
au fost soarele si luna,nuntasii au fost brazii si paltinasii,preotii au fost muntii mari,facliile au
fost stelele,iar lautarii au fost pasarile.
La aceasta nunta însa a cazut o stea,ceea ce sugereaza stingerea unei vieti omenesti.În finalul
baladei apare mama ciobanului care îsi cauta fiul.Din cuvintele mamei,reiese portretul fizic al
ciobanasului.El este tânar,frumos si înalt,cu fata alba,cu mustata de forma spicului de grâu,cu
parul negru si ochi albastri.Ciobanul o roaga sa-i spuna mamei ca s-a însurat cu o fata de crai,dar
sa nu-i spuna ca la nunta lui a cazut o stea. Acest semn i-ar fi vorbit prea direct de moartea sa.El
vrea astfel sasi apere mama de o mare durere sufleteasca.