Spea 1

Printr-un contract ncheiat la sub semntur privat la 12.09.2011 A i-a transmis lui B
dreptul de proprietate asupra unei apartament cu pretul de 55,000 euro.Preul a fost pltit i
apartamentul a fost predat n ziua ncheierii contractului.Ulterior la 12.02.2012 A l chem n
judecat pe B solicitnd s constate nulitatea absolut a contractului de vnzare-cumprare
ncheiat ntre pri.n motivare reclamantul a artat c acel contract e nul fiindc nu a fost
ncheiat n forma autentic prevzut de Noul Cod Civil(NCC).
Ce va hotr instana?
Instana va respinge cererea ca nentemeiat , potrivit articolului 6 din NCC actele
juridice ncheiate nainte de intrarea n vigoare a NCC sunt guvernate de legea n vigoare la
data ncheierii lor.
Contractul de vnzare-cumprare ntre A i B e reglementat de Codul Civil anterior
fiindc a fost ncheiat ct timp Codul Civil anterior era n vigoare ,potrivit acestui cod care
consacra principiul consensualismului, actele juridice sunt valabile indifferent de forma n care
sunt ncheiate , de la acest principiu exist mai multe excepii.
Pentru vnzarea apartamentelor Codul Civil anterior nu instituia nicio excepie de la
principiul consensualismului , motiv pentru care contractul ncheiat ntre A i B.
Spea 2(nu se rezolv dup NCC)
n urma licitaiei publice desfurate la 20.10.1996 A a dobndit un apartament.
Licitaia s-a desfurat la cererea lui B n calitatea lui de creditor al proprietarului
apartamentului ,C , pentru suma de 60 000 lei.
La 10.11.1996 A a intrat n posesia apartamentului.
La 15.12.1996 A i-a nscris dreptul de proprietate n cartea funciar.
Prin aciunea intentat la 10.09.2001 D l-a chemat n judecat pe A solicitnd instanei s-l
oblige pe prt s-i lase n deplin proprietate acel apartament.Reclamantul (D) a afirmat c
e proprietarul apartamentului i are dreptul de a-l folosi.Prtul a invocat excepia prescripiei
aciunii.
Potrivit art. 561 din Codul de procedur Civil, revendicarea unui bun imobil adjudecat
la o licitaie public se putea face n termen de 5 ani de la data intrrii adjudecatarului n
posesia bunului revendicat.Acest text de lege a fost modificat prin OUG nr.138/2000 care a
stabilit un termen de 3 ani ce ncepe s curg de la data nscrierii dreptului de proprietate al
adjudecatarului n cartea funciar. Aceast ordonan a intrat n vigoare la
02.05.2001.Ordonana nu cuprinde nicio dispoziie cu privire la aplicarea ei n timp cu
excepia celei privitoare la momentul intrrii ei n vigoare.
Ce va hotr instana?
Instana admite excepia prescripiei i va respinge cererea ca prescris.
Suntem n prezena unei situaii juridice n curs de desfurare la momentul intrrii n vigoare a
legii noi fiindc prescripia a nceput s curg ,dar efectele acesteia nu s-au definitivat sub imperiul
legii vechi.n temeiul principiului aplicrii imediate a legii noi, legea nou se va aplica situaiilor
juridice n curs de desfurare la momentul intrrii ei n vigoare.
De aceea termenul de prescripie e cel stabilit de legea nou ,de 3 ani, dar el nu ncepe s curg
de la momentul nscrierii n cartea funciar a dreptului de proprietate al adjudecatarului fiindc ar
nsemna s se ncalce principiul neretroactivitii legii civile noi, de vreme ce un fapt petrecut sub
imperiul legii vechi (nscrierea n cartea funciar) ar produce un efect (nceputul curgerii termenului de
prescripie) pe care legea aplicabil n acel moment nu-l prevedea.
n consecin, termenul 3 de ani va curge de la 10-11-1996 , data intrrii n vigoare a
adjudecatarului n posesia apartamentului i se mplinete la 10.11.1999, totui efectul mplinirii
termenului nu se va produce la 11.11.1999 fiindc s-ar nclca principiul neretroactivitii legii noi , de
vreme ce legea nou ar produce efecte pn la 11.11.1999 , nainte de a intra n vigoare , din aceste

motive efectul mplinirii termenului se va produce n prima zi de la intrarea n vigoare a legii noi ,
3.05.2001.
Spea 3
Printr-o ofert fcut de A sub semntur privat (scris i semnat de el) la 10.09.2011 , A i-a
propus lui B s-i vnd un apartament , ale crui date de identificare le-a prezentat , cu preul de 70 000
euro.Aceast ofert a ajuns n posesia lui B la 13.09.2011.
B a dar o declaraie autentic (adic n faa notarului) prin care a acceptat oferta lui A la
12.10.2011,aceast declaraie ajungnd n posesia lui A la 14-10-2011.Prin aciunea intentat la
15.12.2011 ,B l-a chemat n judecat pe A solicitnd instanei s-l oblige s-i predea acel apartament.n
motivare B a artat c cele dou acte ,oferta i acceptarea ei, au dus la ncheierea contractului de
vnzare-cumprare, contract din care s-a nscut obligaia lui A de a preda acel apartament, obligaie ce
nu s-a executat de bun-voie.
Contractele ntre abseni sunt contractele n care prile nu sunt prezente n acelai loc n
momentul ncheierii contractului i manifestrile lor de voin sunt desprite de un interval de timp
mai mare.(Totui contractul ncheiat prin telefon e contract ntre prezeni). ncheierea valabil a
contractului ntre abseni se face prin ncheierea valabil a 2 acte juridice unilterale ce exprim fiecare
manifestarea de voin a unei pri , oferta de a contracta i actul de acceptare a ofertei.
Codul civil anterior nu cerea nicio forma pentru incheierea valabila vanzarilor de apartamente,
NCC cere forma autentica pentru validitatea unor asemenea contracte. NCC prevede ca in cazul
contractelor intre absenti oferta de a contracta si acceptarea ofertei trebuie sa imbrace forma ceruta de
lege pentru acel contract.Contractul intre absenti se considera incheiat in momentul in care ofertantul
primeste actul de acceptare a ofertei.
Ce va hotr instana?
Instanta va admite cererea si il va obliga pe parat sa predea reclamantului apartamentul in
litigiu.Potrivit art.6 NCC actele juridice civile sunt reglementate de legea in vigoare in momentul
incheierii lor.
Oferat de a contracta e un act juridic unilateral fiindca exprima manifestarea de vointa a unei
persoane facuta cu intentia de a dobandi drepturi si obligatii civile.Oferta de a contracta e reglementata
de legea veche fiindca s-a incheiat cat timp aceasta era in vigoare.Acceptarea ofertei e de asemenea un
act juridic civil fiindca exprima o manifestare de vointa facuta cu intentia de a dobandi drepturi si
obligatii civile. Acceptarea ofertei e reglementata de legea noua fiind facuta dupa intrarea in vigoare a
acesteia.Acceptarea ofertei e valabila , respectand forma autentica ceruta de legea noua.
Ca urmare a validitatii celor doua acte si a comunicarii actului de acceptare a ofertei la data
14.10.2011 se considera incheiat contractul de vanzare-cumparare si se nasc toate drepturile si
obligatiile specifice acestuia, inclusiv obligatia vanzatorului de a preda apartamentul.
Speta 4
Printr-un testament olograf intocmit la 15.05.2011 A i-a lasat lui B intreaga sa avere. Ulterior, la
19.10.2011 A moare ,lasandu-l ca unic mostenitor legal pe fiul sau C.
Prin cererea inregistrata la 20.02.2012 B l-a chemat in judecata pe C, solicitand instantei sa
constate nedemnitatea succesorala a acestuia si sa-l oblige sa-i predea un imobil care a apartinut lui A si
pe care paratul il folosea de la moartea lui A.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca paratul e nedemn succesoral fiindca la 10.11.2011 a
distrus testamentul intocmit de A.Din probele administrate a rezultat ca cele afirmate de reclamant sunt
adevarate.
Potrivit art. 959 NCC distrugerea testamentului este o fapta ce atrage nedemnitatea
succesorala.Vechiul Cod Civil nu prevedea aceasta fapta de nedemnitate succesorala.

In temeiul art. 91 din Legea 71/2011 de punere in aplicare a NCC, legea aplicabila mostenirii e
legea in vigoare la data deschiderii ei.( data mortii celui care lasa mostenirea).Art 93 din aceeasi lege
prevede ca NCC se aplica numai faptelor de nedemnitate savarsite dupa intrarea sa in vigoare.
a)Ce va hotr instana?
Instanta va admite cererea.Legea aplicabila mostenirii e legea noua in temeiul art. 91, de
asemenea legea noua se aplica faptei de nedemnitate succesorala motiv pentru care aceasta fapta va
produce efectul inlaturarii lui C de la mostenire.
b)Dar daca A ar fi murit la 19.09.2011 ce ar hotari instanta?
Art. 93 interpretat in legatura cu art. 91=> NCC se aplica doar faptelor de nedemnitate care
privesc mostenirile deschise dupa intrarea in vigoare a legii noi.
Instanta va respinge primul capat de cerere( referitor la nedemnitate) si va admite cel de-al doilea
capat de cerere (reductiunea succesorala).
Potrivit art. 91 din Legea 71/2011 mostenirea e reglementata de legea in vigoare la momentul
deschiderii ei. In speta, mostenirea lui A e reglementata de Vechiul Cod Civil, strans legat de mostenire
e nedemnitatea succesorala fiindca in cazul constatarii acesteia mostenirea se va transmite altfel
( nedemnul nu va mai dobandi nimic , iar partea acestuia se va transmite celorlalti mostenitori) , din
acest motiv demnitatea succesorala e reglementata de legea aplicabila mostenirii, in acest caz ,legea
veche.
La aceasta concluzie se ajunge chiar daca fapta de nedemnitate e savarsita dupa intrarea in
vigoare a legii noi, concluzie ce rezulta din:
1)interpretarea sistemica a art.93 in corelatie cu art. 91 din Legea 71/2011;
2)interpetarea gramaticala a art. 93 ,avand in vedere ca legiuitorul foloseste cuvantul ,,numai si nu
,,tuturor;
3)din interpretarea teleologica, fiindca scopul urmarit de legiuitor in art. 93 a fost doar acela de a
inlatura aplicarea legii noi la faptele de nedemnitate savarsite anterior intrarii ei in vigoare;
Totusi instanta va admite cel de-al doilea capat de cerere fiindca C nu a atacat testamentul facut
de A , astfel incat acesta se va bucura in continuare de prezumtia de validitate si va produce efectele
juridice prevazute de testator.
Speta 5
Prin cererea inregistrata pe rolul judecatoriei Timisoara ,reclamantul A a solicitat instantei sa
constate in contradictoriu cu B, ca ei sunt mostenitorii legali ai lui C si au calitatea de coproprietari
asupra a doua apartamente, unul in Timisoara, altul la Limassol. Din probele administrate rezulta ca A
are calitatea de sot supravietuitor al lui C, iar B e fiul lui C dintr-o alta casatorie.
Cele 2 apartamente au fost dobandite de C inainte de casatoria cu A.Potrivit legii romane, sotul
supravietuitor vine la mostenire alaturi de descendentii defunctului, iar potrivit legii cipriote sotul vine
dupa descendenti.A si B au acceptat mostenirea lui C.
Ce va hotr instana?
Instanta va admite in parte cererea, constatand ca reclamantul a dobandit calitatea de coproprietar
alaturi de parat doar asupra apartamentului din Timisoara.
Potrivit NCC si legii in vigoare de la data deschiderii mostenirii, regimul juridic al bunurilor
imobile e stabilit de legea statului pe teritoriul caruia se afla acele bunuri, in speta legea cipriota si
legea romana, iar regimul juridic al bunurilor mobile e guvernat de legea nationala a proprietarului.

Referitor la apartamentul din Limassol, ca urmare a aplicarii legii cipriote, reclamantul e inlaturat
de la mostenire de parat.
Speta 6
Prin actiunea intentata la 9 martie 2012, A l-a chemat in judecata pe B, solicitand instantei sa
dispuna anularea contractului de antrepriza, incheiat intre parti, pentru leziune. In motivarea cererii,
reclamantul a aratat ca suma pe care s-a obligat sa o plateasca paratului, in temeiul contractului de
antrepriza, este mult mai mare decat valoarea prestatiei pe care paratul s-a obligat sa o execute. Din
probele administrate, se retine ca la 10 octombrie 2011, A si B au incheiat un contract prin care A s-a
obligat sa-i plateasca lui B suma de 10000 euro, pentru repararea acoperisului casei sale. Din expertiza
efectuata de instanta, se retine ca valoarea prestatiei paratului este de 6000 euro, atat la momentul
incheierii contractului, cat si la momentul introducerii cererii de chemare in judecata.
a) Ce va hotari instanta?
b) Dar daca la momentul incheierii contractului, A ar fi avut 17 ani si 8 luni si ar fi incheiat contractul
fara acordul prealabil al ocrotitorului sau legal, ce ar hotari instanta?
a) In cazul majorilor, in cazul leziunii, trebuie sa se dovedeasca 2 elemente: cel subiectiv si cel obiectiv.
De asemenea, trebuie sa se indeplineasca 3 conditii concomitent:
1 starea de nevoie sau lipsa de experienta/cunoastere a reclamantului;
2 faptul ca paratul stia de lipsa de cunoastere/experienta sau starea de nevoie
3 faptul ca paratul profita de lipsa de cunoastere/experienta sau starea de nevoie
. Aceste 3 conditii trebuie dovedite prin probe certe, nu prin presupuneri rezultate din disproportia
mare.
In speta nu exista elementul subiectiv si nici elementul obiectiv (deoarece leziunea nu e mai

mare de jumatate din valoarea prestatiei din expertiza).

Instanta va respinge actiunea ca neintemeiata.
In cazul majorilor, leziunea are 2 elemente: un element subiectiv si unul obiectiv. Cel subiectiv consta
in intentia unei parti de a profita de lipsa de experienta/cunoastere/nevoie a celeilalte parti. Proba
acestui element subiectiv nu s-a facut in speta. Nu s-a dovedit nici faptul ca reclamantul s-ar fi aflat la
momentul incheierii contractului intr-o stare de nevoie sau ca ar fi fost lipsit de pregatire sau de
experienta si nici ca paratul ar fi profitat de o asemenea stare a paratului. In ceea ce priveste elementul
obiectiv, acesta consta in diferenta mare intre valorile prestatiilor partilor, in sensul ca leziunea trebuie
sa fie mai mare decat jumatate din valoarea prestatiei lezate. Aceasta inseamna ca diferenta intre
valorile prestatiilor partilor (in speta de 4000 euro) ar fi trebuit sa fie mai mare decat jumatate din
valoarea prestatiei reclamantului (in speta5000 euro). Din aceste motive, nu exista nici elementul
obiectiv.
b) * este act de administrare, deoarece prin reparatia acoperisului, se asigura a folosinta normala a casei.
I.In cazul minorului, nu se cere elementul subiectiv.
Nu este act de conservare, deoarece nu reiese din dovezi ca situatii ar fi fost urgenta;
Nu este act de dispozitie, pentru ca nu se instraineaza bunul.
Instanta va admite cererea si va dispune anularea contractului pentru leziune. In cazul minorilor, pentru
existenta leziunii, este necesara doar existenta elementului obiectiv. Se cere ca obligatia minorului sa
fie excesiva in raport cu starea patrimoniala a minorului, avantajele pe care actul incheiat i le aduce sau
imprejurarile cauzei ( ansamblul circumstantelor ). In speta, este indeplinita conditia existentei
elementului obiectiv, fiindca obligatii minorului de 10000 euro este excesiva in raport cu avantajul de
6000 euro pe care i-l aduce.