1. Prezinta trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata.

Trasaturile prozei romantice sunt : - inspiratia din istoria nationala - personaje exceptionale in situatii exceptionale - destinul de exceptie al personajului principal - personajul principal este alcatuit din contraste puternice - seria de antiteze - culoarea epocii - spectaculosul gesturilor, replicilor si al scenelor Opera literara Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi apartine prozei romantice deoarece intruneste toate trasaturile mai sus enumerate. Se inspira din istoria nationala, prezentandu-ne cei 5 ani ai celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu dintre 1564-1569. Ne prezinta un personaj exceptional aflat in situatii exceptional, cu un destin neobisnuit. Personajul este alcatuit din contraste puternice, cum ar fi blandete fata de sotia sa si tiranie, cruzime( schingiuieste si ucide boierii), siretenie si respecul fata de cuvantul dat. Antiteza cea mai puternica este intre domnitor si sotia sa, Ruxanda. El este tiran si crud, aprig si sangeros, pe cand Ruxanda este blanda si gingasa. Culoarea epocii este realizata prin detalii vestimentare si prin descrierea obiceiurilor ( in special in scena din biserica), care ne introduc in atmosfera timpului. Cateva replici spectaculoase sunt chiar motto-urile nuvelei: : Daca voi nu ma vreti, eu va vreau , Ai sa dai sama, doamna , Capul lui Motoc vrem , De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu . Scene memorabile ar fi : intalnirea dintre boieri si Alexandru Lapusneanul de la inceputul nuvelei, cand boierii incearca sa-l convinga sa se intoarca, dar domnitorul nu se lasa induplecat ; scena din biserica, unde Lapusneanul reuseste sa disimuleze cainta pentru toate faptele sale si sa-i pacaleasca pe boieri, scena ospatului, in care domnitorul porunceste ca toti cei 47 de boieri sa fie macelariti, iar din capetele acestora face o piramida. Un gest spectaculos este acela in care Lapusneanul isi invita sotia sa asiste la acest spectacol grotesc, precum si acela in care il arunca pe Motoc in mainile multimii pentru a fi sfasiat. 2. Prezinta trasaturile prozei realiste, prin referire la o opera literara studiata. Trasaturile prozei realiste sunt : - inspiratia din realitate - prezentarea veridica si obiectiva a lumii - naratorul este omniscient (stie tot ce gandesc si simt personajele sale) - se prezinta personaje cu o trasatura dominanta de caracter - obiectivitatea naratiunii - se respecta tiparele scrisului conventional Romanul Mara, de Ioan Slavici apartine prozei realiste, deoarece se inspira din viata targurilor de provincie , a breslelor din ardeal, de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Tema romanului este prezentarea eforturilor unei femei vaduve dintr-un targ transilvanean, Radna, de a obtine o pozitie sociala privilegiata intre micii negustori ai locului, prin harnicie si perseverenta, pentru a asigura un trai mai bun copiilor sai, Persida si Trica. Naratiunea este realizata la persoana a III-a, din perspectiva unui narator obiectiv, omniscient. Personajul principal, Mara, este tipul vaduvei intreprinzatoare si aprige, sau tipul femeii capitalist.Ea este energica, optimista, abordand orice noua situatie cu increderea in sfarsitul bun. Fiica ei, Persida, este acelasi tip ca si mama ei, o Mara juvenila , cum observa Nicolae Manolescu. Romanul are doua planuri : planul Marei si planul iubirii dintre Persida si Na l. Viata de familie a

Persidei este prezentata in alternanta cu viata lui Trica in familia lui Bocioaca, starostele cojocarilor. 3. Exemplifica trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata. Proza fantastica are urmatoarele trasaturi : - aparitia brusca a unui element misterios, inexplicabil, care perturba ordinea fireasca a realitatii - nelinistea si spaima personajelor, care se straduiesc sa inteleaga ce se intampla si sa gaseasca o justificare a evenimentelor - nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare - alternanta celor doua planuri : real si ireal pe tot parcursul naratiunii - disparitia limitelor de timp si spatiu - intretinerea tensiunii epice - finalul ambiguu - ezitarea eroului si a cititorului de a opta pentru o explicatie a evenimentelor Nuvela La tiganci, de Mircea Eliade apartine prozei fantastice, deoarece tema acestei opere este iesirea din timp. Personajul principal penduleaza intre real(spatiul bucurestean) si ireal ( gradina tigancilor, bordeiul si casa cea mare). a.Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita, repetata de 3 ori pe saptamana, de profesorul de pian, Gavrilescu. b.Al doilea episod marcheaza intrarea personajului in planul ireal (cand Gavrilescu intra in bordeiul tigancilor). Aici dispar limitele de timp si spatiu. Gavrilescu trebuie sa ghiceasca tiganca din cele trei : o tiganca, o grecoaica, o evreica. Esueaza, insa, pentru ca se rataceste in amintire, aducandu-si aminte de logodnica sa din tinerete, Hildegard, pe care o parasise, insurandu-se cu Elsa. c.Gavrilescu revine in realitate si constata cu stupoare ca trecusera 12 ani. Nu gaseste nici o explicatie pentru nefirescul evenimentelor d.Personajul se reintoarce la tiganci, in ireal, se reintalneste cu Hildegard si, impreuna calatoresc spre moarte Finalul nuvelei este ambiguu, o alta trasatura a fantasticului. 4.Argumenteaza apartenenta la specia literara basm cult a unui text narativ studiat. Basmul cult - este o specie narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori simbolice, cu actiune implicand fabulosul. - Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui - Personajele indeplinesc o serie de functii( antaganistul, ajutoarele, donatorii), ca in basmul popular, dar sunt individualizate prin atribute exterioare si prin limbaj. - Reperele temporale si spatiale sunt vagi - In basmul cult, stilul este elaborat, se imbina naratiunea cu dialogul si cu descrierea - Existenta unui tipar narativ care consta in : a. o situatie initiala de echilibru b. un eveniment care deregleaza echilibrul initial c. aparitia donatorilor si a ajutoarelor d. actiunea reparatorie (trecerea probelor) e. refacerea echilibrului si rasplata eroului Basmul Povestea lui Harap Alb , de Ion Creanga este un basm cult deoarece indeplineste toate criteriile de mai sus. Respecta un tipar narativ, care cuprinde : a. Situatia initiala de echilibru : existenta a doi imparati frati, unul avand trei feciori, celalalt trei fete b. Aparitia factorului perturbator : cartea primita de la Imparatul Verde, care, neavand fete, are nevoie de un mostenitor la tron. c. Aparitia primelor ajutoare : calul nazdravan si sfanta Duminica.

d. Actiunea reparatorie : calatoria lui Harap-Alb si parcurgerea probelor : aducerea salatelor din gradina ursului, aducerea pielii cerbului si aducerea fetei imparatului Rosu. Acum apar si celelalte ajutoare : Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila. Si imparatul Rosu il supune pe Harap Alb la cateva probe : casa de arama, alegerea macului de nisip, ghicitul fetei. Acum intervin si furnicile si albinele, alte ajutoare. e. Refacerea echilibrului si rasplata eroului Harap Alb este decapitat de Span si inviat de fata Imparatului rosu cu apa vie si apa moarta. Spanul este ucis de cal, iar eroul rasplatit primind tronul si pe fata Imparatului Rosu, cu care se casatoreste in final. Povestea lui Harap Alb este un basm cult prin reflectarea conceptiei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor, umorul si specificul limbajului 5.Ilustreaza modalitale de caracterizare a eroului dintr-un basm cult studiat. Danila prepeleac este personajul principal al basmului cu acelasi nume, scris de Ion Creanga. Acest personaj este diferit fata de eroul din alte basme cu care am fost obisnuiti, datorita complexitatii sale. Pe parcursul basmului, el se afla in doua ipostaze, una in care intruchipeaza prostia, fiind tipul prostului sau pacalitului, iar apoi urmand sa devina simbolul istetimii omenesti. Autorul il caracterizeaza direct spunand iara cel mai mic era sarac era lenes, nechitit la minte si nechibzuit la trebi .Putem extrage calitatile si defectele sale si din vorbele personajelor cu care intra in contact cum ar fi fratele sau care ii spune mare natarau mai esti .Astfel, in prima parte a basmului, Danila apare ca un personaj lenes, prost, care nu pare a fi un erou. Faptul ca schimburile intre diferite obiecte ii sunt dezavantajoase, in final alegandu-se cu nimic, evidentiaza prostia.In loc sa se intoarca acasa, el isi continua drumul cu speranta ca in final va reusi sa indrepte situatia,dar cum ghinionul il urmarea peste tot, ajunge sa faca mai mult rau decat bine. Limbajul sau, un limbaj popular, presarat cu regionalisme, arata ca apartinea unei lumi simple. In a doua parte a textului,caracterizarea indirecta se realizeaza prin faptele lui Danila dar si prin personajele cu care intra in opozitie. Caracterul eroului este acum in antiteza cu cel pe care il avea la inceput.Nu mai are rolul omului prost, ci din portiva, devine un simbol al istetimii omenesti. Incercand sa repare una din pagubele pe care i le-a facut fratelui sau(distruganu-i carul, si omorandu-i boii), se hotaraste sa se intoarca acasa si sa ii ceara iapa ca sa fuga cu ea in lume. Insa pe drum da peste un helesteu, unde ciopleste o cruce si incearca sa ridice o manastire. Atunci apare un drac iesit din iaz, care ii spune ca locul acela apartine dracilor. Danila nu-l ia in seama,hotarat sasi duca planul pana la capat. Ca sa scape de el, dracii il pun la incercari, dar acesta da dovada de o inteligenta deosebita, pacalindu-i si luandu-le banii. Asa cum spune si George munteanu, Danila Prepeleac e un anapoda , prea frumos din punct de vedere etic si esential, pana la vremea prinderii de minte, 6.Prezinta constructia subiectului (actiune, conflict, relatii temporale si spatiale) intr-un basm cult studiat. Actiune: faptele , intamplarile evenimentele, perpetiile caresesucced intr-o opera literara. Constructia subiectului: Expozitiune : relatii temporale si spatiale: Timp fabulos si spatiu mitic: Amu cica era odata un crai care avea 3 feciori si un singur frate care era imparat intr-o tara mai indepartata , tocmai la o margine a pamantului Intriga - Verde Imparat ii cere fratelui sau, craiul, sa-I trimita cel mai vrednic dintre fii pentru a-l lasa mostenitor, caci el avea numai fete. Desfasurarea actiunii (conflictul intre fortele binelui =Harap-Alb si forte malefice =Spanul) Fiul cel mic -; span- Imp Verde. Gradina Ursului, Padurea Cerbului, fata Imparatului Ros. Gerile, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila.Casa de arama, macul si nisipul, pazirea fetei

imparatului, alegerea dintre fete., calul si turturica Punctul culminant: moare Harap -;Alb, moare Spanul, invie Harap-Alb Deznodamantul: nunta imparateasca. 8.Prezinta tipurile de personaje dintr-un basm cult studiat. Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creanga Clasificarea personajelor se poate face in functie de mai multe criterii: 1. pozitiv (Harap-Alb, Sf. Duminica)/negativ (Spanul, Imparatul Ros) 2. real (Harap-Alb nu are nici o calitate supranaturala)/fabulos(Gerila, Setila) 3. principal (Harap-Alb)/secundar (Spanul)/episodic(Sf. Duminica, Imparatul Verde, Craiul) 4. Protagonist(Harap-Alb)/ antagonist(Spanul) 5. Rotund (complex, cu insusiri pozitive si negative)/plat(Spanul) Harap-Alb este un personaj rotund, deoarece nu este doar fiu de imparat, ci si o fiinta complexa, cu defecte si calitati. Invata din greseli si progreseaza, fiind supus unui proces initiatic. Criticul Vladimir Propp, in Morfologia basmului, identifica sapte mari tipuri de personaje: 1. Raufacatorul - Spanul; 2. Donatorul/Furnizorul -; Sf. Duminica; 3. Ajutorul -; calul; 4. Fata de imparat si tatal ei -; fata imparatului Ros; 5. Trimitatorul -; Spanul; 6. Eroul -; Harap-Alb; 7. Falsul erou -; fratii. Harap-Alb este personajul principal, pozitiv, protagonist si eponim(da titlul operei). 9.Ilustreaza conceptul operational povestire, prin referire la o opera literara studiata. Povestirea este o specie a genului epic in proza, in care naratiunea este relatata din perspectiva unui narator martor sau participant la fapte. Trasaturi: -se bazeaza pe oralitate si pe relatia explicita dintre povestitor si ascultator prin adresarea directa catre ascultator -presupune un anumit ceremonial sau cod al zicerii prin atmosfera spectaculoasa, spatiul si timpul actiunii legate de un trecut indepartat -interesul se manifesta mai mult fata de actiunea narata -implicarea intensa a naratorului -relatarea la persoana I -impresia de autenticitate Fantana dintre plopi , face parte din ciclul de povestiri Hanu Ancutei , de Mihail Sadoveanu si este o povestire in rama. Povestirile sale se situeaza intr-un plan al trecutului, principala lor caracteristica fiind evocarea unei lumi apuse, a celeilalte Ancute . Timpul naratiunii este magic pentru ca reconstituie o lume ce sta sub semnul varstei de aur: o departata vreme, demult . Spatiul povestirii are valoare mitica, fiind o imagine a paradisului pierdut. Hanul este loc de popas si de petrecere. Fantana dintre plopi are ca tema iubirea tragica, iar ca personaj narator pe capitanul Neculai Isac. Naratorul evoca o intamplare traita de el in tinerete. Atmosfera povestirii tine de modul in care naratorul stie sa creeze suspansul, sa mentina tensiunea, captand atentia ascultatorilor. El povesteste cum se indragosteste de o tigancusa, Marga. Ei se intalnesc la fantana dintre plopi si fata ii spune ca tiganii planuiesc sa-l omoare si sa-i ia banii, rolul ei fiind sa-l seduca. Tanarul reuseste sa scape, dar Marga este ucisa. Autenticitatea naratiunii este sustinuta prin relatarea la persoana I si prin interventia Ancutei, unul dintre ascultatori, care adevereste intamplarea stiuta de la mama ei. Relatia dintre narator si

ascultator este stransa. Naratorul se adreseaza interlocutorilor intr-un mod ceremonios. 11. Exemplific tr s turile nuvelei, prin referire la o oper literar studiat Nuvela este o crea ie epic in proz de dimensiuni medii cu un singur fir narativ i cu un conflict concentrat la care iau parte pu ine personaje c rora li se realizeaz un portret complex. Nuvela psihologica are urmatoarele trasaturi: -tema psihologica -un conflict interior -prezentarea unor tensiuni sufletesti -transformari sufletesti, morale, comportamentale suferite de personaje in evolutia lor -evolutia raporturilor dintre personaje -mijloace de investigatie psihologica Moara cu noroc , de Ioan Slavici, este o nuvela psihologica prin tematica, modalitati de caracterizare a personajului si de investigare psihologica, natura conflictului interior. Tema o reprezinta efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei de inavutire. Nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social. Scriitorul considera ca goana dupa avere zdruncina tihna sufleteasca si duce la pierzanie. Nuvela prezinta conflictul interior trait de ghita care este sfasiat de dorinte contradictorii: dorinta de a ramane un om cinstit, pe de o parte si dorinta de a se imbogati alaturi de Lica, pe de alta parte. Cizmar sarac, dar onest, harnic si muncitor, Ghita ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc, pentru a castiga rapid bani. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc, seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi, tulbura echilibrul familiei. Din acel moment incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie, devenind lacom de bani si impulsiv. Se implica in afacerile murdare ale lui Lica si ajunge, in cele din urma sa o arunce pe Ana, sotia sa, in bratele lui Lica. In sufletul sau se da un conflict puternic intre dorinta de inavutire si fondul sau cinstit, dorind sa renunte la legaturile cu Lica, sa se schimbe. El, insa, ajunge sa-si ucida sotia, dupa care este impuscat de oamenii lui Lica. 12.Ilustreaza conceptual operational povestire in rama, prin referire la o opera literara studiata. Povestirea in ram este o categorie a genului epic numit i povestirea in povestire sau povestirea cu cadru, forma de incardare a uneia sau mai multor nara iuni intr-o alt nara iune. Povestirea in ram beneficiaz i de un spa iu privilegiat i ocrotitor (un topos), in care mai mul i povestitori relateaz intampl ri pilduitoare, respectand un ceremonial prestabilit si desf urand o art a discursului memorabil. Fantana dintre plopi, M. Sadoveanu-este povestire in rama deoarece: - se incadreaza intr-o povestire mai mare, este una dintre cele 9 povestiri cuprinse in Hanu Ancutei -spatiu desfasurarii actiunii este unul privilegiat si ocrotitor (un topos hanul Ancutei,) in care mai multi povestitori (printre care si capitanul de mazili Necuial Isac) relateaza intamplari pilduitoare, respectand un ceremonial prestabilit (se strang laolalta, Ancuta le toana vin etc) si desfasurad o arta a discursului memorabila. -Timpul narativ se situeaza intr-un plan al trecutului ( demult, pe vremea celeilalte Ancute , iar principala modalitate de expunere este evocarea. ) 13.Caracterizeaza personajul preferat dintr-o nuvela studiata. Caracterizarea lui Motoc Publicata in primul numar al revistei ,,Dacia Literara (1840), nuvela istorica ,,Alexandru Lapusneanul este considerata o capodopera a literaturi romane. Motoc este un personaj secundar fiind folosit de Voda pentru a-si pune in practica planurile diabolice. El este o personalitate istorica atestata documentar de cronica lui Grigore Ureche,

ipocrit si las. harnic si muncitor.. comportamentale suferite de personaje in evolutia lor -evolutia raporturilor dintre personaje -mijloace de investigatie psihologica Moara cu noroc ..silindu-se a ride . seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi. pentru a castiga rapid bani. Nuvela psihologica are urmatoarele trasaturi: -tema psihologica -un conflict interior -prezentarea unor tensiuni sufletesti -transformari sufletesti.simtea parul zburlindu-i-se pe cap si dintii sai clantanind. Vornicul Motoc este folosit ca un instrument de catre Alexandru Lapusneanu pentru a-si pune in practica planurile malefice. El. in sala de ospete si la poarta cetatii cand este sfasiat de multime. dorind sa renunte la legaturile cu Lica. Din acel moment incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie. 14 Exemplifica trasaturile nuvelei psihologice. . pe de alta parte. Se implica in afacerile murdare ale lui Lica si ajunge. . in cele din urma sa o arunce pe Ana.. Moara cu noroc ilustreaza epic si estetic conceptia etica a lui Ioan Slavici.Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului intr-o nuvela psihologica. in palatul domnesc de la Iasi.boci ca o muiere . in bratele lui Lica. sa se schimbe. dar onest. Ghita ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc. Acest destin tragic al lui Motoc a existat in realitate (istorie) dar boierul se numea Batista Veleli. pe de o parte si dorinta de a se imbogati alaturi de Lica. Motoc nemaistiind ce sa faca pentru a scapa de moarte: . Tema o reprezinta efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei de inavutire. cu subiect de roman (G. Insusirile lui Motoc sunt evidentiate si indirect prin fapte. Scriitorul considera ca goana dupa avere zdruncina tihna sufleteasca si duce la pierzanie.plangea. ..striga ticalosul . Nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social.isi smulgea barba . Motoc este omorat in Polonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu. Calinescu). Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc. fiind foarte bine definit si conturat. Din punct de vedere al mijloacelor de expresivitata artistica. care vor ajunge pana la disperare. ajunge sa-si ucida sotia. . devenind lacom de bani si impulsiv. 15.. este o nuvela psihologica prin tematica. Cizmar sarac. Personajul este surprins in primul an de domnie al lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569) in mai multe locuri: dumbrava Tecuci. Vornicul Motoc este caracterizat in mod direct de catre narator. Scriitorul este adeptul unui realism poporal . insa. fiind un important personaj din literatura romana. predomina in nuvelele sale. Vornicul Motoc ramane intruchiparea acelei boierimi insetate de avere si se inscrie. Naratorul nu isi exprima atitudinea fata de personaj dar se refera la gesturile acestuia prin care vrea sa fie remarcat de Lapusneanu . Nuvela prezinta conflictul interior trait de ghita care este sfasiat de dorinte contradictorii: dorinta de a ramane un om cinstit.transfigurat in personaj literar prin fantezia autorului. prin referire la o opera literara studiata. de Ioan Slavici. dar in realitate el isi . tipa. pentru a deveni o intruchipare romantica a boierului slugarnic. dar fericit. pusa mai ales in evidenta prin relatiile dintre personaje: Lapusneanul-Motoc (Calaul si victima) si Lapusneanul-Ruxandra (Demonul si ingerul). in conformitate cu care idea de om sarac. dupa care este impuscat de oamenii lui Lica. natura conflictului interior.. modalitati de caracterizare a personajului si de investigare psihologica. Nuvela solida. tulbura echilibrul familiei. In sufletul sau se da un conflict puternic intre dorinta de inavutire si fondul sau cinstit. morale. antiteza romantica domina textul. In cronica lui Grigore Ureche. sotia sa. suspina . iar personajele cu destin tragic din nuvela sunt victime ale incalcarii invataturilor stravechi.

tiran. personajul simuleaza alianta cu Lica. impreuna cu Motoc si Tomsa). asa cum bine intuieste Ana. Caracterizarea lui Motoc Publicata in primul numar al revistei . calugarirea si moartea prin otravire a domnitorului. 17. 16 Exemplifica trasaturile nuvelei istorice. Lica Samadaul. unde se va muta cu intreaga familie. dar si cu Pintea. de Costache Negruzzi.Alexandru . complex. bogatia ci linistea colibei tale te face fericit ) si de aceea va evolua inevitabil spre un deznodamant tragic.Ghita. Nuvela istorica are urmatoarele trasaturi: . insensibila. moartea lui Alexandru Lapusneanul in bratele calailor sai. bland si cumsecade se destrama ireversibil. Dar chiar acum. incepa sa se supuna (chiar daca nu asta isi doreste) lui Lica . prin referire la o opera literara studiata. dar si din Letopisetul lui Grigore Ureche. nuvela istorica . caci. las. Spancioc fusese executat la Liov. unele trasaturi si actiuni ale unor personalitati istorice Opera literara Alexandru Lapusneanul . la mijlocul secolului al XVI-lea. De fapt.subiectul prezinta intamplari care au ca punct de plecare evenimente consemnate de istorie . personajul nuvelei se abate de la norma morala enuntata la inceputul nuvelei ( omul sa fie multumit cu saracia sa. Spancioc si Stroici ( in realitate.Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-o nuvela istorica. iar fata de propriai familie joaca rolul onorabilitatii Asadar imaginea lui Ghita de om onest. stapanul ilegal al locurilor. si potrivit careia banii nu contribuie la umanizarea lumii. Ghita se dezumanizeaza. solia boierilor trimisa de Tomsa pentru a-i impiedica intoarcerea. complice in jefuirea arendasului si in uciderea unei femei.Dacia Literara (1840). transfigurandu-le artistic. Sursa de inspiratie a nuvelei este Letopisetul Tarii Moldovei. Evolutia lui Ghita este dramatica. uciderea celor 47 de boieri la curte. un om rau si primejdios . boala. el pleaca impreuna cu Tomsa in Polonia). simtind ca are nevoie de bunavointa acestuia. Negruzzi modifica unele fapte istorice. fuge de eul sau real. locul si timpul actiunii fiind precizate . elemente de fictiune sunt: pastrarea lui Motoc in timpul domniei lui Lapusneanul ( in realitate. cauta un alt eu . in care este puternic ancorata batrana mama a Anei. el traieste o drama psihologica.. stapanita. Autorul preia urmatoarele evenimente consemnate in cronici: imprejurarile venirii lui Lapusneanul la a doua domnie. la process jura stramb.este inspirata din trecutul istoric . are remuscari Ghita este un personaj rotund. fara voie. daca e vorba. acesta devine. arderea cetatilor Moldovei.se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la fictiune si prin viziunea autorului . fire rece.personajele au numele. la carciuma apare un personaj ciudat.are ca tema evocarea artistica a unei perioade din istoria nationala. Astfel. Personajul identifica saracia cu lipsa demnitatii si prin urmare se hotaraste sa abandoneze linistea colibei din sat si sa ia in arenda carciuma de la Moara cu Noroc. ce se naste din conflictul interior al personajului dorinta de a ramane cinstit este la fel de puternica precum aceea de a se imbogati. este o nuvela istorica pentru ca este inspirata din trecutul istoric. personajul Stroici ( care nu a existat in epoca). devine fricos. a nerespectarii moralei satului arhaic. consecinta nefasta a instinctului exacerbat al avaritiei. iluzoriu. devine complicele Samadaului prin implicarea voluntara sau involuntara in afacerile oneroase si in crimele porcarului. lupta pentru impunerea autoritatii domensti si consecintele detinerii puterii de un domnitor crud. ce traieste o drama psihologica. ce-l va conduce spre moarte mai mult.. cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569). Tema nuvelei este evocarea artistica a unei perioade zbuciumate din istoria Moldovei. Carciumarul isi constientizeaza drama. de Miron Costin. precum si bucuria ca a scapat de saracie. Afacerile carciumarului incep sa prospere si acesta incepe sa guste satisfactia castigului cu multa usurinta a banilor. ci constituie sursa ei de pierzanie.

Publicata in primul numar al revistei . Vornicul Motoc este folosit ca un instrument de catre Alexandru Lapusneanu pentru a-si pune in practica planurile malefice. in palatul domnesc de la Iasi.Ilustreaza conceptul operational nuvela fantastica. transfigurat in personaj literar prin fantezia autorului.simtea parul zburlindu-i-se pe cap si dintii sai clantanind. ipocrit si las. ca si actiunile prezentate. nuvela istorica .Alexandru Lapusneanul este considerata o capodopera a literaturi romane . tipa. Vornicul Motoc ramane intruchiparea acelei boierimi insetate de avere si se inscrie. In cronica lui Grigore Ureche. pentru a deveni o intruchipare romantica a boierului slugarnic... Personajul este surprins in primul an de domnie al lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569) in mai multe locuri: dumbrava Tecuci. care vor ajunge pana la disperare. Motoc este un personaj secundar fiind folosit de Voda pentru a-si pune in practica planurile diabolice. fiind foarte bine definit si conturat.Dacia Literara (1840). Motoc este omorat in Polonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu. de-a lungul celor patru capitole.. In cronica lui Grigore Ureche.striga ticalosul . Insusirile lui Motoc sunt evidentiate si indirect prin fapte.silindu-se a ride . antiteza romantica domina textul. trasatura sa dominata. ce actioneaza in imprejurari deosebite. Tot ceea ce se intampla in aceasta nuvela poarta pecetea duritatii lui Lapusneanu. inexplicabil. de a o cuceri si de a o pastra cu orice pret...plangea. Vornicul Motoc este caracterizat in mod direct de catre narator.Asa cum e infatisat. Motoc este omorat in Polonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu. Motoc este un personaj secundar fiind folosit de Voda pentru a-si pune in practica planurile diabolice.. . Din punct de vedere al mijloacelor de expresivitata artistica. toate celelalte personaje. pentru a deveni o intruchipare romantica a boierului slugarnic. care se straduiesc sa inteleaga ce se intampla si sa gaseasca o justificare a evenimentelor -nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare . un personaj exceptional. este dorinta de putere. dar in realitate el isi . fiind un important personaj din literatura romana. Proza fantastica are urmatoarele trasaturi -aparitia brusca a unui element misterios. Este asezat in centrul nuvelei. Acest destin tragic al lui Motoc a existat in realitate (istorie) dar boierul se numea Batista Veleli. fiind foarte bine definit si conturat. 18. Motoc nemaistiind ce sa faca pentru a scapa de moarte: . El este o personalitate istorica atestata documentar de cronica lui Grigore Ureche. suspina . pusa mai ales in evidenta prin relatiile dintre personaje: Lapusneanul-Motoc (Calaul si victima) si Lapusneanul-Ruxandra (Demonul si ingerul).Alexandru Lapusneanu este personajul principal al nuvelei cu acelasi titlu prin calitati de exceptie si efecte extreme. sunt orientate spre reliefarea caracterului acestuia. Erou romantic.isi smulgea barba . Naratorul nu isi exprima atitudinea fata de personaj dar se refera la gesturile acestuia prin care vrea sa fie remarcat de Lapusneanu . Lapusneanu este alcatuit din puternice trasaturi de caracter. Autorul isi urmareste personajul. care le subordoneaza pe toate celelalte.Lapusneanul este considerata o capodopera a literaturi romane. Prezinta comparativ modalitatile de constructie a doua personaje intr-o nuvela istorica studiata. Negruzzi reusind sa intruchipeze un personaj unic prin complexitatea acestuia. in sala de ospete si la poarta cetatii cand este sfasiat de multime.. ipocrit si las.. Acest destin tragic al lui Motoc a existat in realitate (istorie) dar boierul se numea Batista Veleli. care perturba ordinea fireasca a realitatii -nelinistea si spaima personajelor. prin referire la o opera literara studiata. .boci ca o muiere . transfigurat in personaj literar prin fantezia autorului. . El este o personalitate istorica atestata documentar de cronica lui Grigore Ureche. din momentul intrarii in tara si pana in clipa mortii. 19.

Gavrilescu revine in realitate si constata cu stupoare ca trecusera 12 ani. Trecerea prin labirint dupa ratarea ghicirii este ispasirea. Gavrilescu face lectii de pian particulare. o alta trasatura a fantasticului. Pentru aceasta. curatirea de pacate. verosimile. iar intamplarile si faptele sunt. acea zona crepusculara dintre viata si moarte. a cunoasterii unei tiganci dintre cele trei femei (o grecoaica. se reintalneste cu Hildegard si. cand spiritul (sufletul) se pregateste pentru intrarea in lumea eternitatii. De fapt. El este un om obisnuit care poarta in suflet amintirea unei iubiri adevarate pe care a ratat-o (fata de Hildegard) casatorindu-se intamplator cu Elsa. Gavrilescu trebuie sa ghiceasca tiganca din cele trei : o tiganca. purtand discutii cu ceilalti calatori in legatura cu locul rau famat la tiganci". profesor de pian. Personajul principal al nuvelei fantastice La tiganci. calatoria lui Gavrilescu impreuna cu Hildegard este simbolica. in acest moment. de Mircea Eliade. La tiganci" este un sptiu imaginar. prin intoarcerea in spatiu si timp pentru a corecta marile greseli ale vietii sale (ratarea iubirii lui Hildegard). aducandu-si aminte de logodnica sa din tinerete. repetata de 3 ori pe saptamana. impreuna calatoresc spre moarte Finalul nuvelei este ambiguu. nu a trupului. in proza. Nu gaseste nici o explicatie pentru nefirescul evenimentelor d. pe care o parasise. cu un conflict concentrat si intriga riguros construita. caldurii de afara. istorica sau fantastica) Nuvela . el lesina. Hildegard. De fapt. este o ultima sansa care se acorda spiritului de a-si recunoaste greselile (confundarea esentei cu aparentele). este plecarea definitiva. Coborand din tramvai. o tiganca. in episodul ultim. un barbat de 49 de ani. 21. de profesorul de pian. nu numai a trupului. b. este Gavrilescu. Aici dispar limitele de timp si spatiu. urmarim avatarurile spiritului lui Gavrilescu.Prezinta deosebiri si asemanari intre 2 tipuri de nuvela studiate(nuvela psihologica.Personajul se reintoarce la tiganci. Purificarea pregatitoare a sufletului pentru a accede la Sacrul etern (viata vesnica) se poate face doar prin recunoasterea greselilor si prin iubire. intoarcerea lui Gavrilescu in real este numai aparenta. cu personaje putine. o grecoaica. deoarece tema acestei opere este iesirea din timp. insa. De aceea.de dimensiuni relativ reduse (se situeaza intre schita si roman).Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-o nuvela fantastica studiata. surescitarii. Personajul principal penduleaza intre real(spatiul bucurestean) si ireal ( gradina tigancilor.-alternanta celor doua planuri : real si ireal pe tot parcursul naratiunii -disparitia limitelor de timp si spatiu -intretinerea tensiunii epice -finalul ambiguu -ezitarea eroului si a cititorului de a opta pentru o explicatie a evenimentelor Nuvela La tiganci. de Mircea Eliade apartine prozei fantastice. constata ca si-a uitat partiturile la eleva sa Otilia.Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita. care traieste sentimentul ratarii: considera ca ar fi putut ajunge un mare artist daca soarta i-ar fi fost favorabila. Proba ghicitului. insurandu-se cu Elsa. datorita varstei. calatoreste cu tramvaiul.Al doilea episod marcheaza intrarea personajului in planul ireal (cand Gavrilescu intra in bordeiul tigancilor). punandu-se accentul pe un personaj principal.este o specie a genului epic. c. o evreica. cu un singur fir narativ.de regula. este o intoarcere a spiritului. . o evreica). in ireal. ci si a sufletului. Esueaza. pentru ca se rataceste in amintire. a. 20. bordeiul si casa cea mare). el trebuie purificat de greselile din timpul vietii pamantene. Hildegard este calauza din procesul intiatic (initierea in moarte). Gavrilescu. ultimul pas al integrarii in marele cosmos. actiunea nuvelei trece din planul realitatii intr-unui imaginar.

existenta celor 2 planuri: real .prin relatarea intamplarilor la persoana I de catre cel care le-a trait sau de catre un martor. -construc ie mai pu in riguroas decat a nuvelei desf urarea ac iunii este mai pu in tensionat -exist o rela ie strans intre narator i receptor prin oralitate. credibilitatea . ceremonial. ceea ce asigura verosimilitatea. comportament. adic men inerea unui permanent contact intre partenerii actului de comunicare.inspirata din istoria nationala .de dimensiuni relativ reduse (se situeaza intre schita si roman).se observa tendinta de obiectivare.se acorda o importanta mai mare caracterizarii personajelor decat actiunii propriu-zise -detaliile au un rol semnificativ .Prezinta asemanari si deosebiri intre trasaturile povestirii si ale nuvelei. verosimile. in proza. Nuvela istorica . .se distanteaza de realitatea istorica prin viziunea autorului si fictiune .disparitia limitelor de timp si de spatiu la aparitia elementului ireal . atmosfer . intre povestitor i ascult tor Nuvela .relatile temporale si spatiale sunt clar delimitate. uneori chiar mitic -stilul se caracterizeaz prin oralitate. demonstrat in primul rand.pt. scrierea capata mai multa credibilitate si faciliteaza identificarea cititorului cu intamplarile si cu nelinistea personajului . vestimentatie.de regula. cu un singur fir narativ. ci al situa iilor -implicarea naratorului in ac iune este mai mare decat in nuvel (nara iune subiectivizat ). prin caracterul fatic al povestirii.Asemanari intre nuvela psihologica si istorica.este inspirata din trecutul istoric . limbaj) Nuvela fantastica .intamplarile sunt relatate alert si obiectiv . .intamplarile sunt relatate alert si obiectiv . in planul lumii familiare patrunde un eveniment misterios. o explicatie a evenimentului . naratorul scrierii fantastice propune diverse explicatii pt. credibilitatea . iar intamplarile si faptele sunt. punandu-se accentul pe un personaj principal. cu un conflict concentrat si intriga riguros construita.se observa tendinta de obiectivare. ceea ce asigura verosimilitatea. a face ca inexplicabilul sa devina acceptabil. interesul concentrandu-se nu in jurul personajelor.ezitarea eroului si a cititorului de a opta pt.subiectul prezinta intamplari istorice . de dimensiuni mai reduse decat nuvela i mai intins decat schi a.relatile temporale si spatiale sunt clar delimitate. care se limiteaz la nararea unui singur fapt epic. obiceiuri. cu personaje putine. naratorul nu se implica in subiect si se detaseaza de personaje . inexplicabil prin legile naturale . explicatii ce se dovedesc in general incomplete si nesatisfacatoare 22. -povestirea este o specie epic in proz . evenimentele relatate.ireal.personajele au trasaturi specifice unor personalitati istorice .finalul ambiguu . ac iune situat intr-un timp relativ determinat (trecut).este o specie a genului epic.compozitia gradata a naratiunii intretine tensiunea epica .se acorda o importanta mai mare caracterizarii personajelor decat actiunii propriu-zise -detaliile au un rol semnificativ I. naratorul nu se implica in subiect si se detaseaza de personaje .epoca se constituie prin culoare locala (mentalitati.tema .

Florica se va c s tori cu George pentru c are p mant. egoism i cruzime. de asemenea. in desfasurarea lui epica. prin referire la o opera literara studiata. 24. Nasterea ). ilustrand conflictul generat de lupta aprig pentru p mant. Exemplifica trasaturile romanului modern. Destinul fiecarui personaj devine astfel o problema de psihologie umana.Prezinta comparativ modalitatile de constructie a personajelor intr-o proza romantica si realista. romanul lui Rebreanu este si analitic prin motivarea psihologica a faptului uman Romanul Ion este o monografie a realit ilor satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. Tehnicile compozitionale ale romanului sunt moderne. to i ceilal i gravitand in jurul personalit ii sale. iar structura sa psihologic este pus sub semnul unor tr s turi dominante: tipul ranului. de fresca sociala. Alexandru L pu neanul este personajul principal. el este un personaj rotund.23. utilizand sondajul psihologic in construirea personajelor. Solu ia lui Rebreanu este aceea c Ion se va c s tori cu o fat bogat . 25. naratiunea la persoana a III-a). avand capacitatea de a surprinde citittorul in mod conving tor prin reac iile i gesturile lui. Nunta . Ion al Glaneta ului. in desfasurarea lui epica. deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul Pripas si cu imaginea satului adunat la hora si se termina cu imaginea satului adunat la sarbatoarea hramului noii biserici si descrierea drumului dinspre satul Pripas. de i nu o iube te. Conform delimit rii teoreticianului E. in general. ilustrand conflictul generat de lupta aprig pentru p mant. in spirit realist. este personaj reprezentativ pentru colectivitatea uman din care face parte prin mentalitatea clasei r ne ti careia ii apartine. L pu neanul avand o existen istoric determinat . uneori patimase. In proza romantica:Personajele sunt caractere deja formate i se contureaz . Liviu Rebreanu este creatorul romanului romanesc modern. Personajul central al c r ii. despre care autorul afl . iar pe de alta parte. a a cum el insu i declar . Statutul s u social trebuie pus in rela ie cu tema operei. din cronicile lui Grigore Ureche i Miron Costin. uneori patimase. Liviu Rebreanu este creatorul romanului romanesc modern. Romanul este structurat in doua parti cu titluri sugestive: Glasul pamantului si Glasul iubirii. iar Laura. ci si de impulsuri ale fiintei ce rabufnesc in imprejurari. capitolele au titluri sinteza ( Inceputul . de fresca sociala. ci pentru c nu cere zestre. deoarece scrie primul roman obiectiv din literatura roman . determinata nu numai de factori sociali. fiica inv torului Herdelea il va lua pe Pintea nu din dragoste. din st rile conflictuale. Tehnica romanului este circulara. Hora . viata satului ardelenesc. romanul lui Rebreanu este si analitic prin motivarea psihologica a faptului uman Romanul Ion este o monografie a realit ilor satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. deoarece scrie primul roman obiectiv din literatura roman . Ion este un roman modern scris de Liviu Rebreanu i ap rut in anul 1920. Ion este modern si sub aspectul sondajului psihologic. Destinul fiecarui personaj devine astfel o problema de psihologie umana. fapt ce justific ac iunile personajelor. Rebreanu construieste doua planuri de actiune care se intrepatrund: pe de o parte destinul lui Ion. sus inand firul epic al romanului. Romanul Ion este modern pentru ca are caracter obiectiv (narator impersonal. determinata nu numai de factori sociali. dar mai ales printr-o voin imens . In proaza realista: Personajele sunt construite.Ilustreaza conceptul operational roman. exponen ial pentru o anumit categorie social . prin referire la o opera literara studiata Ion este un roman modern scris de Liviu Rebreanu i ap rut in anul 1920. Obiectiv. Personajul principal este tipic realist. intr-o lume in care statutul social al . Ion este modern si sub aspectul sondajului psihologic. intr-o lume in care statutul social al omului este stabilit in func ie de averea pe care-o posed . Ana. Forster. ci si de impulsuri ale fiintei ce rabufnesc in imprejurari. Obiectiv. caracterizat printr-o inteligen dur .

1 se afla in afara textului 2 are o viziune de ansamblu asupra continutului 3 concepe mesajul 4 alege modalitatile de a opera cu tehnicile narative 5 creeaza opera. Solu ia lui Rebreanu este aceea c Ion se va c s tori cu o fat bogat . iar pe de alta parte. Romanul Ion este modern pentru ca are caracter obiectiv (narator impersonal. cititor) intr-un roman modern studiat. de a descrie locurile si personajele dintr-o opera literara epica. Romancierul vrea sa creeze impresia ca este un observator (atat si nimic mai mult). personaje) Naratorul Este o voce careia naratorul ii desemneaza rolul de a nara faptele. Autorul Este persoana care scrie o carte. fapt ce justific ac iunile personajelor. Autor narator persoanaje cititori => relatia dintre aceste instante este de subordonare. alege modalitatile de exprimare si personajele. iar Laura. personaje. naratiunea la persoana a III-a). Romanul este structurat in doua parti cu titluri sugestive: Glasul pamantului si Glasul iubirii. capitolele au titluri sinteza ( Inceputul . este personaj reprezentativ pentru colectivitatea uman din care face parte prin mentalitatea clasei r ne ti careia ii apartine. redacteaza o piesa de teatru. detasat (atitudine detasata in prezentare si in descriere) este un narator omniscient. Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narative (autor. 26. . Nunta . viata satului ardelenesc. utilizand sondajul psihologic in construirea personajelor. narand la persoana a III-a. Personajul central al c r ii. naratiunea este la persoana a III-a cu focalizare zero (viziunea dindarat ) naratorul este obiectiv. si omniprezent. Tehnica romanului este circulara. Rebreanu construieste doua planuri de actiune care se intrepatrund: pe de o parte destinul lui Ion. impersonal. Ca in toata proza realist-obiectiva. de i nu o iube te. un eseu etc. narator. cel ce dirijeaza din spate toate actiunile personajului carora le cunoaste si le anticipeaza evolutia.(N. Ion al Glaneta ului. Naratorului i se subordoneaza personajele Naratorul omniscient 7 povesteste la persoana a III-a 8 cracteristic prozei obiective 9 independent de autor si de personaj 10 autorul ii confera independenta narativa totala 11 este tipul clasic. deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul Pripas si cu imaginea satului adunat la hora si se termina cu imaginea satului adunat la sarbatoarea hramului noii biserici si descrierea drumului dinspre satul Pripas. Manolescu) Ion este un roman de tip obiectiv din perspectiva naratorului. Florica se va c s tori cu George pentru c are p mant. dar lipsit de voce proprie . ci pentru c nu cere zestre. Tehnicile compozitionale ale romanului sunt moderne. dar si din perspectiva relatiei narator personaj. stiind mai mult decat personajele. Hora .omului este stabilit in func ie de averea pe care-o posed . Un observator omniscient. carola le atribuie roluri 6 se adreseaza cititorilor 7 autorului i se subordoneaza toate celelalte instante ale comunicarii (narator. desigur. Ana. Nasterea ). fiica inv torului Herdelea il va lua pe Pintea nu din dragoste. inventeaza situatii si scene pentru a ilustra anumite trasaturi ale acestora 12 este omniprezent pe tot parcursul derularii evenimentului 13 perspectiva sa este unica Liviu Rebreanu Ion Liviu Rebreanu este un prozator obiectiv.

de aceea intamplarile nu sunt prezentate cronologic. ci sa inteleaga unde este adevarul. personajul-narator. Neculai Isac poveste te auditoriului (ascult torii prezen i la han). cel care isi asuma o anumita pozitie fata de faptele narate. ca si evenimentele sunt previzibile. nu putem sa cunoastem toate intamplarile si nu stim daca unghiul sau de vedere este cel real sau vede totul deformat de prisma propriilor sentimente. cele dou atribu iuni f cand din Neculai . finalul. este implicat direct in succesiunea evenimential . sunt interpretate semnificatiile lor. destinele personajelor. asa cum intalnim in romanele care capata formula jurnalului.dirijand evolutia lor asemenea unui regizor. Naratorul nu se confund cu autorul. intruchipat de Stefan Gheorghidiu incearca nu sa retraiasca trecutul. personaj-narator sau narator martor ). destinul prestabilit al acestora.Fantana dintre plopi. existand o perspectiv subiectiv asupra evenimentelor narate. c ci naratorul face parte din lumea fictiv pe care o expune. intaia noapte de razboi este un roman subiectiv. Rezultatul acestei cumulari utilizarea naratiunii la persoana I. pentru ca. Ultima noapte de dragoste. ci in functie de felul in care sunt chemate de o imagine a prezentului care traieste o amintire. sau in romanele lui Camil Petrescu. Naratorul personaj ( tefan Gheorghidiu Ultima noapte . folosind ca suport un text narativ studiat. unchiul Hasanache. Hanu Ancutei ) . creandu-se astfel iluzia vietii (obiectivitate si verosimiliate) 27. Naratorul este cel care povesteste intr-o naratiune. iar naratorul este cel care comunic istorisirea narat cititorului fictiv. naratorul-personaj nu se supune acelorasi rigori de organizare ca si naratorul obiectiv. adica a personajului. in paralel cu intamplarile. Viziunea oferita de acest narator-personaj este partiala. precum memoria involuntara si digresiunea. avandu-l ca inaintas pe scriitorul francez Marcel Proust. al carui model este adoptat de orientarea modernista. folosind ca suport un text narativ studiat. Alegerea lui Camil Petrescu este motivata chiar de el si este pusa in legatura cu conceptul de autenticitate Actul povestirii devine astfel si modalitate a analizei. care comunic istorisirea narat cititorului fictiv. Romanul lui Camil Petrescu. fra ii acestuia). fiind un mediator intre autor si cititor. l-a inselat sau nu. este cel ce relateaz suita evenimentelor. adica un roman in care intamplarile si prezenta personajelor sunt filtrate printr-o unica individualitate. Prin participarea direct la succesiunea evenimen iala el este un personaj. Relatarea se face la persoana I. Aceasta cumulare este specifica in primul rand romanului subiectiv. Si in Ion . Naratorul-personaj reprezinta cumularea functiei vocii care povesteste in textul epic cu functia actantului. Autorul abstract este cel care a creat universul epic. prin tehnica evoc rii. al turi de celelalte personaje ale povestirii (Marga. aducand la cuno tin a i cititorului intampl rile de pe vremea celeilalte Ancu e . fiind deci un narator. In legatura cu naratorul-personaj si felul in care prezinta el intamplarile. c pitanul de mazili Neculai Isac atunci cand poveste te intamplarea de la fantana dintre plopi. Mihail Sadoveanu Naratorul reprezint instan a intermediar intre autor i cititor. de Mircea Eliade. Ilustreeaz conceptul opera ional personaj-narator. daca sotia sa. Ilustreaza conceptul operational NARATOR (omniscient. Cititorul se identifica mai putin cu personajul principal si mai mult cu naratorul omniscient. Astfel. 28. El nu trebuie sa fie confundat cu autorul. pot fi amintite alte concepte specifice romanului subiectiv. Ela. de exemplu. Hanu Ancutei . finalul nu surprinde. autorul amplului roman In cautarea timpului pierdut . aceea a personajului-narator. Acest tip de narator cunoaste traiectoriile existentiale ale personajelor.particip la intampl ri. Nunta in cer .

Experien de via a lui Neculai Isac. surprinzand doua ipostaza existentiale: Ultima noapte de dragostte . atat in plan erotic. 29. secundare. prin referire la o opera litarara studiata apartinand unui autor canonic. prin referire la doua dintre romanele studiate. deoarece prozatorul nu era casatorit si nici nu traise o drama de iubire pana la scrierea romanului. aflat in permanenta in cautare de certitudini privind sentimentul profund de iubire. singurele care se indreapta spre viitor sunt credinta si nadejdea reprezentata de turnul bisericii noi si de raza care poleieste Hristosul de tinichea. Romanul este alcatuit pe baza unui jurnal de campanie. intaia noapte de razboi (1930) surprinde drama intelectualului lucid. indoiala. cu pondere diferita in structura epica. acestea fiind cele doua planuri compozitionale ce-l motiveaza pe Camil Petrescu drept novator al esteticii romanului romanesc. vazut ca iminenta a mortii. Eroul. Comunitatea a ramas aceiasi. cu titluri semnificative. scriitorul fiind ofiter al armatei romane. viata merge inainte. care se dilueaza in fata unei drame mai complexe. o valtoare de patimi omenesti fara inceput si fara finalitate. Om nevrednic nu pot s spun ca am fost [ ] dar imi erau dragi ochii negri i pentru ei c lcam multe hotare. se analizeaza cu luciditate. tanarul invatator Zagreanu va continua truda socrului sau. ca iminenta a mortii. o comunitate oarecare a carei viata poate fi regasita oriunde. este intelectualul lucid. (personajele principale. cat si in planul tragediei razboiului. Rapele Dracului . Ilustreaza conceptele operationale incipit si final. organizata pe mai multe planuri paralele sau intersectate. care se salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice. facandu-si alti idoli: pamantul si averea. zbuciumandu-se intre certitudine si incertitudine. semnifica o metafora a vietii cu bucurii si necazuri. fiind un monolog liric. numele satului Pripas. Romanul Ion a aparut in 1920 in forma sa definitiva si fundamenteaza romanul social modern. in timpul primului razboi mondial. Incipitul romanului descriind drumul. cu actiune complexa. Finalul romanului reia metafora drumului. Crucea de lemn stramba. in care se prezinta un numar mare de personaje. coronita de floare vesteda sunt indiciile unei comunitati care a abandonat credinta crestina. dornic de cunoastere. dominat de incertitudini si care se confeseaza introspectand cele mai adanci zone ale constiintei. Daca prima parte este o fictiune. Romanul are o structura narativa ampla. deoarece eroul se destainuie. in care timpul obiectiv evolueaza paralel cu timpul subiectiv. . Compozitia romanului: Romanul este scris la persoana I. partea a doua este insa o experienta traita.Ilustreaza particularitati ale romanului subiectiv de pana la Al Doilea Razboi Mondial. insetat de absolut. aceea a iubirii. ca sentiment al existentei umane superioare. desfasurata pe mai multe planuri. Hristosul de tabla ruginita. obiectiv si realist. de autenticitate. comunitatea n-a invatat nimic din faptele petrecute in Pripas. Numele locurilor: Cismeaua Mortului . Romanul este o scriere epica in proza. cu personaje numeroase si cu o intriga complicata. care ilustreaza imaginea razboiului tragic si absurd. in cautarea permanenta a iubirii absolute. episodice).Isac un narator-personaj Perspectiva subiectiv pe care o are asupra relat rii vine ca o consecin a faptului c este un narator-personaj. mediul social. insetat de absolutul sentimentului de iubire. ducand crucea unei existente mediocre insufletite insa de sentimentul datoriei. Tema romanului Ultima noapte de dragoste. cand omenirea se afla intre viata si moarte. sexul i varsta i i pun amprenta asupra povestirii: Eram un om buiac i tic los. Structura romanului: Romanul este strucurat in doua parti. memoria involuntara aduce in timpul obiectiv experienta ulterioara a eroului. Semnificatia titlului: Cuvantul noapte repetat in titlu reda simbolic incertitudinea. sugereaza faptele malefice petrecute acolo. Generatiile se succed. care exprima aspiratia catr sentimentul de iubire absoluta si Intaia noapte de razboi . Stefan Gheorghidiu. In plan subiectiv. 30. aceea a omenirii ce traieste tragismul unui razboi absurd. dominat de incertitudini. de mare intindere.

momentele subiectului.. iar el e ucis de Rau . Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an . Desfasurarea actiunii: Al doilea capitol are ca moto "Ai sa dai sama. harnic si muncitor. La ospatul de impacare de la curtea domneasca. dar nu si ultimele.) si daca voi nu ma iubiti eu va iubesc pre voi (. Alexandru Lapusneanul facuse de stire tuturor boierilor sa participe impreuna la slujba de la Mitropolie." si incepe cu inscaunarea lui Lapusneanul care nu intampina nici o piedica. Cele doua nopti din titlu sugereaza si doua etape din evolutia personajului principal. dupa care erau cu totii invitati sa pranzeasca la curte cu scopul de a impaca pe domnitor cu boierii. care tulbura echilibrul familiei. un cizmar sarac." relateaza episodul venirii lui Alexandru Lapusneanul in Moldova. raspunzand boierilor cu fermitate:"Daca voi nu ma vreti. Ghita nu se poate sustrage influentei lui malefice. sa devina violent si mohorat.povestire pe momente ale subiectului Costache Negruzzi este unul dintre primii scriitori romani care folosesc drept sursa trecutul istoric al poporului nostru. ani caracterizati prin razbunare plina de cruzime a voievodului impotriva boierilor tradatori. incat ajunge sa isi arunce sotia in bratele lui Lica. relatii temporale si spatial Nuvela psihologica: Moara cu noroc. intre doua repere temporale cu valoare religioasa: de la Sfantul Gheorghe pana la Paste Conflictul = elementul esential care determina actiunea intr-o creatie epica sau dramatica. a faptelor si intamplarilor semnificative prezentate intr-o opera literara. prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune. "Alexandru Lapusneanul". dar.. pentru a castiga rapid bani. El se degradeaza ata de mult. In Moara cu noroc. doamna!. Ghita. Expozitiunea : Primul capitol sub motoul "Daca voi nu ma vreti... nesiguranta si absurdul. Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela istorica studiata. prin orice mijloace Momentele subiectului sunt: a). dar onest. Lapusneanul porunceste sa fie ucisi 47 de boieri ale caror capete sunt asezate dupa ranguri. intrucat final Stefan este disponibil sufleteste pentru o noua experienta existentiala.irationalul. El este seful porcarilor si stapanul imprejurimilor. hotarat sa ocupe tronul pentru a doua domnie Intriga: Manios cu ochii scanteind ca un fulger.. din ordinul lui Lica.".. 32. Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela psihologica studiata. Expozitiunea in care se descrie drumul care merge la Moara cu noroc si a locului in care se afla si se prezinta personajele: Ghita. conflict. deoarece Tomsa fugise in ValahiaPunctul culminat: incepe odata cu al treilea capitol "Capul lui Motoc vrem. eu va vreu.. marcata de aparitia lui Lica Samadaul in viata lui Ghita. Alexandru Lapusneanul este hotarat sa se instaleze pe tronul Moldovei. Conflictul este de natura interioara in nuvela psihologica si se da intre dorinta lui Ghita de a ramane om cinstit si nevoia de a se imbogati cu orice pret..). conflict. de Ioan Slavici Actiune = totalitatea evenimentelor. cei doi copii si batrana. 31.. realizand prima nuvela istorica valoroasa din literatura romana. relatii temporale si spatial Alexandru Lapusneanul . Ana. prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune. eu va vreu"(. Punctul culminant: Ghita o ucide pe Ana. . intr-o urisa piramida. momentele subiectului. Autorul infatiseaza ultimii 5 ani din a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul. c). Starea sa materiala devina tot mai buna.. b). e). d). ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc. necunoscutul si tainele firii umane. curand ajunge sa fie tot mai lacom de bani. Desfasurarea actiunii: Ghita incepe sa se instraineze de familia lui. sotia lui. Intriga. Deznodamantul: un incendiu teribil mistuie carciuma de la Moara cu noroc si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copiii.

episod. Aflat in cetatea Hotinului. Finalul este dependent de tipul si dimensiunea textului si poate fi inchis sau deschis. refuzul de a angaja o servitoare. final. cu toate ca are suficienti bani. este studios. atribuirea unor cheltuieli fictive lui Felix. taia maini. O iubeste sincer pe Otilia si incerca sa-l induplece pe mos Costache sa o infieze.. Otilia reprezinta eternul feminin impresioneaza prin complexitatea sufletului. cu tramvaiul si discutiile din tramvai. Se casatoreste cu ea pentru a o proteja si a-i asigura un viitor bun. 18 Stanica Ratiu tipul parvenitului si al demagogului incearca sa se imbogateasca prin orice mijloace si ajunge chiar sa-i provoace un infarct lui mos Costache. Auzindu-si numele de calugar ii alunga cu jigniri si amenintari pe fratii sai intru credinta : "M-atapopit voi. pe care. prin farmec si delicatete. cu gusturi desavarsite. dar nascocise alte moduri de a-I schingiui pe banuiti: scotea ochi. de Mircea Eliade Secventa narativa = Parte a unui text narativ care contine o singura actiune. A treia secventa narativa o constituie iesirea din bordeiul tigancilor si calatoria cu tramvaiul. In acesta secventa. domnitorul se imbolnaveste grav si doreste sa se calugareasca. nu il trece. un loc misterios. la tiganci. incipit. De aceea reuseste sa treaca peste deceptia suferita din iubire. de George Calinescu Romanul realist prezinta personaje tipice. unde Gavrilescu se reintalneste cu logodnica sa din tinerete. datorita comportamentului ei contradictoriu. faptul ca nu o infiaza pe Otilia. prin referire la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente narative. Timpde 4 ani Alexandru Lapusneanul nu a mai taiat capetele boierilor. Doamna Ruxandra accepta sfatul lui Spancioc de a-I pune sotului ei otrava in bautura. In nuvela La tiganci . 16 Felix Sima tipul ambitiosului.". Aceasta secventa cuprinde si testul la care este supus si anume ghicirea tigancii. Proza realista: Enigma Otiliei. Prezinta constructia subiectului si a discursului narativ dintr-o nuvela fantastica studiata. de fapt. caracterizate printr-o trasatura puternica de caracter. insa. pe care le-a facut el. lipsit de griji. dar de ma voi indrepta. care nu reusesc sa o inteleaga. dar nu-si da bine seama ce s-a intamplat exact. Hildegard. s-a dedicat cartilor si lumea lui adevarata e lumea stiintei. O secventa narativa ar fi calatoria lui Gavrilescu. lasand o pata de sange in istoria Moldovei. furandu-i banii . devenind un nume cunoscut in medicina 17 Pascalopol este aristocratul rafinat un om generos. Are multa afectiune pentru Otilia. a fost inmormantat la manastirea Slatina unde se vede si astazi portretul lui si al familiei sale. lasand loc interpretarilor. Astfel: 14 mos Costache este tipul avarului. dar nu intreprinde nimic pentru a-i asigura viitorul si nici pentru a o infia. pre multi am sa popesc si eu! Iar pre cateaua asta voi s-o tai in patru bucati impreuna cu tancul ei!" Ingrozita de amenintarile lui Lapusneanul. realizata de unul sau mai multe personaje. apartinand prozei realiste. un profesor de pian. finalul este deschis. elegant. Secventa a patra este marcata de reintrarea in spatiul misterios al tigancilor. Este o enigma pentru cei din jur. 33. de Mircea Eliade. Toate faptele sale arata avaritia personajului: faptul ca nu isi repara casa aflata in paragina.. O alta secventa narativa este intrarea personajului in cealalata lume . Alexandru Lapusneanul.Prezinta tipurile de personaje dintr-o opera literara studiata. prin imprevizibilul care o invaluie. personajul afla ca au trecut 12 ani.Deznodamantul: coincide cu ultimul capitol care are ca moto "De ma voi scula pre voi am sa popesc si eu. unde trecerea timpului este oprita. remarcandu-se mai tarziu pe plan profesional. Misterul si suspansul predomina pe tot parcursul operei si era normal ca autorul sa nu ne dea nici o explicatie a intamplarilor nici in final 34. Nuvela fantastica: La tiganci. Mitropolitul ii indeplineste dorinta dandu-I numele de Paisie. este cultivat si plin de noblete.

Femeia supus de la inceputul vol. Conflictul dintre el i Niculae simbolizeaz conflictul dintre dou concep ii despre ran. Ilie Moromete. via a se scurgea aici. Niculae refuz orice dialog. Incipitul aduce in prim-plan problema timpului. care vor s mearg la ora s se imbog easc rapid. Ca filosofie a existen ei. prin referire la un roman studiat (perioada dupa al doilea razboi mondial) Morometii. Rela ia omului cu p mantul a fost desacralizat . in urma afl rii ve tii ca Moromete le-a promis b ie ilor c dac se vor intoarce acas le va da lor totul. iar al ii nu au posibilitatea de a cump ra sau de a vinde.personajul principal (I vol. Morome ii. Copiii din prima c s torie (Achim. dispretuind orice preocupare intelectuala 20 Aurica Tulea fata batrana. f cut de narator: dezv luie un Moromete cu o personalitate complex . de Marin Preda Ilie Moromete . .Niculae i tat l s u. chiar dispunerea membrilor familiei la mas de la inceputul romanului arat rivalit ile existente intre copiii din prima c s torie i cei din a doua c s torie a lui Moromete. Starea conflictual este permanent . Ei nu mai sunt ranii lui Rebreanu. Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului. . Exist conflicte intre: . Pe lang aceste crize interne.i pierde controlul asupra familiei sale. de Marin Preda Roman de tip obiectiv Ilie Moromete . El este in c utarea unor valori care s -i ordoneze existen a. Familia lui Ilie Moromete este i ea m cinat de tot felul de conflicte in aparen minore. Paraschiv i Nil ) st teau spre tind gata de plecare dac s-ar fi iscat vreo ceart . istorie care ii marcheaz in mod hot rator destinul.tat i cei trei fii. care . 1955) Caracterizare direct a.Moromete i Catrina. f r conflicte mari. . Catrina il va p r si pe Ilie in volumul al doilea. care nu vrea s -l trimit la coal . Niculae este un antimorome ian.Evidentiati modul in care conflictul/conflictele unui roman ( de tip obiectiv sau de tip subiectiv) studiat se reflecta in evolutia personajului principal/a personajelor Morome ii. exist i o criz extern a familiei produs de: impozite.fra i. ranii din Morome ii incep s se deosebeasc intre ei prin cu totul altceva decat num rul strict al pogoanelor i anume prin faptul c unii au. lacoma si imorala. Centrul vie ii economice r ne ti s-a deplasat de la posesia i exploatarea p mantului la valorificarea produselor sale r ne ti. deoarece aceasta vrea s -i fie trecut casa pe numele ei. dar care vor duce treptat la destr marea ei i la schimbarea total a personajului principal. mereu in cautare de pretendenti 21 Titi Tulea tipul retardatului 22 Simion Tulea dementul senil 35. egoista si marsava. 1955) Conflictul principal este de natur tragic i se d intre om i istorie. ap sa i de acea obsesie a p mantului.19 Aglae Tulea baba absoluta. Moromete se rupe definitiv de fiul s u in al doilea roman. datorii la banc i alte datorii de gospod rie. Catrina. I se va transforma radical in cel de-al doilea volum. fapt promis de Moromete cand acesta vanduse un pogon de p mant din zestrea so iei.personajul principal (I vol. Se pare c timpul avea cu oamenii nesfar it r bdare. care. ci le modific in primul rand atitudinea fa de p mant. Intrarea ranilor mai inlesni i in circuitul comer ului de cereale are nu numai o importan economic . Morome ii. de i omul are iluzia c se poate sustrage ei. 36. un lider al satului. teribil ca o fatalitate . Cei f cu i cu Moromete st teau de partea cealalt lang mama lor.

Scena masacr rii este imbog it fa de cea din Letopise . Cu toate acestea apar i licen e istorice (abateri de la adev rul istoric). Exemplifica. Inainte de intalnirea din poiana fier riei luiIocan intr s se b rbiereasc i se las a teptat ca o vedet . Coco il il face prost. f cute in scopuri artistice.prezen a formulelor specifice: a. in momentul in care cainele Du ulache fur branza de la mas . doua dintre particularitatile de limbaj al prozei narative (la alegere. prin referire la un text narativ studiat (la alegere: povestire. 4. 37. 2. dup care se . Formulele ini iale au rolul de a introduce cititorul in lumea basmului. . dar i fizic. scriitorul imagineaz un univers piln de semnifica ii. dar in realitate il admir i chiar il invidiaz pentru c tia s g seasc in ziar lucruri pe care el nu le vedea. marci ale prezentei naratorului. prin construirea unui caracter puternic. 1. prin construc ia riguroas a nuvelei. prin referire la o opera literara de Ion Creanga. Artistul se deta eaz de cronicar. de Costache Negruzzi Nuvela istoric pleac de fapte reale. pentru a-i atribui un sfar it pe m sura lui de caracter. Naratorul il p streaz pentru c era prototipul boierului intrigant. naratorul se inspir din cronicile Moldovei. cand comenteaz articolele din ziar. Pentru scena uciderii se inspir din Letopise ul rii Moldovei de Grigore Ureche. Pornind de la fapte reale. a c rui autoritate e in declin. nuvela istorica. b. ea este inven ie.fictiune. Spancioc nu mai tr ia nici el in momentul revenirii lui L pu neanul pe tron. in sensul c naratorul folose te tehnica regizoral in prezentarea faptelor: scene de ansamblu sunt alternate cu scene de detaliu.Moromete nu are un spirit comercial. roman de tip subiectiv) Alexandru L pu neanul. registre stilistice ). Spune ca are o logica sucita . prin dramatizarea epicului.Are tendin a de a domina i de a face ca lumea din jur s se mi te dup voin a lui . Creang renun la tradi ionalul a fost odat ca niciodat . Explica relatia realitate. el este un pater familias. Literatura are un caracter fictiv. din urmatoarea lista: modalitati ale nararii. . folosind un enun ca Amu cic a fost odat . f cut de alte personaje:Catrina se amuz de glumele lui. e bun cainele de mancat? E bun s te manance el pe tine. de Ion Creanga M rci ale prezen ei naratorului: . autocaracterizare: Domnule.are o pl cere deosebit de a sta de vorb i de a medita. respectand in mare parte adev rul istoric. o ceart pe Catrina: De ce s manc m cainele. ucigandu-l moral. Stroici este o inventie a autorului 38. eu totdeauna am dus o via independent libertatea interioar e tr s tura lui definitorie. vorbire directa si indirecta. punand accent pe reliefarea caracterului domnitorului. c. reprezentand genul boierilor patrio i. fa. prin crearea culorii locale. Familia lui Moromete este una de tip patriarhal. De ex. De cele mai multe ori ii face repro uri i crede c are sufletul negru de r utate i de tutun. Mo oc a murit decapitat imediat ce s-a insc unat Alexandru L pu neanul.Are reac ii paradoxale: unde te a tep i s se supere. doar c amplific faptele. 3. care dezv luie mai multe tr s turi de caracter: . . Il aduce in Moldova pentru a construi antiteze.Se consider superior celorlal i. limbajul personajelor.Nu scap nici un prilej de a-i ironiza pe ceilal i: cand bea uic la B losu. Caracterizarea indirect e dedus din faptele personajului. Povestea lui Harap Alb. El si Stroici apar in opozi ie cu Mo oc. el se amuz .

i acum mai ine inc . aiasta. dar cititorul trebuie s se trezeasc la realitatea in care banul e st panul absolut. ceea ce constituie cadrul(rama).str duie te s ne explice de ce rudele nu se cuno teau intre ele (Craiul i Verde Imp rat). Formula are un umor amar i ascunde o obsesie ancestral (din vechime. limbajul personajelor. prozator si dramaturg. si in componenta carora se afla si naratorul care povesteste o intamplare petrecuta cu multi ani in urma. str veche): procurarea hranei. cine are bani. g l gie. In opera "In mijlocul lupilor" se acorda importanta naratorului si actului nararii. In mijlocul lupilor de Vasile Voiculescu. h l gie pt. Limba folosit de autor reprezint chintesen a vorbirii noastre populare din aceea i epoc . Din punct de vedere compozitional. de mici dimensiuni. maxime: Lumea asta e pe dos. Iar pe la noi. iar cine nu. se uit i rabd . Stilul este senten ios. cine se duce acolo bea i m nanc .i fac i ei datoria lor ( i v rog s asculta i ). tot ce spune el poart pecetea stilului vorbit. opera este alcatuita dintr-un fragment initial si unul final. Formula ini ial are rolul de a introduce cititorul in lumea basmului. toate merg cu capu-n jos. In lumea pove tilor. evenimentele s-au intamplat oricum f r el. in interiorul caruia este inserata o intamplare. Este vorba despre un om supranumit Luparul. in lumea fic iunii. din urmatoarea lista: modalitati ale nararii. nici carne moale. trebuie unul f r de lege. apeland la o povestire studiata. si mai putin asupra personajelor. poet. naratorul se deta eaz de povestea lui ( Ce-mi pas mie? ) i se consider responsabil numai cu discursul. Registrul stilistic folosit in basm este cel popular. c cuvantul din poveste. Apar fonetisme moldovene ti: aista. registre stilistice ). Povestirea este o specie a genului epic.. de aceea consider c singura lui obliga ie e s spun povestea. un om interesant ce starnea curiozitatea in a afla mai multe despre el. sugereaz ideea c povestitorul n-a fost martor la evenimente i arunc asupra lor o umbr de indoial . Dumnezeu s ne ie. cine nu. Formulele mediane sunt menite s intre in aten ia cititorului. Cadrul este reprezentat de interiorul unei camere unde un grup de prieteni discuta despre vanatoare. naratorul bazat pe in elepciunea popular d sentin e. in domeniul prozei accentul cade pe dimensiunea fantastica. este autorul unei opere deosebit de originale. unde totul este posibil i nu ne mai mir m de nimic. Cuvantul cic . invitandu-i pe cititori s . si care constituie povestirea propriu-zisa. marci ale prezentei naratorului. Formulele finale au rolul de a scoate ascult torul/cititorul din lumea fic iunii i de a-l duce in lumea real in care binele nu mai invinge intotdeauna. fericirea e asimilat i cu bel ugul gastronomic. 39. Cine poate oase roade. in care. La unul f r suflet. Exemplifica. b. care participa la intamplarile narate de povestitor si care . Surpriza cea mai mare o aduce finalul. Tr s tura cea mai caracteristic a scriitorului popular este oralitatea. in care accentul este pus pe intamplari si situatii. inainte mult mai este. Astfel. reprezentant din perioada interbelica. bea i m nanc .doua dintre particularitatile de limbaj al prozei narative (la alegere. Vasile Voiculescu. c. naratorul relateaza ca pe vremea cand era judecator de pace al unui ocol rural a avut de-a face cu un personaj aparte.. pentru c aici se joac alte reguli: i a inut veselia ani intregi.

etice. . Caracterizare direct f cut de narator . Baltagul. frica. c. Ca prozator realist nu insist asupra tr s turilor fizice.constituie personajul principal al operei. Lic este un personaj malefic. de Ioan Slavici Tema o reprezint dezumanizarea provocat de patima banului. descoper complexitatea sufletelor simple: hangiii. Acum in elege c este pedepsit pentru f r delegile lui: M-a ajuns mania lui Dumnezeu. si ami putin asupra personajelor. Ioan Slavici este un portretist prin excelen . printre st rile analizate in nuvela psihologic se afl : obsesia. prezint efectele dramatice ale inadapt rii. intrucat naratorul participa la intamplarile narate. Explica modalitatile de caracterizare a personajului dintrun text narativ studiat.i capul de trunchiul unui stejar. Inteligent. demonic. Caracterizare direct f cut de personaje: .Ana simte c Lic este oarecum fioros i i i previne so ul c are de a face cu un om r u i primejdios . in afara legilor i a statului. prezentand societatea romaneasc de la sfar itul secolului al XIX-lea. el se conduce dup un cod moral propriu. 40. Caracteristicile nuvelei: subiectul dezv luie procesul de parvenire a individului. In aceasta opera. Povestirea intamplarilor este de dimensiuni mici si se face folosind ca modalitate principala de realizare a operei naratiunea la persoana I. Luparul. accentul este pus pe intamplari si situatii. apartinand lui Mihail Sadoveanu.Ghi ii spune: tu nu e ti om Lic . Are pl cerea de a ucide cu o satisfac ie demonic . . Inc de la intrarea in scen Lic se comport ca un st pan peste oameni i locuri. cand a alc tuit lumea a dat fiec rui neam cate un semn: . . Armele lui Lic sunt antajul i ho ia. a. ci are o construc ie liniar (este plat). cu sprancene dese i impreunate la mijloc. cu ochi mici i verzi. Urm rit de Pintea. in urma tenta iei de a se refugia intr-o biseric p r sit .sarbului sapa. fin cunosc tor al psihologiei umane.muntenilor nu a mai avut ce s le dea i le-a dat inim u oar i femei iubare e i frumoase. care. apartinand lui Ioan Slavici. Caracterizarea indirect rezult din faptele sale. Fizionomia personajelor i anumite particularit i ale acestora ilustreaz tr s turi ale personajelor. erosul. de Mihail Sadoveanu (1930) Romanul se deschide cu o legend despre Dumnezeu. secundar. de gandire i de comportament. Dup aceasta incepe prezentarea familiei Vitoriei Lipan. b. .turcului s aib putere asupra altora cu sabia. . sf ramandu. Firul epic al romanului este dinamic.Expune subiectul unui text narativ studiat.iganului i-a dat cetera. Aceste tr s turi sugereaz r utatea i demonismul personajului . ci diavol. El este singurul personaj care nu evolueaz . Sfar itul lui are loc intr-o noapte de Pa ti. anumite conflicte suflete ti. alienarea. realizandu-se o scurta caracterizare a personajului principal. ci asupra celor psihologice. eroul se sinucide. 41.portretul fizic este detaliat i anticipeaz portretul moral: om cam de 36 de ani.neam ului urubul. . deoarece urm re te drumul pe care il parcurge Vitoria pentru descoperirea so ului s u. Moara cu noroc.

Vitoria i Gheorghi poposesc la hanul lui Donea. Dupa fiecare schimb dezavantajos. scriitorul priveste cu ingaduinta faptele personajului sau. Prepeleacul este un par infipt in pamant cu cracane scurte pe care se pun oalele la uscat . pentru a ilustra parca deplin acea logica anapoda care sta la baza trocului. Vitoria merge la p rintele D nil ca s -i citeasc slujbele i apeleaz la baba Maranda. care le relateaz despre Nechifor c era om curajos i pleca la drum asupra nop ii. apoi il supun unor probe in urma carora el isi dovedeste . Un loc important in desf urarea ac iunii il constituie descoperirea cainelui Lupu. Cand ajung la Bicaz. Inceputul basmului ne introduce in atmosfera satului arhaic. basmul dovedeste ca prostul are noroc . Cei doi uciga i se deconspir in urma vorbelor insinuante ale Vitoriei. Danila urmeaza sfatul fara prea mare convingere si naratiunea se incheaga in continuare pe trei motive: calatoria. acesta il sanctioneaza. Hangiul il cuno tea pe Nechifor despre care afirm c era om vrednic i fudul i avea cal bun. Expune subiectul unui text narativ studiat. cei doi c l tori stau de vorb cu potcovarul Pricop. intr-un sat . iar George Munteanu il considera o foarte mestesugita demonstratie ca nu numai patitu-i priceput . La Suha sunt g zdui i de carciumarul Iorgu Vasiliu de la care afl c muntele a fost trecut doar de doi ciobani. Vitoria d ruie te un cap t de zah r mamei i bani pruncului. De la domnul David afl c Nechifor avea asupra lui mul i bani.i privegheaz tat l. Partea a doua reprezinta planul fabulos in care eroul patrunde cu aceiasi dezinvoltura cu care a facut si trocul. apartinand lui Ion Creanga. ca mai bine s-ar fi calugarit. 42. Toiu. eroul isi atrage impotrivirea dracilor care il mituiesc sa renunte la aceasta idee. se inchin la icoana Sf. capra pe gasca si aceasta pe o punga goala. tocme te bocitoare i face un parastas la care ii cheam pe uciga ii so ului ei: Calistrat Bogza i Ilie Cu ui. Amandoi erau insurati: cel bogat avea o nevasta pestrita la mate si zgarcita . se intalnesc opozitii intre personaje: un frate bogat. Insa Danila distruge carul..Inainte de a pleca la drum. iar fratele ii spune. Voind sa construiasca o manastire in care sa ramana calugar. Prepeleac ) Porecla sugera saracia taranului. carul pe capra. el nu se intoarce acasa. Lupu o recunoa te pe Vitoria i tot el o duce pe Vitoria in pr pastia de la Crucea Talienilor unde erau osemintele lui Nechifor. ine post negru 12 vineri.Titlul este chiar numele eroului urmat de porecla data de sateni. de la m n stirea Bistri a. ci isi continua drumul la targ. Calistrat Bogza este lovit in frunte cu baltagul de c tre Gheorghi i este mu cat mortal de cainele Lupu. Ana. vr jitoarea satului. trocul si prostia omeneasca. care le inglobeaza pe celelalte doua. In locul numit La Cruci intalnesc un alai de nunt . Vitoria porne te la drum c l uzit de sentimentul datoriei fa de so i fa de tradi ie. altul sarac. Ca in basmele populare. Prepeleac. iar la sfatul fratelui sau care se saturase sa-i imprumute mereu carul. Indignat. hangiul i i manifest sup rarea c oierul avea obiceiul de a porni noaptea la drum. Urm torul popas este la C lug reni. Aceasta secventa face legatura dintre cele doua parti ale basmului. La F rca a. pleaca la targ sa-i vanda. Ini ierea lui Gheorghi se face cand coboar in pr pastie i. omoara boii. unde Vitoria discut cu so ia lui David de la care afl c Nechifor trecuse pe aici. (C. intr-un vag temporal: odata. La Dorna cei doi afl c Nechifor a cump rat 300 de oi. suparat. Desi ii dovedeste prostia. nepriceperea si credulitatea sa. Danila se intoarce la fratele mai mare si ii povesteste toata intamplarea. Basmul Danila Prepeleac a aparut la 1 martie 1876 in revista Convorbiri Literare . ca sa nu mai fie o povara pentru familie. iar cel sarac o femeie muncitoare si buna la inima . Lui Gheorghi i se d un baltag care este sfin it. dar se indupleca sa-i mai dea o data carul. dintre care cel cu c ciul brum rie (Nechifor) disp ruse. La Borca devin martorii unui botez. Dupa opinia lui George Calinescu. iar apoi a plecat inso it de al i doi oieri. iar Ilie Cu ui este luat de autorit i. Danila avea insa o pereche de boi frumosi. Pe banii castigati si-ar fi putut cumpara alti boi mai mici si un car. Vitoria i i inhumeaz so ul dup datin . Erou schimba boii pe car.

apartinand lui Liviu Rebreanu Ion de Liviu Rebreanu Conceptia autorului despre roman. tranta. dar in acela i timp. loc al actiunii romanului. talentat . Aliindu-se cu animalele care suplineau limitele sale umane. trecand cu u urin de la o stare la alta. sociale. Caracterizare direct f cut de c tre personaje prin tehnica reflect rii poliedrice (a pluriperspectivismului): . 2. cu un Hristos de tinichea ruginita. inteligent . e. dar te i revolt . Otilia este fiica celei de-a doua so ii a lui Giurgiuveanu. grijulie fa de cei apropia i (nu vrea s stea in calea carierei lui Felix). 45.Pascalopol vede in ea acelea i calit i. dar dispre uind inteligen a feminin . aruncarea buzduganului. . Caracterizare indirect : rezult din fapte: 1. conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor personaje (Herdelea. Danila reuseste sa-i pacaleasca pe draci. care te cucere te. alearga. . dar i o oarecare instabilitate in comportament. Ion de Liviu Rebreanu Personajul Ion este unul de referin in literatura roman . care nu ine cont de nici o regul exterioar .Felix o consider pe Otilia foarte frumoas . reflect caracterul contradictoriu. 43. Caracterul ei se bazeaz pe elemente contradictorii: amestecul de inocen i maturitate. chiuitul.Aglae o consider viclean i interesat de mo tenirea lui Costache. castigand banii. . ochi alba tri . Personificat cu ajutorul verbelor (se desprinde. Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de Liviu Rebreanu. concentrand tragica istorie a ranului ardelean din primele decenii ale secolului trecut. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas. Ilustreaza particularitatile de structura a unui text narativ studiat. inainteaza). Descrierea initiala a drumului introduce cititorul in viata satuluiardelean de la inceputul secolului al XX-lea. Crucea stramba de la marginea satului . inteles ca un corp sferoid . se reflecta artistic in structura circulara a romanului. El separa viata reala a cititorului de viata fictionala a personajelor din roman. dar se dovedeste istet printre fiintele fabuloase malefice. anticipeaza tragismul destinelor. In acesta a doua parte. devine o enigm . e altruist . nas mic. 3.Costache o crede inc un copil. la hora satului se eviden iaz feciorul lui Alexandru Pop Glaneta u. amestecul de copil rie i feminitate. Inc de la inceputul romanului. Caracterizare direct f cut de narator: Fa a m slinie. De aceea. b. Este o figur central a romanului.camera Otiliei. .istetimea: fuga in jurul iazului. Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de George Calinescu.eu sunt o z p cit .` c. Creanga isi reabiliteaza eroul: el pare un prost printre oameni. drumul are semnificatia simbolica a destinului unor oameni si este investit cu functie metatextuala. prin aspect si asezare. cult . dar se c s tore te cu Pascalopol. cu varietatea de lucruri din ea. se comport ca un om liber. Glaneta u) in desfasurarea narativa. cu o st panire des var it de femeie . amestec de iubire i de ra iune. poart o masc . a. spunandu-i fe-feti a mea . alergarea. blestemul. Descrierea finala inchide simetric romanul si face mai accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei viata. iube te pe Felix. 44. etnografice (hora). nu tiu ce vreau . copil roas .Din mediul in care locuie te personajul .desi faptele ei demonstreaza contrariul d. cu aspecte topografice. Descrierea caselor ilustreaza. urca. dincolo de care nu poate s treac nimeni. Caracterizare direct (autocaracterizare): .

Prima intalnire in roman cu Otilia este la inceputul lui cand Felix intra in casa lui Mos Costache pentru a doua data(prima data mosul spunandu-i ca acolo nu sta nimeni). Odat satisf cut patima pentru p mant. Alta. care ii era drag . dar i viclean. intrucat el se face vinovat de dezintegrare morl . Astfel. st panit de o violen n valnic . prin referire la un roman studiat(periada de pana la al Doilea Razboi Mondial) Otilia personajul principal din romanul Enigma Otiliei. Observam ca dragostea. Ion s-a insurat de fapt cu p manturile ei. hot rat i perseverent in atingerea scopului. Om priceput. de unde rezulta respectul si increderea enorma ce i se acordau. dar s rac. curajos. vrea sa fie inconjurat de oameni cu caracter. in cazul eroului nostru a fost un factor ce l-a transformat intr-o persoana aproape ucisa de o femeie. ins e con tient c Ana are p mant. 47. Ion o seduce pe Ana. lini tea unei intregi colectivit i.Pietro Gralla sau "eternul feminin"Alta. privind-o cu un zambet plin de dispret. Lovit de esecul incercat in cariera lui militara. In "Act venetian" avem de-a face cu personaje dinamice. cel lalt glas ce mistuie sufletul lui Ion. forma sub care era cunoscut in timpul razboaielor. Cand s-a insurat cu Ana. un adevarat exemplu de vitejie. ea este fata adoptiva a lui Mos Costache. un temperament controlat de instincte primare. sa se resemneze in fata soartei si nu se jeneaza sa ceara sfaturi unuia mai tanar decat el. Pietro Gralla da dovada ca stie si sa piarda. dezvaluind astfel. Pietro cauta refugiu in iubire.Clanul Aglae doreste sa alunge pentru a putea pune mana mai usor pe averea lui Costache Giurgiuveanu. patandu-i astfel onoarea si reputatia sa de om respectat de toata lumea. viteaz. Ion era iute i harnic ca m -sa chipe i voinic. o imagine . pe langa severitatea si omul inflexibil. 46.Ion. El stie cel mai bine cum s-o umileasca pe sotia lui. tulburand liniltea unui c min. o latura sensibila.Exemplifica modalitatile de caracterizare a unui personaj feminin. sotia sa.si care doreste sa studieze muzica. autoritar si doreste ca totul sa se afle sub controlul lui. el ajunge comandant al flotei venetiene si primeste importanta si dificila misiune de a organiza o lupta navala. Pietro Gralla este un om cu un caracter complex. si ea vine in salvarea lui recunoscandu-l. il inseala cu Cellino. r spunz tor de via a Anei i a copilului lor.Ea este o cantareata la pian foarte talentata. Conflictul interior care marca destinul fl c ului este vizibil inc de la inceput. Astfel cade victim celor dou patimi: glasul p mantului i glasul iubirii. Pietro Gralla este numit "omul absolutului" deoarece este puternic. cat timp el este plecat. el sim ind dureros pr pastia dintre el i bocotani . care sufera transformari sufletesti profunde pe parcursul piesei. Dovada a faptului ca nu poate stapani tot. Despre Otilia autorul spunea: Otilia era eroina mea lirica. nevasta lui George Bulbuc. ce era punctul lui slab. duce la destinul tragic al eroului. numele ei de familie fiind Marculescu. Ion este drastic pedepsit de Rebreanu. proiectia sa in afara. ce nu se tem de lupte. curaj si bun comportament pentru urmasii sai. Fiind dominat de dorin a de a fi respectat in sat. rugandu-l pe Cellino sa-i fie profesor in ceea ce priveste cunoasterea femeilor: "mai intai te rog sa fii maestrul meu si sa-mi dezvalui cum se cunosc femeile". Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de Camil Petrescu. urm rind-o pe Ana cu o privire stranie. In caracterizarea personajelor lui Camil Petrescu sau folosit adesea o serie de clisee precum "omul absolutului". fiind omorat de George dup ce ii surprinde pe amanoi in flagrant. Declansarea acestor metamorfoze launtrice extrem de abrupte reprezinta principalul focar de interes al dramei. apoi o vede pe Florica. tocmai de aceea e dezgustat de lasitatea si frivolitatea tanarului Cellino. puternici. desi acest lucru se dovedeste ca nu este posibil. so ia devenind o povar jalnic i incomod . In final. iubirea p tma pentru Florica. Dorind ca totul sa iasa perfect.

lunara si feminina . Mos Costache o iubeste dar de zgarcit n-a putut sa-i asigure un viitor fara probleme. Se pare c timpul avea cu oamenii nesfar it r bdare. izbucnea cel de-al doilea r zboi mondial. cu nasul mic si ochii foarte albastrii. 6. simetric . al lui Biric .Mai intai voce cristalina. 48.Ea este copilaroasa si in acelasi timp si matura dovedind o grija materna fata de Felix pe care-l protejeza ca pe un orfan.Chipul adolescentin al Otiliei este de la inceput o aparitie angelica . iubita de parintele nesigur. dar apoi acesta i-a dat libertate ea casatorindu-se cu un conte din Spania. stabilirea unui mod de via . plecarea lui Achim la Bucure ti i inceperea unei perioade de fr mant ri suflete ti.o stapanire desavarsita de femeie. apoi . incepe i se sfar e te cu tema timpului. Parerea lui Felix despre Otilia la prima vedere este: fata parea sa aiba vreo 18-19 ani. Incipitul aduce in prim-plan problema timpului. de Marin Preda (vol. afla i in pragul unor imense r sturn ri istorice. I. ocrotita de un strain .Fata maslinie. de Felix care-i infioara corzile inimii . dup scena seceri ului. de i omul are iluzia c se poate sustrage ei. mai ales a oamenilor de felul lui Ilie Moromete care cred c st in puterea lor de a evita marile conflicte. din momentul sosirii lui Felix in casa lui Mos Costache. cazand pana pe umeri . f r conflicte mari. Aurica este invidioasa pe Otilia si ar vrea la fel ca Aglae sa o alunge. Primul volum are o construc ie clasic . cu fixarea spa io-temporal a ac iunii: cu ca iva ani inaintea inceperii celui de-al doilea r zboi mondial. Primele pagini sunt construite in perfect concordan cu timpul sugerat i un sfert din volumul intai se petrece de samb t seara pan duminic noapte. a faptelor si intamplarilor semnificative prezentate intr-o opera literara. mereu imprevizibila. Conflictul principal este de natur tragic i se d intre om i istorie.Prezinta constructia subiectului unui roman de Marin Preda. conflict. Romanul are trei p r i. de un stil perfect . Romanul incepe in manier realist . relatii temporale si spatiale. via a se scurgea aici. adic de la intoarcerea Morome ilor de la camp pan la fuga Polinei cu Biric . Aglae o vede ca o piedica in luarea averii lui Mos Costache. auzita de sus. arata si mai copilaroasa intre multele bucle si gulerul de dantela. istorie care ii marcheaz in mod hot rator destinul. Otilia este totusi fara cuib. apoi ugurlan etc. care corespund unor etape din via a familiei: 4. Otilia este unul dintre cele mai complexe personaje feminine din proza romaneasca. nedepozitand decat foarte putini bani in banca restul tinandu-i ascunsi sub salteaua lui. diferite ca importan : al familiei Moromete. Otilia casatorindu-se cu el. prin referire la: actiune.Comportamentul ei este derutant: capabila de emotii puternice trece brusc de la o stare la alta. incep necazurile i problemele care nu se mai rezolv . Povestirea se desf oar pe mai multe planuri. 1955) Ac iune Actiune = totalitatea evenimentelor. asa cum o observa tanarul.Otilia traieste drama singuratatii . intr-un sat din campia Dun rii. dilematica prin comportament. semn al faptului c timpul nu mai avea r bdare .incarcat cu bucle . un cap prelung si tanar de fata. ea este fascinanta.Insa in trupul subtiratic . Trei ani mai tarziu.fara acea slabiciune supta si pastrata a Aureliei . Starea conflictual este permanent . Morome ii. care pun in cump n insu i destinul ei milenar. cu oase delicate de ogar . . In spa iul epic al lui Marin Preda func ia acestui timp este ins paradoxal . Ritmul evenimentelor se precipit in ultima parte a volumului I. descris in mod expres de autor .viitorul ei este ambiguu. iluzia c timpul st 5. departe de mult visata fericire. El nu mai are r bdare i va produce in sanul r nimii schimb ri fulger toare. era o mare libertate de miscari . Pascalopol o iubeste pe Otilia si ii implineste toate poftele ei. R bdarea aceasta este o impresie gre it a oamenilor in i i.

prin simetria incipidului cu final.o seduce si il forteaza pe Vasile Baciu sa accepte casatoria.flacau.iar intreaga averea a lui Ion pentru care el sacrificase totul trece in posesia bisericii. Dupa ce si-a satisfacut dorinta arzatoare de a avea mult pamant ramas singur hotaraste sa se intoarca la dragostea din intai.Exist conflicte intre: . de Liviu Rebreanu. conflict. Florica ramane singura. se inchee cu Victoria lui Ion. prin referire la: actiune. George este arestat. personajul central. datorii la banc i alte datorii de gospod rie. Prezinta constructia subiectului unui roman de Liviu Rebreanu. Prezentarea subiectului se face astfel: In expozitiune sunt prezentate principalele personaje din satul Pripas .loc al actiunii romanului .in aparenta pentru platirea lautarilor.Dupa obtinerea pamantului Ion o supune pe Ana unor violente fizice. Tema romanului. Romanul Ion este conceput ca avand o structura circulara. fapt promis de Moromete cand acesta vanduse un pogon de p manT din zestrea so iei.Moromete i Catrina. harnic si istet suporta umilinta de a nu fi bine vazut de cei din jurul sau si de a nu avea un loc de frunte in ierarhia satului. relatii temporale si spatiale. care vor s mearg la ora s se imbog easc rapid.flacaii merg la carcima. Reprezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamantul si consecintele actelor sale. exist i o criz extern a familiei produs de: impozite. se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas.Bataia flacailor. Florica fata saraca dar frumoasa.fata unui bogatan.universal intelectualitati rurale). 49. Ion. Ion.Aceasta este acum casatorita cu George Bulbuc.care il rapune pe George cu paharul. relatii sociale generate de diferentele economice (stratificarea Este prezentarea problematicii pamantului in conditiile satului ardelean. Pe lang aceste crize interne.inmormantarea). pentru ca este sarac. rusinea pe care Vasile Baciu i-o face in fata satului va starni dorinta de razbunare a flacaului. Ca sa iasa din aceasta condite pune la cale planul de a o seduce pe Ana fica lui Vasile Baciu un taran instarit.nunta. chiar dispunerea membrilor familiei la mas de la inceputul romanului arat rivalit ile existente intre copiii din prima c s torie i cei din a doua c s torie a lui Moromete Niculae i tat l s u. care nu vrea s -l trimit la coal . acesta il omoara din gelozie. in fapt pentru dreptul de a o lua de sotie pe Ana. destramandu-I acesteia iluzia ca prin plecarea din casa tatalui sau traiul I se va inbunatati. Intriga romanului. fra i.relati de familie.La sfarsitul petrecerii. In deznodamant naratorul il prezinta pe George care simtind ca Ion ii da tarcoala Floricai. desi tatal ei se impotriveste. pentru a obtine prin casatorie o zestre apreciabila.Planul ii izbuteste si fara sa o iubeasca o ia de nevasta pe Ana. Caracterul monografic al romanului orienteaza investigatia narativa despre diverse aspecte ale lumii rurale:obiceiurile legate de marile momente din viata omului (nasterea.tat i cei trei fii. Tema centrala posesiunea pamantului este dublata de tema iubiri.Romanul sociala) sau culturale(universal taranilor.Care la randul sau il va face pe chiabur de rusinea satului lasand-o insarcinata pe Ana. .descrierea finala a romanului inchide simetric romanul si face accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei-viata. Desfasurarea actiuni Dorind sa obtina cat mai repede pamant ii face curte Anei. In roman apar mai multe tipuri de conflicte: . deoarece aceasta vrea s -i fie trecut casa pe nume.pentru a-l determina sa accepte nunta.

deznodamantul in care Felix abandonat primeste o explicatie de la Otilia menita sa dezlege misterul plecarii acesteia. relatii temporale si spatiale. Romanul are in centru istoria luptei pentru mostenirea averii lui mos Costache.-coflict central: lupta pentru pamant in satul Pipas -conflict secunda intre Ion George Bulbuc -conflict exterior : intre Ion si Vasile Baciu -conflict interior: intre glasul pamantului si glasul iubirii 50. conflict. Tema romanului este drama omului superior. Timpul subiectiv. finalul este abrupt si simetric ca in romanele lui Balzac. Stanica Ratiu este sotul Olimpiei. lucrarea pe care o discutam este un roman.fiica cea mare a Aglaei Tulea.Intriga este data de sosirea tanarului Felix Sima in casa tutorelui sau Costache Giurgiuveanu.In desfasurarea actiunii Felix se indragosteste de Otilia.Otilia si Felix fiind nevoiti sa se mute. Enigma Otiliei. prin amploarea constructiei epice. Acuitatea analizei psihologice.el este tipul avarului. conflict.Punctul culminant este dat de moartea lui mos Costache. 51. conflictul este determinat de incercarile membrilor clanului Tulea de a pune mina pe averea lui Costache Giurgiuveanu. Prezinta constructia subiectului unui roman de George Calinescu . fiecare dintre actanti fiind vazut in mod diferit de catre cei care l-au cunoscut. Incadrarea lui in categoria constructiilor romanesti moderne poate fi explicata prin: Noutatea absoluta a formulei compozitionale. Patul lui Procust" (1933) este cel mai bun roman al lui Camil Petrescu si una dintre cele mai originale creatii din proza romaneasca moderna. Leonida Pascalopol este mosierul bogat si manierat. Metoda oglinzilor paralele". Aurica Tulea este fiica cea mica a Aglaei. Desfasurarea epica este lenta. opinii ale altor personaje si note de subsol.. Ladima si Fred Vasilescu) este un inadaptat care nu se poate incadra in patul procustian" al iubirii sau al societatii.care doreste sa triumfe in viata. Deznodamantul il reprezinta intalnirea de dupa cativa ani a lui Felix cu Pascalopol. Romanul devine o satira vehementa la adresa burgheziei in care relatiile copii-parinti s-au degradat datorita banului. De-alungul actiunii naratorul insereaza cateva scene. Romaul prezinta viata burgheziei bucurestene din prima jumatate a secolului nostru. Fiecare dintre cele trei personaje care reprezinta omul supe rior (doamna T. prin exis-tenta mai multor planuri narative si prin complexitatea per sonajelor."fata batrana". relatii temporale si spatiale.un avocat fara clienti. prin referire la: actiune. iar "clanul" Tulea isi face griji referitoare la mostenirea averii lui mos Costache.sora lui mos Costache. prin referire la: actiune. Prezinta constructia subiectului unui roman de Camil Petrescu .un tanar orfan.cand familia Tulea ia toata averea. Finalul este compus si el din doua secvente. de George Calinescu A aparut in martie 1938 si este un roman de factura balzaciana.Costache Giurgiuveanu tatal vitreg al Otiliei si tutorele lui Felix.pretext pentru a descrie aspectul social al Bucurestiului. diversele momente din viata personajelor sunt reconstituite din amintiri.sentimentele acestuia fata de Otilia fiind neclarificate.Aglae Tulea este "baba absoluta". Otilia Marculescu este o fata zglobie ce sta sub semnul dramei feminine. Felix Sima este de multe ori "vocea autorului". Fara indoiala. . cu iubirea si cu norocul. actiunea" neavand un fir cronologic. perspectiva narativa fiind secventiala.este genul parvenitului el profitand de orice situatie pentru a iesi in castig.epilogul care ofera cititorului justificarea Otiliei:Felix avea sa faca o cariera stralucita neincomodata "de o dragoste nepotrivita". Titlul original al romanului a fost "Parintii Otiliei" scriitorul avind in vedere ideea paternitatii. sortit sa fie incompatibil cu lumea.enigma acesteia fiind una nedezlegata.

apar si alte doua personaje ale romanului (George Demetru Ladima si Emilia Rachitaru). la toate evenimentele esen iale ale existen ei rurale: nunta. de fapt. De fapt. Al doilea plan este cel al esecurilor existentiale ale omului superior (reprezentat prin Ladima). prin referire la un personaj dintr-o opera studiata. amintirile lui Fred Vasilescu (aduse in prezent prin memorie involuntara). cea cu care Ana i i va disputa dragostea lui Ion. Calinescu). 52. in mod realist i are ca punct de plecare cateva dintre nuvelele cu care debutase scriitorul. romanul eviden iaz spa iul ardelenesc de la inceputul secolului al XX-lea. in timp ce in romanul lui Balzac. miza conflictului. pentru c Ana realizeaz acum c ea nu reprezint pentru so ul ei decat sursa averii. num rarea banilor de c tre na .. in jurnalul lui Fred Vasilescu. ocup i ea un loc important. modul in care petrec tinerii i b tranii. apartinand unui autor canonic.Prezinta conditia taranului. care. ranul lui Rebreanu se raporteaz permanent la mediul din care face parte. pentru c el determin in lumea satului pozi ia social i autoritatea moral a indivizilor. Rebreanu acord horei un rol esen ial pentru c ea coaguleaz via a satului. personajul lui Balzac (P mantul). Cel de al doilea plan al romanului cuprinde actiunea propriu-zisa relatata in jurnalul lui Fred Vasilescu. Prezinta conditia intelectualului. cu obiceiuri vechi: prezen a l utarilor. Aceasta prima parte a cartii (alcatuita dupa formula romanului episto lar) reface o parte din viata doamnei T. condi ia ranului este eviden iat prin tema p mantului care este. ci dorin a lui Ion de a-l avea. ci este infuzat si in celelalte. confesiuni ale unor martori (. particip activ la tot ceea ce ine de via a satului. s rac fiind lucreaz pentru gr dinarul unui castel i prime te p mant. a starostelui nun ii. Nunata lui Ion cu Ana respect toate tradi iile rurale: prezen a pe itorilor. lungin-du-i" sau scurtandu-i" dupa dimensiunile lui. pentru c destinul personajului principal este definit de aceste dou mari coordonate. fiind nu numai loc de intalnire i de petrecere.Intr-o dupa-amiaza de august". Acest plan ar putea fi numit al marilor iubiri nefericite si nu se rezuma la prima parte a romanului.Epilog II"). putem considera c i tema destinului este definitorie pentru roman. comentariile acesteia din urma. Rezulta ca patul lui Procust" reprezinta un spatiu al ne-potrivirii aducator de suferinta. prin numeroasele note de subsol si prin . Aceast obsesie a p mintului il apropie pe ranul lui Rebreanu de eroii lui Dostoievski (Fra ii Karamazov). Publicat in 1920. m sura tuturor lucrurilor. a l utarilor. Acestei teme i se adaug cea a iubirii.Titlul trimite la mitul antic al lui Procust. Ritualul reune te chiar i personaje aflate in conflict: dru ca miresei este Florica. intitulat . Al treilea plan este al autorului (devenit personaj. sau de Francois Torissard. prin referire la un personaj dintr-o opera studiata. mijloacele pe care autorul le uti lizeaza fiind: scrisorile pe care ziaristul Ladima i le trimisese Emiliei. alte momente ale exis tentei ei trecute fiind reconstituite prin incidente de memorie si asociatie discontinua" (cum scria G. nu p mantul se afl in centrul romanului.Epilog I"). Si imaginile acestora se constituie din mai multe unghiuri (ca si cand ar fi priviti in mai multe oglinzi paralele"). decu paje din ziare. 53. p mintul este folosit pentru acumularea banilor. De aceea. constituind un pretext pentru ca naratorul s p trund in psihologia personajelor. Acum. De asemenea. talhar-hangiu din Atica si care punea drumetii intr-un anumit pat. care vede in terenul de inut.. Naratorul ne ofer astfel imaginea satului tradi ional. In al doilea rand. apartinand unui autor canonic. hora. Deosebirea const in faptul c . In primul rand. a preotului.. dar i de confrunt ri. .. nunta. romanul Patul lui Procust" este alcatuit pe trei planuri: Primul dintre acestea se incheaga din cele trei scrisori pe care o anume doamna T. Evenimentul echivaleaz cu momentul in care se intensific conflictele. i le trimite autorului. se implic . Din punct de vedere compozitional. inmormantarea. la Rebreanu. banii nu au relevan pentru o umanitate tradi ional .

ilustrand astfel motivul balzacian al paternit ii. Titlul Enigma Otiliei sugereaz comportamentul derutant al eroinei. Frontul este haos.se intoarce acasa la Bucuresti. Prezinta conditia femeii..arsita. ei ii hot r sc destinul. dar ii d in acela i timp dovezi de afec iune va fi enigmatic .Dar autoanalizandu-si starile cu luciditate. Studen la filozofie. mult mai varstnic decat Otilia. m rturise te c in iubirea pentru ea imbin pasiunea cu paternitatea. eu m gandeam c n-am ters praful de pe pian . Comportamentul fetei este derutant pentru cei din jur. fetele. de i nu este lipsit de sentimente fa de Otilia.intaia noapte de razboi Stefan Ghiorghidiu este personajul principal al romanului si reprezinta drama intelectualului pus in situatii limita. la inceputul romanului: fa a m slinie. sa indure un razboi tragic si absurd. definitoriu. experienta dramatica a frontului fiind decisiva.dar hiper. neputand sa faca nici un compromis cerut de societate in care traieste. apartinand unui autor canonic.invalmasala si dezordine ceea ce creaza o imagine halucinanta de foc si trasnete .Este un personaj lucid.lul: Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu . desi prima experinta de cunoastere. Autocaracterizarea ii completeaz portretul Otiliei. nu poate fi considerat un invins deoarece reuseste sa depaseasca gelozia care il ameninta sa-l dezumanizeze. res. dar aman la nesfar it gestul. vrea chiar s o infieze. eponim. Traieste dureros drama omului singur. care. precum cochet ria.Ranit si spitalzat. dar strimt tare la mijloc. Noi. Razboiul este o alta experienta de viata in planul cunoasterii esentiale. Otilia este un personaj complex.tragismul confruntarii cu moartea. prin .Plim-barea la Odobesti declanseaza criza de incertitudine a iubirii. mizerie.i cunoa te foarte bine soarta de fiin tolerat . ea are totu i con tiin a acestei superficialit i tipic feminine: cand tu vorbeai de ideal.Vede in Ela idealul sau de iubire si feminitate. urm rit in rela iile p rin i-copii.fiind dezvaluit in capito.G. Felix.pinge ideea geloziei.iubire. El se gande te la viitorul ei.e traita sub semnul incertitudinii. In inten ia scriitorului.umezeala. S.se inalta deasupra societatii dominata de interese materiale-traind o experienta morala superioara aceea a dramei omenirii silite. i Pascalopol. in contextul epocii interbelice.i rezolve singur problemele vie ii. uneori absurd care-l uime te pe Felix: Nu Otilia are o enigm .spaima.traieste in lumea cartilor. intr-un fel sau altul. cu nasul mic i ochii foarte alba tri ar ta i mai copil roas intre multele bucle i gulerul de dantel . paduchi. mo Costache i i exercit lamentabil rolul de tat . care ii atribuie rolul de observator lui Felix.fiind un zbucium permanent in cautarea adevarului. dar simte fata de Ela o instrainare definitiva: sunt obosit mi-e indiferent chiar daca e nevinovata.sensibil si orgolios isi amplifica drama. obligat s . Ea impresioneaz prin naturale e. Pentru orice tan r de 20 de ani. Se considera un intrus in lumea ce il inconjoara si de aceea alege lumea ideilor pure si aspira la o dragoste absoluta cautand in permanenta certitudini. disperare si moarte.inzestrat intelectual. De pild . suntem mediocre i singurul meu merit e c -mi dau seama de asta . prin referire la un personaj dintr-o opera studiata. Titlul anticipeaz tema romanului care pune accentul pe caracterul imprevizibil al eroinei i care face din oper o poveste a enigmei feminit ii.insetat de certitudini si adevar.frig si foame. mur darie si mai ales frica . ci Felix crede c o are . C linescu.El inseamna noroi. Dramatismul iubirii lui Stefan intra definitiv in umbra. 54. fata care il respinge. Interesant este c . Ea este prezentat in mod direct de c tre narator. m rturise te G.. Fiecare dintre personajele romanului poate fi considerat p rinte al Otiliei. de i este superficial . pentru c . justificand titlul romanului.punand sub sem nul intrebarii fidelitatea Elei. imbr cat intr-o rochie foarte larg pe poale. Portretul personajului se completeaz prin alte tr s turi. bunul gust in vestimenta ie: Fata sub iric .Frontul este o experienta traita direct. cartea purta titlul P rin ii Otiliei . eroul prezentand razboiul tragic si absurd.Ultima noapte de dragoste.

imprastiata si visatoare. s zbor.calit ile tipice virstei adolescentine: gust oricand farmecul jocurilor copil re ti. un temperament controlat de instincte primare. fiind omorat de George dupa ce ii surprinde pe amanoi in flagrant. hotarat si perseverent in atingerea scopului.Prezinta comparativ modalitatile de constructie a doua personaje intr-un roman de tip obiectiv studiat. autorul descriind foarte bine snobismul. ajungand in finalul romanului la concluzia ca dupa atatia ani. Portretul fizic a lui Felix il ilustreaza foarte bine si pe cel moral: fata ii era juvenila si prelunga. celalalt glas ce mistuie sufletul lui Ion. Romanul pune in centrul narativ al actinunii formarea personalitatii lui Felix. din acest motiv putem considera romanul Enigma Otiliei un bildungsroman. Otilia-Felix Otilia este un presonaj cu un comportament derutant. Personajul Ion este unul de referinta in literatura romana. el simtind dureros prapastia dintre el si bocotani . . Ion s-a insurat de fapt cu pamanturile ei. Conflictul interior care marca destinul flacaului este vizibil inca de la inceput. s alerg. Otilia traieste drama singuratatii. sotia devenind o povara jalnica si incomoda. la hora satului se evidentiaza feciorul lui Alexandru Pop Glanetasu. dar si viclean. stapanit de o violenta navalnica. Fiind dominat de dorinta de a fi respectat in sat. care ii era draga. apoi o vede pe Florica. toata viata fiind in cautarea fericrii dar pana in final singura admite ca nu suntem fericiti decat cinci sase ani . sta ca un copil pe genunchi lui Pascalopol dar este lucida si matura atunci cand ii explica lui Felix motivele pentru care cei doi nu se pot casatori. concentrand tragica istorie a saranului ardelean din primele decenii ale secolului trecut. Astfel. modernismul personajului cansta si in faptulca nimeni nu poate dezlega misterul ce se tese in jurul ei. deseori dovedind in mod surprinzator luciditate si tact. pentru ei. raspunzator de viata Anei si a copilului lor. Felix impreuna cu Pascalopol. zgarcenia si dorinta de parvenire. escaladeaz la mo ia lui Pascalopol stogurile de fan. Ion. Ion este drastic pedepsit de Rebreanu. Ion era iute si harnic ca ma-sa chipes si voinic. In fata lui Felix are gesturi familiare. aproape feminina de unde putem deduce sensibilitatea personajului. nevasta lui George Bulbuc. apoi trecand brusc de la o stare la alta. dar sarac. duce la destinul tragic al eroului. Finalul romanului este decis in privinta destinului ce-l va avea Otilia. Odata satisfacuta patima pentru pamant. apartinand unui autor canonic. 56. este cel care ne introduce in atmosfera capitalei din acea vreme. iar nasul de o taietura elenica ii dadea un aer voluntar . Otilia nu a ramas decat o enigma . insa e constient ca Ana are pamant. intrucat el se face vinovat de dezintegrare morla. Tr ie te din plin via a i nimic nu o impiedic s rad in hohote sau s fie melancolic : Imi vine uneori s rad.Prezinta evolutia unui cuplu de personaje. cu suvite mari de oar ce-i cadeau de sub sapca . Inca de la inceputul romanului. iubirea patmasa pentru Florica. ce ilustreaza deseori o grija materna pentru el. care ilustreaza tema iubirii. obrazul de culoare maslinie . fiind capabila de emotii puternice. Felix Sima este definit de Calinescu ca fiind martor si actor . Vrei s fugim? Hai s fugim! 55. Ion o seduce pe Ana. linistea unei intregi colectivitati. urmarind-o pe Ana cu o privire stranie. Este un amestec ciudat de atitudine copilaroasa si matura in acelasi timp: alearga desculta prin iarba din curte. Astfel cade victima celor doua patimi: glasul pamantului si glasul iubirii. tandre. Cand s-a insurat cu Ana. tulburand liniltea unui camin. cunoa te detaliile rostogolirii prin iarb . intr-un roman studiat.

Ela. Jurnalul lui de front contureaza o personalitate complexa. dar i cu resemnare trecerea timpului. amplifica suspiciunile lui Stefan. Nivelul fonetico-prozodic: . avocatul obscur. Experienta frontului a fost decisiva. simtea o instrainare definitiva.observ m prezen a abundent a imaginilor artistice i a figurilor de stil. feminin . ceea ce ne arat c avem in fa un tablou. Drama iubirii lui este acum intrata definitiv in umbra.ritmul trohaic. Compania domnului G. si lipsita de insemnatate. rezultat din faptul c doar poetul este con tient in aceast natur in mi care de trecerea timpului. 58. desi am suferit atata din cauza iubirii. e semnalata direct. tanarul cuplu cunoaste o schimbare radicala a existentei lor datorata unei mosteniri neasteptate lasate de un unchi bogat. dar mai ales confruntata cu ea insasi. un peisaj. departe. in care crede a fi gasit idealul femeii iubite.apartinand lui Mihai Eminescu. intaia noapte de razboi. Acasa.57. Plimbarea la Odobesti. eroul respinge ca vulgara etichetarea ca gelos: Nu. Aspirand la dragostea absoluta. Natura reflexiva. 59. avid de cunoastere absoluta atat prin dragoste cat si prin experienta directa.. romanul Ultima noapte de dragoste. Stefan Gheorghidiu este un personaj problematic. langa Ela. n-am fost niciodata gelos.rima pereche. iubirea. Gheorghidiu devine alt om in primele ceasuri de razboi.poezia este structurat in 4 catrene. Prin cele doua ipostaze pe care le traieste eroul. semne ale nelinistii si indoielilor sale interioare si le diseca cu minutiozitate. de Vasile Alecsandri. Viata lui Stefan Gheorghidiu a devenit curand o tortura . intr-un grup mai mare.Prezinta elemente ale imaginarului poetic romantic. apartinand perioadei pasoptiste. traieste doua realitati: realitatea timpului cronologic (frontul) si realitatea timpului psihologic. un punct terminus al dramei intelectuale. Casatorit cu cea mai frumoasa dintre colegele sale. acorda sotiei sale. in care se descrie un col de natur . nu mai putea citi nici o carte. de i prive te cu senin tate. Prezinta comparativ modalitatile de constructie a doua personaje intr-un roman de tip subiectiv studiat. un tip orgolios. eroul doreste certitudinea absoluta. pune sub semnul indoielii fidelitatea femeii iubite.Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate (procedee artistice. . dar barbat modern. Tema . . traita a razboiului. Prima experienta a cunoasterii. Tache. parasise universitatea. prin intermediul c ruia poetul i i exprim indirect sentimentele. cu preocupari teoretice. elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat. Ultima strof are un ton ELEGIAC TRIST. o drama a personalitatii. confruntandu-se cu moartea. Confesandu-se si analizandu-se. care cocheta. de Camil Petrescu. declanseaza criza de gelozie si incertitudinea iubirii.1 mai 1869 Pastelul specie a genului liric. Eroul romanului Ultima noapte de dragoste. traita sub semnul incertitudinii. Pastelul Malul Siretului. Experienta razboiului constituie pentru Stefan Gheorghidiu o experienta decisiva. se intoarce in Bucuresti. Stefan Ghiorghidiu aduna. o descriere. Gelozia ramane undeva. . Apari ia Convorbiri literare . aflata in imprejurari inedite. Ranit si spitalizat. un intelectual-student la filozofie. identificate intr-un text studiat. intaia noapte de razboi este un neintrerupt mars tot mai adanc in constiinta .trecerea timpului Eul liric apare in ipostaza de spectator. constient de chinul sau launtric. . progresiv.

apartinand lui Mihai Eminescu (la alegere. ce nebuna! simbolizeaza miracolul trait . in lirica lui Novalis. dupa cum reiese din ingaduinta sa fata de preaplinul pasional al fetei: Eu am ras. Desi nu a precizat in nici un manuscris. iar celelate 2.Poezia Floare albastra de Mihai Eminescu a fost scrisa in anul 1872 si publicata un an mai tarziu in revista Convorbiri literare . Acesta se arata uimit de frumusetea apropiata de perfectiune a iubitei. intunecata mare . scepticismul sau reiesind din ultimul vers: Totusi este trist in lume . totodata. visand la iubirea ideala. mai inalt si mai intelept. Femeia este o copila naiva. Aceasta isi situeaza sufletul vietii intr-o lume superioara. candva . Analizeaza rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat. intre care se stabilesc relatii de opozitie: planul barbatului si planul femeii. Eminescu a preluat acest motiv de la germanul Novalis. sugerata prin propozitia exclamativa: Ca un stalp eu stau in luna! . relatii de opozitie si de simetrie. dintr-o provocare inocenta. dar incrancenat sa atinga absolutul. stanca . care este un act de . si apoi. incipit. pentru care floarea albastra simbolizeaza puritatea iubirii si candoarea iubitei. Aceasta creatie are la baza motivul romantic al florii albastre.dupa moarte. inferioara. izvoarele . iar superlativul Ce frumoasa. implicit. realizand. iar la Eminescu floarea albastra reprezinta vointa. doua elemente. monologul lirico-filosofic al barbatului. reprezentand efemeritatea. a ideilor metafizice.de altceva. dornica de a se realiza prin iubire. in partea urmatoare. alcatuit in prima parte dintr-un repros. apar in deplina concordanta cu starile indragostitilor Ultima secventa poetica constituie monologul eului liric si este incarcat de profunde idei filosofice. a vocii eului liric. incipitul constituindu-se in interogatia retorica. privind conditia omului de geniu intr-o lume superficiala. delicatetea si albastra sugerand infinitul cosmic. pe care i-l face aceasta iubitului. portretul omului de geniu. secvente poetice. codrul . De asemenea. A treia secventa reia monologul iubitei si debuteaza printr-o chemare a iubitului in mijlocul naturii. Floare albastra face parte din categoria operelor care au la baza temele romantice iubirea si natura. sub forma de repros. albastrul simbolizeaza infinitul. De asemenea . Planul feminitatii(cuprins in strofele 1-3 si 5-12) are forma unui monolog. Barbatul este un contemplativ. pentru care floarea albastra sugereaza implinirea iubirii ideale si. Cea de a doua secventa poetica desemneaza monologul de factura filosofica al eului liric. Aceasta idila este formata din 4 secvente lirice. iubire terestra. 2 ilustrand monologul interior al iubitei. 60. dar si aspiratia. Prima secventa poetica reprezinta monologul fetei. intr-o alta lume. care insa nu se poate implini. Motivul florii albastre apare si la Leopardi. Titlul este si o metafora simbol. n-am zis nimica . dintre urmatoarele: titlu. a cuplului erotic. In literatura germana. preocupat intr-un ceas cand putea sa cunoasca fericirea. indemnandu-l sa renunte la idealurile sale si ii ofera iubirea ei. departarile marii si ale cerului. care culmineaza cu Luceafarul . iar floarea poate fi fiinta care pastreaza dorintele Poezia este structurata pe doua planuri. Aspiratiile si ideile superioare ale barbatului sunt sugerate de simboluri precum: campiile Asire . insa este imbogatita cu profunde mediatii filosofice. in care acesta aprofundeaza semnificatiile ideilor si aspiratiilor sale. fiind . dar si nostalgia nesfarsitului sau femeia ideala. elemente de recurenta) Floare albastra Titlul poeziei este alcatuit din doua sintagme. un motiv romantic care apare si in alte literaturi. el este intalnit si in scrierile poetului italian Leopardi. Tema poeziei o constituie aspiratia poetului catre iubirea ideala. sedus de dulceata jocului inocent. Fata il cheama in lumea reala. floarea albastra se metamorfozeaza in femeie luand chipul iubitei si tulburand inima eroului.floare . facand parte din etapa de tinerete a creatie eminesciene si anticipand marile poeme filosofice din perioada urmatoare. piramidele-nvechite . care reprezinta si titlul poeziei. Elementele romantice specifice liricii eminesciene.

de afara. Pastelul inserarii. peisajul se estompeaza. stelele. poarta in el toate atuurile tentatiei: natura este paradisiaca. cu o intensitate redusa. Senzatia de poveste evocata este data de prezenta in text a unui narator. Aceste valori supreme devin echivalente cu viata insasi: '. Cadrul natural este insa autohtonizat : e gura raiului din cantecul popular. cine treaba are . al visului pur. Asistam astfel la un transfer metaforic intre planul natural si cel uman. In acelasi timp planul erotic se amplifica treptat.. proiectul ei erotic este de o mare fascinatie./Ca un stalp eu stam in luna . si a unor scurte precizari. dragostea este neprefacuta si totala. Manat de sentimente puternice. iubita este frumoasa si nebuna . Punctul culminant al trairii emotionale si momentul contopirii pastelului cu idila. care delimiteaza planurile: Astfel zise mititica/ Dulce netezindu-mi parul sau Inc-o gura-si dispare. dar mai ales originalitatea viziunii eminesciene privind reflectarea din perspectiva lumii interioare a lumii obiective. in timp ce. 'Sara'. Imaginile vizuale sunt: dealul. adica dispretuitoare de conventii. o data cu inserarea. al drumului spre fericire.Astfel de noapte bogata / Cine pe ea n-ar da viata lui toata ?' Poezia este o idila cu puternice note de pastel in care se realizeaza (prin organizarea compozitionala) un deplin echilibru intre planul erotic si cel natural. Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate (imaginar poetic. Reprosul este expresia intuitiei feminine. familiare ( scartaie-n vant cumpana de la fantana . dar mai ales acustic. procedee artistice. . turmele. cu stanci gata sa se pravale in prapastie. Autohtonizat este si limajul copilei. muta si inocenta. il constitue versurile: 'Clopotul vechi imple cu glasul lui sara / Sufletul meu arde-n iubire ca para". Cunfundarea lui in stele si in nori si-n ceruri nalte . dar si prin impresia de generalitate conferita de pluralul substantivelor: 'casele'.. el isi traieste iubirea din vis si descopera armonia sufletelor si frumusetea universului. potentand ideea ca poezia exprima aspiratia spre iubire. toaca rasuna mai tare ) sau difuze ( clopotul vechi umple cu glasul lui sara ). pare o lectie de initiere intr-un segment al existentei pe care barbatul il minimalizeaza. Cele doua planuri (spatial si afectiv) se inscriu intr-o miscare ascendenta. salcamul. apoi in final Si te-ai dus. bazata pe paralelismul dintre om si natura. Planul barbatului. confundand caile fericirii: Nu cata in departare/ Fericirea ta. 'satul' apar la singular cu functia de a uniciza spatiul.. Provocarea pe care o lanseaza(strofele 5-12) izvoraste dintr-o nevoie demonstrativa. Tabloul este lucrat monocrom. perceput vizual. Sara pe deal Imaginar poetic 'Sara pe deal' este poemul dorului de dragoste.. accentueaza tacere generala.. 61. cu luminisuri. aduce elemente specifice plaiurilor mioritice.seductie. apele plang . dominante. Ele sunt melodioase si melancolice ( buciumul suna cu jale . cu trestii inalte si foi de mure. sugerand doar zone de umbra si lumina. care se alinta in spiritul oralitatii taranesti: de ce m-ai uitat incalte . fluiere murmura-n stana ). Relatia intre cele doua planuri dezvaluie nu numai plasticitatea nebanuita a imaginilor vizuale si acustice. are dublu rol. Imaginile auditive. care simte in diversitatea preocuparilor abstracte ale barbatului pericolul instrainarii. mi-oi desface . ale intunecatei mari si ale invechitelor piramide care urca-n cer varful lor mare o determina sa-l avertizeze asupra capcanei in care ar putea sa cada. Sugestia de atemporalitate si arhaic este sustinuta de epitetele adjectivale: 'vechi' si 'bogat'. voi cerca . Sunetele. gandirea lui plina de imaginile campiilor Asire . aspirant la ideal. Imaginile pe care le construieste Eminescu sunt vizuale si auditive. luna./Si-a murit iubirea noastra.. fixeaza povestea in interiorul unei amintiri si confera poeziei caracterul de meditatie. pe care-l imagineaza tanarul. cu soare si luna. marcat de pronumele personal eu . 'fluiere'. De aceea. elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat. iar momentul evocat este cel al asteptarii. cresc tensiunea emotionala. apartinand lui Mihai Eminescu. iubite! . foarte redus(cuprins in strofele 3 si 13-14). cu izvoare care plang.

secvente poetice. metaforele( Stam singur in cavou ) si personificarile ( Dormeau adanc sicriile de plumb ). laitmotiv). adica moartea: Dormea intors amorul meu de plumb. Lacustra. Explica rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat. Versul eminescian este deosebit de muzical. sufleteasca. Plumb. In aceste conditii poetul nu se poate redresa.simbol si care este repetat de trei ori. numar fatidic in fiecare catren. Poezia este simbolista prin corespondentele dintre lumea exterioara si lumea interioara. sentimentul iubirii inseamna intoarcere spre apus cum spune poetul Lucian Blaga. stau care sugereaza acea atmosfera de dezolare. . caracteristice simbolismului. Verbele la imperfect (dormeau. ostil. poetul exteriorizeaza ideea de alunecare spre neant.este un cod etic al omului de geniu care arat c omul superior trebuie s se renun e la fericirea iluzorie a vie ii omene ti i s se autocunoasc prin ra iune i contempla ie. ca ecou al atmosferei insuportabile. 62. elementul cosmic. simboluri ale unei univers rece. vaietul. dar omul de geniu care tie acestea trebuie s se fereasc s nu cad in mrejele ei. legatura stransa intre iubire si natura. care intinde lucii mreje .apare i la Shakespeare: Alte m ti. v. In acest mediu. lumea este privit ca o scen in care oamenii sunt actorii. Motive: . morfosintactic). prin referire la o poezie studiata. Analizeaza particularitatile de structura si de expresivitate. in continua desfaurare inca. Mijloacele artistice ale poeziei sunt simbolul ( plumbul ). apartinand lui George Bacovia (la alegere. prin sugestie. prelucrat i in strofele 6 i 8 . doua elemente dintre urmatoarele: titlu. de George Bacovia A aparut in fruntea volumului Plumb in 1916. o actiune trecuta dar neterminata. dormea.apare motivul lumii ca teatru. fonetic. sentimentul de impietrire si apasare sufleteasca fiind doar sugerat prin intermediul simbolului si prin muzicaliatea versurilor. deprimanta pentru care nici iubirea invocata cu disperare nu este o sansa de salvare. jucand diverse roluri. data de repetitia obsedanta a cuvantului plumb . doi dactili si un troheu. cavoul . lumea atrage prin spectacolul i carnavalescul ei. Prezinta teme si/sau motive romantice. elemente de recurenta motiv poetic. cadrul nopturn./ pe flori de plumb. Frecventa consoanelor m. relatii de opozitie si de simetrie. La nivelul prozodic se constata folosirea iambului. care il impinge pe poet la izolare si disperare si realitatea interioara. iar ritmul este: un coriamb. aceea i gam . stam) sugereaza persistenta atmosferei deprimante. apeland la doua poezii studiate la clasa. inspiratia folclorica. alcatuita din cimitir . intensitatea sentimentelor. Este considerata o capodopera a creatiei bacoviene si o culme a simbolismului romanesc. 64. epic si dramatic. de George Bacovia . In structura poemului exista elemente care apartin celor trei genuri litarare: liric.ipocrizia lumii .Versificatia Versul are 12 silabe. b. 63. Repetitia acestui cuvant sugereaza o atmosfera macabra de cavou. a demonului indragostit. aceea i pies /Alte guri. La toate nivelurile (lexical. sugereaza foarte bine plansetul. nu se poate inalta . Remarcam folosirea verbelor la imperfect: dormeau . Poezia este alcatuita din 2 catrene. Glossa Tema . Rima este imperecheata si produce o catifelare a tonului final. Repetitia conjunctiei si amplifica atmosfera macabra si contribuie la realizarea unei nelinisti metafizice. Cuvantul cheie al intregii poezii este plumb care devine metafora . setea de absolut. Luceafaraul Elemente romantice: tema geniului neanteles. l.apare motivul lumii-siren . a titanului razvratit impotriva conditiei sale. care corespund celor 2 planuri ale realitatii: realitatea exterioara.

cad.Prezinta trasaturi ale unei poezii studiate. Prin substantivele si verbele alese din aceeasi familie semantica (drum. Rugaciune Poezia motiveaza crezul poetic ce strabate intreaga opera a lui Goga. Accentul cade pe planul subiectiv. dezleaga. vorbesc despre caracterul militant al poeziei si misiunea sociala a poetului. se coreleaza cu spaima. temporara si nesigura. Strofa a patra o reia simetric pe prima. caut. ea impresioneaza prin gestul de umilinta care insoteste ruga. care presupun transfigurarea in arta a vietii si nazuintelor unei colectivitati. in care se regasesc prelungiri ale clasicismului si romantismului. Titlul sugereaza faptul ca eul poetic este supus in permanenta pericolului agresiunii din partea lumii exterioare. in relatie directa cu pronumele de persoana a II-a (tu. Printr-o constructie enumerativa in care sporul de frumusete si armonie este creat de melodia simbolurilor metaforice ( Da-mi cantecul si da-mi lumina / da-mi raza soarelui de vara ). sadeste. de neliniste. cu ochii tulburi / Cu trupul istovit de cale ce motiveaza atitudinea si gestul de implorare. construita pe apa si sustinuta de patru piloni. de care se izoleaza. Tonalitatea solemna a versului este potentata prin repetarea verbului si prin asezarea lui la . devenind in felul acesta un insingurat. Discursul poetic reflecta crezul artistic privind izvoarele si originalitatea artei. sentimente generate de pericolul iminent: In spate ma izbeste-un val . da. Caderea ploii actioneaza hipnotic asupra somnului fiintei si a lumii. stapane) si adresarea directa prin imperativul verbului (oranduie. din paleolitic. alunga) sustin tonul confesional si implica sensul de ruga fierbinte si staruitoare. sub actiunea unei ploi permanente: De-atatea nopti aud plouand . Podul care pastra legatura cu lumea terestra era noaptea tras la mal pentru a-i proteja pe locuitorii casei de pericolul lumii exterioare. prin regresiunea in golul istoric al inceputurilor lumii: Pe-acelasi vremuri ma gasesc . pe care o implora sa-I dea puterea de a canta aspiratiile si suferintele celor multi. Dezorientarea si senzatia de gol psihic sunt potentate prin frecventa epitetului apreciativ: Ratacitor. 65. in afara de versul al doilea. care se realizeaza ca o prelungire a primului catren: Tot tresarind.In prima strofa. -mi. concentrarile metaforice de o rara expresivitate: In drum mi se desfac prapastii / Si-n negura se-mbraca zarea . un prizonier al propriei lumi. pe mine). de bucurie si tristete. in mod simbolic. Cele sase strofe. Doamne. Exponent al unei colectivitati etnice. oranduite intr-o simetrie compozitionala. frecventa substantivelor in vocativ (parinte. Secvente poetice: Strofa I exprima. se desfac. cale. Lacustra reprezenta o locuinta primitiva. provocata in prima strofade plansul si dezagregarea materiei. carare. dand glas sentimentelor umane de dragoste si ura. Versurile constituie de fapt concluzia fireasca a strofei. oranduie) intuim directia ascendenta a demersului artistic. Strofa a treia amplifica starea de angoasa. concentrata in final intr-o metafora-simbol: Parinte-orandui-mi cararea! .Dezagregarea se extinde la nivelul intregului univers. tine). ca expresie a misiunii artistului in societate. Invocatia este patetica. Repetarea obsesiva a pronumelui personal la persoana I (eu.Titlul poeziei este simbolic. trecandu-se de la universal la individual. tale. Strofa a doua: Starea de nevroza. izvorata dintr-un suflet ravasit de durere. poetul simte povara raspunderii sale ( Nu mor stramosii niciodata / Razboiul lor in noi si-l poarta ). de singuratate a poetului. apare evidentiata ideea ca opera de arta exploreaza prin forme specifice. tainele lumii si farmecul vietii. tot asteptand . anunta doar motivul discursului si situeaza eul liric in postura de cautator al drumului autentic in arta. dezagregarea materiei. de iritare. In urmatoarele doua strofe deslusim cu pregnanta preocesul de creatie si intelegem ca in viziunea lui Octavian Goga actul poetic inseamna zbucium si traire puternica. pilotii grei ai lumii launtrice prabusindu-se sub actiunea distrugatoare a apei. Titlul semnifica atitudinea de smerenie a poetului in fata Divinitatii.

aceasta din urma creatore de metafore. pe care psalmistul il caut in zgomot i-n t cere . Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. Poezia are structura unui monolog dialogat. adeseori osciland intre credin i t gad . 67. iar versul un strigat de durere. amarul.inceputul versului. empiric sau pragmatic). adresat Divinit ii. fiind format din patru catrene. Nu trebuie confundat autorul. psalmistul nedorindu.individualitate creatoare. Cele dou motive centrale ale Psalmilor sunt: Divinitatea i Psalmistul. secven e poetice. Eul liric reu e te s dep easc elementul biografic. optand cu fermitate nu pentru cunoasterea lor pe cale rationala. Treptat. elemente de recuren . unul concret si altul . Definind printr-o suita de substantive specifice lexicului sau poetic (durere. biografic a autorului (eul biografic. Dorin a celui care caut este de a g si ceva care s ii certifice clar existen a Divinit ii. cuvantul devine mult mai dinamic si mai clocotitor. cand exclam : Vreau s te pip i i s urlu este. Tema psalmilor o reprezint condi ia uman raportat la condi ia divin . pana ce izbucneste impetuos in final: In suflet seamana-mi furtuna / Sa-l simt in matca-I cum se zbate . o masc . dintre care 9 sunt in Cuvinte potrivite(1927). rela ii de opozi ie i de simetrie).i o incle tare cu Dumnezeu din care s ias biruitor. timp in care lecturile religioase i-au pus amprenta asupra lexicului poetului. deoarece in glasul psalmistului ne identific m i noi. Conduita aceasta reliefeaza nu atat opozitia filozofica intre rationalism si irationalism. prin referire la un text poetic al unui autor apar inand direc iei moderniste. Psalmii arghezieni Autor . poetul pare ca isi cheama confratii nu numai sa fie martori ai istoriei. ci doar pentru a-l pip i. Este o voce. dou dintre urm toarele: titlu. Strofa a doua descrie pendularea psalmistului intre credin i intre t gad .motiv poetic. El poarta armura si intrezareste in clocotul maniei inabusite si al razvratirii tumultoase nadejdea celor multi. lacrimi. adica de imagini in care se intuieste simultan existenta a doua planuri diferite in ordinea lucrurilor. tonalitatea versurilor devine tot mai aspra. Dilema interioar a psalmistului este sugerat prin interoga iile: S te ucid? Sau s -ngenunchi a cere? El ezit intre dorin a de a distruge orice mit sau form de idealitate i ingenuncherea in fa a St panului ceresc. ci pentru potentarea lor prin contemplarea nemijlocita a formelor concrete sub care se infatiseaza. In ultima strof . apar inand lui Lucian Blaga (la alegere. incipit. voce delegat s exprime st ri. cititorii. cat o diferenta intre gandirea rationala si gandirea poetica. Poezia apare ca o scurta confesiune in care Blaga vorbeste de atitudinea lui fata de tainele universale. suferin a poetului atinge paroxismul. Expune specificul raportului autor-eu liric. In poezie. Eul liric are o leg tur real cu autorul deoarece crearea psalmilor a avut ca surse de inspira ie: cei 151 de psalmi din Psaltire. Eviden iaz elementele de compozi ie dintr-un text poetic studiat. truda) obiectul discursului sau patetic. intre credin i t gad Tema este c utarea absolutului. Este prelucrat aici motivul van torii. o ipostaz a autorului A scris 16 Psalmi.In ultimele trei strofe. sentimente imaginate de autor. 66. cei 4-5 ani de via monahal de la Cernica. Eul liric sau poetic . Dumnezeu apare in ipostaza de oim i de vanat. care nu trebuie confundat cu persoana real . Artistul trebuie sa fie un glas smuls din vaierul celor multi. Psalmistul oscileaz intre evlavie i revolt . reflexul autorului este eul liric. ci si fauritorii ei. Exasperarea sa atinge apogeul in ultimul vers.persoana real care produce o oper . laitmotiv. cu eul liric sau poetic. de Lucian Balga Eu nu strivesc corola de minuni a lumii se afla in fruntea volumului de debut Poemele luminii din 1919. persoana real care semneaz cartea.

caruia poe tul ii da noi straluciri. apartinand lui Tudor Arghezi.o treapta" in marea trecere" universala. atat in privinta surselor de inspiratie cat si in cea a tehnicilor poetice. Tot aici. lumina mea semnifica gandirea poetica. Relatii de opozitie: Marturisirea eului liric se organizeaza in jurul unor opozitii mereu amplificate: eu . Cuvintele sunt prefa cute" in versuri si-n icoane". releva o mare bogatie de idei. In versurile 5 si 6 este indicat izvorul limbajului poetic arghezian: graiul aspru. flori. lumina altora-gandirea logica. iubesc. Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. Aceasta il defineste pe autor ca pe un artizan care potriveste" cuvintele in vers. Pe un plan mai profund. imbogatesc.flori. Estetica uratului este formulata si in doua versuri din strofa a IV-a: . buze ori morminte. 68. simplu. intr-o contopire fara sfarsit. adica in poezie. lumina mea . o seama de curente literare novatoare: simbolismul. imagine a perfectiunii prin ideea de cerc. in acest sens. al batranilor" tarani. oclui.. printr-o activitate migaloasa si grea. Noutatea viziunii asupra artei si a rolului poetului con stituie elemente moderniste. nu sugrum ci sporesc. Verbul la forma negativa nu strivesc exprima refuzul cunoasterii de tip rational si optiunea pentru cunoasterea luciderica/poetica. prin repetitia lui obsedanta semnifica pe poet. corola de minuni a lumii . ochi. poetul devine un Creator care ii reda lumii frumusetea disparuta. ba chiar il sporeste.Definit de criticul literar Eugen Lovinescu. Cunoasterea logica reduce numeric misterele prin determinarea lor conceptuala le sugruma vraja. In strofa I opera este vazuta ca . cuvantul cheie al poeziei. Cunoasterea poetica. Astfel.lumina altora. Comentariul poeziei Testament". nu ucid. semnifica misterele universale. Titlul: Este o metafora revelatorie care semnifica ideea cunoasterii luciferice. dimpotriva conserva fiorul concret al necunoscutului.Structura antitetica marcata prin termenii principali este adancita prin distributia verbelor. In propozitiile in care subiectul este eu verbele predicate sunt: nu strivesc. cand cei dintai strabuni s-au ridicat din golul preexistentei. morminte . nu iubeste. nu imbogateste. de Tudor Arghezi. act al innobilarii Ideea legaturii poetului cu stramosii este exprimata in meta fora osemintelor varsate" in sufletul acestuia. care apartin poeziei. o anume ambiguitate a limbajului. prin extensie.misterele universale. adica farmecul concret. orientarea spre actual si spre citadin. versul liber constituie tot atatea elemente ale modernismului. expresionismul. metafore indraznete si o viziune originala asupra succesiunii generatiilor (elemente moderniste). uratul face parte dintre atributele lumii care si-a pierdut sacralitatea. dar prin asociatii subintelese i se pot atasa si altele: striveste. In strofa a II-a. Cartea" devine hrisovul vostru cel din tai". desfasurata in mii de saptamani". apare si sintagma cuvinte potrivite". adancirea liris mului. individual.infatisarile concrete ale misterelor. ucide. Metafora corola de minuni a lumii . In strofa a III-a. Modernismul constituie o orientare artistica opusa traditio nalismului si care include. prin abstractizare. un moment al progresului inceput in adancurile timpului originar. Pentru lumina altora exista un singur verb predicativ: Sugruma. imaginile socante. n versul al10-lea este enun tata estetica uratului: Facui din zdrente muguri si coroane" inseamna transformarea uratului in frumos. proiectand in misterele lumii un inteles.altii. corola de minuni . innoirea metaforica. Toti termenii au un sens figurat: pronumele personal eu-de altfel. un rost si valori noi. buze.dadaismul. modernisrnul in seamna o ruptura" fata de trecut si o innoire notabila. devenind arta. metafora: Sudoarea muncii sutelor de ani" cumuleaza sirul de opintiri existentiale ale strabunilor-tarani. nu sporeste.abstract.

Poemul este structurat in 3 secven e. celebr . Cele dou personaje pot reprezenta dualitatea uman . iar sintaxa frazei poate fi rupta (elemente moderniste). -obiectiv i muzical . obscuritatea din om. contrastele sunt izbitoare. Unul dintre cele mai cunoscute texte blagiene programatice este Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. poetul zamisleste o alta lume" decat cea traditionala. impersonalizare). prezentand elemente ale acesteia: un fir epic. . eroii sunt voci ale poetului). a personajelor. Remarc m reluarea titlului in versul ini ial i referin a pentru verbe la forma negativ ( nu strivesc. Incipitul este format din primele 5 versuri. nu ucid ) pentru a accentua opozi ia intre cele 2 tipuri de cunoa tere i pentru a condamna indirect efectul de anulare a misterului cosmic la nivelul cunoa terii empirice.Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. Setea dup soare a laponei Enigel nu este altceva decat setea dup ideal a omului. de i ini ial este publicat in revista Glasul Bucovinei . ci prin intermediul unor m ti str ine. de Ion Barbu Poezia a ap rut in vol. Tehnica folosit de poet este cea a povestirii in ram sau a povestirii in povestire. prezen a dialogului. . st panit de un ideal inalt. raportat la ra ional (mintea). Poezia este o demonstra ie a ideii c nu este posibil nuntirea unor lumi diferite i cu aspira ii variate. Joc secund (1930). Balada mai este numit i cantec b tranesc de nunt . Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. in cazul poeziei de mai sus. Povestea de dragoste neimplinit a celor dou personaje este inserat in cadrul pove tii de iubire implinite. este o cantare ini iatic . con tient . 69.Poezia se inscrie in lirismul obiectiv = un discurs liric prin care poetul i i exprim sentimentele prin intermediul unor m ti sau al unor personaje lirice (lirismul m tilor poetul nu i exprim in mod direct sentimentele. Poezia este o balad cult . Barbu vorbe te i sub masca laponei Enigel i sub cea a lui Riga Crypto.Din bube. poezie ce deschide volumul de debut din 1919. apartinand lui Ion Barbu. dou luni mai tarziu. apoi in Rena terea roman . Soarele simbolizeaz via a ra ional . Poetul i i alege personajele apar inand unor regnuri diferite pentru a sugera imposibilitatea dragostei lor i totodat antiteza dintre cele dou lumi. Are menirea de a incifra o experien . o lume" a tuturor cuvin telor (frumoase si urate). Primele dou catrene reprezint rama.Poezia lui Barbu tinde spre esen e. un spa iu izolat. Umbra simbolizeaz instinctul. Poezia se vrea a fi un mod impersonal al Lirei. Poemele luminii. mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si preturi noi" In aceste versuri. 70. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. apartinand lui Lucian Blaga. Poezia este expresia viziunii artistului asupra universului i anticip teoriile din eseurile Eonul dogmatic sau din Trilogia cunoa terii. Prefer s pun in centrul ei problemele esen iale i nu cele care te exprim pe tine (obiectivitate. Metaforele plasticizante . Poezia modern barbian are urm toarele caracteristici: . tema eului poetic este tratata in spirit modernist: in ipostaza de artizan. o jum tate apolinic i una dionisiac . Observam ca unii termeni capata semnificatii neobisnuite. iar lapona Enigel regnului uman. Riga Crypto si lapona Enigel. Balada este o demonstra ie a ideii c ra iunea triumf in final asupra ira ionalului. in ianuarie. ce definesc cunoa terea de tip luciferic/poetic prin deta area de un demers opus. Spunerea cantecului presupune un anumit ritual. Sunt dou pove ti de iubire. Menestrelul (trubadurul) este rugat s cante o poveste de iubire.O tr s tur important a textului este muzicalitatea.Poezia cuprinde 2 simboluri antonimice: Cele dou personaje apar in unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal.

pline/ De osemintele v rsate-n mine In partea a doua a poeziei poetul exprim ideile esen iale ale sale. adancimi de intuneric . imbinare pentru a ajunge la un vers care s exprime valori morale. c ci ii permite integrrea fiin ei individuale in Totul cosmic. despre modul in care trebuie scris aceasta.poetul trebuie s transfigureze realitatea. la iubire. idee pe care o preia de Charles Baudelaire. omul poate restabili coresponden e intre Univers i sine. naturale e. Titlul semnific intreaga oper a unui artist care este l sat ca mo tenire spiritual genera iilor viitoare. Cartea apare ca expresie a progresului omenirii de la munca fizic la munca intelectual : Ca s schimb m acum intaia oar / Sapa-n condei i brazda-n c limar .Ilustreaza conceptual operational arta poetica. morminte ) reprezint manifest ri ale tainelor in Univers. 1927. flori. un poem programatic ap rut in primul volum de poezii argheziene Cuvinte potrivite. opozi ie accentuat prin compara ia ampl cu luna. Arghezi cultiv estetica uratului. trimi and la totalitatea experien elor de luare in posesie a realit ii: vizuale. Prin iubire. Art poetic . spiritual (ochi). olfactive. despre func iile literaturii. oper literar . Cuvantul central este cel de carte. 71. intunecata zare . O serie de motive se reg sesc in campul semantic al ideii de tain : vraja nep trunsului ascuns .crez literar. prin referire la o creatie lirica studiata. lumea cuvantului (buze). concep ia acestuia despre menirea poetului. protector al cuplului din poezia romantic .( ochi. Metafora cuvinte potrivite are mai multe conota ii in text: . de Tudor Arghezi Este o art poetic . Poezia este structurat in dou p r i: Prima parte are un caracter are un caracter adresativ (primele 12 versuri). sim indu-se un fragment dintr-un mister ce se autoregenereaz continuu. tactile. partea criptic a exisentului.cartea apare ca treapt ce realizeaz leg tura dintre genera iile trecute i cele viitoare: Cartea mea-i. Testament. o treapt .opera trebuie s fie un act de trud . de munc : i fr mantate mii de s pt mani/ Le-am pref cut in versuri i icoane . poetul devine el insu i o form de manifersatre a tainei. apartinand unui autor canonic.selectare. respectiv iubirea: la baza demersului cognitiv al artistului st afectul. care exprim principiile estetice ale autorului ei. c ci eul liric refuz claritatea regimului diurn in favoarea regimului nocturn. In cea de-a doua secven este dezvoltat opozi ia dintre cunoa terea de tip luciferic/poetic i cea de tip paradisiac/ tiin ific . este asem nat cu Biblia pentru c ea con ine mo tenirea spiritual a genera iilor: A eaz-o cu credin c p tai/ Ea e hrisovul vostru cel dintai -cartea este un document social care exprim suferin a poporului: Ea e hrisovul vostru cel dintai/ Al robilor cu saricile. motiv literar ce nu mai reprezint astrul tutelar. sfant mister . s valorifice limbajul poporului care presupune originalitate. Eul liric dialogheaz cu un lector imaginar incercand s -l con tientizeze pe acesta de insemn tatea operei artistice. Poetul este un Mesia care i i asum rolul de a scrie o carte. buze. taina nop ii .i voi l sa drept bunuri dup moarte/ Decat un nume adunat pe-o carte . Ultima secven cuprinde motiva ia cunoa terii de tip luciferic. care apare surprins din mai multe unghiuri: . ci un simbol care poten eaz misterul.cartea este un hrisov. El are misiunea de a valorifica acele cuvinte considerate pan atunci nonpoetice: . dar i la telluric (flori).cartea este privit ca un document scris ce salveaz de uitare numele artistului: Nu. cunoa tere sau moarte. Astfel. fiule. lumea mor ii (morminte). la fragilitatea existen ei. Eul liric sintetizeaz toate cantecele care exist virtual in fiecare din noi. . plasticitate.

afectivitatea./Am pus-o cand s -mbie. Poezia vorbe te despre dou pove ti de iubire. deschidere a sufletului c tre lume. Metaforele enumerate surprind temele majore ale crea iei poetice. al turi de Testament de Tudor Arghezi i Joc secund de Ion Barbu. Pronumele personal eu este a ezat orgolios in fruntea primei poezii din primul volum. pot sugera sensibilitatea. de Ion Pillat 1 Este un scriitor apar inand perioadei tradi ionalismului interbelic. Pastelul la Ion Pillat este doar un pretext pentru medita ia poetului asupra efemerit ii existen ei umane. In sprijinul acesteia mai apar idei precum cunoa terea poetic i cea ra ional . intimitatea.F cu-i din zdren e muguri i coroane .. cu eul liric. adic in fruntea operei. iar sensul s u. Versifica ia este tradi ional prin cultivarea unei rime pereche i modern prin ritmul neregulat.. morminte justific tema mor ii.. intunericul. psihologic . 3 Titlul con ine un adverb de loc (aci) i o locu iune adverbial de timp (pe vremuri). Poezia este un act de crea ie. el trebuie s exprime atat suferin a confra ilor s i. fiind organizat in 19 distihuri i un . Identific m dou metafore. al trudei: Slov de foc i slov f urit / Imp recheate-n carte se m rit . Principalul s u volum de poezii este cel din 1923.Ilustreaza conceptele operationale tema si motiv literar. Pe Arge in sus. Poezia inseamn intuirea in particular a universalului. Ilustreaza conceptul operational traditionalism. poetul ne introduce intr-o atmosfer trecut . care implic principiul contrar. buze sunt receptacole ale senzualit ii. slov f urit munca. Elementele realului devin poart c tre lumea de dincolo de ele. care sunt supuse aceleia i legi universale a trecerii implacabile a timpului. ca prin vers. 5 La nivel prozodic. motivul luminii. din care face parte i textul Aci sosi pe vremuri. cand s -njure . Titlul este o metafor revelatorie care semnific ideea cunoa terii luciferice.. eternitatea. ochi trimit la viziune. apartinand modernismului. 2 Tematica este una tradi ional . Plasarea sa ini ial poate corespunde influen elor expresioniste (exacerbarea eului) din volumele de tinere e Titlul este reluat in incipitul poeziei. Spa iul i timpul nu sunt precizate cu exactitate. iubirea. dar cu o func ie schimbat fa de romantism. iar iubirea o cale de cunoa tere a misterelor lumii prin tr irea nemijlocit a formelor concrete. Adverbul de loc apare intr-o form popular .] / c ci eu iubesc / i flori i ochi i buze i morminte . poezia respect canoanele clasice. Tema poeziei o reprezint atitudinea poetic in fa a marilor taine ale Universului: cunoa terea lumii in planul crea iei poetice este posibil numai prin iubire. Elementele de recuren in poezie sunt: misterul i motivul luminii. imbog it prin seria de antiteze i prin lan ul metaforic. f cand leg tura intre timpul prezent (obiectiv) i timpul amintirii (subiectiv). frumuse ea via ii. Veninul strans l-am preschimbat in miere .poetul are i un rol social. Poezia este a ezat in fruntea primului s u volum. 72. Poemele luminii (1919). efemeritatea. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelic . Aceast lume radiaz din sensurile lucrurilor sau din rela iile lor cu lumea. cunoa tere. Aci sosi pe vremuri. cea a trecerii ireversibile a timpului fugit irreparabile tempus i cealalt este fortuna labilis (soart schimb toare). se intrege te cu versurile finale : Eu nu strivesc corola de minuni a lumii / [. prin referire la un text liric studiat. al lunii. . rostirea poetic . prospe imea. 4 Scriitorul continu tradi ia lui Vasile Alecsandri prin practicarea unui pastel evoluat. 73. imaginate ca petalele unei corole uria e care ad poate te misterul lumii: flori semnific fragilitatea. Slov de foc reprezint inspira ia. Arghezi recunoa te c opera artistic nu este doar produsul inspira iei divine ci i al eforturilor. cat i s le aline durerea: Am luat ocara.

6 cultivarea universului rural: berlin . pentru ca inalta sufletul omului. versurile sunt grupate in 5 catrene. Masura versurilor este de 8-9 silabe . Pentru poet . Repetarea acestei metafore de 4 ori la inceputul poeziei sublineaza sentimentul de emotie si uimire. ca o energie reordonatoare a lumii. Poetul contempla nasterea iubirii din mineral: Dintr-un bolovan coboara / Pasul tau de domnisoara . 8 Se remarc predilec ia pentru simbol. 75. Ultimul vers al poeziei. Aceasta coordonata artistica se caracterizeaza prin intoarcerea autorului la traditia poetica. rima imperecheat .este iubirea dar nu mai apare ca in alte poezii (Cantec . Incadrata in estetica neomodernista. separat de celalalte strofe. crinolina. dar este denumita si blestemat . dar si durerea provocata de iubire. 74. este amara. iubirea) ca o forta demiurgica. eu raman . ci ca un sentiment conferential si efemer. apar inand lui Nichita St nescu. Preotul se imagineaza contempland aparitia iubirii pe sub soarele pitic / Aurit si mozaic . nostalgica. clopotul este un motiv sacru. cuprinde o concluzie lapidara formulata in numai 4 cuvinte : Pasul trece. Iubirea este un fapt exterior. rima este usoara fie monorima fie imperecheata sau imbratisata . iar un vers este izolat in finalul poeziei care este o concluzie a ideilor poetice exprimate. poezia avand simultan doua chei de lectura : poezie erotica si arta poetica . versurile sunt grupate in 5 catrene . Ilustreaza conceptul operational neomodernism. in egala masura . Tema o constituie arta poetica ce surprinde conceptia autorului despre arta si menirea ei. o secunda / Eu l-am fost zarit din unda . lanuri de secar . campia. prin referire la un text liric studiat Poezia face parte din volumul "In dulcele stil clasic" aparut in 1970 si reprezinta trecerea la etapa creatiei de maturitate. dar este doar o trasatura de o clipa. din vegetal . este un sentiment efemer: O secunda. 7 tonul elegiac (trist). Iubirea este denumita apoi semizeu .fie monorima. Structura: are structura unei poezii clasice. Aceasta poezie este considerata o poezie lirica galanta . Deci iubirea este un dor al naturii. venit dinafara poetului. ritmul este trohaic . stilul clasic fiind considerat un astfel de ideal. planului existentei si planului cunoasterii . Masura versurilor este de opt noua silabe. iar un vers este izolat in finalul poeziei care este o concluzie a ideilor poetice exprimate. Pentru el iubirea este mai nimic . poezia se raporteaza la o intreaga traditie lirica pe care si-o asuma ca model. Determinantul "dulce" implica starea melancolica. din natura intreaga: Dintr-o inserare-n seara / Pasul tau de domnisoara. m sura metric de 13-14 silabe. Titlul ilustreaza optiunea autorului pentru atingerea perfectiunii creatoare. sunetul s u amintind de fragilitatea existen ei umane i de trecerea timpului. reprezentarea abstractiilor a Absolutului . dar ii dubleaza semnificatia. Elementele neomoderniste sunt ambiguitatea planurilor si a limbajului . iubirea si creatia apartin . ritmul este trohaic. Unele epitete ca amara . Comenteaz elementele de limbaj i de expresivitate. iar rima este usoara . Structura acestei poezii este clasica . / dintr-o pasare amara / pasul tau de domnisoara. pala semnifica in egala masura bucuria. poetul accentuand efemeritatea acestui sentiment. Leoaica tanara. trezit de descoperirea sentimentului iubirii. fie imperecheata sau imbratisata. de Nichita Stanescu A aparut in volumul cu acelasi titlu in 1970 in care Nichita Stanescu parodiaza fara ironie stilul clasic al poeziei traditionale. berzele. dintr-un text poetic neomodernist. Tema . pentru ca provoaca suferinta. iar sufletul se simte impovarat ca de un blestem: blestemat si semizeu / Caci imi este foarte rau . Aceasta concluzie reliefeaza ideea nestatorniciei sentimentelor . In dulcele stil clasic. Iubirea sau fiinta iubita este denumita metaforic pasul tau de domnisoara .monovers final.

Plumb de George Bacovia. prin referire la doua poezii studiate. fara perspective de implinire ( dormea intors amorul meu de plumb . Poezia Plumb . Cel mai de seama reprezentant al simbolismului romanesc este George Bacovia. are ca tema conditia de damnat a poetului intr-o societate supeficilala si meschina. Acesta se identifica in poezie cu prezenta eului liric. care isi exprima in mod direct conceptiile. simbolismului. modernismului si neomodernismului. Un reprezentant important al acestui curent este Lucian Blaga. dimpotriva. prin pronumele si verbele la persoana I. careia i se opune lumina mea . care insa nu este inaltator. rece. avand profunde accente lirice. Teoreticianul modernismului romanesc. de muzicalitate funebra. Simbolismul este un curent literar aparut in Franta in ultimele decenii ale secolului al XIXlea. Poemele luminii (1919) reflecta lirismul subiectiv si anticipeaza sistemul filosofic realizat de marele scriitor. care sugereaza solitudinea. Este vorba de prezentarea starii de extaz produsa poetului in clipa revelatiei absolutului. a lui Lucian Blaga. este Eugen Lovinescu. boala. el a creat un univers poetic dominat de culori cenusii.erotice care sunt inevitabile dar efemere. incapabila sa perceapa si sa aprecieze adevarata arta. ci. aflat in ferma opozitie fata de traditionalism. o confesiune elegiaca pe tema cunosterii. Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii . Textul acestei poezii a mai fost interpretat nu ca o poveste de iubire. sugerat de cuvinte ce apartin campului semantic al elementelor funerare: sicriele de plumb . Acest tip de lirism se poate regasi atat in poezia simbolista . care deschide si da titlul volumului de debut al lui Bacovia. apartinand romantismului. poezia citata este o meditatie filosofica. Astfel. rostit cel mai adesea la pesoana I. ca reactie impotriva poeziei retorice a romanticilor si a impersonalitatii reci a parnasienilor. si unul interior. trairile. coroane de plumb . cavou . Lucian Blaga este singurul poet-filosof din literature noastra. provocand nevroza. care se remarca prin capacitatea de a sintetiza intr-o opera literara relativ restransa. se refera la lirica eului . Eul liric pledeaza pentru potentarea misterelor universului. deprimare. publicat in anul 1916. prin intermediul revistei si a cenaclului Sburatorul . Modernismul este un curent literar aparut in secolul al XX-lea. prin definitie. care sugereaza cele doua planuri ale existentei: unul exterior. deopotriva prin opera poetica si cea filosofica . Lirismul subiectiv. si-a atarnau aripele de plumb ). Ideea poetica a creatiei Eu nu strivesc corola de minuni a lumii exprima atitudinea poetului-filosof de a proteja misterele lumii. de unde reiese conceptual de cunoastere . inspiratie. 76. disperare. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii .Ilustreaza conceptual operational lirism subiectiv. care. inadaptarea. rasfrangandu-si ideile filosofice si asupra creatiei poetice. ci si ca o adevarata arta poetica avand ca tema raportul dintre artist si poezie. el se detaseaza cu fermitate de lumina altora . a promovat ideile moderne ale timpului sau. pentru a nu strica echilibrul perfect al acestuia. sugerat de sentimental de iubire . a sugestiei si a sinesteziilor. Poezia este formata din doua catrene. avand meritul de a reface sensibilitatea poeziei prin cultivarea simbolului. majoritatae temelor si a modalitatilor de expresie ale acestui curent. Fiind o fire bolnavicioasa si un spirit introverti si taciturn. si ochi si buze si morminte . pe care nu doreste sa le lamureasca. prin iubire: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ [ ] caci eu iubesc / si flori. izvorata la el din iubire. caracterizat prin negarea traditiei si prin impunerea unor principii de creatie innoitoare. sentimentele. Astfel. moartea. este tipul de discurs liric prin excelenta personal. cat si in cea modernista. asezata in deschiderea volumului de debut.

prezen a dialogului. Ilustreaza conceptual operational lirism obiectiv. celebr . eroii sunt voci ale poetului). Poezia este o demonstra ie a ideii c nu este posibil nuntirea unor lumi diferite i cu aspira ii variate. Primele dou catrene reprezint rama. tr irile extatice. st panit de un ideal inalt. lipsa echilibrului. Primele dou catrene reprezint rama. desc tu area instinctelor. Ilustreaza conceptul operational poezie epica. Spunerea cantecului presupune un anumit ritual. prezen a dialogului. de Ion Barbu Poezia este o balad cult . Sunt dou pove ti de iubire. prin referire la un text literar studiat. de Ion Barbu Poezia este o balad cult . Apolinicul i dionisiacul sunt dou categorii estetice prezente in cultura omenirii. Poezia se inscrie in lirismul obiectiv = un discurs liric prin care poetul i i exprim sentimentele prin intermediul unor m ti sau al unor personaje lirice (lirismul m tilor poetul nu. Balada mai este numit i cantec b tranesc de nunt . sugereaza distantarea clara de cei care ar putea ameninta tainele lumii ( sugruma ). Apolinicul inseamn tendin a spre ra iune. a personajelor. un spa iu izolat. Are menirea de a incifra o experien .i exprim in mod direct sentimentele. nu strivesc . calm. Termenii vin de la zeii Apollo i Dionis. dintre care: pronumele personal de persoana I singular eu . Poezia este o demonstra ie a ideii c nu este posibil nuntirea unor lumi diferite i cu aspira ii variate. a personajelor. 78. iubesc . iar lapona Enigel regnului uman. Menestrelul (trubadurul) este rugat s cante o poveste de iubire. care se regaseste atat in titlu. cat si imbogatesc . repetat de patru ori. prin referire la o poezie studiata. echilibru. un spa iu izolat. cat si in textul poetic. Riga Crypto i lapona Enigel. Are menirea de a incifra o experien . ordine. Riga Crypto i lapona Enigel. Cele dou personaje apar in unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal. celebr . Barbu vorbe te i sub masca laponei Enigel i sub cea a lui Riga Cryptoi. 77. prezentand elemente ale acesteia: un fir epic. con tient . ci prin intermediul unor m ti str ine. Soarele simbolizeaz via a ra ional . Tehnica folosit de poet este cea a povestirii in ram sau a povestirii in povestire. Umbra simbolizeaz instinctul. verbele la persoana I singular. Tehnica folosit de poet este cea a povestirii in ram sau a povestirii in povestire. Balada mai este numit i cantec b tranesc de nunt . Poetul i i alege personajele apar inand unor regnuri diferite pentru a sugera imposibilitatea dragostei lor i totodat antiteza dintre cele dou lumi. Cele dou personaje pot reprezenta dualitatea uman . o jum tate apolinic i una dionisiac . nu ucid . Setea dup soare a laponei Enigel nu este altceva decat setea dup ideal a omului. este o cantare ini iatic . a caror forma negativa sugereaza respingerea ferma a atitudinii de lamurire a misterelor lumii. obscuritatea din om. Spunerea cantecului presupune un anumit ritual. poetica. .luciferica. Poetul i i alege personajele apar inand unor regnuri diferite pentru a sugera imposibilitatea dragostei lor i totodat antiteza dintre cele dou lumi. Menestrelul (trubadurul) este rugat s cante o poveste de iubire. Sunt dou pove ti de iubire. Povestea de dragoste neimplinit a celor dou personaje este inserat in cadrul pove tii de iubire implinite. iar lapona Enigel regnului uman. prezentand elemente ale acesteia: un fir epic. Povestea de dragoste neimplinit a celor dou personaje este inserat in cadrul pove tii de iubire implinite. in cazul poeziei de mai sus. Balada este o demonstra ie a ideii c ra iunea triumf in final asupra ira ionalului. Cele dou personaje apar in unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal. este o cantare ini iatic . care adancesc si amplifica idea de cunostere luciferica. armonie. Marcile eului liric sunt numeroase. Dionisiacul reprezint spiritul misterios.

la coinciden (Dandanache utilizeaz acela i instrument de antaj ca acela la care recurge Ca avencu). Exemplific tr s turile speciei dramatice comedia. Caracteristici: 1. stil parodic. este o epopee in douasprezece canturi. o filosofie sau o condi ie existen ial . care este luat prizonier de piratul Iaurta Chiorul in timp ce calatorea de la Corfu la Zante. 5. Ca avencu demagogul etc. ca etic dar i ca epistemologie a autorit ii ra ionale.L. Personajele vor s par altceva decat sunt. avand defecte morale care sunt satirizate. I. Poezia se vrea a fi un mod impersonal al Lirei. eroic . Alecsandri. nu inofensive: Curat constitu ional . Shakespeare. Pristanda poli aiul slugarnic. 6. Poemul "Levantul". care prezint personaje. unele delimitabile. deznod mant vesel. 80. moravuri intr-un mod care starne te rasul. ap rut in Antichitate. f cand apel la incurc tur (determinat de pierderea banului). Scrisoarea este un adev rat personaj. prin vorbele lui Pristanda. uneori numite metanara iuni. generand i intre inand intriga. O scrisoare pierdut . prin referire la o oper literar studiat . in care se identifica un amalgam de intamplari romantice intr-o epoca prepasoptista. diferite gre eli de exprimare care produc rasul. Observarea discrepan ei intre aparen i esen produce efecte comice.. impersonalizare). 4. Dac modernismul se recomand drept apoteoz a c ut rii unei estetici de c tre Iluminism. Ilustreaza conceptul operational postmodernism. ap rut dup Modernism sau ca o reac ie la acesta. starne te rasul. altele interferente. consumerism. de caracter. contribuind la men inerea tensiunii dramatice.Caragiale. 6 i. grotesc . de salon. Trahanache so ul incornorat. i deconstruc ie. de I. . personajele transgresand planurile temporale pana in camera de creatie a autorului. V. care mai inainte au fost in conflict. Nae Ca avencu este pus ca s conduc manifesta ia in cinstea lui Agami Dandanache. care trece din man in man .Hr. la quiproquo (inlocuirea lui Ca avencu. 3. Exist diferite situa ii comice.L. de intrig . o adevarata replica la "Tiganiada" lui Ion Budai-Deleanu. Conflictul este produs de pierderea scrisorii trimise de Tip tescu lui Zoe. -obiectiv i muzical 79. Piesa se incheie intr-o not comic . avand un final fericit. Prefer s pun in centrul ei problemele esen iale i nu cele care te exprim pe tine (obiectivitate. Personajul principal este Manoil. Textul este structurat pe mai multe niveluri. In acest sens. prin referire la un text liric studiat. personajul este confruntat cu false probleme. acum se impac . Tipurile de personaje reflect anumite defecte de caracter sau vicii. Zoe femeia adulterin . raportate mereu la prezent. 2. intampl ri. conflict derizoriu (nesemnificativ). Tipuri: comedia de situa ii. Caragiale Comedia specie a genului dramatic. ea se transform intr-o important surs a comicului. Autori: Aristofan. Moda retrospectivei tematice si stilistice practicata de postmodernisti scoate la iveala specii si genuri literare uitate. sec. Prin dispari iile repetate i eforturile personajelor de a o recupera. conflict intre aparen i esen . iar personajele.Poezia lui Barbu tinde spre esen e. Postmodernismul este o mi care artistic . ref and pacea. cu Agami Dandanache). de moravuri. in final. este mediocru. este sl bit ulterior prin procesul de fragmentare. postmodernismul prive te modul in care autoritatea unor entit i ideale. Caragiale folose te procedee specifice teatrului clasic.

Comicul de limbaj este provocat de: . andrisant. Ac iunea se petrece in capitala unui jude de munte la sfar itul secolului XIX-lea. renumera ie. Ilustreaz comicul (de caracter. ori s se revizuiasc . Nae Ca avencu. Noul candidat. 81. . din lips de instruc ie: famelie.. prefectul jude ului c i-a indeplinit misiunea pe care o avusese. doi membri ai partidului. se tem de tr dare i au trimis. . ins promite c o va inapoia dac va fi ales deputat.inc lcarea regulilor gramaticale i a logicii .mai trebuie -alt dat 82. sarcasmul. grotescul. dar lipse te cu des var ire. EXPOZI IUNEA. intre adev r i minciun . avocat din opozi ie i directorul ziarului . satira. Caragiale Comicul categorie estetic .Expune subiectul unei comedii studiate. Tipuri de comic : de situa ie.. s-a dovedit a fi mai tic los decat Ca avencu. El aflase c Nae Ca avencu este in posesia unui document important care va face posibil alegerea acestuia in Camera Deputa ilor. cu orice pre . Farfuridi i Branzovenescu. dup ce a ordonat perchezi ionarea i arestarea lui Ca avencu. candidatura de deputat. adresant. plebiscit). el il antajeaz pe prefect cu .prezen a numeroaselor gre eli de vocabular.. DEZNOD MANTUL este declan at de situa iile comice care au ap rut. Comicul provine dintr-o neconcordan intre aparen i esen . Dandanache.contradic ia in termeni: Dup lupte seculare care au durat aproape 30 de ani. prin referire la o comedie studiat . de nume. deoarece a ajuns pe list antajand un politician important tot cu o scrisoare de amor. dar nu le iart acele defecte care le face ridicole..asocia ii incompatibile: Industria roman e admirabil .Caragiale i i iube te personajele. ..L. Cuvintele sunt deformate.R cnetul Carpa ilor. dar acesta a refuzat. INTRIGA comediei este declan at de g sirea acestui document misterios scrisoarea de amor a prefectului c tre Zoe. remunera ie. pe care a g sit-o intampl tor. ironia. Forme ale comicului : umorul. DESF URAREA AC IUNII este declan at de Ca avencu care amenin c va publica scrisoarea in ziarul s u.vrea s ob in . so ia lui Zaharia Trahanache.. plebicist (familie. eful filialei partidului din acel jude .De aceea. intre scop i mijloace.. e sublim .. mai ales neologismele.centru a venit o dispozi ie prin care se cerea s fie trecut pe lista candida ilor un oarecare Agamemnon Dandanache. Ca avencu a reu it s ob in promisiunea Zoei Trahanache pentru a candida la func ia de deputat deoarece aceasta se temea c va fi compromis moral in societate. a incercat s -i ofere diferite func ii in stat. primesc ! dar s nu se schimbe nimica.A. de situa ie sau de limbaj). Subiectul comediei este realizat pe baza comicului de situa ie in care sunt puse personajele. de I. .In cele din urm .scrisorica de amor furat de la Cet eanul turmentat care o g sise pe strad .Autorul folose te ca moduri de expunere predominante dialogul i monologul. A.Il prezint pe Ghi Pristanda. PUNCTUL CULMINANT s-a declan at atunci cand de la .Dandanache nu inapoiaz scrisoarea pentru c .ticuri verbale: . tefan Tip tescu. O scrisoare pierdut ..la centru o anonim pe care prefectul a reu it s o opreasc la timp. Zaharia Trahanache r spunde la antaj cu antaj deoarece descoper o poli falsificat de Ca avencu prin care acesta i i insu ea ilegal bani de la o funda ie. de limbaj. ce desemneaz un fenomen care starne te rasul i care nu pericliteaz existen a celor implica i. poli aiul ora ului care ii raporteaz lui tefan Tip tescu. de caracter.nonsensul: .conturate prin comicul de caracter i comicul de limbaj.

Blaga realizeaza o drama moderna pe tema conditiei creatorului de arta. mai mult. Dintre toate sotiile Mira este aceea care apare pentru a impiedica un omor care i se pare impotriva firii. 84. Blaga reface structural semnificatiile baladei populare incat se poate vorbi de o asimilare totala a mitului. Conflictul interior. banuiesc ca mesterul si-ar fi anuntat sotia despre juramantul facut.Trahanache: ave i pu intic r bdare.Ghi Pristanda: curat murdar.Branzovenescu. Analizeaz construc ia subiectului (conflict dramatic. prin referire la o oper literar studiat . durere. Blaga multiplica conflictul realizand o adevarata serie conflictuala. imbinand tr s turi pozitive i negative. d. . Femeia este eterna prin destinul ei de a da viata. . de Lucian Blaga Drama = specie a genului dramatic care apare in a doua jum tate a secolului al XVIII-lea.cuplul Farfuridi. din adancimi puterile necurate nu pot s-o ceara fiindca jertfa e impotriva lor . Personajul este complex prin framantarile sale dramatice. prin intrebarile pe care si le pune. Asemenea lui Eminescu. Mesterul trebuie sa aleaga intre pasiunea pentru creatie si iubire. a nasterii.quiproquo-ul (inlocuirea lui Ca avencu prin Dandanache). Ilustreaz conceptul opera ional de dram . datorat unor interese. intrig . . Blaga a publicat aceasta piesa in 1927. Ba. in Fran a i in Germania. Blaga depaseste schema mitica prin gandire filozofica si tehnica expresionista. . 83. conflictul este puternic. curat constitu ional.orice scen in care apar efecte comice. Astfel personajul este in conflict cu porunca oficiala. Blaga isi pune personajul intr-o dilema tragica. 16-17). i de natur psihologic . cu precursori in Anglia epocii elisabetane (sec. Caracteristici: a. El a prelucrat un mit de intensa circulatie: mitul creatorului. rela ii spa iotemporale). . Astfel mesterii se revolta impotriva lui Manole si vor sa abandoneze constructia. prin starile sufletesti atat de contradictorii prin care trece (consternare. amestec de tragic i comic.. Astfel biserica este simbolul creatiei care invinge timpul. Pornind de la elementele mitului popular. frenezie creatoare. b. Conflictul dramatic infruntarea dintre dou sau mai multe personaje dintr-o pies de teatru. Mesterul Manole. Este necesara deci o asimilare totala in creatie si mesterul este constient de acest lucru. deznod mantul este mai apropiat de realitate decat in tragedie sau comedie. Blaga foloseste metafora femeie-biserica care trimite la vocatia creatiei. o ideologie. absurd al jertfei care i se cere: Jertfa aceasta de neinchipuit . o dogma. cu iubirea si cu sine insusi. Astfel moartea mesterului nu este un accident ca in balada populara ci este o moarte voluntara. dragoste de viata. Numai prin disparitia creatorului se poate impune o opera de arta. secatuire sufleteasca). atitudini i sentimente contrare. Creatia presupune insa nu numai sacrificarea celuilalt (Mira) ci si sacrificiul de sine.cine o cere? Din lumina Dumnezeu nu poate s-o ceara fiindca e jertfa de sange. c. speranta. Comicul de situa ie rezult din fapte neprev zute i din prezen a unor grupuri insolite: . El face din Manole un personaj tragic. . cu pasiunea pentru creatie. intr-un text dramatic studiat. Dramatismul personajului rezulta din plasarea lui sub semnul unei serii conflictuale si a interogatiei absolute. intre for e adesea egale. cu Divinitatea. aceea de a alege intre pasiunea devastatoare pentru creatie si iubire.triunghiul conjugal: Zoe-Tip tescu-Trahanache. . constient de caracterul irational.evolu ia invers (Ca avencu). protagonistul este un caracter complex. scen . bucurie.incurc tura (pierderea scrisorii). optiunea intre pasiune si iubire este amplificat de conflicte secundare.

Intriga elementul care declan eaz ac iunea intr-un text dramatic. ci pe propria-i so ie. toate intruchipate de Mira. s credem. prin motivul jertfei. sau o moarte accidental . F r una din ele. in O scrisoare pierdut . el e de natur interioar . in conceptia lui Blaga. pentru frumuse ea i puritatea ei. . so ia lui Manole. defect de vorbire care nu se potrive te cu statutul lui social: Asa e.. Conflictul piesei lui Blaga e tragic pentru c e f r ie ire. Gaman este. Intreaga desf urare a ac iunii relev condi ia tragic a creatorului de valori durabile.prin nume.Dandanache e peltic. i nu pe oricine. intalnim frecvent ca modalit i de caracterizare preferate de autor urm toarele procedee fundamentale. intre datorie i pasiune.exterior: intre dou personaje. Conflictul dramei incepe in momentul in care intr in scen Mira.mai mult prin sugestie . Manole este obligat de jocul sor ii s aleag intre biseric . O scrisoare pierdut . Ie irea din conflict nu poate avea loc decat prin moartea eroului. Neastamparul demonic care-l stapaneste pe Manole pentru a realiza un lacas de preamarire pentru divinitate este infruntat de Bogumil . toate indirecte: 1. un personaj ce simbolizeaza mentalitatea primitivului care.Conflictul poate fi: . anuntat de staretul Bogumil si de Gaman. izvorat din infruntarea lucidit ii me terului care construie te inc multe altare. cu necesitatea. Prin limbaj: . reprezentat de Dumnezeu. Intriga se contureaza inca din primul act. al purit ii omene ti: biserica i Mira sunt cele dou "jum t i" ale personalit ii eroului. cum am fi tenta i. In terminologia teatral .care dezleaga enigma nerealizarii prin jertfa de om. Mira cunoa te fr mantarea interioar a so ului s u i a in eles sfatul stare ului Bogumil. Elementele conflictului sunt. i de aici caracterul tragic al acestuia. de a sacrifica un om. f r indoial . acolo unde balada rezolv aparent simplu . pe de o parte. intriga desemneaz complica iile ap rute pe tot parcursul desf ur rii ac iunii. la care contribuie i G man in visurile sale. a adar. reprezinta fortele magice. dupa numele calugarului bulgar Ieremia Bogomil. de asemenea. pentru ca Gaman intruchipeaza si un personaj in actiune. pe de alta.prin limbaj 2. Blaga va insista asupra acestor fr mant ri interioare.simbol al Voca iei creatoare . f cand din personajul s u un erou de tragedie antic . reprezentat de Satana. din care Manole in elege c sfatul stare ului Bogumil nu e lipsit de talc. precum ave i pu intic r bdare . si al raului. Intre cei doi so i are loc un schimb de replici. ceea ce va adanci conflictul dramatic. dar in acela i timp i i d seama i de puternica dragoste ce-i leag pe cei doi so i.L. Comenteaz dou modalit i specifice de caracterizare a personajului dramatic. 85. Bogumil semnifica doctrina religioasa cu originea in Asia Mica. o moarte necesar . devoranta pasiune pentru construc ie. Caragiale La Caragiale. Constat m deci un echilibru perfect al for elor conflictului. Acum conflictul e clar i definitiv instalat. 26 interior: intre ra iune i sentiment.un conflict starnit de clarificarea in vis a cauzei pr bu irii zidurilor. intre un personaj i destin. poate. cunoscuta sub numele de bogomilism. iar nu o sinucidere. Doctrina concepe puterile supranaturale ca expresie a doua principii universale: al binelui. intensa dragoste pentru via . al dragostei. care pentru Manole e ira ional . ca in balad . prin referire la un text literar studiat. Magicul explica faptul ca zidurile se surpa pentru ca nu sunt contracarate de o alta forta. me terul e anulat ca om. Manole refuza ideea.i Mira simbol al vie ii. de I.Zaharia Trahanache are ticuri verbale. ceea ce denot o gandire plat i o anumit iner ie a personajului. . Gaman asista in somn la manifestarile spiritelor negative.. aflat in lupt cu propriul s u destin.

a a cum am ilustrat mai sus. Tr dat de ceilal i c pitani i inlocuit de Elmo. Titlul puncteaz astfel scena ac iunilor. Personajele camilpetresciene se consum in confrunt ri in care i i expun mentalita ile. textul. evenimentele evolueaz cronologic. curat constitu ional. legea pl cerii. elementele de comunicare paraverbal (intona ia. In scen . in care afl m despre iubirea dintre Alta i Cellino. Intriga coincide cu venirea lui Marcello Mariani. Vene ia degradat de la sfar itul secolului al XVIII-lea. amestecul clientelei politice a vremii. mimica personajelor. in rememor ri. pe fundalul a dou tablouri. dup ordinele superiorilor: Trahanaua e o coc moale. ca in comedie. cum este secven a in care Nicola relateaz cum i-a ucis so ia adulterin cu 17 lovituri de cu it. autorul preferand un astfel de fundal pentru a accentua antiteza dintre spiritul incapabil de compromisuri al protagonistului i imoralitatea societ ii in care tr ie te. mai ales regionalismele.puicusorule. . astfel c mi carea scenic trece in plan secundar. c-am intors-o cu politica? . in pasaje autoreflexive. dinamica lor interioar . Drama de Idei ACT VENETIAN. ce men ine tensiunea scenic i are drept consecin evolu ia protagoni tilor. in timp ce Alta i Cellino se intalnesc intr-un chio c pe mare. Unele au rol de mise en abime. altele l muresc rela iile dintre cei trei componen i ai triunghiului erotic. autorul preferand. tr dandu. ce simte c adversarul de azi poate fi prefectul de maine. 86. Subiectul dramatic este construit gradat. Prin nume: .i incultura i lipsa de instruc ie: bampir. Ins intriga nu are aceea i densitate de fapte ca in teatrul clasic. al moravurilor reprobabile. dar exist secven e narative ce reconstruiesc trecutul personajelor.Nae Ca avencu demagogia personajului. schema dramei constand in succesiunea revela iilor din con tiin a personajelor. care ii m rturisise lui . nume ce trimite la ca persoan care vorbe te mult. teroarea Inchizi iei. gestica. chemat de Gralla pentru a-i prezenta stadiul preg tirilor pentru lupta de a doua zi.Zaharia Trahanache numele lui sugereaz zahariseala i capacitatea de a se modela u or. al superficialit ii: preocuparea pentru vestimenta ie i pentru cosmetizare (este moda perucilor i a tenurilor pudrate). ar tand iretenia lui. Indicii spa io-temporali vizeaz crearea unui cronotop. este sugerat prin numele de Ca avencu. iar neologismele le deformeaz . dintre limbajele scenice. curat condei. principala sa caracteristic . discutand depre trecutul lor comun de sclavi i pira i i despre treptele sociale urcate de Gralla pan la statutul actual. Pietro se intoarce la Alta. catrindal . Centrul artelor de odinioar a devenit aici un loc al lipsei de scrupule. ci i plecarea la lupta a lui Pietro. Desf urarea ac iunii vizeaz nu numai confruntarea celor doi. in ultimii ani de dinaintea c derii ei ca republic . conduc torul fregatei Vellocitta.Pristanda folose te frecvent termeni populari. timbrul vocii). renumera ie. Pristanda numele personajului este luat de la un joc moldovenesc in care se bate pasul intr-o parte i-n alta f r s se porneasc niciunde. famelie. faptul ca situa ia final nu se suprapune celei ini iale. unde conflictul se rezolva printr-o solu ie de compromis. moda sigisbeiului care inso e te doamnele din inalta societate la evenimentele sociale sunt numai cateva aspecte ce recompun atmosfera epocii. demagogia celor ce pretind c le pas de soarta republicii.Expunde subiectul unei drame studiate. . de Camil Petrescu. Nicola i Alta in locuin a conduc torului flotei. ceea ce anticip evolu ia rela iei Alta-Pietro. a a cum sunt cele din Actul al IIlea. Expozi iunea ii prezint pe Pietro Gralla. Subiectul dramatic se desf oar pe parcursul a trei acte. care se bucura de acelea i avantaje constitu ionale.Farfurdi i Branzovenescu numele lor au rezonan e culinare i sunt derivate cu sufixe onomastice grece ti i romane ti. Ticul s u verbal produce asocia ii comice: curat murdar.

Cellino intensitatea sentimentelor ei de dragoste.Caracterizeaza personajul preferat dintr-o comedie studiata. Catavencu nu ezita sa foloseasca santajul.i injunghea so ul reprezint punctul culminant. Deviza sa este scopul scuza mijloacele. Catavencu stie sa simuleze orice emotie. sa influenteze ascultatorii. incultura. Dupa ce pierde scrisoarea devine umil. in stare de orice pentru a-si atinge scopul. tanar inteligent si independent. iar Cellino in elege c superficialitatea nu se confund cu esen a. lipsa de logica. Notiunile de tara. -autocaracterizare vezi reveletia : Nu tu mai inselat . lingusitor. Este directorul ziarului Racnetul Carpatilor. candidatul grupului. de Ion Luca Caragiale Nae Catavencu Nae Catavencu este reprezentantul tinerii burghezii locale. El este mereu pregatit sa schimbe masca. 87 . Catavencu este un actor desavarsit: cand se urca la tribuna. gura mare . Discursurile sale pun in evidenta demagogia. Gralla pleac pe mare. Gestul Altei de a. orice sentiment. tanar inteligent si independent. nas puternic . el isi intra in rol.i reg si echilibrul interior. Notiunile de tara. sa planga. orice sentiment. Pentru a castiga lupta politica. fierbere interioara . Principala trasatura a lui Catavencu este capacitatea de a se adapta la orice situatie. Modalitati de caracterizare a personajului : Directe: -portretul lui Gralla realizat de autor in didascalii (scena I . El stie sa se emotioneze. Catavencu este un actor desavarsit: cand se urca la tribuna. cu speran a de a. Atata vreme cat are scrisoarea este orgolios. El stie sa se emotioneze. In final. El este mereu pregatit sa schimbe masca. lipsa de logica. iar deznod mantul o inf i eaz ca pe o femeie dispre uit de ambele personaje masculine. Caracterizeaz un personaj dintr-un text dramatic studiat (la alegere: comedie. el isi intra in rol. sa influenteze ascultatorii. popor. reprezinta pentru el simple lozinci in lupta electorala: 89. Este tipul politicianului demagog. Dupa ce pierde scrisoarea devine umil. forme ale dramaturgiei in teatrul modern). O scrisoare pierduta. inalt . incultura. O scrisoare pierduta. Principala trasatura a lui Catavencu este capacitatea de a se adapta la orice situatie. corupt. Discursurile sale pun in evidenta demagogia.Caracterizeaza un personaj dintr-o drama studiata. lingusitor. agresiv. supus. act I ) : fizic 40-50 ani . Catavencu stie sa simuleze orice emotie. Este directorul ziarului Racnetul Carpatilor. stapanit de o dorinta profunda de parvenire politica. in stare de orice pentru a-si atinge scopul. corupt. de Camil Petrescu Personajul principal al acestei drame este PIETRO GRALLA . reprezinta pentru el simple lozinci in lupta electorala: 88. moral sinceritatea . stapanit de o dorinta profunda de parvenire politica. personaj ce ilustreaza drama intelectualului ce cauta absolutul in iubire (ca si Stefan Gheorghidiu ) si care intra in conflict cu sine si ceilalti . Este tipul politicianului demagog. popor. gandeste lucid . Catavencu nu ezita sa foloseasca santajul. ACT VENETIAN. a spus nemuritorul Gambetta . eu m-am inselat ( Pietro Gralla descopera faptul ca propriul sistem de valori este incompatibil cu lumea reala si se hotaraste se isi reierarhizeze propriile valori) . ce se afl acum succesiv in raportul de ini iator-ini iat: Pietro are de inv at de la Cellino lec ia adapt rii sociale. impulsivitatea . dram . a spus nemuritorul Gambetta . progres. inflexibil. candidatul grupului. Atata vreme cat are scrisoarea este orgolios. agresiv. nu poarta peruca epocii . inflexibil. progres. sa planga. Pentru a castiga lupta politica. de Ion Luca Caragiale Nae Catavencu Nae Catavencu este reprezentantul tinerii burghezii locale. Indirecte: . Deviza sa este scopul scuza mijloacele. apparent calm si echilibrat . supus.

apre deosebire de comedia lui Caragiale. Scriitorul creaza un conflict fundamental (pierderea scrisorii). Camil Petrescu. cavaler al Ordinului de Malta . de crearea unei specii inedite: drama de idei . dar si altele secundare (cuplul Farfuridi-Branzovenescu se tem ca nu sunt considerati membri . textul. singurele in care intervine naratorul. autorul preferand. in teatru. astfel c mi carea scenic trece in plan secundar.Exemplifica formele de manifestare ale dramaturgiei in teatrul modern. uit i minimale delimitate de modificarea num rului personajelor prezente pe scen in diversele momente ale firului epic.L. orientat p spre exterior. ce permite individualizarea personajelor. sigisbeu care prefera cantitatea calitatii si care devine un simbol al decadentei Venetiei 90. prin faptul c este scris pentru a fi pus in scen . si grupul fruntas al conducerii locale (Zaharia Trahanache si Stefan Tipatescu) izbucneste un conflict iscat de pierderea unei scrisori de dragoste pe care Tipatescu i-o adresase sotiei lui Trahanache. Tehnica este cea a amplificarii treptate a conflictului. cu un con inut grav. elementele de comunicare paraverbal (intona ia.pe teme strategice vezi antiteza dintre profesionalismul . de I. Actiunea se desfasoara in "capitala unui judet de munte" (numele localitatii nefiind specificat. replic . indica ii scenice). a adar. O scrisoare pierduta. si conceptia lui Cellino . perioada interbelic reprezint o etap a diversific rii dramaturgiei sub raport tematic i sub cel al formulelor estetice. inscriindu--se intre comediile de moravuri si de caracter. Actele sunt la randul lor divizibile in scene. intr-o text literar studiat.a) dialogul Pietro Gralla Nicola din prima scena : prezinta drumul parcurs de Pietro Gralla pe treptele scarii sociale pana la statutul de conducator al flotei venetiene (pirat . Piesa este remarcabila. gestica. ceea ce implic automat folosirea monologului i a dialogului ca modalit i de expunere predominante i prezen a numeroaselor indica ii scenice. b) confruntarea directa cu Cellino (Marcello Mariani) . In literatura roman . sclav) . care aspira la o cariera politica. dintre limbajele scenice. Subiectul dramatic se desf oar pe parcursul a trei acte. care vede in Alta o monada imediat urmatoare celei divine . prin arta compozitiei. in primul rand. scen /tablou. timbrul vocii). spre refacerea tabloului moravurilor unei epoci. devotamentul . ci pentru ca se tragea dintr-o familie importanta a Venetiei ) . Tema ei este demascarea prostiei umane si a imoralitatii publice si private. antogonismul sau : . accentuandu-se confruntarea dintre sistemele axiologice ale celor dou personaje. Ins intriga nu are aceea i densitate de fapte ca in teatrul clasic. Act vene ian este o oper dramatic prin caracterul fictiv. Tensiunea scenic realizat prin confruntarea dialogic .pe tema dragostei vezi antiteza dintre conceptia absolutista a lui Pietro Gralla . al doilea un chio c pe mare. pe fundalul a dou tablouri. 91. mimica personajelor. prin revela iile personajelor. textul este structurat in trei acte. prin referire la o oper literar studiat . Zoe. Numele lui Camil Petrescu se leag . spiritul de initiativa si de sacrificare al lui Pietro Gralla si superficialitatea si lipsa de vointa a lui Cellino (ajuns conducator al fregatei Velocita nu prin merite personale . pe fundalul unei agitate campanii electorale. Ilustreaz elementele de compozi ie a textului dramatic (act. situatia poate fi generalizata). Act Venetian. Drama este o specie dramatic in versuri sau in proz . Intre avocatul Nae Catavencu. a c ror ac iune este proiectat in dou tablouri: primul i al treilea au ca fundal palatul in stil renascentist al lui Pietro Gralla. a a cum am ilustrat mai sus. Un prim argument ce ilustreaz caracterul modern al piesei este tematica orientat spre interior: drama intelectualului aflat in c utarea absolutului in dragoste.. Un al doilea argument de modernitate il constituie reducerea mi c rii scenice (in defavoarea spectacolului dramatic).Caragiale e o comedie si evoca viata publica si de familie de la sfarsitul secolului al XIX-lea. care da unitate operei. ilustrand cu fidelitate complexitatea vie ii reale i avand un conflict puternic.Ap rut in anul 1919. din opozitie.

Echilibrul cuplului nu este ins periclitat de adulter. Dialogul se poart pe marginea a dou realit i: cea politic . aparitia lui Dandanache). ci in primul rand un amant al so iei. vorbim de fapt depre triunghiul conjugal Tip tescu-Trahanache. Dintr-un intelectual inadaptat social. hiperanalitic i problematizant al personajului care are revela ia caracterului utopic. i cea erotic . pe de o parte. Astfel. delimitat fie de plecarea sau de venirea unui personaj. . strategic . delimitat de o ridicare i de o l sare de cortin . dar i i recompenseaz periodic capitanii. evolutiei inverse si interferentei diverselor serii de personaje aflate in conflict. asa cum declar la sfar itul piesei. se definesc relatiile dintre personaje si se realizeaza caracterizarea directa sau indirecta. dintr-o drama studiata. Act subdiviziune autonom a unei piese de teatru. alaturi de numele semnificative.Prezinta evolutia dintre doua personaje implicate in conflictul dramatic. Confruntarea nu are resorturi sociale. Camil petrescu. ocupatia personajelor. spirit patriotic preocupat de soarta republicii. Cellino nu. de I. tradarea.r spunsul dat de un personaj interlocutorului s u in cadrul unui dialog. Scen . se precizeaza. ci pune fa in fa dou sisteme axilogice (de valori) complet opuse. Replica . 93. idealist al propriului sistem de valori. Complicatiile se amplifica din ce in ce mai mult. de putere politic . Prin dialog se prezinta evolutia actiunii dramatice. ajuns conduc tor al flotei prin propriile merite. Unul dinre cuplurile cu cel mai mare impact in comedia O scrisoare pierdut este cel reprezentat de Zoe i Zaharia Trahanache: ei reprezint ipostaza familiei ce cultiv valori imorale precum adulterul. fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje. venerabilul pre edinte al tuturor comitetelor i comi iilor Zaharia Trahanache are in prefectul tefan Tip tescu nu numai un prietin .subdiviziune a unui act dintr-o pies de teatru. statutul social. militar . O scrisoare pierduta. 92. Indicatiile scenice contureaza indirect personajele.i dep i criza.Coana Joi ica. antagonist.marcanti ai partidului lor. prin semnificatia gesturilor si a mimicii.i cunoa te fregata. dovedind lips de con tiin de cet ean. r mane un inving tor prin puterea de regenerare. Interesant este c personajele nu i i pun deloc problema destr m rii cuplului. Stalp al puterii locale. falsitatea. Act Venetian. pe de alt parte. un partener care s il inlocuiasc in edin ele politice prelungite. eu m-am in elat este fraza ce sintetizeaz principala schimbare a c pitanului. care prefer sinuciderea in momentul anul rii idealurilor (Gelu Ruscanu din Jocul ielelor ). Gralla va deveni un individ care g se te in interior resursele pentru a. Conflictul dramatic principal are ca surs confruntarea lui Pietro. ipocrizia. ceea ce sugereaza apartenenta la o tipologie si poate constitui punctul de plecare in caracterizare. Nu tu m-ai in elat. (tehnica bulgarelui de zapada) Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene. ci de pericolul de a fi publicat scrisoarea compromi toare de c tre Ca avencu.L. vorbind despre evolu ia cuplului ZahariaZoe. ci doar pe cea pierderii capitalului de influen . nu a participat la nicio lupt i nu a c l torit pe mare decat ca pasager. in a a fel incat de i este invins prin tr darea Altei. fie de modificarea locului sau a timpului ac iunii. dintr-o comedie studiata. Conflictul interior al lui Pietro Gralla eviden iaz spiritul hipersensibil.Prezinta evolutia dintre doua personaje implicate in conflictul dramatic. superficialite i iresponsabilitate. cu Cellino.Caragiale. care in elege c realitatea infirm concep ia lui absolutist . de credibilitate. aceasta il diferen iaz de eroii din alte piese camilpetresciene. minciuna. protagonistul. La polul opus. ca urmare a repetitiei. In lista cu Persoanele de la inceputul piesei. Pietro apare ca un ambi ios luptator pentru onoarea Vene iei.

dadaismul etc.reprezint o grupare larg de scriitori i opere. culorile. melancolia. ca opozitie la clasicism. Kog lniceanu. Simbolismul romanesc este influen at de cel francez. coresponden ele (poezia Numai poetul.. care a cultivat sugestia. ploaia. Poezia simbolist romaneasc este o poezie citadin . cimitirul. ploaia. muzicalitatea. De asemenea. romantismul. romantismul exalta sentimentul si fantezia. Cel mai reprezentativ poet simbolist de la noi este George Bacovia. fie prin voin a de fier. care se inrudesc substan ial prin numeroase tr s turi comune de ordin ideologic i artistic. in vreme ce pe clasicisti ii interesau numai caractarele umane. aparuta la 30 ianuarie 1840. Dacia literar . manipuland to i b rba ii fie prin specularea sl biciunilor afective.i adversarii. 95. prin preferin a pentru o anumit tematic i prin modalit i stilistice distincte.reprezint o grupare larg de scriitori i opere. boala. sustineau valorile sensibilitatii. naturalismul. Culorile preferate bacoviene sunt: albul. Visul si exotismul. Sonoritatea bacovian este de un tip aparte. din traditii folclorice. ca reac ie impotriva poeziei prea retorice a romanticilor. aparut in Anglia. romantismul. expresionismul.clasicismul. simbolismul. A aparut in perioada . Zoe este nu numai cocheta i adulterina. redactor M. ale naturii. particularit i de limbaj sau nume. naturalismul. in a doua jum tate a secolului al XIX lea. care se inrudesc substan ial prin numeroase tr s turi comune de ordin ideologic i artistic. violetul. ale individului. dadaismul etc Romantismul este un important curent literar si artistic. cuprinzand toate artele si chiar unele domenii ale vietii sociale. in imbracaminte etc. dar i prin combinarea elementelor de statut social i psihologic. obsesia i spleen-ul. simbolismul. Curente literare:. muzica. parcul. in opozi ie cu temele cultivate de crea ia s m n torist . dar dep esc totu i schematismul teatrului clasic. In timp ce clasicismul este un curent al ratiunii. Ilustreaz conceptul opera ional curent literar. parcurile. incercau sa elibereze creatia artistica de rigiditatea canoanelor si a conventiilor clasice. a pieselor de teatru sau in versurile poeziilor unor personaje si probleme ce reflectau epoca de dupa Marea Revolutie Franceza din 1789. intimidandu. ambiguitatea. monotonia. negrul i galbenul. Apare ca atitudine impotriva epigonismului eminescian i a s m n torismului. Simbolismul este un curent literar ap rut in Fran a. precum i ca reac ie la poezia rece a parnasienilor. frunzele. I i trage sevele din poezia eminescian . si determinad existenta unui stil romantic in mobilier. Motive: singur tatea. Ilustreaz conceptul opera ional curent literar. singur tatea. Trahanache nu este numai incornoratul i tic itul. simbolul. Curent literar. Reperele lumii bacoviene sunt: cerul de plumb. ci mai ales femeia voluntar care conduce din culise intraga via politic a ora ului.. prin preferin a pentru o anumit tematic i prin modalit i stilistice distincte. Franta si Germania in prima parte a secolului trecut. dand totodata acces in paginile romanelor. Poemele bacoviene sunt pline de o invazie de vaiete. sinestezia. Curente literare:. Romanticii preconizau o literatura inspirata din realitatile nationale. realismul. noroiul. 94.clasicismul. realismul. ambele personaje ilustreaz tipuri umane. prin referire la ideologia literara romantica. prin referire la simbolismul romanesc. parnasianismul. 96. Curent literar. negru. Natura patrunde masiv in creaiile romantice. interesul pentru taramuri indepartate reprezinta teme ale romantismului. ci mai ales politicioanul abil care prin firea calm i ticul ai pu intic r bdare! ca tig timp de reac ie.). din istorie si chiar din miturile si legendele unor popoare indepartate.Specific comediei. fiind individualizate prin comportament. Romantismul s-a extins treptat in principalele tari europene. plansete i oapte. Expune doctrina estetica promovata de revista Dacia Literara. expresionismul. parnasianismul. toamna. spleen-ul.

Negruzzi (Scrisori. Creang . Petre Carp. urmarind intarirea conceptului de poezie si de valoare.pa optist . Se pun bazele unei critici obiective ( vom critica opera i nu persoana Kogalniceanu). Acolo unde lipse te din limb un cuvant i trebuie neap rat introdus o anumit idee vom imprumuta din limbile neolatine. Dorin a de a unifica limba roman literar . Alecsandri. 3. b) folclorul i tradi iile. Il nume te pe Vasile Alecsandri cap al poeziei noastre in genera ia trecut . 2. Bolintineanu. 3. a sintetizat in anumite afirma ii valoarea i importan a celor mai buni scriitori ai vremii: 98. A avut revist proprie. 97. in acela i timp sesizand apari ia unui om al timpului modern . Theodor Rosetti A fost infiin at in 1863. cultura prin prelec iuni populare organizate de ace tia. Maiorescu propune s se scrie in limba roman cu ortografie fonetic i nu etimologizant . afirmand despre pasteluri c sunt o podoab a literaturii romane . Slavici. Introduc ia la Dacia literar este articolul-program al pa opti tilor. imita ia ucide in noi duhul na ional Kog lniceanu 6. Acesta con ine urm toarele puncte: 1. 4. pentru educarea maselor. Iacob Negruzzi. comparatii.domeniul literaturii cel mai important studiu al criticului T.Prezinta rolul lui Titu Maiorescu la dezvoltarea limbii romane. Reprezentan i: V. studiul insotit de o antologie de poezie. Se propun teme originale pentru literatur : a) istoria na ional . Junimi tii au avut preocup ri in trei domenii: 1. Vasile Pogor. satire). Studiul este format din doua parti: Conditiunea materiala a poeziei si Conditiunea ideala face mai intai dinstictia intre poezia ca arta. el arat c acolo unde in limba roman exist pe lang cuvantul slavon un cuvant de origine latin trebuie indep rtat cel de origine slavon i p strat cel latin. Maiorescu s-a pronun at in ceea ce prive te neologismele intr-un articol din 1881 Neologismele. Dorin a de a se edita o revist . 2. Contributiile estetice si critice ale lui Titu Maiorescu incep cu studiul: O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867 . Caragiale. prezint situa ia poeziei i a prozei romane ti de pan la el. bunavestire i nu blagove tenie. De i nu a f cut analiz pe text. in special din francez i italian . T. Nevoia de a avea o literatur original i unitar pentru to i romanii. c) natura. comb tand mediocrit ile. Prezint rolul Junimii i al lui Titu Maiorescu in impunerea noii direc ii in literatura roman din a doua jum tate a secolului al XIX lea. toate alcatuind . frumuse ile patriei. A sus inut tinerele talente. menita sa exprime frumosul si stiinta care se ocupa de adevar. C. cuvintele au rol determinant in formarea de imagini prin personificari. care veniser de la studii din str in tate: Titu Maiorescu. Titu Maiorescu a impus o direc ie nou in literatura roman . ca Eminescu. ap rut la 1 martie 1867 Convorbiri literare . Mihai Eminescu. domeniul limbii T. Ex: vom zice binecuvantare i nu blagoslovenie. Frumosul fiind ideea imbracata in materie sensibila. D. in acest studiu. Alexandru L pu neanul). 5. Junimea junimismul Este o mi care literar i cultural de la sfar itul secolului al XIX-lea ini iat de ca iva tineri. care s con in produc ii literare de pe intreg teritoriul Daciei (revistele de pan atunci aveau o culoare local i erau influen ate politic). Grigore Alexandrescu (fabule. Maiorescu este cel din 1872 Direc ia nou in poezia i proza romaneasc .1830-1860. ortografie fonetic se pronun a a cum se scrie. epitete. Se combat traducerile si imita iile: traducerile nu fac o literatur .

promovate de E. 1926-1927) i de cenaclul cu acelasi nume. capacitate imaginativa si emotionala. tristetea. Expune ideile care stau la baza direc iei moderniste. pe care-l considera cap al generatiei trecute inscrie urmele lui M. astfel incat la revist colaborau s m n tori ti. In Conditiunea ideala . modelele. literaturii romane fiinda alta decat cea pe care a reprezentat-o Titu Maiorescu. 3 trecerea de la poezia epic . Titu Maiorescu ocupandu-se de obiectul poeziei precizeaza ca acesta este totdeauna un simtamant sau o pasiune niciodata o cugetare exlusiv intelectuala . tristetea. criticul sugereaza o ierarhizare a valorilor incurajatoare. nou putand fi decat capacitaeta poetului. Lovinescu. Ea const in acea in l are impersonal . 2 preocuparea pentru problematica intelectualului. inandu-se cont i de specificul romanesc. In perioada interbelic . i preluand noi forme promovate de literatura european . Modernismul a fost promovat de revista Sbur torul (1919-1922. Lovinescu va accepta teroria formelor fara fond. 4 epicul va tinde spre o crea ie obiectiv (vezi cazul lui Rebreanu). subiectivismul extrem. desigur etapa evolutiei culturii. Criticul accept teoria formelor f r fond pe care o respingea Titu Maiorescu. 100. Sbur torul va pleda pentru racordarea literaturii romane cu spiritul veacului. structurile din cultura mai dezvoltat . simboli ti. In perioada interbelica. moartea. Prezint tr s turi ale ideologiilor literare din perioada interbelic (modernism. tradi ionalism). bucuria. Criticul afirm primatul esteticului asupra eticului. Eminescu poet foarte tanar care publicase in Convorbiri Literare numai trei poezii. conceptia inalta privind intelegerea artei antice. Obiectivele revistei erau promovarea tinerilor scriitori i imprimarea unor tendin e moderniste in evolu ia literaturii. Mai intai se imprumut forma. ele urmarind a avea concentrare. Titu Maiorescu fundamenteaza teoria formelor fara fond. exist 2 tendin e majore in literatur : . prin care uit de sine.i creeze fondul. Astfel dupa V. Criticul atrage atentia ca sentimentele umane exprimate sunt eterne si universale: viata. forme proprii. modernismul presupunea: 1 trecerea de la romanul rural la cel citadin. disperarea. Deci iubirea.i arate preferin a pentru vreo formul estetic anumit . Literatura trebuie s p r seasc tradi ionalismul s m n torist i gandirist i s se inscrie in modernitate cultivand inspira ia citadin . reali ti. Eugen Lovinescu este autorul teoriei sincronismului.direc ia tradi ionalist reprezentat de revista Gandirea i de cercul gandiri tilor condus de . opunandu-se la introducerea neselectiva a formelor civilizatiei occidentale care nu pot duce la progres. Lovinescu sus ine c imita ia simpl f r asimila ie nu are nici o valoare. in acea obiectivare a cititorului. ca semn al celor alesi. 99.conditiunea materiala a poeziei. Moralitatea unei opere de art este de natur estetic i nu etic . E. In concep ia lui Lovinescu. considerand c formele pot s . as scriitorului de a folosi limba si imaginile artistice. Ideile lovinesciene vor fi restranse i publicate in Istoria literaturii romane contemporane i in Istoria civiliza iei romane moderne. tr ind emo ii estetice. In studiul In contra directiei de azi in cultura romana (1868). Alecsandri. apoi se creeaz i un fond original. Remarca farmecul limbajului. parnasieni. la literatura analitic . ura. Sbur torul refuz s . conform c reia civiliza ia i cultura se propag prin imita ie de la superior la inferior. la o poezie care cultiv simbolul. cultivat de exemplu de George Co buc. mania constituie obiectul poezei. In studiul Directia noua in poezia si proza romana (1872).

Crainic distinge intre romantici i intelectualii europenizan i. Se cultiv valorile na ionale. Colaboratori: Cezar Petrescu.constructivismul. pauza descriptiva.respingerea tradi iei. suprarealismul. Caracteristici ale curentelor de avangard : . Curente literare: s m n torismul.Prezinta constructia subiectului si a discursului narativ intr-o opera literara studiata. avandu-l ca redactor pe Nichifor Crainic. alternanta. N. Anton Holban. de Ion Creang Incipit (modul in care incepe o oper literar ) i final (desemneaz partea final a unei opere literare i reprezint o concluzie a autorului) Formulele ini iale au rolul de a introduce cititorul in lumea basmului. dimensiunea ortodox . incipit. Basmul Povestea lui Harap-Alb. Lucian Blaga. Ion Pillat. episod. Exemple de curente avangardiste: dadaismul. . . inta suprem a unui popor este crea ia dup chipul i asem narea lui. C linescu Obiectivele revistei erau promovarea tinerilor scriitori i imprimarea unor tendin e moderniste in evolu ia literaturii. inlantuire. Teoreticianul modernismului a fost criticul literar Eugen Lovinescu. Autonomia esteticului (esteticul trebuie disociat de alte valori cum ar fi eticul i etnicul). Sensul tradi iei in acest studiu. Formula de ini ial are rolul de a introduce cititorul in lumea basmului. Termenul de modernism a fost impus in critica literar de Eugen Lovinescu. Spiritul critic se men ine. Teoria sincronismului Teoria formelor f r fond este sus inut de c tre criticul Eugen Lovinescu.1922. Tudor Vianu. dar impotriva tendin elor moderne. expresionismul. . dup care se str duie te s ne explice de ce rudele nu se cuno teau intre ele (Craiul i Verde Imp rat). 1926-1927.Nichifor Crainic. 7. . Vasile Voiculescu. Curente postromantice: simbolismul. vis. Cuvantul cic . suprarealismul.forme de exprimare ocante. revista i cenaclul Sbur torul . Se pune accent pe ap rarea tradi iei. in lumea fic iunii. folosind un enun ca Amu cic a fost odat . dadaismul. in timp ce intelectuali tii t g duiau poporul i abdicau de la autohtonism. Tudor Arghezi. Tradi ionalismul voie te o cultur creatoare de valori autohtone. final. Creang renun la tradi ionalul a fost odat ca niciodat . sugereaz ideea c povestitorul n-a fost martor la evenimente i arunc asupra lor o umbr de indoial . romanticii afirmau poporul i erau interesa i de folclor. Criticul Eugen Lovinescu promoveaz o serie de scriitori tineri in revista sa: Ion Barbu. elipsa. prin referire la conceptele din urmatoarea lista: secvente narative. Gandirismul: mi care literar dezvoltat in jurul revistei Gandirea .spiritul ludic (de joac ) poemele lor mizeaz pe fantezie. idealizarea trecutului na ional. gandirismul. impotriva tradi iei. anticlasic . Ion Pillat. Revista a activat intre anii 1919. care intemeiaz la Bucure ti revista Sbur torul i cenaclul cu acela i nume. povestire sau basm cult. G. anticonservatoare. unde totul este posibil i nu ne mai mir m de nimic. .spiritul de frond (opozi ie fa de trecut). atitudine modernist = atitudine antiacademic . poporanismul. joc de imagini. Camil Petrescu.direc ia modernist cunoa te i ea dou orient ri: Mi c rile artistice care exprim o ruptur de tradi ie. Teme: interesul pentru folclor. Reprezentan i: Vasile Voiculescu.

Formulele finale au rolul de a scoate ascult torul/cititorul din lumea fic iunii i de a-l duce in lumea real in care binele nu mai invinge intotdeauna. 10. pentru ca asista la tot ceea ce se intampla la han si ii urmareste pe fiecare. Prezenta sa este redata prin utilizarea persoanei I in naratiune si confera iluzia autenticitatii. In opera literara Hanu Ancutei . dar cititorul trebuie s se trezeasc la realitatea in care banul e st panul absolut. Hanu Ancutei. . ceea ce dovedeste pretuirea lor. devenind ascultator al fiecarei naratiuni rostite de ceilalti naratori. i acum mai ine inc . Experien a de via a a lui Neculai Isac. In lumea pove tilor. Formula are un umor amar i ascunde o obsesie ancestral (din vechime. pentru c aici se joac alte reguli. carora li se adreseaza direct. naratorul implicandu-se puternic in relatarea faptelor si stabilind o legatura foarte stransa cu ascultatorii. din povestirea Fantana dintre plopi mediul social. fericirea e asimilat i cu bel ugul gastronomic. Nu are nume. Iar pe la noi. Subiectivitatea naratorului are ca efect lirismul naratiunii. Om nevrednic nu pot s spun c am fost [ ] dar imi erau dragi ochii negri i pentru ei c lcam multe hotare. Perspectiva subiectiv pe care o are asupra relat rii vine ca o consecin a faptului ca este un narator-personaj. de Mihail Sadoveanu. str veche): procurarea hranei. de exemplu. dar este acceptat de ceilalti. care asista ca martor la seara de la han. de Mihail Sadoveanu. Perspectiva naratiunii la persoana I este subiectiva. iar cine nu.Prezinta perspectiva narativa/ viziunea intr-o povestire studiata. cine are bani bea i m nanc . sexul i varsta i i pun amprenta asupra povestirii: Eram un om buiac i ticalos. faptele sunt prezentate din perspectiva povestitorului naratiunii-cadru. i a inut veselia ani intregi. cine se duce acolo bea i m nanc . El este un narator martor. se uit i rabd . faptul ca este recunoscut ca unul dintre ei. naratorul utilizand expresii si figuri de stil.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful