1. Prezinta trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata.

Trasaturile prozei romantice sunt : - inspiratia din istoria nationala - personaje exceptionale in situatii exceptionale - destinul de exceptie al personajului principal - personajul principal este alcatuit din contraste puternice - seria de antiteze - culoarea epocii - spectaculosul gesturilor, replicilor si al scenelor Opera literara Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi apartine prozei romantice deoarece intruneste toate trasaturile mai sus enumerate. Se inspira din istoria nationala, prezentandu-ne cei 5 ani ai celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu dintre 1564-1569. Ne prezinta un personaj exceptional aflat in situatii exceptional, cu un destin neobisnuit. Personajul este alcatuit din contraste puternice, cum ar fi blandete fata de sotia sa si tiranie, cruzime( schingiuieste si ucide boierii), siretenie si respecul fata de cuvantul dat. Antiteza cea mai puternica este intre domnitor si sotia sa, Ruxanda. El este tiran si crud, aprig si sangeros, pe cand Ruxanda este blanda si gingasa. Culoarea epocii este realizata prin detalii vestimentare si prin descrierea obiceiurilor ( in special in scena din biserica), care ne introduc in atmosfera timpului. Cateva replici spectaculoase sunt chiar motto-urile nuvelei: : Daca voi nu ma vreti, eu va vreau , Ai sa dai sama, doamna , Capul lui Motoc vrem , De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu . Scene memorabile ar fi : intalnirea dintre boieri si Alexandru Lapusneanul de la inceputul nuvelei, cand boierii incearca sa-l convinga sa se intoarca, dar domnitorul nu se lasa induplecat ; scena din biserica, unde Lapusneanul reuseste sa disimuleze cainta pentru toate faptele sale si sa-i pacaleasca pe boieri, scena ospatului, in care domnitorul porunceste ca toti cei 47 de boieri sa fie macelariti, iar din capetele acestora face o piramida. Un gest spectaculos este acela in care Lapusneanul isi invita sotia sa asiste la acest spectacol grotesc, precum si acela in care il arunca pe Motoc in mainile multimii pentru a fi sfasiat. 2. Prezinta trasaturile prozei realiste, prin referire la o opera literara studiata. Trasaturile prozei realiste sunt : - inspiratia din realitate - prezentarea veridica si obiectiva a lumii - naratorul este omniscient (stie tot ce gandesc si simt personajele sale) - se prezinta personaje cu o trasatura dominanta de caracter - obiectivitatea naratiunii - se respecta tiparele scrisului conventional Romanul Mara, de Ioan Slavici apartine prozei realiste, deoarece se inspira din viata targurilor de provincie , a breslelor din ardeal, de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Tema romanului este prezentarea eforturilor unei femei vaduve dintr-un targ transilvanean, Radna, de a obtine o pozitie sociala privilegiata intre micii negustori ai locului, prin harnicie si perseverenta, pentru a asigura un trai mai bun copiilor sai, Persida si Trica. Naratiunea este realizata la persoana a III-a, din perspectiva unui narator obiectiv, omniscient. Personajul principal, Mara, este tipul vaduvei intreprinzatoare si aprige, sau tipul femeii capitalist.Ea este energica, optimista, abordand orice noua situatie cu increderea in sfarsitul bun. Fiica ei, Persida, este acelasi tip ca si mama ei, o Mara juvenila , cum observa Nicolae Manolescu. Romanul are doua planuri : planul Marei si planul iubirii dintre Persida si Na l. Viata de familie a

Persidei este prezentata in alternanta cu viata lui Trica in familia lui Bocioaca, starostele cojocarilor. 3. Exemplifica trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata. Proza fantastica are urmatoarele trasaturi : - aparitia brusca a unui element misterios, inexplicabil, care perturba ordinea fireasca a realitatii - nelinistea si spaima personajelor, care se straduiesc sa inteleaga ce se intampla si sa gaseasca o justificare a evenimentelor - nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare - alternanta celor doua planuri : real si ireal pe tot parcursul naratiunii - disparitia limitelor de timp si spatiu - intretinerea tensiunii epice - finalul ambiguu - ezitarea eroului si a cititorului de a opta pentru o explicatie a evenimentelor Nuvela La tiganci, de Mircea Eliade apartine prozei fantastice, deoarece tema acestei opere este iesirea din timp. Personajul principal penduleaza intre real(spatiul bucurestean) si ireal ( gradina tigancilor, bordeiul si casa cea mare). a.Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita, repetata de 3 ori pe saptamana, de profesorul de pian, Gavrilescu. b.Al doilea episod marcheaza intrarea personajului in planul ireal (cand Gavrilescu intra in bordeiul tigancilor). Aici dispar limitele de timp si spatiu. Gavrilescu trebuie sa ghiceasca tiganca din cele trei : o tiganca, o grecoaica, o evreica. Esueaza, insa, pentru ca se rataceste in amintire, aducandu-si aminte de logodnica sa din tinerete, Hildegard, pe care o parasise, insurandu-se cu Elsa. c.Gavrilescu revine in realitate si constata cu stupoare ca trecusera 12 ani. Nu gaseste nici o explicatie pentru nefirescul evenimentelor d.Personajul se reintoarce la tiganci, in ireal, se reintalneste cu Hildegard si, impreuna calatoresc spre moarte Finalul nuvelei este ambiguu, o alta trasatura a fantasticului. 4.Argumenteaza apartenenta la specia literara basm cult a unui text narativ studiat. Basmul cult - este o specie narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori simbolice, cu actiune implicand fabulosul. - Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui - Personajele indeplinesc o serie de functii( antaganistul, ajutoarele, donatorii), ca in basmul popular, dar sunt individualizate prin atribute exterioare si prin limbaj. - Reperele temporale si spatiale sunt vagi - In basmul cult, stilul este elaborat, se imbina naratiunea cu dialogul si cu descrierea - Existenta unui tipar narativ care consta in : a. o situatie initiala de echilibru b. un eveniment care deregleaza echilibrul initial c. aparitia donatorilor si a ajutoarelor d. actiunea reparatorie (trecerea probelor) e. refacerea echilibrului si rasplata eroului Basmul Povestea lui Harap Alb , de Ion Creanga este un basm cult deoarece indeplineste toate criteriile de mai sus. Respecta un tipar narativ, care cuprinde : a. Situatia initiala de echilibru : existenta a doi imparati frati, unul avand trei feciori, celalalt trei fete b. Aparitia factorului perturbator : cartea primita de la Imparatul Verde, care, neavand fete, are nevoie de un mostenitor la tron. c. Aparitia primelor ajutoare : calul nazdravan si sfanta Duminica.

d. Actiunea reparatorie : calatoria lui Harap-Alb si parcurgerea probelor : aducerea salatelor din gradina ursului, aducerea pielii cerbului si aducerea fetei imparatului Rosu. Acum apar si celelalte ajutoare : Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila. Si imparatul Rosu il supune pe Harap Alb la cateva probe : casa de arama, alegerea macului de nisip, ghicitul fetei. Acum intervin si furnicile si albinele, alte ajutoare. e. Refacerea echilibrului si rasplata eroului Harap Alb este decapitat de Span si inviat de fata Imparatului rosu cu apa vie si apa moarta. Spanul este ucis de cal, iar eroul rasplatit primind tronul si pe fata Imparatului Rosu, cu care se casatoreste in final. Povestea lui Harap Alb este un basm cult prin reflectarea conceptiei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor, umorul si specificul limbajului 5.Ilustreaza modalitale de caracterizare a eroului dintr-un basm cult studiat. Danila prepeleac este personajul principal al basmului cu acelasi nume, scris de Ion Creanga. Acest personaj este diferit fata de eroul din alte basme cu care am fost obisnuiti, datorita complexitatii sale. Pe parcursul basmului, el se afla in doua ipostaze, una in care intruchipeaza prostia, fiind tipul prostului sau pacalitului, iar apoi urmand sa devina simbolul istetimii omenesti. Autorul il caracterizeaza direct spunand iara cel mai mic era sarac era lenes, nechitit la minte si nechibzuit la trebi .Putem extrage calitatile si defectele sale si din vorbele personajelor cu care intra in contact cum ar fi fratele sau care ii spune mare natarau mai esti .Astfel, in prima parte a basmului, Danila apare ca un personaj lenes, prost, care nu pare a fi un erou. Faptul ca schimburile intre diferite obiecte ii sunt dezavantajoase, in final alegandu-se cu nimic, evidentiaza prostia.In loc sa se intoarca acasa, el isi continua drumul cu speranta ca in final va reusi sa indrepte situatia,dar cum ghinionul il urmarea peste tot, ajunge sa faca mai mult rau decat bine. Limbajul sau, un limbaj popular, presarat cu regionalisme, arata ca apartinea unei lumi simple. In a doua parte a textului,caracterizarea indirecta se realizeaza prin faptele lui Danila dar si prin personajele cu care intra in opozitie. Caracterul eroului este acum in antiteza cu cel pe care il avea la inceput.Nu mai are rolul omului prost, ci din portiva, devine un simbol al istetimii omenesti. Incercand sa repare una din pagubele pe care i le-a facut fratelui sau(distruganu-i carul, si omorandu-i boii), se hotaraste sa se intoarca acasa si sa ii ceara iapa ca sa fuga cu ea in lume. Insa pe drum da peste un helesteu, unde ciopleste o cruce si incearca sa ridice o manastire. Atunci apare un drac iesit din iaz, care ii spune ca locul acela apartine dracilor. Danila nu-l ia in seama,hotarat sasi duca planul pana la capat. Ca sa scape de el, dracii il pun la incercari, dar acesta da dovada de o inteligenta deosebita, pacalindu-i si luandu-le banii. Asa cum spune si George munteanu, Danila Prepeleac e un anapoda , prea frumos din punct de vedere etic si esential, pana la vremea prinderii de minte, 6.Prezinta constructia subiectului (actiune, conflict, relatii temporale si spatiale) intr-un basm cult studiat. Actiune: faptele , intamplarile evenimentele, perpetiile caresesucced intr-o opera literara. Constructia subiectului: Expozitiune : relatii temporale si spatiale: Timp fabulos si spatiu mitic: Amu cica era odata un crai care avea 3 feciori si un singur frate care era imparat intr-o tara mai indepartata , tocmai la o margine a pamantului Intriga - Verde Imparat ii cere fratelui sau, craiul, sa-I trimita cel mai vrednic dintre fii pentru a-l lasa mostenitor, caci el avea numai fete. Desfasurarea actiunii (conflictul intre fortele binelui =Harap-Alb si forte malefice =Spanul) Fiul cel mic -; span- Imp Verde. Gradina Ursului, Padurea Cerbului, fata Imparatului Ros. Gerile, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila.Casa de arama, macul si nisipul, pazirea fetei

imparatului, alegerea dintre fete., calul si turturica Punctul culminant: moare Harap -;Alb, moare Spanul, invie Harap-Alb Deznodamantul: nunta imparateasca. 8.Prezinta tipurile de personaje dintr-un basm cult studiat. Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creanga Clasificarea personajelor se poate face in functie de mai multe criterii: 1. pozitiv (Harap-Alb, Sf. Duminica)/negativ (Spanul, Imparatul Ros) 2. real (Harap-Alb nu are nici o calitate supranaturala)/fabulos(Gerila, Setila) 3. principal (Harap-Alb)/secundar (Spanul)/episodic(Sf. Duminica, Imparatul Verde, Craiul) 4. Protagonist(Harap-Alb)/ antagonist(Spanul) 5. Rotund (complex, cu insusiri pozitive si negative)/plat(Spanul) Harap-Alb este un personaj rotund, deoarece nu este doar fiu de imparat, ci si o fiinta complexa, cu defecte si calitati. Invata din greseli si progreseaza, fiind supus unui proces initiatic. Criticul Vladimir Propp, in Morfologia basmului, identifica sapte mari tipuri de personaje: 1. Raufacatorul - Spanul; 2. Donatorul/Furnizorul -; Sf. Duminica; 3. Ajutorul -; calul; 4. Fata de imparat si tatal ei -; fata imparatului Ros; 5. Trimitatorul -; Spanul; 6. Eroul -; Harap-Alb; 7. Falsul erou -; fratii. Harap-Alb este personajul principal, pozitiv, protagonist si eponim(da titlul operei). 9.Ilustreaza conceptul operational povestire, prin referire la o opera literara studiata. Povestirea este o specie a genului epic in proza, in care naratiunea este relatata din perspectiva unui narator martor sau participant la fapte. Trasaturi: -se bazeaza pe oralitate si pe relatia explicita dintre povestitor si ascultator prin adresarea directa catre ascultator -presupune un anumit ceremonial sau cod al zicerii prin atmosfera spectaculoasa, spatiul si timpul actiunii legate de un trecut indepartat -interesul se manifesta mai mult fata de actiunea narata -implicarea intensa a naratorului -relatarea la persoana I -impresia de autenticitate Fantana dintre plopi , face parte din ciclul de povestiri Hanu Ancutei , de Mihail Sadoveanu si este o povestire in rama. Povestirile sale se situeaza intr-un plan al trecutului, principala lor caracteristica fiind evocarea unei lumi apuse, a celeilalte Ancute . Timpul naratiunii este magic pentru ca reconstituie o lume ce sta sub semnul varstei de aur: o departata vreme, demult . Spatiul povestirii are valoare mitica, fiind o imagine a paradisului pierdut. Hanul este loc de popas si de petrecere. Fantana dintre plopi are ca tema iubirea tragica, iar ca personaj narator pe capitanul Neculai Isac. Naratorul evoca o intamplare traita de el in tinerete. Atmosfera povestirii tine de modul in care naratorul stie sa creeze suspansul, sa mentina tensiunea, captand atentia ascultatorilor. El povesteste cum se indragosteste de o tigancusa, Marga. Ei se intalnesc la fantana dintre plopi si fata ii spune ca tiganii planuiesc sa-l omoare si sa-i ia banii, rolul ei fiind sa-l seduca. Tanarul reuseste sa scape, dar Marga este ucisa. Autenticitatea naratiunii este sustinuta prin relatarea la persoana I si prin interventia Ancutei, unul dintre ascultatori, care adevereste intamplarea stiuta de la mama ei. Relatia dintre narator si

ascultator este stransa. Naratorul se adreseaza interlocutorilor intr-un mod ceremonios. 11. Exemplific tr s turile nuvelei, prin referire la o oper literar studiat Nuvela este o crea ie epic in proz de dimensiuni medii cu un singur fir narativ i cu un conflict concentrat la care iau parte pu ine personaje c rora li se realizeaz un portret complex. Nuvela psihologica are urmatoarele trasaturi: -tema psihologica -un conflict interior -prezentarea unor tensiuni sufletesti -transformari sufletesti, morale, comportamentale suferite de personaje in evolutia lor -evolutia raporturilor dintre personaje -mijloace de investigatie psihologica Moara cu noroc , de Ioan Slavici, este o nuvela psihologica prin tematica, modalitati de caracterizare a personajului si de investigare psihologica, natura conflictului interior. Tema o reprezinta efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei de inavutire. Nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social. Scriitorul considera ca goana dupa avere zdruncina tihna sufleteasca si duce la pierzanie. Nuvela prezinta conflictul interior trait de ghita care este sfasiat de dorinte contradictorii: dorinta de a ramane un om cinstit, pe de o parte si dorinta de a se imbogati alaturi de Lica, pe de alta parte. Cizmar sarac, dar onest, harnic si muncitor, Ghita ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc, pentru a castiga rapid bani. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc, seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi, tulbura echilibrul familiei. Din acel moment incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie, devenind lacom de bani si impulsiv. Se implica in afacerile murdare ale lui Lica si ajunge, in cele din urma sa o arunce pe Ana, sotia sa, in bratele lui Lica. In sufletul sau se da un conflict puternic intre dorinta de inavutire si fondul sau cinstit, dorind sa renunte la legaturile cu Lica, sa se schimbe. El, insa, ajunge sa-si ucida sotia, dupa care este impuscat de oamenii lui Lica. 12.Ilustreaza conceptual operational povestire in rama, prin referire la o opera literara studiata. Povestirea in ram este o categorie a genului epic numit i povestirea in povestire sau povestirea cu cadru, forma de incardare a uneia sau mai multor nara iuni intr-o alt nara iune. Povestirea in ram beneficiaz i de un spa iu privilegiat i ocrotitor (un topos), in care mai mul i povestitori relateaz intampl ri pilduitoare, respectand un ceremonial prestabilit si desf urand o art a discursului memorabil. Fantana dintre plopi, M. Sadoveanu-este povestire in rama deoarece: - se incadreaza intr-o povestire mai mare, este una dintre cele 9 povestiri cuprinse in Hanu Ancutei -spatiu desfasurarii actiunii este unul privilegiat si ocrotitor (un topos hanul Ancutei,) in care mai multi povestitori (printre care si capitanul de mazili Necuial Isac) relateaza intamplari pilduitoare, respectand un ceremonial prestabilit (se strang laolalta, Ancuta le toana vin etc) si desfasurad o arta a discursului memorabila. -Timpul narativ se situeaza intr-un plan al trecutului ( demult, pe vremea celeilalte Ancute , iar principala modalitate de expunere este evocarea. ) 13.Caracterizeaza personajul preferat dintr-o nuvela studiata. Caracterizarea lui Motoc Publicata in primul numar al revistei ,,Dacia Literara (1840), nuvela istorica ,,Alexandru Lapusneanul este considerata o capodopera a literaturi romane. Motoc este un personaj secundar fiind folosit de Voda pentru a-si pune in practica planurile diabolice. El este o personalitate istorica atestata documentar de cronica lui Grigore Ureche,

dar fericit. 15.Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului intr-o nuvela psihologica. Acest destin tragic al lui Motoc a existat in realitate (istorie) dar boierul se numea Batista Veleli. antiteza romantica domina textul.. Se implica in afacerile murdare ale lui Lica si ajunge. Ghita ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc. fiind foarte bine definit si conturat. pe de o parte si dorinta de a se imbogati alaturi de Lica. in conformitate cu care idea de om sarac. Scriitorul considera ca goana dupa avere zdruncina tihna sufleteasca si duce la pierzanie. modalitati de caracterizare a personajului si de investigare psihologica. Vornicul Motoc este caracterizat in mod direct de catre narator. Moara cu noroc ilustreaza epic si estetic conceptia etica a lui Ioan Slavici. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc.striga ticalosul . Nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social. natura conflictului interior.silindu-se a ride . de Ioan Slavici. pentru a deveni o intruchipare romantica a boierului slugarnic. Personajul este surprins in primul an de domnie al lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569) in mai multe locuri: dumbrava Tecuci. dorind sa renunte la legaturile cu Lica. care vor ajunge pana la disperare. cu subiect de roman (G. prin referire la o opera literara studiata. tulbura echilibrul familiei. Din acel moment incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie.isi smulgea barba . Calinescu). . devenind lacom de bani si impulsiv.. . fiind un important personaj din literatura romana. Cizmar sarac.boci ca o muiere . predomina in nuvelele sale. iar personajele cu destin tragic din nuvela sunt victime ale incalcarii invataturilor stravechi. Motoc este omorat in Polonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu. sa se schimbe. pe de alta parte. in sala de ospete si la poarta cetatii cand este sfasiat de multime. harnic si muncitor. pusa mai ales in evidenta prin relatiile dintre personaje: Lapusneanul-Motoc (Calaul si victima) si Lapusneanul-Ruxandra (Demonul si ingerul). Motoc nemaistiind ce sa faca pentru a scapa de moarte: . suspina . Scriitorul este adeptul unui realism poporal . El.transfigurat in personaj literar prin fantezia autorului.plangea. ajunge sa-si ucida sotia. . In sufletul sau se da un conflict puternic intre dorinta de inavutire si fondul sau cinstit. Nuvela psihologica are urmatoarele trasaturi: -tema psihologica -un conflict interior -prezentarea unor tensiuni sufletesti -transformari sufletesti. In cronica lui Grigore Ureche.. . 14 Exemplifica trasaturile nuvelei psihologice. Insusirile lui Motoc sunt evidentiate si indirect prin fapte. tipa... Vornicul Motoc este folosit ca un instrument de catre Alexandru Lapusneanu pentru a-si pune in practica planurile malefice. Tema o reprezinta efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei de inavutire. Nuvela prezinta conflictul interior trait de ghita care este sfasiat de dorinte contradictorii: dorinta de a ramane un om cinstit. dupa care este impuscat de oamenii lui Lica. Vornicul Motoc ramane intruchiparea acelei boierimi insetate de avere si se inscrie. pentru a castiga rapid bani. seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi. in palatul domnesc de la Iasi. insa. in bratele lui Lica. in cele din urma sa o arunce pe Ana. sotia sa. Din punct de vedere al mijloacelor de expresivitata artistica. dar onest. Naratorul nu isi exprima atitudinea fata de personaj dar se refera la gesturile acestuia prin care vrea sa fie remarcat de Lapusneanu . este o nuvela psihologica prin tematica. ipocrit si las. morale. Nuvela solida.simtea parul zburlindu-i-se pe cap si dintii sai clantanind. comportamentale suferite de personaje in evolutia lor -evolutia raporturilor dintre personaje -mijloace de investigatie psihologica Moara cu noroc . dar in realitate el isi ..

devine fricos. Nuvela istorica are urmatoarele trasaturi: . 17. el traieste o drama psihologica. dar si cu Pintea. boala.. de Costache Negruzzi. ce-l va conduce spre moarte mai mult. insensibila. las. iluzoriu. la process jura stramb. complex. stapanita. in care este puternic ancorata batrana mama a Anei. daca e vorba. impreuna cu Motoc si Tomsa).Ghita. Sursa de inspiratie a nuvelei este Letopisetul Tarii Moldovei. tiran. asa cum bine intuieste Ana. cauta un alt eu . de Miron Costin. ce traieste o drama psihologica. calugarirea si moartea prin otravire a domnitorului. si potrivit careia banii nu contribuie la umanizarea lumii. Evolutia lui Ghita este dramatica. solia boierilor trimisa de Tomsa pentru a-i impiedica intoarcerea. Personajul identifica saracia cu lipsa demnitatii si prin urmare se hotaraste sa abandoneze linistea colibei din sat si sa ia in arenda carciuma de la Moara cu Noroc. personajul nuvelei se abate de la norma morala enuntata la inceputul nuvelei ( omul sa fie multumit cu saracia sa. bogatia ci linistea colibei tale te face fericit ) si de aceea va evolua inevitabil spre un deznodamant tragic.Dacia Literara (1840). arderea cetatilor Moldovei. Caracterizarea lui Motoc Publicata in primul numar al revistei . Spancioc fusese executat la Liov.Alexandru . unele trasaturi si actiuni ale unor personalitati istorice Opera literara Alexandru Lapusneanul . Carciumarul isi constientizeaza drama. dar si din Letopisetul lui Grigore Ureche. Spancioc si Stroici ( in realitate. complice in jefuirea arendasului si in uciderea unei femei. Autorul preia urmatoarele evenimente consemnate in cronici: imprejurarile venirii lui Lapusneanul la a doua domnie. un om rau si primejdios . ce se naste din conflictul interior al personajului dorinta de a ramane cinstit este la fel de puternica precum aceea de a se imbogati.subiectul prezinta intamplari care au ca punct de plecare evenimente consemnate de istorie . cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569). el pleaca impreuna cu Tomsa in Polonia). Afacerile carciumarului incep sa prospere si acesta incepe sa guste satisfactia castigului cu multa usurinta a banilor.are ca tema evocarea artistica a unei perioade din istoria nationala.. stapanul ilegal al locurilor. personajul simuleaza alianta cu Lica. iar fata de propriai familie joaca rolul onorabilitatii Asadar imaginea lui Ghita de om onest. locul si timpul actiunii fiind precizate .este inspirata din trecutul istoric . transfigurandu-le artistic. incepa sa se supuna (chiar daca nu asta isi doreste) lui Lica . caci.Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-o nuvela istorica. a nerespectarii moralei satului arhaic. Ghita se dezumanizeaza. simtind ca are nevoie de bunavointa acestuia. moartea lui Alexandru Lapusneanul in bratele calailor sai. Astfel. personajul Stroici ( care nu a existat in epoca). este o nuvela istorica pentru ca este inspirata din trecutul istoric. Lica Samadaul. Dar chiar acum. la carciuma apare un personaj ciudat. Negruzzi modifica unele fapte istorice. la mijlocul secolului al XVI-lea. bland si cumsecade se destrama ireversibil. nuvela istorica . fuge de eul sau real.personajele au numele. ci constituie sursa ei de pierzanie. lupta pentru impunerea autoritatii domensti si consecintele detinerii puterii de un domnitor crud. fara voie.se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la fictiune si prin viziunea autorului . De fapt. elemente de fictiune sunt: pastrarea lui Motoc in timpul domniei lui Lapusneanul ( in realitate. acesta devine. unde se va muta cu intreaga familie. uciderea celor 47 de boieri la curte. fire rece. consecinta nefasta a instinctului exacerbat al avaritiei. 16 Exemplifica trasaturile nuvelei istorice. are remuscari Ghita este un personaj rotund. Tema nuvelei este evocarea artistica a unei perioade zbuciumate din istoria Moldovei. devine complicele Samadaului prin implicarea voluntara sau involuntara in afacerile oneroase si in crimele porcarului. prin referire la o opera literara studiata. precum si bucuria ca a scapat de saracie.

pusa mai ales in evidenta prin relatiile dintre personaje: Lapusneanul-Motoc (Calaul si victima) si Lapusneanul-Ruxandra (Demonul si ingerul). Motoc este un personaj secundar fiind folosit de Voda pentru a-si pune in practica planurile diabolice. El este o personalitate istorica atestata documentar de cronica lui Grigore Ureche. pentru a deveni o intruchipare romantica a boierului slugarnic. dar in realitate el isi .. care se straduiesc sa inteleaga ce se intampla si sa gaseasca o justificare a evenimentelor -nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare . Tot ceea ce se intampla in aceasta nuvela poarta pecetea duritatii lui Lapusneanu.silindu-se a ride . de a o cuceri si de a o pastra cu orice pret.Alexandru Lapusneanu este personajul principal al nuvelei cu acelasi titlu prin calitati de exceptie si efecte extreme. prin referire la o opera literara studiata. Vornicul Motoc ramane intruchiparea acelei boierimi insetate de avere si se inscrie.. toate celelalte personaje.Alexandru Lapusneanul este considerata o capodopera a literaturi romane .boci ca o muiere . Vornicul Motoc este folosit ca un instrument de catre Alexandru Lapusneanu pentru a-si pune in practica planurile malefice. Proza fantastica are urmatoarele trasaturi -aparitia brusca a unui element misterios. ce actioneaza in imprejurari deosebite. nuvela istorica .Lapusneanul este considerata o capodopera a literaturi romane. ca si actiunile prezentate. Naratorul nu isi exprima atitudinea fata de personaj dar se refera la gesturile acestuia prin care vrea sa fie remarcat de Lapusneanu . 19. antiteza romantica domina textul. care le subordoneaza pe toate celelalte.Dacia Literara (1840). El este o personalitate istorica atestata documentar de cronica lui Grigore Ureche. sunt orientate spre reliefarea caracterului acestuia.. fiind foarte bine definit si conturat. Negruzzi reusind sa intruchipeze un personaj unic prin complexitatea acestuia.Asa cum e infatisat. Motoc nemaistiind ce sa faca pentru a scapa de moarte: . Personajul este surprins in primul an de domnie al lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569) in mai multe locuri: dumbrava Tecuci.. Lapusneanu este alcatuit din puternice trasaturi de caracter. Motoc este omorat in Polonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu. Insusirile lui Motoc sunt evidentiate si indirect prin fapte. pentru a deveni o intruchipare romantica a boierului slugarnic. din momentul intrarii in tara si pana in clipa mortii. tipa.. Vornicul Motoc este caracterizat in mod direct de catre narator. .. . trasatura sa dominata.isi smulgea barba . In cronica lui Grigore Ureche. Erou romantic. Autorul isi urmareste personajul. Este asezat in centrul nuvelei. In cronica lui Grigore Ureche.. 18. care perturba ordinea fireasca a realitatii -nelinistea si spaima personajelor. Publicata in primul numar al revistei . suspina . fiind foarte bine definit si conturat.simtea parul zburlindu-i-se pe cap si dintii sai clantanind.plangea. Motoc este omorat in Polonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu. Prezinta comparativ modalitatile de constructie a doua personaje intr-o nuvela istorica studiata. de-a lungul celor patru capitole. ipocrit si las. este dorinta de putere.striga ticalosul . Acest destin tragic al lui Motoc a existat in realitate (istorie) dar boierul se numea Batista Veleli. inexplicabil. in sala de ospete si la poarta cetatii cand este sfasiat de multime. ipocrit si las. transfigurat in personaj literar prin fantezia autorului. . un personaj exceptional. care vor ajunge pana la disperare.. fiind un important personaj din literatura romana. Acest destin tragic al lui Motoc a existat in realitate (istorie) dar boierul se numea Batista Veleli. in palatul domnesc de la Iasi. transfigurat in personaj literar prin fantezia autorului. Din punct de vedere al mijloacelor de expresivitata artistica.Ilustreaza conceptul operational nuvela fantastica. Motoc este un personaj secundar fiind folosit de Voda pentru a-si pune in practica planurile diabolice.

Al doilea episod marcheaza intrarea personajului in planul ireal (cand Gavrilescu intra in bordeiul tigancilor). nu a trupului. o tiganca. constata ca si-a uitat partiturile la eleva sa Otilia. b. el lesina. . se reintalneste cu Hildegard si. in ireal.Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-o nuvela fantastica studiata. c. de profesorul de pian.Gavrilescu revine in realitate si constata cu stupoare ca trecusera 12 ani. aducandu-si aminte de logodnica sa din tinerete. de Mircea Eliade.Personajul se reintoarce la tiganci. o grecoaica. acea zona crepusculara dintre viata si moarte. Gavrilescu face lectii de pian particulare. Hildegard este calauza din procesul intiatic (initierea in moarte). cu un singur fir narativ. o alta trasatura a fantasticului. surescitarii. De aceea. iar intamplarile si faptele sunt.de regula. datorita varstei. deoarece tema acestei opere este iesirea din timp. istorica sau fantastica) Nuvela . El este un om obisnuit care poarta in suflet amintirea unei iubiri adevarate pe care a ratat-o (fata de Hildegard) casatorindu-se intamplator cu Elsa. pe care o parasise.Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita. 20. insa. care traieste sentimentul ratarii: considera ca ar fi putut ajunge un mare artist daca soarta i-ar fi fost favorabila. La tiganci" este un sptiu imaginar. Proba ghicitului. pentru ca se rataceste in amintire. bordeiul si casa cea mare). punandu-se accentul pe un personaj principal.este o specie a genului epic. este plecarea definitiva.-alternanta celor doua planuri : real si ireal pe tot parcursul naratiunii -disparitia limitelor de timp si spatiu -intretinerea tensiunii epice -finalul ambiguu -ezitarea eroului si a cititorului de a opta pentru o explicatie a evenimentelor Nuvela La tiganci. de Mircea Eliade apartine prozei fantastice. in acest moment. impreuna calatoresc spre moarte Finalul nuvelei este ambiguu. Trecerea prin labirint dupa ratarea ghicirii este ispasirea. De fapt. Nu gaseste nici o explicatie pentru nefirescul evenimentelor d. Personajul principal al nuvelei fantastice La tiganci. actiunea nuvelei trece din planul realitatii intr-unui imaginar. este Gavrilescu. in episodul ultim. 21. caldurii de afara. intoarcerea lui Gavrilescu in real este numai aparenta. cu personaje putine. urmarim avatarurile spiritului lui Gavrilescu. in proza. Gavrilescu. Coborand din tramvai. profesor de pian. Gavrilescu trebuie sa ghiceasca tiganca din cele trei : o tiganca. repetata de 3 ori pe saptamana. verosimile.Prezinta deosebiri si asemanari intre 2 tipuri de nuvela studiate(nuvela psihologica. curatirea de pacate. prin intoarcerea in spatiu si timp pentru a corecta marile greseli ale vietii sale (ratarea iubirii lui Hildegard). Aici dispar limitele de timp si spatiu. a. Purificarea pregatitoare a sufletului pentru a accede la Sacrul etern (viata vesnica) se poate face doar prin recunoasterea greselilor si prin iubire. nu numai a trupului.de dimensiuni relativ reduse (se situeaza intre schita si roman). purtand discutii cu ceilalti calatori in legatura cu locul rau famat la tiganci". el trebuie purificat de greselile din timpul vietii pamantene. ultimul pas al integrarii in marele cosmos. a cunoasterii unei tiganci dintre cele trei femei (o grecoaica. este o ultima sansa care se acorda spiritului de a-si recunoaste greselile (confundarea esentei cu aparentele). cand spiritul (sufletul) se pregateste pentru intrarea in lumea eternitatii. Pentru aceasta. Personajul principal penduleaza intre real(spatiul bucurestean) si ireal ( gradina tigancilor. Hildegard. cu un conflict concentrat si intriga riguros construita. De fapt. calatoria lui Gavrilescu impreuna cu Hildegard este simbolica. insurandu-se cu Elsa. un barbat de 49 de ani. o evreica. ci si a sufletului. calatoreste cu tramvaiul. este o intoarcere a spiritului. Esueaza. o evreica).

personajele au trasaturi specifice unor personalitati istorice .tema . -povestirea este o specie epic in proz .subiectul prezinta intamplari istorice . vestimentatie.se distanteaza de realitatea istorica prin viziunea autorului si fictiune . naratorul nu se implica in subiect si se detaseaza de personaje .compozitia gradata a naratiunii intretine tensiunea epica .se observa tendinta de obiectivare. uneori chiar mitic -stilul se caracterizeaz prin oralitate.de regula. cu personaje putine.de dimensiuni relativ reduse (se situeaza intre schita si roman).se observa tendinta de obiectivare. ceea ce asigura verosimilitatea. explicatii ce se dovedesc in general incomplete si nesatisfacatoare 22. verosimile. punandu-se accentul pe un personaj principal.Prezinta asemanari si deosebiri intre trasaturile povestirii si ale nuvelei.finalul ambiguu . scrierea capata mai multa credibilitate si faciliteaza identificarea cititorului cu intamplarile si cu nelinistea personajului .prin relatarea intamplarilor la persoana I de catre cel care le-a trait sau de catre un martor.se acorda o importanta mai mare caracterizarii personajelor decat actiunii propriu-zise -detaliile au un rol semnificativ . Nuvela istorica .disparitia limitelor de timp si de spatiu la aparitia elementului ireal .intamplarile sunt relatate alert si obiectiv . . ceremonial. adic men inerea unui permanent contact intre partenerii actului de comunicare.este o specie a genului epic.pt.ezitarea eroului si a cititorului de a opta pt. in planul lumii familiare patrunde un eveniment misterios. . de dimensiuni mai reduse decat nuvela i mai intins decat schi a.relatile temporale si spatiale sunt clar delimitate.este inspirata din trecutul istoric .Asemanari intre nuvela psihologica si istorica.intamplarile sunt relatate alert si obiectiv . limbaj) Nuvela fantastica .inspirata din istoria nationala . a face ca inexplicabilul sa devina acceptabil. credibilitatea . naratorul scrierii fantastice propune diverse explicatii pt. atmosfer . o explicatie a evenimentului . ci al situa iilor -implicarea naratorului in ac iune este mai mare decat in nuvel (nara iune subiectivizat ).epoca se constituie prin culoare locala (mentalitati. -construc ie mai pu in riguroas decat a nuvelei desf urarea ac iunii este mai pu in tensionat -exist o rela ie strans intre narator i receptor prin oralitate.se acorda o importanta mai mare caracterizarii personajelor decat actiunii propriu-zise -detaliile au un rol semnificativ I.ireal. cu un conflict concentrat si intriga riguros construita.relatile temporale si spatiale sunt clar delimitate. intre povestitor i ascult tor Nuvela . care se limiteaz la nararea unui singur fapt epic. interesul concentrandu-se nu in jurul personajelor. inexplicabil prin legile naturale .existenta celor 2 planuri: real . demonstrat in primul rand. naratorul nu se implica in subiect si se detaseaza de personaje . in proza. cu un singur fir narativ. comportament. prin caracterul fatic al povestirii. evenimentele relatate. iar intamplarile si faptele sunt. ac iune situat intr-un timp relativ determinat (trecut). credibilitatea . obiceiuri. ceea ce asigura verosimilitatea.

L pu neanul avand o existen istoric determinat . ilustrand conflictul generat de lupta aprig pentru p mant. naratiunea la persoana a III-a). uneori patimase. prin referire la o opera literara studiata Ion este un roman modern scris de Liviu Rebreanu i ap rut in anul 1920. Destinul fiecarui personaj devine astfel o problema de psihologie umana. el este un personaj rotund. dar mai ales printr-o voin imens . fapt ce justific ac iunile personajelor. Rebreanu construieste doua planuri de actiune care se intrepatrund: pe de o parte destinul lui Ion. despre care autorul afl .Ilustreaza conceptul operational roman. Personajul central al c r ii. Solu ia lui Rebreanu este aceea c Ion se va c s tori cu o fat bogat .Prezinta comparativ modalitatile de constructie a personajelor intr-o proza romantica si realista. capitolele au titluri sinteza ( Inceputul . Ion este modern si sub aspectul sondajului psihologic. Forster. in spirit realist. determinata nu numai de factori sociali. to i ceilal i gravitand in jurul personalit ii sale. Nasterea ). Nunta . Romanul este structurat in doua parti cu titluri sugestive: Glasul pamantului si Glasul iubirii. egoism i cruzime. 25. prin referire la o opera literara studiata. Ion este modern si sub aspectul sondajului psihologic. de fresca sociala. in desfasurarea lui epica. in desfasurarea lui epica. Obiectiv. sus inand firul epic al romanului. Statutul s u social trebuie pus in rela ie cu tema operei. romanul lui Rebreanu este si analitic prin motivarea psihologica a faptului uman Romanul Ion este o monografie a realit ilor satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. ci pentru c nu cere zestre. Ion este un roman modern scris de Liviu Rebreanu i ap rut in anul 1920. deoarece scrie primul roman obiectiv din literatura roman . Florica se va c s tori cu George pentru c are p mant. iar structura sa psihologic este pus sub semnul unor tr s turi dominante: tipul ranului. din cronicile lui Grigore Ureche i Miron Costin. exponen ial pentru o anumit categorie social . de asemenea. iar pe de alta parte. Obiectiv. Ion al Glaneta ului. ci si de impulsuri ale fiintei ce rabufnesc in imprejurari. Romanul Ion este modern pentru ca are caracter obiectiv (narator impersonal. de fresca sociala. intr-o lume in care statutul social al omului este stabilit in func ie de averea pe care-o posed . este personaj reprezentativ pentru colectivitatea uman din care face parte prin mentalitatea clasei r ne ti careia ii apartine. de i nu o iube te. ci si de impulsuri ale fiintei ce rabufnesc in imprejurari. viata satului ardelenesc. In proza romantica:Personajele sunt caractere deja formate i se contureaz . utilizand sondajul psihologic in construirea personajelor. Hora . Conform delimit rii teoreticianului E. deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul Pripas si cu imaginea satului adunat la hora si se termina cu imaginea satului adunat la sarbatoarea hramului noii biserici si descrierea drumului dinspre satul Pripas. Liviu Rebreanu este creatorul romanului romanesc modern. in general. 24. determinata nu numai de factori sociali. Liviu Rebreanu este creatorul romanului romanesc modern. Destinul fiecarui personaj devine astfel o problema de psihologie umana. In proaza realista: Personajele sunt construite. deoarece scrie primul roman obiectiv din literatura roman . fiica inv torului Herdelea il va lua pe Pintea nu din dragoste. romanul lui Rebreanu este si analitic prin motivarea psihologica a faptului uman Romanul Ion este o monografie a realit ilor satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. Exemplifica trasaturile romanului modern. ilustrand conflictul generat de lupta aprig pentru p mant. caracterizat printr-o inteligen dur . Tehnica romanului este circulara. din st rile conflictuale. Alexandru L pu neanul este personajul principal.23. Ana. Personajul principal este tipic realist. uneori patimase. a a cum el insu i declar . avand capacitatea de a surprinde citittorul in mod conving tor prin reac iile i gesturile lui. iar Laura. Tehnicile compozitionale ale romanului sunt moderne. intr-o lume in care statutul social al .

deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul Pripas si cu imaginea satului adunat la hora si se termina cu imaginea satului adunat la sarbatoarea hramului noii biserici si descrierea drumului dinspre satul Pripas. inventeaza situatii si scene pentru a ilustra anumite trasaturi ale acestora 12 este omniprezent pe tot parcursul derularii evenimentului 13 perspectiva sa este unica Liviu Rebreanu Ion Liviu Rebreanu este un prozator obiectiv. ci pentru c nu cere zestre. capitolele au titluri sinteza ( Inceputul . Manolescu) Ion este un roman de tip obiectiv din perspectiva naratorului. naratiunea este la persoana a III-a cu focalizare zero (viziunea dindarat ) naratorul este obiectiv. Florica se va c s tori cu George pentru c are p mant. Nasterea ). fapt ce justific ac iunile personajelor. Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narative (autor. stiind mai mult decat personajele. Romanul este structurat in doua parti cu titluri sugestive: Glasul pamantului si Glasul iubirii. Autor narator persoanaje cititori => relatia dintre aceste instante este de subordonare. alege modalitatile de exprimare si personajele.omului este stabilit in func ie de averea pe care-o posed . Autorul Este persoana care scrie o carte.(N. Rebreanu construieste doua planuri de actiune care se intrepatrund: pe de o parte destinul lui Ion. dar si din perspectiva relatiei narator personaj. un eseu etc. utilizand sondajul psihologic in construirea personajelor. Naratorului i se subordoneaza personajele Naratorul omniscient 7 povesteste la persoana a III-a 8 cracteristic prozei obiective 9 independent de autor si de personaj 10 autorul ii confera independenta narativa totala 11 este tipul clasic. redacteaza o piesa de teatru. detasat (atitudine detasata in prezentare si in descriere) este un narator omniscient. Romancierul vrea sa creeze impresia ca este un observator (atat si nimic mai mult). carola le atribuie roluri 6 se adreseaza cititorilor 7 autorului i se subordoneaza toate celelalte instante ale comunicarii (narator. personaje) Naratorul Este o voce careia naratorul ii desemneaza rolul de a nara faptele. Hora . iar Laura. Personajul central al c r ii. Ana. Romanul Ion este modern pentru ca are caracter obiectiv (narator impersonal. cel ce dirijeaza din spate toate actiunile personajului carora le cunoaste si le anticipeaza evolutia. iar pe de alta parte. de a descrie locurile si personajele dintr-o opera literara epica. Tehnicile compozitionale ale romanului sunt moderne. impersonal. de i nu o iube te. personaje. narator. . 26. 1 se afla in afara textului 2 are o viziune de ansamblu asupra continutului 3 concepe mesajul 4 alege modalitatile de a opera cu tehnicile narative 5 creeaza opera. Ion al Glaneta ului. Un observator omniscient. si omniprezent. este personaj reprezentativ pentru colectivitatea uman din care face parte prin mentalitatea clasei r ne ti careia ii apartine. Tehnica romanului este circulara. fiica inv torului Herdelea il va lua pe Pintea nu din dragoste. Ca in toata proza realist-obiectiva. dar lipsit de voce proprie . Nunta . narand la persoana a III-a. naratiunea la persoana a III-a). cititor) intr-un roman modern studiat. viata satului ardelenesc. Solu ia lui Rebreanu este aceea c Ion se va c s tori cu o fat bogat . desigur.

iar naratorul este cel care comunic istorisirea narat cititorului fictiv. aceea a personajului-narator. destinul prestabilit al acestora. care comunic istorisirea narat cititorului fictiv. pentru ca. existand o perspectiv subiectiv asupra evenimentelor narate. este cel ce relateaz suita evenimentelor. fra ii acestuia). Aceasta cumulare este specifica in primul rand romanului subiectiv. de exemplu. de aceea intamplarile nu sunt prezentate cronologic. unchiul Hasanache. creandu-se astfel iluzia vietii (obiectivitate si verosimiliate) 27. cel care isi asuma o anumita pozitie fata de faptele narate. destinele personajelor. Naratorul este cel care povesteste intr-o naratiune. c pitanul de mazili Neculai Isac atunci cand poveste te intamplarea de la fantana dintre plopi. al carui model este adoptat de orientarea modernista. este implicat direct in succesiunea evenimential . Romanul lui Camil Petrescu. Naratorul nu se confund cu autorul. Neculai Isac poveste te auditoriului (ascult torii prezen i la han).Fantana dintre plopi. Autorul abstract este cel care a creat universul epic. Hanu Ancutei ) . al turi de celelalte personaje ale povestirii (Marga. adica a personajului. Prin participarea direct la succesiunea evenimen iala el este un personaj. ci sa inteleaga unde este adevarul. ci in functie de felul in care sunt chemate de o imagine a prezentului care traieste o amintire. avandu-l ca inaintas pe scriitorul francez Marcel Proust. Acest tip de narator cunoaste traiectoriile existentiale ale personajelor. Alegerea lui Camil Petrescu este motivata chiar de el si este pusa in legatura cu conceptul de autenticitate Actul povestirii devine astfel si modalitate a analizei. personaj-narator sau narator martor ).particip la intampl ri. Ilustreeaz conceptul opera ional personaj-narator. finalul nu surprinde. intaia noapte de razboi este un roman subiectiv. in paralel cu intamplarile. folosind ca suport un text narativ studiat. 28. prin tehnica evoc rii. Ela. fiind deci un narator. In legatura cu naratorul-personaj si felul in care prezinta el intamplarile. Rezultatul acestei cumulari utilizarea naratiunii la persoana I. autorul amplului roman In cautarea timpului pierdut . intruchipat de Stefan Gheorghidiu incearca nu sa retraiasca trecutul. naratorul-personaj nu se supune acelorasi rigori de organizare ca si naratorul obiectiv. sunt interpretate semnificatiile lor. Si in Ion . l-a inselat sau nu. precum memoria involuntara si digresiunea. c ci naratorul face parte din lumea fictiv pe care o expune. aducand la cuno tin a i cititorului intampl rile de pe vremea celeilalte Ancu e . Mihail Sadoveanu Naratorul reprezint instan a intermediar intre autor i cititor. pot fi amintite alte concepte specifice romanului subiectiv. de Mircea Eliade. Hanu Ancutei . Nunta in cer . ca si evenimentele sunt previzibile. Relatarea se face la persoana I. Naratorul-personaj reprezinta cumularea functiei vocii care povesteste in textul epic cu functia actantului.dirijand evolutia lor asemenea unui regizor. daca sotia sa. Astfel. sau in romanele lui Camil Petrescu. personajul-narator. finalul. Viziunea oferita de acest narator-personaj este partiala. El nu trebuie sa fie confundat cu autorul. nu putem sa cunoastem toate intamplarile si nu stim daca unghiul sau de vedere este cel real sau vede totul deformat de prisma propriilor sentimente. fiind un mediator intre autor si cititor. adica un roman in care intamplarile si prezenta personajelor sunt filtrate printr-o unica individualitate. folosind ca suport un text narativ studiat. Ultima noapte de dragoste. Naratorul personaj ( tefan Gheorghidiu Ultima noapte . Ilustreaza conceptul operational NARATOR (omniscient. cele dou atribu iuni f cand din Neculai . Cititorul se identifica mai putin cu personajul principal si mai mult cu naratorul omniscient. asa cum intalnim in romanele care capata formula jurnalului.

cat si in planul tragediei razboiului. cu titluri semnificative. Ilustreaza conceptele operationale incipit si final. intaia noapte de razboi (1930) surprinde drama intelectualului lucid. . Rapele Dracului . aceea a iubirii. in care se prezinta un numar mare de personaje. o comunitate oarecare a carei viata poate fi regasita oriunde. zbuciumandu-se intre certitudine si incertitudine. fiind un monolog liric. dornic de cunoastere. Om nevrednic nu pot s spun ca am fost [ ] dar imi erau dragi ochii negri i pentru ei c lcam multe hotare. deoarece eroul se destainuie. Semnificatia titlului: Cuvantul noapte repetat in titlu reda simbolic incertitudinea. organizata pe mai multe planuri paralele sau intersectate. scriitorul fiind ofiter al armatei romane. indoiala. o valtoare de patimi omenesti fara inceput si fara finalitate. 29. ca iminenta a mortii. de autenticitate. in timpul primului razboi mondial. care se salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice. care se dilueaza in fata unei drame mai complexe. surprinzand doua ipostaza existentiale: Ultima noapte de dragostte . dominat de incertitudini. Romanul Ion a aparut in 1920 in forma sa definitiva si fundamenteaza romanul social modern. Tema romanului Ultima noapte de dragoste. mediul social. atat in plan erotic. partea a doua este insa o experienta traita. coronita de floare vesteda sunt indiciile unei comunitati care a abandonat credinta crestina.Ilustreaza particularitati ale romanului subiectiv de pana la Al Doilea Razboi Mondial. cand omenirea se afla intre viata si moarte. este intelectualul lucid. Numele locurilor: Cismeaua Mortului . acestea fiind cele doua planuri compozitionale ce-l motiveaza pe Camil Petrescu drept novator al esteticii romanului romanesc. Crucea de lemn stramba. Generatiile se succed. tanarul invatator Zagreanu va continua truda socrului sau. vazut ca iminenta a mortii. Finalul romanului reia metafora drumului. Experien de via a lui Neculai Isac. semnifica o metafora a vietii cu bucurii si necazuri. deoarece prozatorul nu era casatorit si nici nu traise o drama de iubire pana la scrierea romanului. prin referire la o opera litarara studiata apartinand unui autor canonic. Daca prima parte este o fictiune. sugereaza faptele malefice petrecute acolo. sexul i varsta i i pun amprenta asupra povestirii: Eram un om buiac i tic los. se analizeaza cu luciditate. viata merge inainte. care ilustreaza imaginea razboiului tragic si absurd. episodice). cu personaje numeroase si cu o intriga complicata. comunitatea n-a invatat nimic din faptele petrecute in Pripas. desfasurata pe mai multe planuri. Eroul. Romanul este o scriere epica in proza. in cautarea permanenta a iubirii absolute. aceea a omenirii ce traieste tragismul unui razboi absurd. prin referire la doua dintre romanele studiate. Hristosul de tabla ruginita. in care timpul obiectiv evolueaza paralel cu timpul subiectiv. obiectiv si realist. Romanul este alcatuit pe baza unui jurnal de campanie. Stefan Gheorghidiu. de mare intindere. 30. ducand crucea unei existente mediocre insufletite insa de sentimentul datoriei. ca sentiment al existentei umane superioare. facandu-si alti idoli: pamantul si averea. singurele care se indreapta spre viitor sunt credinta si nadejdea reprezentata de turnul bisericii noi si de raza care poleieste Hristosul de tinichea. (personajele principale. care exprima aspiratia catr sentimentul de iubire absoluta si Intaia noapte de razboi . Incipitul romanului descriind drumul. Romanul are o structura narativa ampla. insetat de absolutul sentimentului de iubire. Structura romanului: Romanul este strucurat in doua parti. In plan subiectiv.Isac un narator-personaj Perspectiva subiectiv pe care o are asupra relat rii vine ca o consecin a faptului c este un narator-personaj. Comunitatea a ramas aceiasi. secundare. aflat in permanenta in cautare de certitudini privind sentimentul profund de iubire. insetat de absolut. memoria involuntara aduce in timpul obiectiv experienta ulterioara a eroului. dominat de incertitudini si care se confeseaza introspectand cele mai adanci zone ale constiintei. cu pondere diferita in structura epica. Compozitia romanului: Romanul este scris la persoana I. cu actiune complexa. numele satului Pripas.

Alexandru Lapusneanul facuse de stire tuturor boierilor sa participe impreuna la slujba de la Mitropolie. realizand prima nuvela istorica valoroasa din literatura romana. 31. Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an . Deznodamantul: un incendiu teribil mistuie carciuma de la Moara cu noroc si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copiii. iar el e ucis de Rau . doamna!. relatii temporale si spatial Nuvela psihologica: Moara cu noroc.. Punctul culminant: Ghita o ucide pe Ana. Conflictul este de natura interioara in nuvela psihologica si se da intre dorinta lui Ghita de a ramane om cinstit si nevoia de a se imbogati cu orice pret. El se degradeaza ata de mult. eu va vreu. relatii temporale si spatial Alexandru Lapusneanul . pentru a castiga rapid bani. Expozitiunea : Primul capitol sub motoul "Daca voi nu ma vreti. 32. sa devina violent si mohorat. din ordinul lui Lica. Desfasurarea actiunii: Ghita incepe sa se instraineze de familia lui. El este seful porcarilor si stapanul imprejurimilor. incat ajunge sa isi arunce sotia in bratele lui Lica.". Cele doua nopti din titlu sugereaza si doua etape din evolutia personajului principal...irationalul. La ospatul de impacare de la curtea domneasca. Alexandru Lapusneanul este hotarat sa se instaleze pe tronul Moldovei. intr-o urisa piramida. dupa care erau cu totii invitati sa pranzeasca la curte cu scopul de a impaca pe domnitor cu boierii. Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela psihologica studiata." relateaza episodul venirii lui Alexandru Lapusneanul in Moldova. Intriga. b). dar nu si ultimele. Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela istorica studiata. Desfasurarea actiunii: Al doilea capitol are ca moto "Ai sa dai sama. prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune. e). dar onest.. raspunzand boierilor cu fermitate:"Daca voi nu ma vreti. "Alexandru Lapusneanul". intre doua repere temporale cu valoare religioasa: de la Sfantul Gheorghe pana la Paste Conflictul = elementul esential care determina actiunea intr-o creatie epica sau dramatica. care tulbura echilibrul familiei.). . prin orice mijloace Momentele subiectului sunt: a). Expozitiunea in care se descrie drumul care merge la Moara cu noroc si a locului in care se afla si se prezinta personajele: Ghita.. Ghita. deoarece Tomsa fugise in ValahiaPunctul culminat: incepe odata cu al treilea capitol "Capul lui Motoc vrem. ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc. conflict. necunoscutul si tainele firii umane. ani caracterizati prin razbunare plina de cruzime a voievodului impotriva boierilor tradatori. Ana. curand ajunge sa fie tot mai lacom de bani." si incepe cu inscaunarea lui Lapusneanul care nu intampina nici o piedica.) si daca voi nu ma iubiti eu va iubesc pre voi (. marcata de aparitia lui Lica Samadaul in viata lui Ghita. harnic si muncitor. a faptelor si intamplarilor semnificative prezentate intr-o opera literara. Autorul infatiseaza ultimii 5 ani din a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul. momentele subiectului. d).. hotarat sa ocupe tronul pentru a doua domnie Intriga: Manios cu ochii scanteind ca un fulger. Ghita nu se poate sustrage influentei lui malefice. intrucat final Stefan este disponibil sufleteste pentru o noua experienta existentiala.povestire pe momente ale subiectului Costache Negruzzi este unul dintre primii scriitori romani care folosesc drept sursa trecutul istoric al poporului nostru. Lapusneanul porunceste sa fie ucisi 47 de boieri ale caror capete sunt asezate dupa ranguri. conflict.. dar. eu va vreu"(. In Moara cu noroc. c). de Ioan Slavici Actiune = totalitatea evenimentelor. Starea sa materiala devina tot mai buna. un cizmar sarac. prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune.. sotia lui.. momentele subiectului. cei doi copii si batrana. nesiguranta si absurdul..

care nu reusesc sa o inteleaga. cu tramvaiul si discutiile din tramvai. Otilia reprezinta eternul feminin impresioneaza prin complexitatea sufletului. Se casatoreste cu ea pentru a o proteja si a-i asigura un viitor bun. apartinand prozei realiste. Mitropolitul ii indeplineste dorinta dandu-I numele de Paisie. Are multa afectiune pentru Otilia. De aceea reuseste sa treaca peste deceptia suferita din iubire. Misterul si suspansul predomina pe tot parcursul operei si era normal ca autorul sa nu ne dea nici o explicatie a intamplarilor nici in final 34. este cultivat si plin de noblete. 18 Stanica Ratiu tipul parvenitului si al demagogului incearca sa se imbogateasca prin orice mijloace si ajunge chiar sa-i provoace un infarct lui mos Costache. devenind un nume cunoscut in medicina 17 Pascalopol este aristocratul rafinat un om generos. de George Calinescu Romanul realist prezinta personaje tipice. un profesor de pian. de Mircea Eliade. Este o enigma pentru cei din jur. Nuvela fantastica: La tiganci. prin referire la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente narative. Doamna Ruxandra accepta sfatul lui Spancioc de a-I pune sotului ei otrava in bautura. Astfel: 14 mos Costache este tipul avarului. pre multi am sa popesc si eu! Iar pre cateaua asta voi s-o tai in patru bucati impreuna cu tancul ei!" Ingrozita de amenintarile lui Lapusneanul. O alta secventa narativa este intrarea personajului in cealalata lume . pe care.Deznodamantul: coincide cu ultimul capitol care are ca moto "De ma voi scula pre voi am sa popesc si eu. un loc misterios. realizata de unul sau mai multe personaje. dar nu-si da bine seama ce s-a intamplat exact. faptul ca nu o infiaza pe Otilia. lasand loc interpretarilor. domnitorul se imbolnaveste grav si doreste sa se calugareasca. refuzul de a angaja o servitoare. Hildegard. lipsit de griji. lasand o pata de sange in istoria Moldovei.. este studios. s-a dedicat cartilor si lumea lui adevarata e lumea stiintei.. nu il trece. Secventa a patra este marcata de reintrarea in spatiul misterios al tigancilor. Aflat in cetatea Hotinului. In nuvela La tiganci . cu toate ca are suficienti bani. incipit. remarcandu-se mai tarziu pe plan profesional. Finalul este dependent de tipul si dimensiunea textului si poate fi inchis sau deschis. caracterizate printr-o trasatura puternica de caracter. prin farmec si delicatete. dar de ma voi indrepta. de fapt. a fost inmormantat la manastirea Slatina unde se vede si astazi portretul lui si al familiei sale. insa. Timpde 4 ani Alexandru Lapusneanul nu a mai taiat capetele boierilor. O iubeste sincer pe Otilia si incerca sa-l induplece pe mos Costache sa o infieze. Alexandru Lapusneanul. final. finalul este deschis. Aceasta secventa cuprinde si testul la care este supus si anume ghicirea tigancii. datorita comportamentului ei contradictoriu. de Mircea Eliade Secventa narativa = Parte a unui text narativ care contine o singura actiune. unde Gavrilescu se reintalneste cu logodnica sa din tinerete. Proza realista: Enigma Otiliei. Auzindu-si numele de calugar ii alunga cu jigniri si amenintari pe fratii sai intru credinta : "M-atapopit voi.". In acesta secventa. dar nu intreprinde nimic pentru a-i asigura viitorul si nici pentru a o infia. Prezinta constructia subiectului si a discursului narativ dintr-o nuvela fantastica studiata. personajul afla ca au trecut 12 ani. A treia secventa narativa o constituie iesirea din bordeiul tigancilor si calatoria cu tramvaiul.Prezinta tipurile de personaje dintr-o opera literara studiata. furandu-i banii . O secventa narativa ar fi calatoria lui Gavrilescu. taia maini. elegant. prin imprevizibilul care o invaluie. dar nascocise alte moduri de a-I schingiui pe banuiti: scotea ochi. 16 Felix Sima tipul ambitiosului. unde trecerea timpului este oprita. cu gusturi desavarsite. episod. Toate faptele sale arata avaritia personajului: faptul ca nu isi repara casa aflata in paragina. 33. atribuirea unor cheltuieli fictive lui Felix. pe care le-a facut el. la tiganci.

Conflictul dintre el i Niculae simbolizeaz conflictul dintre dou concep ii despre ran. mereu in cautare de pretendenti 21 Titi Tulea tipul retardatului 22 Simion Tulea dementul senil 35. Familia lui Ilie Moromete este i ea m cinat de tot felul de conflicte in aparen minore. Se pare c timpul avea cu oamenii nesfar it r bdare. Cei f cu i cu Moromete st teau de partea cealalt lang mama lor.fra i.personajul principal (I vol. Niculae este un antimorome ian.i pierde controlul asupra familiei sale. I se va transforma radical in cel de-al doilea volum. Ilie Moromete. Moromete se rupe definitiv de fiul s u in al doilea roman.19 Aglae Tulea baba absoluta. Copiii din prima c s torie (Achim.Evidentiati modul in care conflictul/conflictele unui roman ( de tip obiectiv sau de tip subiectiv) studiat se reflecta in evolutia personajului principal/a personajelor Morome ii. Pe lang aceste crize interne. de Marin Preda Ilie Moromete . Niculae refuz orice dialog.Niculae i tat l s u. ap sa i de acea obsesie a p mantului. care nu vrea s -l trimit la coal . Starea conflictual este permanent . prin referire la un roman studiat (perioada dupa al doilea razboi mondial) Morometii.Moromete i Catrina. deoarece aceasta vrea s -i fie trecut casa pe numele ei.tat i cei trei fii. Incipitul aduce in prim-plan problema timpului. Centrul vie ii economice r ne ti s-a deplasat de la posesia i exploatarea p mantului la valorificarea produselor sale r ne ti. Rela ia omului cu p mantul a fost desacralizat . ci le modific in primul rand atitudinea fa de p mant. fapt promis de Moromete cand acesta vanduse un pogon de p mant din zestrea so iei. dar care vor duce treptat la destr marea ei i la schimbarea total a personajului principal. Paraschiv i Nil ) st teau spre tind gata de plecare dac s-ar fi iscat vreo ceart . lacoma si imorala. Exist conflicte intre: . 1955) Caracterizare direct a. El este in c utarea unor valori care s -i ordoneze existen a. Femeia supus de la inceputul vol.personajul principal (I vol. Morome ii. chiar dispunerea membrilor familiei la mas de la inceputul romanului arat rivalit ile existente intre copiii din prima c s torie i cei din a doua c s torie a lui Moromete. Ei nu mai sunt ranii lui Rebreanu. egoista si marsava. 36. Intrarea ranilor mai inlesni i in circuitul comer ului de cereale are nu numai o importan economic . datorii la banc i alte datorii de gospod rie. un lider al satului. Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului. . f r conflicte mari. care vor s mearg la ora s se imbog easc rapid. de i omul are iluzia c se poate sustrage ei. exist i o criz extern a familiei produs de: impozite. . 1955) Conflictul principal este de natur tragic i se d intre om i istorie. care. dispretuind orice preocupare intelectuala 20 Aurica Tulea fata batrana. teribil ca o fatalitate . istorie care ii marcheaz in mod hot rator destinul. care . in urma afl rii ve tii ca Moromete le-a promis b ie ilor c dac se vor intoarce acas le va da lor totul. . via a se scurgea aici. de Marin Preda Roman de tip obiectiv Ilie Moromete . Catrina. iar al ii nu au posibilitatea de a cump ra sau de a vinde. Morome ii. Catrina il va p r si pe Ilie in volumul al doilea. f cut de narator: dezv luie un Moromete cu o personalitate complex . ranii din Morome ii incep s se deosebeasc intre ei prin cu totul altceva decat num rul strict al pogoanelor i anume prin faptul c unii au. Ca filosofie a existen ei.

prin construc ia riguroas a nuvelei. in momentul in care cainele Du ulache fur branza de la mas . 4. fa. 3. 1. doar c amplific faptele.fictiune. Coco il il face prost. Scena masacr rii este imbog it fa de cea din Letopise . Exemplifica. dar i fizic. roman de tip subiectiv) Alexandru L pu neanul. Spune ca are o logica sucita . Stroici este o inventie a autorului 38. Artistul se deta eaz de cronicar. o ceart pe Catrina: De ce s manc m cainele. respectand in mare parte adev rul istoric. Spancioc nu mai tr ia nici el in momentul revenirii lui L pu neanul pe tron. din urmatoarea lista: modalitati ale nararii.Are reac ii paradoxale: unde te a tep i s se supere. Familia lui Moromete este una de tip patriarhal. Literatura are un caracter fictiv. Povestea lui Harap Alb. 37. a c rui autoritate e in declin. dar in realitate il admir i chiar il invidiaz pentru c tia s g seasc in ziar lucruri pe care el nu le vedea.are o pl cere deosebit de a sta de vorb i de a medita. . Pornind de la fapte reale. el se amuz . el este un pater familias. Inainte de intalnirea din poiana fier riei luiIocan intr s se b rbiereasc i se las a teptat ca o vedet . naratorul se inspir din cronicile Moldovei. Naratorul il p streaz pentru c era prototipul boierului intrigant. prin referire la o opera literara de Ion Creanga. reprezentand genul boierilor patrio i. Cu toate acestea apar i licen e istorice (abateri de la adev rul istoric). c. b. f cut de alte personaje:Catrina se amuz de glumele lui. vorbire directa si indirecta. 2. Mo oc a murit decapitat imediat ce s-a insc unat Alexandru L pu neanul.Moromete nu are un spirit comercial.Are tendin a de a domina i de a face ca lumea din jur s se mi te dup voin a lui . ucigandu-l moral. registre stilistice ). nuvela istorica. prin crearea culorii locale.prezen a formulelor specifice: a. f cute in scopuri artistice. limbajul personajelor. Caracterizarea indirect e dedus din faptele personajului.Nu scap nici un prilej de a-i ironiza pe ceilal i: cand bea uic la B losu. Il aduce in Moldova pentru a construi antiteze. El si Stroici apar in opozi ie cu Mo oc. Formulele ini iale au rolul de a introduce cititorul in lumea basmului. in sensul c naratorul folose te tehnica regizoral in prezentarea faptelor: scene de ansamblu sunt alternate cu scene de detaliu. marci ale prezentei naratorului. pentru a-i atribui un sfar it pe m sura lui de caracter. care dezv luie mai multe tr s turi de caracter: .Se consider superior celorlal i. Creang renun la tradi ionalul a fost odat ca niciodat . autocaracterizare: Domnule. De cele mai multe ori ii face repro uri i crede c are sufletul negru de r utate i de tutun. . cand comenteaz articolele din ziar. Explica relatia realitate. ea este inven ie. prin construirea unui caracter puternic. de Costache Negruzzi Nuvela istoric pleac de fapte reale. de Ion Creanga M rci ale prezen ei naratorului: . e bun cainele de mancat? E bun s te manance el pe tine. . scriitorul imagineaz un univers piln de semnifica ii. prin referire la un text narativ studiat (la alegere: povestire. prin dramatizarea epicului. De ex. eu totdeauna am dus o via independent libertatea interioar e tr s tura lui definitorie. Pentru scena uciderii se inspir din Letopise ul rii Moldovei de Grigore Ureche. doua dintre particularitatile de limbaj al prozei narative (la alegere. dup care se . punand accent pe reliefarea caracterului domnitorului. folosind un enun ca Amu cic a fost odat .

Tr s tura cea mai caracteristic a scriitorului popular este oralitatea.str duie te s ne explice de ce rudele nu se cuno teau intre ele (Craiul i Verde Imp rat). bea i m nanc . i acum mai ine inc . si in componenta carora se afla si naratorul care povesteste o intamplare petrecuta cu multi ani in urma. se uit i rabd . Apar fonetisme moldovene ti: aista. in domeniul prozei accentul cade pe dimensiunea fantastica. Cadrul este reprezentat de interiorul unei camere unde un grup de prieteni discuta despre vanatoare. registre stilistice ). Surpriza cea mai mare o aduce finalul. unde totul este posibil i nu ne mai mir m de nimic. g l gie. Cuvantul cic . limbajul personajelor. Vasile Voiculescu. marci ale prezentei naratorului. care participa la intamplarile narate de povestitor si care . Formulele finale au rolul de a scoate ascult torul/cititorul din lumea fic iunii i de a-l duce in lumea real in care binele nu mai invinge intotdeauna. 39. evenimentele s-au intamplat oricum f r el. prozator si dramaturg. in lumea fic iunii. c.doua dintre particularitatile de limbaj al prozei narative (la alegere. naratorul relateaza ca pe vremea cand era judecator de pace al unui ocol rural a avut de-a face cu un personaj aparte. cine nu. Stilul este senten ios. Povestirea este o specie a genului epic. Este vorba despre un om supranumit Luparul. aiasta. In opera "In mijlocul lupilor" se acorda importanta naratorului si actului nararii. trebuie unul f r de lege. un om interesant ce starnea curiozitatea in a afla mai multe despre el. Limba folosit de autor reprezint chintesen a vorbirii noastre populare din aceea i epoc . pentru c aici se joac alte reguli: i a inut veselia ani intregi. apeland la o povestire studiata. Formulele mediane sunt menite s intre in aten ia cititorului. nici carne moale... de aceea consider c singura lui obliga ie e s spun povestea. in care. In mijlocul lupilor de Vasile Voiculescu. Formula ini ial are rolul de a introduce cititorul in lumea basmului. In lumea pove tilor. str veche): procurarea hranei. de mici dimensiuni. si care constituie povestirea propriu-zisa. opera este alcatuita dintr-un fragment initial si unul final. tot ce spune el poart pecetea stilului vorbit. b. invitandu-i pe cititori s . sugereaz ideea c povestitorul n-a fost martor la evenimente i arunc asupra lor o umbr de indoial . Astfel. reprezentant din perioada interbelica. naratorul se deta eaz de povestea lui ( Ce-mi pas mie? ) i se consider responsabil numai cu discursul. Exemplifica. h l gie pt. este autorul unei opere deosebit de originale. cine se duce acolo bea i m nanc . Iar pe la noi. maxime: Lumea asta e pe dos. in interiorul caruia este inserata o intamplare. inainte mult mai este. c cuvantul din poveste. poet. Din punct de vedere compozitional. din urmatoarea lista: modalitati ale nararii. cine are bani. Cine poate oase roade. in care accentul este pus pe intamplari si situatii. toate merg cu capu-n jos. naratorul bazat pe in elepciunea popular d sentin e. dar cititorul trebuie s se trezeasc la realitatea in care banul e st panul absolut. ceea ce constituie cadrul(rama). si mai putin asupra personajelor. Formula are un umor amar i ascunde o obsesie ancestral (din vechime. iar cine nu.i fac i ei datoria lor ( i v rog s asculta i ). Dumnezeu s ne ie. Registrul stilistic folosit in basm este cel popular. fericirea e asimilat i cu bel ugul gastronomic. La unul f r suflet.

Dup aceasta incepe prezentarea familiei Vitoriei Lipan. descoper complexitatea sufletelor simple: hangiii. intrucat naratorul participa la intamplarile narate.sarbului sapa. . Armele lui Lic sunt antajul i ho ia. ci diavol. accentul este pus pe intamplari si situatii. Lic este un personaj malefic. El este singurul personaj care nu evolueaz . Fizionomia personajelor i anumite particularit i ale acestora ilustreaz tr s turi ale personajelor.Ghi ii spune: tu nu e ti om Lic . Ca prozator realist nu insist asupra tr s turilor fizice. . erosul.turcului s aib putere asupra altora cu sabia. In aceasta opera. ci are o construc ie liniar (este plat). Inc de la intrarea in scen Lic se comport ca un st pan peste oameni i locuri. Urm rit de Pintea. . Moara cu noroc. realizandu-se o scurta caracterizare a personajului principal.constituie personajul principal al operei. Are pl cerea de a ucide cu o satisfac ie demonic . in urma tenta iei de a se refugia intr-o biseric p r sit .Expune subiectul unui text narativ studiat. apartinand lui Mihail Sadoveanu. el se conduce dup un cod moral propriu. prezentand societatea romaneasc de la sfar itul secolului al XIX-lea. c. . Sfar itul lui are loc intr-o noapte de Pa ti. . ci asupra celor psihologice. frica. prezint efectele dramatice ale inadapt rii. deoarece urm re te drumul pe care il parcurge Vitoria pentru descoperirea so ului s u.Ana simte c Lic este oarecum fioros i i i previne so ul c are de a face cu un om r u i primejdios . cand a alc tuit lumea a dat fiec rui neam cate un semn: . secundar. si ami putin asupra personajelor. care. de Ioan Slavici Tema o reprezint dezumanizarea provocat de patima banului. . printre st rile analizate in nuvela psihologic se afl : obsesia. Povestirea intamplarilor este de dimensiuni mici si se face folosind ca modalitate principala de realizare a operei naratiunea la persoana I. de gandire i de comportament. Baltagul.portretul fizic este detaliat i anticipeaz portretul moral: om cam de 36 de ani. a. b. anumite conflicte suflete ti. Acum in elege c este pedepsit pentru f r delegile lui: M-a ajuns mania lui Dumnezeu. 40. Firul epic al romanului este dinamic. demonic. cu sprancene dese i impreunate la mijloc. Caracterizare direct f cut de personaje: . etice. Explica modalitatile de caracterizare a personajului dintrun text narativ studiat. Caracterizarea indirect rezult din faptele sale. apartinand lui Ioan Slavici. sf ramandu. Ioan Slavici este un portretist prin excelen . de Mihail Sadoveanu (1930) Romanul se deschide cu o legend despre Dumnezeu. Inteligent.iganului i-a dat cetera. Caracteristicile nuvelei: subiectul dezv luie procesul de parvenire a individului. Luparul.neam ului urubul. alienarea. cu ochi mici i verzi. 41. eroul se sinucide. Aceste tr s turi sugereaz r utatea i demonismul personajului .i capul de trunchiul unui stejar. in afara legilor i a statului. Caracterizare direct f cut de narator .muntenilor nu a mai avut ce s le dea i le-a dat inim u oar i femei iubare e i frumoase. fin cunosc tor al psihologiei umane.

iar cel sarac o femeie muncitoare si buna la inima . Basmul Danila Prepeleac a aparut la 1 martie 1876 in revista Convorbiri Literare . Aceasta secventa face legatura dintre cele doua parti ale basmului. dar se indupleca sa-i mai dea o data carul. Lupu o recunoa te pe Vitoria i tot el o duce pe Vitoria in pr pastia de la Crucea Talienilor unde erau osemintele lui Nechifor. care le inglobeaza pe celelalte doua. Calistrat Bogza este lovit in frunte cu baltagul de c tre Gheorghi i este mu cat mortal de cainele Lupu. suparat. Ana. La F rca a. eroul isi atrage impotrivirea dracilor care il mituiesc sa renunte la aceasta idee. se inchin la icoana Sf. Desi ii dovedeste prostia. basmul dovedeste ca prostul are noroc . Vitoria d ruie te un cap t de zah r mamei i bani pruncului. apartinand lui Ion Creanga. trocul si prostia omeneasca. scriitorul priveste cu ingaduinta faptele personajului sau. 42. Vitoria i Gheorghi poposesc la hanul lui Donea. Prepeleacul este un par infipt in pamant cu cracane scurte pe care se pun oalele la uscat . iar apoi a plecat inso it de al i doi oieri. (C. Prepeleac. Vitoria merge la p rintele D nil ca s -i citeasc slujbele i apeleaz la baba Maranda. tocme te bocitoare i face un parastas la care ii cheam pe uciga ii so ului ei: Calistrat Bogza i Ilie Cu ui. intr-un sat . Vitoria i i inhumeaz so ul dup datin . cei doi c l tori stau de vorb cu potcovarul Pricop. Urm torul popas este la C lug reni. Cei doi uciga i se deconspir in urma vorbelor insinuante ale Vitoriei. intr-un vag temporal: odata. La Dorna cei doi afl c Nechifor a cump rat 300 de oi. Danila avea insa o pereche de boi frumosi. Lui Gheorghi i se d un baltag care este sfin it. Prepeleac ) Porecla sugera saracia taranului. Hangiul il cuno tea pe Nechifor despre care afirm c era om vrednic i fudul i avea cal bun. pentru a ilustra parca deplin acea logica anapoda care sta la baza trocului.. iar Ilie Cu ui este luat de autorit i. Expune subiectul unui text narativ studiat. Cand ajung la Bicaz. iar la sfatul fratelui sau care se saturase sa-i imprumute mereu carul. ine post negru 12 vineri. carul pe capra. Danila se intoarce la fratele mai mare si ii povesteste toata intamplarea. ca sa nu mai fie o povara pentru familie. Pe banii castigati si-ar fi putut cumpara alti boi mai mici si un car. Vitoria porne te la drum c l uzit de sentimentul datoriei fa de so i fa de tradi ie. La Suha sunt g zdui i de carciumarul Iorgu Vasiliu de la care afl c muntele a fost trecut doar de doi ciobani. pleaca la targ sa-i vanda. ca mai bine s-ar fi calugarit. Danila urmeaza sfatul fara prea mare convingere si naratiunea se incheaga in continuare pe trei motive: calatoria. capra pe gasca si aceasta pe o punga goala. de la m n stirea Bistri a. Inceputul basmului ne introduce in atmosfera satului arhaic. care le relateaz despre Nechifor c era om curajos i pleca la drum asupra nop ii. Erou schimba boii pe car. Voind sa construiasca o manastire in care sa ramana calugar.Titlul este chiar numele eroului urmat de porecla data de sateni. unde Vitoria discut cu so ia lui David de la care afl c Nechifor trecuse pe aici. Un loc important in desf urarea ac iunii il constituie descoperirea cainelui Lupu. Ca in basmele populare. Toiu. Dupa opinia lui George Calinescu. hangiul i i manifest sup rarea c oierul avea obiceiul de a porni noaptea la drum. apoi il supun unor probe in urma carora el isi dovedeste . Partea a doua reprezinta planul fabulos in care eroul patrunde cu aceiasi dezinvoltura cu care a facut si trocul. iar George Munteanu il considera o foarte mestesugita demonstratie ca nu numai patitu-i priceput . dintre care cel cu c ciul brum rie (Nechifor) disp ruse. Indignat. el nu se intoarce acasa.i privegheaz tat l. iar fratele ii spune. altul sarac. acesta il sanctioneaza. se intalnesc opozitii intre personaje: un frate bogat. vr jitoarea satului. De la domnul David afl c Nechifor avea asupra lui mul i bani. Ini ierea lui Gheorghi se face cand coboar in pr pastie i. Dupa fiecare schimb dezavantajos.Inainte de a pleca la drum. omoara boii. In locul numit La Cruci intalnesc un alai de nunt . La Borca devin martorii unui botez. Insa Danila distruge carul. nepriceperea si credulitatea sa. ci isi continua drumul la targ. Amandoi erau insurati: cel bogat avea o nevasta pestrita la mate si zgarcita .

nas mic. la hora satului se eviden iaz feciorul lui Alexandru Pop Glaneta u. cu varietatea de lucruri din ea. Otilia este fiica celei de-a doua so ii a lui Giurgiuveanu. alergarea. In acesta a doua parte. dincolo de care nu poate s treac nimeni. prin aspect si asezare. Crucea stramba de la marginea satului . care te cucere te. El separa viata reala a cititorului de viata fictionala a personajelor din roman. 45. De aceea. 2. concentrand tragica istorie a ranului ardelean din primele decenii ale secolului trecut. . e. dar i o oarecare instabilitate in comportament. sociale. . b. ochi alba tri . castigand banii. Creanga isi reabiliteaza eroul: el pare un prost printre oameni. inteles ca un corp sferoid . Descrierea initiala a drumului introduce cititorul in viata satuluiardelean de la inceputul secolului al XX-lea. Ion de Liviu Rebreanu Personajul Ion este unul de referin in literatura roman . trecand cu u urin de la o stare la alta. Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de George Calinescu.Costache o crede inc un copil. inteligent . cu aspecte topografice. Personificat cu ajutorul verbelor (se desprinde. dar se c s tore te cu Pascalopol.Din mediul in care locuie te personajul . Caracterizare direct (autocaracterizare): . cu un Hristos de tinichea ruginita. alearga. .desi faptele ei demonstreaza contrariul d. cult . spunandu-i fe-feti a mea . Caracterizare direct f cut de c tre personaje prin tehnica reflect rii poliedrice (a pluriperspectivismului): . copil roas .Pascalopol vede in ea acelea i calit i. 43. drumul are semnificatia simbolica a destinului unor oameni si este investit cu functie metatextuala. amestec de iubire i de ra iune. poart o masc . 3. chiuitul. cu o st panire des var it de femeie . amestecul de copil rie i feminitate. care nu ine cont de nici o regul exterioar . e altruist . se reflecta artistic in structura circulara a romanului.Aglae o consider viclean i interesat de mo tenirea lui Costache. Este o figur central a romanului. . tranta. Danila reuseste sa-i pacaleasca pe draci. iube te pe Felix. reflect caracterul contradictoriu. loc al actiunii romanului. dar in acela i timp. Inc de la inceputul romanului. Glaneta u) in desfasurarea narativa. devine o enigm . anticipeaza tragismul destinelor. inainteaza). aruncarea buzduganului. blestemul. Caracterizare indirect : rezult din fapte: 1. Ilustreaza particularitatile de structura a unui text narativ studiat. dar te i revolt . Descrierea finala inchide simetric romanul si face mai accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei viata. Caracterul ei se bazeaz pe elemente contradictorii: amestecul de inocen i maturitate.` c. talentat . 44. dar dispre uind inteligen a feminin .Felix o consider pe Otilia foarte frumoas . apartinand lui Liviu Rebreanu Ion de Liviu Rebreanu Conceptia autorului despre roman. conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor personaje (Herdelea. Aliindu-se cu animalele care suplineau limitele sale umane. a.istetimea: fuga in jurul iazului. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas. Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de Liviu Rebreanu. nu tiu ce vreau . urca.eu sunt o z p cit . Caracterizare direct f cut de narator: Fa a m slinie. grijulie fa de cei apropia i (nu vrea s stea in calea carierei lui Felix). dar se dovedeste istet printre fiintele fabuloase malefice. Descrierea caselor ilustreaza. se comport ca un om liber.camera Otiliei. etnografice (hora).

proiectia sa in afara. Ion este drastic pedepsit de Rebreanu. tulburand liniltea unui c min. Pietro Gralla este un om cu un caracter complex. desi acest lucru se dovedeste ca nu este posibil. Astfel cade victim celor dou patimi: glasul p mantului i glasul iubirii. ce nu se tem de lupte. el ajunge comandant al flotei venetiene si primeste importanta si dificila misiune de a organiza o lupta navala. in cazul eroului nostru a fost un factor ce l-a transformat intr-o persoana aproape ucisa de o femeie. In caracterizarea personajelor lui Camil Petrescu sau folosit adesea o serie de clisee precum "omul absolutului". 47. Alta.Prima intalnire in roman cu Otilia este la inceputul lui cand Felix intra in casa lui Mos Costache pentru a doua data(prima data mosul spunandu-i ca acolo nu sta nimeni). un temperament controlat de instincte primare. lini tea unei intregi colectivit i. curaj si bun comportament pentru urmasii sai. Lovit de esecul incercat in cariera lui militara. nevasta lui George Bulbuc. dar s rac. viteaz. Despre Otilia autorul spunea: Otilia era eroina mea lirica.Pietro Gralla sau "eternul feminin"Alta.si care doreste sa studieze muzica. In final. puternici. Ion s-a insurat de fapt cu p manturile ei. Pietro cauta refugiu in iubire. Pietro Gralla da dovada ca stie si sa piarda. Dovada a faptului ca nu poate stapani tot. il inseala cu Cellino. Odat satisf cut patima pentru p mant. sa se resemneze in fata soartei si nu se jeneaza sa ceara sfaturi unuia mai tanar decat el.Ea este o cantareata la pian foarte talentata. patandu-i astfel onoarea si reputatia sa de om respectat de toata lumea. Conflictul interior care marca destinul fl c ului este vizibil inc de la inceput. intrucat el se face vinovat de dezintegrare morl . autoritar si doreste ca totul sa se afle sub controlul lui. Om priceput. forma sub care era cunoscut in timpul razboaielor. Dorind ca totul sa iasa perfect. Ion era iute i harnic ca m -sa chipe i voinic. numele ei de familie fiind Marculescu. 46. Observam ca dragostea. vrea sa fie inconjurat de oameni cu caracter. curajos. ce era punctul lui slab. Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de Camil Petrescu. rugandu-l pe Cellino sa-i fie profesor in ceea ce priveste cunoasterea femeilor: "mai intai te rog sa fii maestrul meu si sa-mi dezvalui cum se cunosc femeile". cel lalt glas ce mistuie sufletul lui Ion. In "Act venetian" avem de-a face cu personaje dinamice. ea este fata adoptiva a lui Mos Costache. Cand s-a insurat cu Ana. o latura sensibila. urm rind-o pe Ana cu o privire stranie.Clanul Aglae doreste sa alunge pentru a putea pune mana mai usor pe averea lui Costache Giurgiuveanu. si ea vine in salvarea lui recunoscandu-l. ins e con tient c Ana are p mant. care ii era drag . apoi o vede pe Florica. de unde rezulta respectul si increderea enorma ce i se acordau. duce la destinul tragic al eroului. pe langa severitatea si omul inflexibil. El stie cel mai bine cum s-o umileasca pe sotia lui. r spunz tor de via a Anei i a copilului lor. o imagine . Declansarea acestor metamorfoze launtrice extrem de abrupte reprezinta principalul focar de interes al dramei. cat timp el este plecat. Astfel. so ia devenind o povar jalnic i incomod . st panit de o violen n valnic . fiind omorat de George dup ce ii surprinde pe amanoi in flagrant. dezvaluind astfel. hot rat i perseverent in atingerea scopului. tocmai de aceea e dezgustat de lasitatea si frivolitatea tanarului Cellino. Ion o seduce pe Ana. un adevarat exemplu de vitejie.Ion. privind-o cu un zambet plin de dispret. prin referire la un roman studiat(periada de pana la al Doilea Razboi Mondial) Otilia personajul principal din romanul Enigma Otiliei. dar i viclean. iubirea p tma pentru Florica.Exemplifica modalitatile de caracterizare a unui personaj feminin. Fiind dominat de dorin a de a fi respectat in sat. sotia sa. Pietro Gralla este numit "omul absolutului" deoarece este puternic. el sim ind dureros pr pastia dintre el i bocotani . care sufera transformari sufletesti profunde pe parcursul piesei.

Romanul are trei p r i. era o mare libertate de miscari . cu fixarea spa io-temporal a ac iunii: cu ca iva ani inaintea inceperii celui de-al doilea r zboi mondial.Mai intai voce cristalina. auzita de sus. descris in mod expres de autor . afla i in pragul unor imense r sturn ri istorice. conflict. a faptelor si intamplarilor semnificative prezentate intr-o opera literara.viitorul ei este ambiguu. care corespund unor etape din via a familiei: 4. Otilia casatorindu-se cu el. 1955) Ac iune Actiune = totalitatea evenimentelor. Starea conflictual este permanent . apoi ugurlan etc. Aurica este invidioasa pe Otilia si ar vrea la fel ca Aglae sa o alunge. apoi . de Felix care-i infioara corzile inimii . Otilia este unul dintre cele mai complexe personaje feminine din proza romaneasca.Comportamentul ei este derutant: capabila de emotii puternice trece brusc de la o stare la alta.Chipul adolescentin al Otiliei este de la inceput o aparitie angelica . plecarea lui Achim la Bucure ti i inceperea unei perioade de fr mant ri suflete ti. Romanul incepe in manier realist . prin referire la: actiune. Otilia este totusi fara cuib. Morome ii. 48.Insa in trupul subtiratic . Ritmul evenimentelor se precipit in ultima parte a volumului I. cu nasul mic si ochii foarte albastrii. relatii temporale si spatiale. mai ales a oamenilor de felul lui Ilie Moromete care cred c st in puterea lor de a evita marile conflicte. mereu imprevizibila. intr-un sat din campia Dun rii. arata si mai copilaroasa intre multele bucle si gulerul de dantela. In spa iul epic al lui Marin Preda func ia acestui timp este ins paradoxal . El nu mai are r bdare i va produce in sanul r nimii schimb ri fulger toare. izbucnea cel de-al doilea r zboi mondial. cazand pana pe umeri . Aglae o vede ca o piedica in luarea averii lui Mos Costache. ocrotita de un strain . Conflictul principal este de natur tragic i se d intre om i istorie. Mos Costache o iubeste dar de zgarcit n-a putut sa-i asigure un viitor fara probleme. simetric . Primul volum are o construc ie clasic . Trei ani mai tarziu. . istorie care ii marcheaz in mod hot rator destinul. diferite ca importan : al familiei Moromete.Fata maslinie. iubita de parintele nesigur. care pun in cump n insu i destinul ei milenar. f r conflicte mari.lunara si feminina . al lui Biric . dar apoi acesta i-a dat libertate ea casatorindu-se cu un conte din Spania. adic de la intoarcerea Morome ilor de la camp pan la fuga Polinei cu Biric . asa cum o observa tanarul. din momentul sosirii lui Felix in casa lui Mos Costache.Otilia traieste drama singuratatii . iluzia c timpul st 5. dilematica prin comportament.fara acea slabiciune supta si pastrata a Aureliei . Povestirea se desf oar pe mai multe planuri. semn al faptului c timpul nu mai avea r bdare . 6.o stapanire desavarsita de femeie.incarcat cu bucle . de Marin Preda (vol. ea este fascinanta. Parerea lui Felix despre Otilia la prima vedere este: fata parea sa aiba vreo 18-19 ani. Se pare c timpul avea cu oamenii nesfar it r bdare. Incipitul aduce in prim-plan problema timpului. un cap prelung si tanar de fata. Primele pagini sunt construite in perfect concordan cu timpul sugerat i un sfert din volumul intai se petrece de samb t seara pan duminic noapte. cu oase delicate de ogar . nedepozitand decat foarte putini bani in banca restul tinandu-i ascunsi sub salteaua lui. Pascalopol o iubeste pe Otilia si ii implineste toate poftele ei. dup scena seceri ului. de un stil perfect . I. de i omul are iluzia c se poate sustrage ei. incepe i se sfar e te cu tema timpului. R bdarea aceasta este o impresie gre it a oamenilor in i i. departe de mult visata fericire. via a se scurgea aici.Prezinta constructia subiectului unui roman de Marin Preda.Ea este copilaroasa si in acelasi timp si matura dovedind o grija materna fata de Felix pe care-l protejeza ca pe un orfan. incep necazurile i problemele care nu se mai rezolv . stabilirea unui mod de via .

Dupa obtinerea pamantului Ion o supune pe Ana unor violente fizice. acesta il omoara din gelozie. destramandu-I acesteia iluzia ca prin plecarea din casa tatalui sau traiul I se va inbunatati. . Ca sa iasa din aceasta condite pune la cale planul de a o seduce pe Ana fica lui Vasile Baciu un taran instarit. Ion. care nu vrea s -l trimit la coal .loc al actiunii romanului . 49.care il rapune pe George cu paharul. relatii sociale generate de diferentele economice (stratificarea Este prezentarea problematicii pamantului in conditiile satului ardelean. conflict. Intriga romanului. se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas. Florica ramane singura. Dupa ce si-a satisfacut dorinta arzatoare de a avea mult pamant ramas singur hotaraste sa se intoarca la dragostea din intai. Florica fata saraca dar frumoasa. Ion.inmormantarea). fapt promis de Moromete cand acesta vanduse un pogon de p manT din zestrea so iei. Reprezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamantul si consecintele actelor sale.flacau. Prezinta constructia subiectului unui roman de Liviu Rebreanu.Planul ii izbuteste si fara sa o iubeasca o ia de nevasta pe Ana. Caracterul monografic al romanului orienteaza investigatia narativa despre diverse aspecte ale lumii rurale:obiceiurile legate de marile momente din viata omului (nasterea. de Liviu Rebreanu.La sfarsitul petrecerii. harnic si istet suporta umilinta de a nu fi bine vazut de cei din jurul sau si de a nu avea un loc de frunte in ierarhia satului. desi tatal ei se impotriveste. Tema centrala posesiunea pamantului este dublata de tema iubiri. Prezentarea subiectului se face astfel: In expozitiune sunt prezentate principalele personaje din satul Pripas . personajul central. datorii la banc i alte datorii de gospod rie.Moromete i Catrina.Aceasta este acum casatorita cu George Bulbuc. rusinea pe care Vasile Baciu i-o face in fata satului va starni dorinta de razbunare a flacaului.fata unui bogatan. Pe lang aceste crize interne.pentru a-l determina sa accepte nunta. relatii temporale si spatiale.in aparenta pentru platirea lautarilor. deoarece aceasta vrea s -i fie trecut casa pe nume. fra i.universal intelectualitati rurale). Tema romanului.nunta.o seduce si il forteaza pe Vasile Baciu sa accepte casatoria. care vor s mearg la ora s se imbog easc rapid. in fapt pentru dreptul de a o lua de sotie pe Ana. In roman apar mai multe tipuri de conflicte: . In deznodamant naratorul il prezinta pe George care simtind ca Ion ii da tarcoala Floricai.tat i cei trei fii.Care la randul sau il va face pe chiabur de rusinea satului lasand-o insarcinata pe Ana. chiar dispunerea membrilor familiei la mas de la inceputul romanului arat rivalit ile existente intre copiii din prima c s torie i cei din a doua c s torie a lui Moromete Niculae i tat l s u. pentru a obtine prin casatorie o zestre apreciabila. Desfasurarea actiuni Dorind sa obtina cat mai repede pamant ii face curte Anei.descrierea finala a romanului inchide simetric romanul si face accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei-viata.Romanul sociala) sau culturale(universal taranilor. prin simetria incipidului cu final.flacaii merg la carcima. exist i o criz extern a familiei produs de: impozite.Bataia flacailor. prin referire la: actiune.Exist conflicte intre: . pentru ca este sarac. George este arestat. se inchee cu Victoria lui Ion.relati de familie.iar intreaga averea a lui Ion pentru care el sacrificase totul trece in posesia bisericii. Romanul Ion este conceput ca avand o structura circulara.

Finalul este compus si el din doua secvente. Fara indoiala. Deznodamantul il reprezinta intalnirea de dupa cativa ani a lui Felix cu Pascalopol. Timpul subiectiv. Titlul original al romanului a fost "Parintii Otiliei" scriitorul avind in vedere ideea paternitatii.Aglae Tulea este "baba absoluta".Intriga este data de sosirea tanarului Felix Sima in casa tutorelui sau Costache Giurgiuveanu..un avocat fara clienti. perspectiva narativa fiind secventiala. Incadrarea lui in categoria constructiilor romanesti moderne poate fi explicata prin: Noutatea absoluta a formulei compozitionale. prin referire la: actiune.sora lui mos Costache. conflictul este determinat de incercarile membrilor clanului Tulea de a pune mina pe averea lui Costache Giurgiuveanu. iar "clanul" Tulea isi face griji referitoare la mostenirea averii lui mos Costache.cand familia Tulea ia toata averea.este genul parvenitului el profitand de orice situatie pentru a iesi in castig. cu iubirea si cu norocul. Romanul are in centru istoria luptei pentru mostenirea averii lui mos Costache. Felix Sima este de multe ori "vocea autorului". Stanica Ratiu este sotul Olimpiei. Romaul prezinta viata burgheziei bucurestene din prima jumatate a secolului nostru. Leonida Pascalopol este mosierul bogat si manierat. Prezinta constructia subiectului unui roman de George Calinescu .deznodamantul in care Felix abandonat primeste o explicatie de la Otilia menita sa dezlege misterul plecarii acesteia. Patul lui Procust" (1933) este cel mai bun roman al lui Camil Petrescu si una dintre cele mai originale creatii din proza romaneasca moderna. prin referire la: actiune. Prezinta constructia subiectului unui roman de Camil Petrescu . Tema romanului este drama omului superior.un tanar orfan. Enigma Otiliei. conflict. de George Calinescu A aparut in martie 1938 si este un roman de factura balzaciana. diversele momente din viata personajelor sunt reconstituite din amintiri. conflict. Fiecare dintre cele trei personaje care reprezinta omul supe rior (doamna T. opinii ale altor personaje si note de subsol."fata batrana". Otilia Marculescu este o fata zglobie ce sta sub semnul dramei feminine. Ladima si Fred Vasilescu) este un inadaptat care nu se poate incadra in patul procustian" al iubirii sau al societatii. Metoda oglinzilor paralele". actiunea" neavand un fir cronologic. fiecare dintre actanti fiind vazut in mod diferit de catre cei care l-au cunoscut. Romanul devine o satira vehementa la adresa burgheziei in care relatiile copii-parinti s-au degradat datorita banului. finalul este abrupt si simetric ca in romanele lui Balzac. relatii temporale si spatiale.-coflict central: lupta pentru pamant in satul Pipas -conflict secunda intre Ion George Bulbuc -conflict exterior : intre Ion si Vasile Baciu -conflict interior: intre glasul pamantului si glasul iubirii 50. lucrarea pe care o discutam este un roman.el este tipul avarului.sentimentele acestuia fata de Otilia fiind neclarificate. prin amploarea constructiei epice. Acuitatea analizei psihologice.fiica cea mare a Aglaei Tulea.Punctul culminant este dat de moartea lui mos Costache. De-alungul actiunii naratorul insereaza cateva scene.enigma acesteia fiind una nedezlegata. Aurica Tulea este fiica cea mica a Aglaei. 51.epilogul care ofera cititorului justificarea Otiliei:Felix avea sa faca o cariera stralucita neincomodata "de o dragoste nepotrivita". relatii temporale si spatiale.Costache Giurgiuveanu tatal vitreg al Otiliei si tutorele lui Felix.In desfasurarea actiunii Felix se indragosteste de Otilia. sortit sa fie incompatibil cu lumea.care doreste sa triumfe in viata. prin exis-tenta mai multor planuri narative si prin complexitatea per sonajelor.Otilia si Felix fiind nevoiti sa se mute. Desfasurarea epica este lenta. .pretext pentru a descrie aspectul social al Bucurestiului.

. Cel de al doilea plan al romanului cuprinde actiunea propriu-zisa relatata in jurnalul lui Fred Vasilescu. Nunata lui Ion cu Ana respect toate tradi iile rurale: prezen a pe itorilor. Si imaginile acestora se constituie din mai multe unghiuri (ca si cand ar fi priviti in mai multe oglinzi paralele"). care. Al doilea plan este cel al esecurilor existentiale ale omului superior (reprezentat prin Ladima). Acestei teme i se adaug cea a iubirii. putem considera c i tema destinului este definitorie pentru roman. ci este infuzat si in celelalte. pentru c Ana realizeaz acum c ea nu reprezint pentru so ul ei decat sursa averii. Din punct de vedere compozitional. De asemenea. personajul lui Balzac (P mantul). De fapt. banii nu au relevan pentru o umanitate tradi ional . prin referire la un personaj dintr-o opera studiata. hora. in jurnalul lui Fred Vasilescu. Al treilea plan este al autorului (devenit personaj. romanul eviden iaz spa iul ardelenesc de la inceputul secolului al XX-lea. Aceasta prima parte a cartii (alcatuita dupa formula romanului episto lar) reface o parte din viata doamnei T. Naratorul ne ofer astfel imaginea satului tradi ional. m sura tuturor lucrurilor. ci dorin a lui Ion de a-l avea. Rezulta ca patul lui Procust" reprezinta un spatiu al ne-potrivirii aducator de suferinta. apartinand unui autor canonic. Acum. a preotului.Prezinta conditia taranului. dar i de confrunt ri. constituind un pretext pentru ca naratorul s p trund in psihologia personajelor. alte momente ale exis tentei ei trecute fiind reconstituite prin incidente de memorie si asociatie discontinua" (cum scria G... confesiuni ale unor martori (. pentru c destinul personajului principal este definit de aceste dou mari coordonate. comentariile acesteia din urma. modul in care petrec tinerii i b tranii. Prezinta conditia intelectualului. ocup i ea un loc important. In al doilea rand. a starostelui nun ii. condi ia ranului este eviden iat prin tema p mantului care este. romanul Patul lui Procust" este alcatuit pe trei planuri: Primul dintre acestea se incheaga din cele trei scrisori pe care o anume doamna T. 53. decu paje din ziare. num rarea banilor de c tre na .. lungin-du-i" sau scurtandu-i" dupa dimensiunile lui. ranul lui Rebreanu se raporteaz permanent la mediul din care face parte.Epilog II").Epilog I"). fiind nu numai loc de intalnire i de petrecere.Intr-o dupa-amiaza de august". 52. . intitulat . De aceea. Evenimentul echivaleaz cu momentul in care se intensific conflictele. pentru c el determin in lumea satului pozi ia social i autoritatea moral a indivizilor. Ritualul reune te chiar i personaje aflate in conflict: dru ca miresei este Florica. cu obiceiuri vechi: prezen a l utarilor. i le trimite autorului. talhar-hangiu din Atica si care punea drumetii intr-un anumit pat. in mod realist i are ca punct de plecare cateva dintre nuvelele cu care debutase scriitorul. in timp ce in romanul lui Balzac. Deosebirea const in faptul c . Rebreanu acord horei un rol esen ial pentru c ea coaguleaz via a satului. s rac fiind lucreaz pentru gr dinarul unui castel i prime te p mant. amintirile lui Fred Vasilescu (aduse in prezent prin memorie involuntara). Acest plan ar putea fi numit al marilor iubiri nefericite si nu se rezuma la prima parte a romanului. prin numeroasele note de subsol si prin .Titlul trimite la mitul antic al lui Procust. In primul rand. nu p mantul se afl in centrul romanului. p mintul este folosit pentru acumularea banilor. care vede in terenul de inut. prin referire la un personaj dintr-o opera studiata. nunta. miza conflictului. mijloacele pe care autorul le uti lizeaza fiind: scrisorile pe care ziaristul Ladima i le trimisese Emiliei. cea cu care Ana i i va disputa dragostea lui Ion. Calinescu). a l utarilor. la toate evenimentele esen iale ale existen ei rurale: nunta. Aceast obsesie a p mintului il apropie pe ranul lui Rebreanu de eroii lui Dostoievski (Fra ii Karamazov). de fapt. la Rebreanu. apartinand unui autor canonic. se implic . apar si alte doua personaje ale romanului (George Demetru Ladima si Emilia Rachitaru). inmormantarea. Publicat in 1920. sau de Francois Torissard. particip activ la tot ceea ce ine de via a satului.

Felix. res. Interesant este c . de i este superficial . experienta dramatica a frontului fiind decisiva. intr-un fel sau altul. m rturise te G. fata care il respinge.i cunoa te foarte bine soarta de fiin tolerat . fetele.umezeala. Se considera un intrus in lumea ce il inconjoara si de aceea alege lumea ideilor pure si aspira la o dragoste absoluta cautand in permanenta certitudini. Ea impresioneaz prin naturale e.pinge ideea geloziei.sensibil si orgolios isi amplifica drama. cu nasul mic i ochii foarte alba tri ar ta i mai copil roas intre multele bucle i gulerul de dantel . mur darie si mai ales frica . suntem mediocre i singurul meu merit e c -mi dau seama de asta . Otilia este un personaj complex. ea are totu i con tiin a acestei superficialit i tipic feminine: cand tu vorbeai de ideal. dar simte fata de Ela o instrainare definitiva: sunt obosit mi-e indiferent chiar daca e nevinovata.Vede in Ela idealul sau de iubire si feminitate.Plim-barea la Odobesti declanseaza criza de incertitudine a iubirii. Titlul anticipeaz tema romanului care pune accentul pe caracterul imprevizibil al eroinei i care face din oper o poveste a enigmei feminit ii. Studen la filozofie. care. la inceputul romanului: fa a m slinie. Ea este prezentat in mod direct de c tre narator. Comportamentul fetei este derutant pentru cei din jur. cartea purta titlul P rin ii Otiliei .El inseamna noroi. apartinand unui autor canonic. urm rit in rela iile p rin i-copii. C linescu. Pentru orice tan r de 20 de ani. imbr cat intr-o rochie foarte larg pe poale. prin ..i rezolve singur problemele vie ii.se inalta deasupra societatii dominata de interese materiale-traind o experienta morala superioara aceea a dramei omenirii silite. bunul gust in vestimenta ie: Fata sub iric . Fiecare dintre personajele romanului poate fi considerat p rinte al Otiliei. in contextul epocii interbelice.Ultima noapte de dragoste. ei ii hot r sc destinul. Traieste dureros drama omului singur.insetat de certitudini si adevar. justificand titlul romanului.Ranit si spitalzat.traieste in lumea cartilor. eroul prezentand razboiul tragic si absurd. disperare si moarte.Dar autoanalizandu-si starile cu luciditate.Frontul este o experienta traita direct. definitoriu. De pild . neputand sa faca nici un compromis cerut de societate in care traieste. ilustrand astfel motivul balzacian al paternit ii. Razboiul este o alta experienta de viata in planul cunoasterii esentiale. ci Felix crede c o are .spaima.lul: Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu . precum cochet ria.fiind dezvaluit in capito. prin referire la un personaj dintr-o opera studiata. mult mai varstnic decat Otilia.fiind un zbucium permanent in cautarea adevarului. sa indure un razboi tragic si absurd. dar aman la nesfar it gestul. Prezinta conditia femeii.iubire. vrea chiar s o infieze. dar strimt tare la mijloc. desi prima experinta de cunoastere. care ii atribuie rolul de observator lui Felix. uneori absurd care-l uime te pe Felix: Nu Otilia are o enigm .. de i nu este lipsit de sentimente fa de Otilia. pentru c .intaia noapte de razboi Stefan Ghiorghidiu este personajul principal al romanului si reprezinta drama intelectualului pus in situatii limita.invalmasala si dezordine ceea ce creaza o imagine halucinanta de foc si trasnete . Autocaracterizarea ii completeaz portretul Otiliei. obligat s . mizerie. paduchi. Dramatismul iubirii lui Stefan intra definitiv in umbra.arsita.frig si foame. 54.Este un personaj lucid. dar ii d in acela i timp dovezi de afec iune va fi enigmatic . Titlul Enigma Otiliei sugereaz comportamentul derutant al eroinei.punand sub sem nul intrebarii fidelitatea Elei. Noi.dar hiper.tragismul confruntarii cu moartea. El se gande te la viitorul ei. Frontul este haos. eu m gandeam c n-am ters praful de pe pian . Portretul personajului se completeaz prin alte tr s turi.G. S. i Pascalopol.inzestrat intelectual. m rturise te c in iubirea pentru ea imbin pasiunea cu paternitatea.se intoarce acasa la Bucuresti. In inten ia scriitorului. nu poate fi considerat un invins deoarece reuseste sa depaseasca gelozia care il ameninta sa-l dezumanizeze. eponim. mo Costache i i exercit lamentabil rolul de tat .e traita sub semnul incertitudinii.

escaladeaz la mo ia lui Pascalopol stogurile de fan. cu suvite mari de oar ce-i cadeau de sub sapca . Ion o seduce pe Ana. zgarcenia si dorinta de parvenire. stapanit de o violenta navalnica. modernismul personajului cansta si in faptulca nimeni nu poate dezlega misterul ce se tese in jurul ei. intrucat el se face vinovat de dezintegrare morla. insa e constient ca Ana are pamant.calit ile tipice virstei adolescentine: gust oricand farmecul jocurilor copil re ti. deseori dovedind in mod surprinzator luciditate si tact. raspunzator de viata Anei si a copilului lor. el simtind dureros prapastia dintre el si bocotani . apoi trecand brusc de la o stare la alta. linistea unei intregi colectivitati. apoi o vede pe Florica. Fiind dominat de dorinta de a fi respectat in sat. Tr ie te din plin via a i nimic nu o impiedic s rad in hohote sau s fie melancolic : Imi vine uneori s rad. un temperament controlat de instincte primare. Ion s-a insurat de fapt cu pamanturile ei. Otilia traieste drama singuratatii. Astfel. . Felix impreuna cu Pascalopol. pentru ei. Finalul romanului este decis in privinta destinului ce-l va avea Otilia. Portretul fizic a lui Felix il ilustreaza foarte bine si pe cel moral: fata ii era juvenila si prelunga. Odata satisfacuta patima pentru pamant. concentrand tragica istorie a saranului ardelean din primele decenii ale secolului trecut. Conflictul interior care marca destinul flacaului este vizibil inca de la inceput. sta ca un copil pe genunchi lui Pascalopol dar este lucida si matura atunci cand ii explica lui Felix motivele pentru care cei doi nu se pot casatori. obrazul de culoare maslinie .Prezinta comparativ modalitatile de constructie a doua personaje intr-un roman de tip obiectiv studiat. din acest motiv putem considera romanul Enigma Otiliei un bildungsroman. hotarat si perseverent in atingerea scopului. tulburand liniltea unui camin. iar nasul de o taietura elenica ii dadea un aer voluntar . celalalt glas ce mistuie sufletul lui Ion. s zbor. dar si viclean. dar sarac. s alerg. fiind omorat de George dupa ce ii surprinde pe amanoi in flagrant. Ion. este cel care ne introduce in atmosfera capitalei din acea vreme. Personajul Ion este unul de referinta in literatura romana. care ilustreaza tema iubirii. Ion era iute si harnic ca ma-sa chipes si voinic. duce la destinul tragic al eroului. Felix Sima este definit de Calinescu ca fiind martor si actor . Astfel cade victima celor doua patimi: glasul pamantului si glasul iubirii. la hora satului se evidentiaza feciorul lui Alexandru Pop Glanetasu. ce ilustreaza deseori o grija materna pentru el. intr-un roman studiat. Vrei s fugim? Hai s fugim! 55. autorul descriind foarte bine snobismul. tandre. care ii era draga. Este un amestec ciudat de atitudine copilaroasa si matura in acelasi timp: alearga desculta prin iarba din curte. ajungand in finalul romanului la concluzia ca dupa atatia ani. Otilia nu a ramas decat o enigma . Ion este drastic pedepsit de Rebreanu. In fata lui Felix are gesturi familiare. nevasta lui George Bulbuc. Otilia-Felix Otilia este un presonaj cu un comportament derutant. fiind capabila de emotii puternice. aproape feminina de unde putem deduce sensibilitatea personajului. Romanul pune in centrul narativ al actinunii formarea personalitatii lui Felix. Inca de la inceputul romanului. imprastiata si visatoare. apartinand unui autor canonic. toata viata fiind in cautarea fericrii dar pana in final singura admite ca nu suntem fericiti decat cinci sase ani . iubirea patmasa pentru Florica. Cand s-a insurat cu Ana. urmarind-o pe Ana cu o privire stranie. 56. sotia devenind o povara jalnica si incomoda. cunoa te detaliile rostogolirii prin iarb .Prezinta evolutia unui cuplu de personaje.

declanseaza criza de gelozie si incertitudinea iubirii. . care cocheta. Gheorghidiu devine alt om in primele ceasuri de razboi. tanarul cuplu cunoaste o schimbare radicala a existentei lor datorata unei mosteniri neasteptate lasate de un unchi bogat. . eroul respinge ca vulgara etichetarea ca gelos: Nu. Drama iubirii lui este acum intrata definitiv in umbra. Gelozia ramane undeva. Casatorit cu cea mai frumoasa dintre colegele sale. Aspirand la dragostea absoluta. Stefan Gheorghidiu este un personaj problematic. dar mai ales confruntata cu ea insasi. Jurnalul lui de front contureaza o personalitate complexa. parasise universitatea. o drama a personalitatii. nu mai putea citi nici o carte. si lipsita de insemnatate. un peisaj. dar barbat modern. Viata lui Stefan Gheorghidiu a devenit curand o tortura . Plimbarea la Odobesti. Prima experienta a cunoasterii.57. Ela. elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat. feminin . 58.Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate (procedee artistice. Acasa. langa Ela. rezultat din faptul c doar poetul este con tient in aceast natur in mi care de trecerea timpului. Compania domnului G. iubirea.rima pereche.ritmul trohaic. cu preocupari teoretice. in care se descrie un col de natur . departe. acorda sotiei sale. de Camil Petrescu. Ultima strof are un ton ELEGIAC TRIST. avocatul obscur. un intelectual-student la filozofie. de i prive te cu senin tate. confruntandu-se cu moartea. apartinand perioadei pasoptiste. avid de cunoastere absoluta atat prin dragoste cat si prin experienta directa. in care crede a fi gasit idealul femeii iubite. Pastelul Malul Siretului. ceea ce ne arat c avem in fa un tablou. identificate intr-un text studiat. Confesandu-se si analizandu-se. 59. Natura reflexiva. progresiv. aflata in imprejurari inedite. de Vasile Alecsandri. eroul doreste certitudinea absoluta. Prin cele doua ipostaze pe care le traieste eroul. un punct terminus al dramei intelectuale. n-am fost niciodata gelos. Stefan Ghiorghidiu aduna.observ m prezen a abundent a imaginilor artistice i a figurilor de stil. pune sub semnul indoielii fidelitatea femeii iubite. Experienta frontului a fost decisiva. dar i cu resemnare trecerea timpului. intaia noapte de razboi. traieste doua realitati: realitatea timpului cronologic (frontul) si realitatea timpului psihologic. Experienta razboiului constituie pentru Stefan Gheorghidiu o experienta decisiva. Ranit si spitalizat. o descriere. Eroul romanului Ultima noapte de dragoste. Tema . intr-un grup mai mare.poezia este structurat in 4 catrene.apartinand lui Mihai Eminescu.trecerea timpului Eul liric apare in ipostaza de spectator.Prezinta elemente ale imaginarului poetic romantic. . prin intermediul c ruia poetul i i exprim indirect sentimentele. Prezinta comparativ modalitatile de constructie a doua personaje intr-un roman de tip subiectiv studiat. traita a razboiului. . simtea o instrainare definitiva. constient de chinul sau launtric. romanul Ultima noapte de dragoste. intaia noapte de razboi este un neintrerupt mars tot mai adanc in constiinta . Apari ia Convorbiri literare . un tip orgolios. amplifica suspiciunile lui Stefan. desi am suferit atata din cauza iubirii. Tache. semne ale nelinistii si indoielilor sale interioare si le diseca cu minutiozitate.1 mai 1869 Pastelul specie a genului liric. traita sub semnul incertitudinii. e semnalata direct.. Nivelul fonetico-prozodic: . se intoarce in Bucuresti.

ce nebuna! simbolizeaza miracolul trait . pentru care floarea albastra simbolizeaza puritatea iubirii si candoarea iubitei. facand parte din etapa de tinerete a creatie eminesciene si anticipand marile poeme filosofice din perioada urmatoare. Motivul florii albastre apare si la Leopardi. inferioara. floarea albastra se metamorfozeaza in femeie luand chipul iubitei si tulburand inima eroului. incipit. sugerata prin propozitia exclamativa: Ca un stalp eu stau in luna! . el este intalnit si in scrierile poetului italian Leopardi. intunecata mare . preocupat intr-un ceas cand putea sa cunoasca fericirea. dornica de a se realiza prin iubire. departarile marii si ale cerului. in partea urmatoare. a ideilor metafizice. in care acesta aprofundeaza semnificatiile ideilor si aspiratiilor sale. pentru care floarea albastra sugereaza implinirea iubirii ideale si. care culmineaza cu Luceafarul . intre care se stabilesc relatii de opozitie: planul barbatului si planul femeii. dintre urmatoarele: titlu. elemente de recurenta) Floare albastra Titlul poeziei este alcatuit din doua sintagme.Poezia Floare albastra de Mihai Eminescu a fost scrisa in anul 1872 si publicata un an mai tarziu in revista Convorbiri literare . Titlul este si o metafora simbol. Analizeaza rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat. A treia secventa reia monologul iubitei si debuteaza printr-o chemare a iubitului in mijlocul naturii. albastrul simbolizeaza infinitul. scepticismul sau reiesind din ultimul vers: Totusi este trist in lume . pe care i-l face aceasta iubitului. doua elemente. fiind . secvente poetice.dupa moarte. De asemenea. Aspiratiile si ideile superioare ale barbatului sunt sugerate de simboluri precum: campiile Asire . implicit. dar si aspiratia. in lirica lui Novalis. apartinand lui Mihai Eminescu (la alegere. Floare albastra face parte din categoria operelor care au la baza temele romantice iubirea si natura. si apoi. intr-o alta lume. care reprezinta si titlul poeziei. Planul feminitatii(cuprins in strofele 1-3 si 5-12) are forma unui monolog. iar la Eminescu floarea albastra reprezinta vointa. Fata il cheama in lumea reala. care insa nu se poate implini. 60. De asemenea . a vocii eului liric. dupa cum reiese din ingaduinta sa fata de preaplinul pasional al fetei: Eu am ras. n-am zis nimica . iar celelate 2. codrul . dar si nostalgia nesfarsitului sau femeia ideala. delicatetea si albastra sugerand infinitul cosmic. stanca . Acesta se arata uimit de frumusetea apropiata de perfectiune a iubitei. visand la iubirea ideala. mai inalt si mai intelept. Elementele romantice specifice liricii eminesciene. portretul omului de geniu. Aceasta idila este formata din 4 secvente lirice. care este un act de . dar incrancenat sa atinga absolutul. Prima secventa poetica reprezinta monologul fetei. 2 ilustrand monologul interior al iubitei. privind conditia omului de geniu intr-o lume superficiala. dintr-o provocare inocenta. reprezentand efemeritatea. iar superlativul Ce frumoasa. realizand. indemnandu-l sa renunte la idealurile sale si ii ofera iubirea ei.de altceva. Cea de a doua secventa poetica desemneaza monologul de factura filosofica al eului liric.floare . monologul lirico-filosofic al barbatului. Barbatul este un contemplativ. a cuplului erotic. incipitul constituindu-se in interogatia retorica. Eminescu a preluat acest motiv de la germanul Novalis. Tema poeziei o constituie aspiratia poetului catre iubirea ideala. Aceasta creatie are la baza motivul romantic al florii albastre. iar floarea poate fi fiinta care pastreaza dorintele Poezia este structurata pe doua planuri. Aceasta isi situeaza sufletul vietii intr-o lume superioara. piramidele-nvechite . apar in deplina concordanta cu starile indragostitilor Ultima secventa poetica constituie monologul eului liric si este incarcat de profunde idei filosofice. izvoarele . In literatura germana. sedus de dulceata jocului inocent. candva . iubire terestra. Desi nu a precizat in nici un manuscris. alcatuit in prima parte dintr-un repros. sub forma de repros. totodata. un motiv romantic care apare si in alte literaturi. relatii de opozitie si de simetrie. Femeia este o copila naiva. insa este imbogatita cu profunde mediatii filosofice.

In acelasi timp planul erotic se amplifica treptat. Imaginile auditive. Aceste valori supreme devin echivalente cu viata insasi: '.. Relatia intre cele doua planuri dezvaluie nu numai plasticitatea nebanuita a imaginilor vizuale si acustice. Senzatia de poveste evocata este data de prezenta in text a unui narator. procedee artistice. al visului pur. stelele. Ele sunt melodioase si melancolice ( buciumul suna cu jale . ale intunecatei mari si ale invechitelor piramide care urca-n cer varful lor mare o determina sa-l avertizeze asupra capcanei in care ar putea sa cada. turmele. Manat de sentimente puternice. iubita este frumoasa si nebuna . confundand caile fericirii: Nu cata in departare/ Fericirea ta. 'satul' apar la singular cu functia de a uniciza spatiul. potentand ideea ca poezia exprima aspiratia spre iubire. cu trestii inalte si foi de mure. cu stanci gata sa se pravale in prapastie. care delimiteaza planurile: Astfel zise mititica/ Dulce netezindu-mi parul sau Inc-o gura-si dispare. fluiere murmura-n stana ). adica dispretuitoare de conventii./Si-a murit iubirea noastra. mi-oi desface . cu o intensitate redusa. Planul barbatului. si a unor scurte precizari. Sunetele./Ca un stalp eu stam in luna . Reprosul este expresia intuitiei feminine. Cele doua planuri (spatial si afectiv) se inscriu intr-o miscare ascendenta. apele plang . aspirant la ideal. Asistam astfel la un transfer metaforic intre planul natural si cel uman. Cunfundarea lui in stele si in nori si-n ceruri nalte .. el isi traieste iubirea din vis si descopera armonia sufletelor si frumusetea universului.. cu soare si luna. o data cu inserarea. Sara pe deal Imaginar poetic 'Sara pe deal' este poemul dorului de dragoste. fixeaza povestea in interiorul unei amintiri si confera poeziei caracterul de meditatie. dar mai ales acustic. elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat. iar momentul evocat este cel al asteptarii. Pastelul inserarii. cresc tensiunea emotionala. cu luminisuri. il constitue versurile: 'Clopotul vechi imple cu glasul lui sara / Sufletul meu arde-n iubire ca para".Astfel de noapte bogata / Cine pe ea n-ar da viata lui toata ?' Poezia este o idila cu puternice note de pastel in care se realizeaza (prin organizarea compozitionala) un deplin echilibru intre planul erotic si cel natural. familiare ( scartaie-n vant cumpana de la fantana . perceput vizual. pare o lectie de initiere intr-un segment al existentei pe care barbatul il minimalizeaza.. toaca rasuna mai tare ) sau difuze ( clopotul vechi umple cu glasul lui sara ). sugerand doar zone de umbra si lumina. gandirea lui plina de imaginile campiilor Asire . Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate (imaginar poetic. luna. are dublu rol. de afara. voi cerca . care simte in diversitatea preocuparilor abstracte ale barbatului pericolul instrainarii. Imaginile vizuale sunt: dealul. in timp ce. marcat de pronumele personal eu . muta si inocenta. cine treaba are . 61. accentueaza tacere generala. 'Sara'. peisajul se estompeaza. cu izvoare care plang. 'fluiere'. al drumului spre fericire. apartinand lui Mihai Eminescu. Cadrul natural este insa autohtonizat : e gura raiului din cantecul popular. dominante.. iubite! . Sugestia de atemporalitate si arhaic este sustinuta de epitetele adjectivale: 'vechi' si 'bogat'. apoi in final Si te-ai dus. Imaginile pe care le construieste Eminescu sunt vizuale si auditive. foarte redus(cuprins in strofele 3 si 13-14). dragostea este neprefacuta si totala. Provocarea pe care o lanseaza(strofele 5-12) izvoraste dintr-o nevoie demonstrativa. Autohtonizat este si limajul copilei.seductie. dar si prin impresia de generalitate conferita de pluralul substantivelor: 'casele'. Punctul culminant al trairii emotionale si momentul contopirii pastelului cu idila. care se alinta in spiritul oralitatii taranesti: de ce m-ai uitat incalte . aduce elemente specifice plaiurilor mioritice. pe care-l imagineaza tanarul. De aceea.. salcamul. proiectul ei erotic este de o mare fascinatie. . bazata pe paralelismul dintre om si natura. dar mai ales originalitatea viziunii eminesciene privind reflectarea din perspectiva lumii interioare a lumii obiective. poarta in el toate atuurile tentatiei: natura este paradisiaca. Tabloul este lucrat monocrom.

sugereaza foarte bine plansetul. aceea i gam . a titanului razvratit impotriva conditiei sale. de George Bacovia . Lacustra. Glossa Tema . jucand diverse roluri. Repetitia conjunctiei si amplifica atmosfera macabra si contribuie la realizarea unei nelinisti metafizice. adica moartea: Dormea intors amorul meu de plumb. care intinde lucii mreje . o actiune trecuta dar neterminata. La toate nivelurile (lexical. laitmotiv). Cuvantul cheie al intregii poezii este plumb care devine metafora . inspiratia folclorica.simbol si care este repetat de trei ori. numar fatidic in fiecare catren. La nivelul prozodic se constata folosirea iambului. metaforele( Stam singur in cavou ) si personificarile ( Dormeau adanc sicriile de plumb ).apare motivul lumii ca teatru. Plumb. deprimanta pentru care nici iubirea invocata cu disperare nu este o sansa de salvare. In aceste conditii poetul nu se poate redresa. doi dactili si un troheu. sentimentul iubirii inseamna intoarcere spre apus cum spune poetul Lucian Blaga. data de repetitia obsedanta a cuvantului plumb . . legatura stransa intre iubire si natura.este un cod etic al omului de geniu care arat c omul superior trebuie s se renun e la fericirea iluzorie a vie ii omene ti i s se autocunoasc prin ra iune i contempla ie. Remarcam folosirea verbelor la imperfect: dormeau . Rima este imperecheata si produce o catifelare a tonului final. l. alcatuita din cimitir .apare motivul lumii-siren . setea de absolut. de George Bacovia A aparut in fruntea volumului Plumb in 1916. In structura poemului exista elemente care apartin celor trei genuri litarare: liric.apare i la Shakespeare: Alte m ti. 64. 63. stam) sugereaza persistenta atmosferei deprimante.Versificatia Versul are 12 silabe. stau care sugereaza acea atmosfera de dezolare. cadrul nopturn. Este considerata o capodopera a creatiei bacoviene si o culme a simbolismului romanesc. relatii de opozitie si de simetrie. sufleteasca. Repetitia acestui cuvant sugereaza o atmosfera macabra de cavou. Explica rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat. prelucrat i in strofele 6 i 8 . Verbele la imperfect (dormeau. sentimentul de impietrire si apasare sufleteasca fiind doar sugerat prin intermediul simbolului si prin muzicaliatea versurilor. Motive: ./ pe flori de plumb. morfosintactic). apartinand lui George Bacovia (la alegere. 62. b. Luceafaraul Elemente romantice: tema geniului neanteles. dormea. iar ritmul este: un coriamb. intensitatea sentimentelor. prin referire la o poezie studiata. Poezia este alcatuita din 2 catrene. In acest mediu. in continua desfaurare inca. Versul eminescian este deosebit de muzical. lumea atrage prin spectacolul i carnavalescul ei. Mijloacele artistice ale poeziei sunt simbolul ( plumbul ). Prezinta teme si/sau motive romantice. dar omul de geniu care tie acestea trebuie s se fereasc s nu cad in mrejele ei. poetul exteriorizeaza ideea de alunecare spre neant.ipocrizia lumii . vaietul. aceea i pies /Alte guri. ca ecou al atmosferei insuportabile. cavoul . epic si dramatic. secvente poetice. care il impinge pe poet la izolare si disperare si realitatea interioara. nu se poate inalta . Frecventa consoanelor m. elementul cosmic. ostil. Poezia este simbolista prin corespondentele dintre lumea exterioara si lumea interioara. lumea este privit ca o scen in care oamenii sunt actorii. simboluri ale unei univers rece. care corespund celor 2 planuri ale realitatii: realitatea exterioara. a demonului indragostit. fonetic. caracteristice simbolismului. prin sugestie. Analizeaza particularitatile de structura si de expresivitate. doua elemente dintre urmatoarele: titlu. v. elemente de recurenta motiv poetic. apeland la doua poezii studiate la clasa.

poetul simte povara raspunderii sale ( Nu mor stramosii niciodata / Razboiul lor in noi si-l poarta ). oranduie) intuim directia ascendenta a demersului artistic. in afara de versul al doilea. ca expresie a misiunii artistului in societate. de neliniste. de care se izoleaza. dezleaga. ea impresioneaza prin gestul de umilinta care insoteste ruga.Titlul poeziei este simbolic. 65. din paleolitic. Strofa a treia amplifica starea de angoasa. Strofa a patra o reia simetric pe prima. pe care o implora sa-I dea puterea de a canta aspiratiile si suferintele celor multi. stapane) si adresarea directa prin imperativul verbului (oranduie. de iritare.Dezagregarea se extinde la nivelul intregului univers. se coreleaza cu spaima. cad. anunta doar motivul discursului si situeaza eul liric in postura de cautator al drumului autentic in arta. Versurile constituie de fapt concluzia fireasca a strofei. In urmatoarele doua strofe deslusim cu pregnanta preocesul de creatie si intelegem ca in viziunea lui Octavian Goga actul poetic inseamna zbucium si traire puternica. concentrarile metaforice de o rara expresivitate: In drum mi se desfac prapastii / Si-n negura se-mbraca zarea . provocata in prima strofade plansul si dezagregarea materiei. prin regresiunea in golul istoric al inceputurilor lumii: Pe-acelasi vremuri ma gasesc . care se realizeaza ca o prelungire a primului catren: Tot tresarind. sub actiunea unei ploi permanente: De-atatea nopti aud plouand . Titlul sugereaza faptul ca eul poetic este supus in permanenta pericolului agresiunii din partea lumii exterioare. Strofa a doua: Starea de nevroza. Tonalitatea solemna a versului este potentata prin repetarea verbului si prin asezarea lui la . Rugaciune Poezia motiveaza crezul poetic ce strabate intreaga opera a lui Goga. sadeste. cu ochii tulburi / Cu trupul istovit de cale ce motiveaza atitudinea si gestul de implorare. tine). oranduite intr-o simetrie compozitionala. tale. caut. Accentul cade pe planul subiectiv. sentimente generate de pericolul iminent: In spate ma izbeste-un val . Dezorientarea si senzatia de gol psihic sunt potentate prin frecventa epitetului apreciativ: Ratacitor. de bucurie si tristete. apare evidentiata ideea ca opera de arta exploreaza prin forme specifice. pe mine). Caderea ploii actioneaza hipnotic asupra somnului fiintei si a lumii. Doamne.Prezinta trasaturi ale unei poezii studiate. se desfac.In prima strofa. alunga) sustin tonul confesional si implica sensul de ruga fierbinte si staruitoare. in relatie directa cu pronumele de persoana a II-a (tu. devenind in felul acesta un insingurat. Lacustra reprezenta o locuinta primitiva. temporara si nesigura. -mi. frecventa substantivelor in vocativ (parinte. Invocatia este patetica. vorbesc despre caracterul militant al poeziei si misiunea sociala a poetului. Titlul semnifica atitudinea de smerenie a poetului in fata Divinitatii. in mod simbolic. Secvente poetice: Strofa I exprima. cale. un prizonier al propriei lumi. Prin substantivele si verbele alese din aceeasi familie semantica (drum. carare. tainele lumii si farmecul vietii. trecandu-se de la universal la individual. care presupun transfigurarea in arta a vietii si nazuintelor unei colectivitati. tot asteptand . da. izvorata dintr-un suflet ravasit de durere. Repetarea obsesiva a pronumelui personal la persoana I (eu. pilotii grei ai lumii launtrice prabusindu-se sub actiunea distrugatoare a apei. Exponent al unei colectivitati etnice. dezagregarea materiei. Printr-o constructie enumerativa in care sporul de frumusete si armonie este creat de melodia simbolurilor metaforice ( Da-mi cantecul si da-mi lumina / da-mi raza soarelui de vara ). Cele sase strofe. de singuratate a poetului. in care se regasesc prelungiri ale clasicismului si romantismului. concentrata in final intr-o metafora-simbol: Parinte-orandui-mi cararea! . construita pe apa si sustinuta de patru piloni. Podul care pastra legatura cu lumea terestra era noaptea tras la mal pentru a-i proteja pe locuitorii casei de pericolul lumii exterioare. dand glas sentimentelor umane de dragoste si ura. Discursul poetic reflecta crezul artistic privind izvoarele si originalitatea artei.

prin referire la un text poetic al unui autor apar inand direc iei moderniste. ci pentru potentarea lor prin contemplarea nemijlocita a formelor concrete sub care se infatiseaza. Treptat. Este o voce. secven e poetice. laitmotiv. persoana real care semneaz cartea. o masc . Psalmii arghezieni Autor . Nu trebuie confundat autorul. aceasta din urma creatore de metafore. cititorii. Expune specificul raportului autor-eu liric. adresat Divinit ii. Poezia are structura unui monolog dialogat. 67. optand cu fermitate nu pentru cunoasterea lor pe cale rationala.i o incle tare cu Dumnezeu din care s ias biruitor. Eul liric reu e te s dep easc elementul biografic. Eul liric sau poetic . In ultima strof . adica de imagini in care se intuieste simultan existenta a doua planuri diferite in ordinea lucrurilor. elemente de recuren . poetul pare ca isi cheama confratii nu numai sa fie martori ai istoriei.In ultimele trei strofe. de Lucian Balga Eu nu strivesc corola de minuni a lumii se afla in fruntea volumului de debut Poemele luminii din 1919. pana ce izbucneste impetuos in final: In suflet seamana-mi furtuna / Sa-l simt in matca-I cum se zbate .motiv poetic. fiind format din patru catrene. timp in care lecturile religioase i-au pus amprenta asupra lexicului poetului. cat o diferenta intre gandirea rationala si gandirea poetica. voce delegat s exprime st ri. Dorin a celui care caut este de a g si ceva care s ii certifice clar existen a Divinit ii. deoarece in glasul psalmistului ne identific m i noi. o ipostaz a autorului A scris 16 Psalmi. Tema psalmilor o reprezint condi ia uman raportat la condi ia divin . Eviden iaz elementele de compozi ie dintr-un text poetic studiat. empiric sau pragmatic). 66. pe care psalmistul il caut in zgomot i-n t cere . adeseori osciland intre credin i t gad . Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. truda) obiectul discursului sau patetic. psalmistul nedorindu. dou dintre urm toarele: titlu. lacrimi. amarul. cu eul liric sau poetic. incipit. care nu trebuie confundat cu persoana real . Strofa a doua descrie pendularea psalmistului intre credin i intre t gad . Conduita aceasta reliefeaza nu atat opozitia filozofica intre rationalism si irationalism. cuvantul devine mult mai dinamic si mai clocotitor. tonalitatea versurilor devine tot mai aspra. Dumnezeu apare in ipostaza de oim i de vanat. unul concret si altul . ci si fauritorii ei. Dilema interioar a psalmistului este sugerat prin interoga iile: S te ucid? Sau s -ngenunchi a cere? El ezit intre dorin a de a distruge orice mit sau form de idealitate i ingenuncherea in fa a St panului ceresc. suferin a poetului atinge paroxismul. In poezie. Definind printr-o suita de substantive specifice lexicului sau poetic (durere. Artistul trebuie sa fie un glas smuls din vaierul celor multi. Exasperarea sa atinge apogeul in ultimul vers. ci doar pentru a-l pip i. Psalmistul oscileaz intre evlavie i revolt . cei 4-5 ani de via monahal de la Cernica. sentimente imaginate de autor. El poarta armura si intrezareste in clocotul maniei inabusite si al razvratirii tumultoase nadejdea celor multi. Poezia apare ca o scurta confesiune in care Blaga vorbeste de atitudinea lui fata de tainele universale.individualitate creatoare. Eul liric are o leg tur real cu autorul deoarece crearea psalmilor a avut ca surse de inspira ie: cei 151 de psalmi din Psaltire. Cele dou motive centrale ale Psalmilor sunt: Divinitatea i Psalmistul. dintre care 9 sunt in Cuvinte potrivite(1927). apar inand lui Lucian Blaga (la alegere. intre credin i t gad Tema este c utarea absolutului. Este prelucrat aici motivul van torii. iar versul un strigat de durere.inceputul versului.persoana real care produce o oper . reflexul autorului este eul liric. biografic a autorului (eul biografic. cand exclam : Vreau s te pip i i s urlu este. rela ii de opozi ie i de simetrie).

desfasurata in mii de saptamani". de Tudor Arghezi. poetul devine un Creator care ii reda lumii frumusetea disparuta. un rost si valori noi. modernisrnul in seamna o ruptura" fata de trecut si o innoire notabila. in acest sens. morminte . Verbul la forma negativa nu strivesc exprima refuzul cunoasterii de tip rational si optiunea pentru cunoasterea luciderica/poetica. apare si sintagma cuvinte potrivite". devenind arta. Estetica uratului este formulata si in doua versuri din strofa a IV-a: . nu ucid.misterele universale. proiectand in misterele lumii un inteles. prin abstractizare. buze. ochi. nu iubeste. Cunoasterea poetica. 68. imbogatesc.infatisarile concrete ale misterelor. atat in privinta surselor de inspiratie cat si in cea a tehnicilor poetice. metafore indraznete si o viziune originala asupra succesiunii generatiilor (elemente moderniste). adancirea liris mului.dadaismul. o anume ambiguitate a limbajului. Modernismul constituie o orientare artistica opusa traditio nalismului si care include. Titlul: Este o metafora revelatorie care semnifica ideea cunoasterii luciferice. Relatii de opozitie: Marturisirea eului liric se organizeaza in jurul unor opozitii mereu amplificate: eu . In propozitiile in care subiectul este eu verbele predicate sunt: nu strivesc. In strofa I opera este vazuta ca .Definit de criticul literar Eugen Lovinescu. n versul al10-lea este enun tata estetica uratului: Facui din zdrente muguri si coroane" inseamna transformarea uratului in frumos. In strofa a II-a. simplu. Toti termenii au un sens figurat: pronumele personal eu-de altfel. lumina mea semnifica gandirea poetica. Tot aici. uratul face parte dintre atributele lumii care si-a pierdut sacralitatea. flori. nu sugrum ci sporesc. adica in poezie. Noutatea viziunii asupra artei si a rolului poetului con stituie elemente moderniste. un moment al progresului inceput in adancurile timpului originar. adica farmecul concret. nu imbogateste. In versurile 5 si 6 este indicat izvorul limbajului poetic arghezian: graiul aspru. orientarea spre actual si spre citadin.abstract. Pe un plan mai profund. Astfel. Cartea" devine hrisovul vostru cel din tai". printr-o activitate migaloasa si grea. In strofa a III-a. Cunoasterea logica reduce numeric misterele prin determinarea lor conceptuala le sugruma vraja. imagine a perfectiunii prin ideea de cerc. dimpotriva conserva fiorul concret al necunoscutului. innoirea metaforica. cand cei dintai strabuni s-au ridicat din golul preexistentei. ba chiar il sporeste. Metafora corola de minuni a lumii . iubesc. Pentru lumina altora exista un singur verb predicativ: Sugruma. oclui.Structura antitetica marcata prin termenii principali este adancita prin distributia verbelor. buze ori morminte. dar prin asociatii subintelese i se pot atasa si altele: striveste. Comentariul poeziei Testament". ucide.o treapta" in marea trecere" universala. prin repetitia lui obsedanta semnifica pe poet. corola de minuni a lumii . Aceasta il defineste pe autor ca pe un artizan care potriveste" cuvintele in vers. al batranilor" tarani. Cuvintele sunt prefa cute" in versuri si-n icoane". corola de minuni . lumina altora-gandirea logica. nu sporeste. individual. imaginile socante. o seama de curente literare novatoare: simbolismul. intr-o contopire fara sfarsit.lumina altora. versul liber constituie tot atatea elemente ale modernismului. semnifica misterele universale. Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. expresionismul. prin extensie.altii. care apartin poeziei. apartinand lui Tudor Arghezi. releva o mare bogatie de idei. caruia poe tul ii da noi straluciri. metafora: Sudoarea muncii sutelor de ani" cumuleaza sirul de opintiri existentiale ale strabunilor-tarani.flori. lumina mea .. act al innobilarii Ideea legaturii poetului cu stramosii este exprimata in meta fora osemintelor varsate" in sufletul acestuia. cuvantul cheie al poeziei.

Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. apartinand lui Lucian Blaga. contrastele sunt izbitoare. iar lapona Enigel regnului uman. . in ianuarie. st panit de un ideal inalt. poetul zamisleste o alta lume" decat cea traditionala. o lume" a tuturor cuvin telor (frumoase si urate). Sunt dou pove ti de iubire. Poemul este structurat in 3 secven e. a personajelor. Observam ca unii termeni capata semnificatii neobisnuite. tema eului poetic este tratata in spirit modernist: in ipostaza de artizan.Poezia cuprinde 2 simboluri antonimice: Cele dou personaje apar in unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal. ce definesc cunoa terea de tip luciferic/poetic prin deta area de un demers opus. Barbu vorbe te i sub masca laponei Enigel i sub cea a lui Riga Crypto. Poezia se vrea a fi un mod impersonal al Lirei. Remarc m reluarea titlului in versul ini ial i referin a pentru verbe la forma negativ ( nu strivesc. 70. Poezia modern barbian are urm toarele caracteristici: . Umbra simbolizeaz instinctul. Poezia este o balad cult . Setea dup soare a laponei Enigel nu este altceva decat setea dup ideal a omului. con tient . de i ini ial este publicat in revista Glasul Bucovinei . ci prin intermediul unor m ti str ine. Poezia este expresia viziunii artistului asupra universului i anticip teoriile din eseurile Eonul dogmatic sau din Trilogia cunoa terii. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. apoi in Rena terea roman . este o cantare ini iatic . Unul dintre cele mai cunoscute texte blagiene programatice este Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. Poetul i i alege personajele apar inand unor regnuri diferite pentru a sugera imposibilitatea dragostei lor i totodat antiteza dintre cele dou lumi.Poezia lui Barbu tinde spre esen e. prezentand elemente ale acesteia: un fir epic. dou luni mai tarziu. impersonalizare).Din bube. Menestrelul (trubadurul) este rugat s cante o poveste de iubire. Primele dou catrene reprezint rama. Poezia este o demonstra ie a ideii c nu este posibil nuntirea unor lumi diferite i cu aspira ii variate. de Ion Barbu Poezia a ap rut in vol. Metaforele plasticizante . obscuritatea din om. Povestea de dragoste neimplinit a celor dou personaje este inserat in cadrul pove tii de iubire implinite. o jum tate apolinic i una dionisiac . Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. Soarele simbolizeaz via a ra ional . mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si preturi noi" In aceste versuri. poezie ce deschide volumul de debut din 1919. eroii sunt voci ale poetului). iar sintaxa frazei poate fi rupta (elemente moderniste). celebr . Cele dou personaje pot reprezenta dualitatea uman . nu ucid ) pentru a accentua opozi ia intre cele 2 tipuri de cunoa tere i pentru a condamna indirect efectul de anulare a misterului cosmic la nivelul cunoa terii empirice. Incipitul este format din primele 5 versuri. Balada este o demonstra ie a ideii c ra iunea triumf in final asupra ira ionalului. in cazul poeziei de mai sus.O tr s tur important a textului este muzicalitatea. Spunerea cantecului presupune un anumit ritual. Are menirea de a incifra o experien . Balada mai este numit i cantec b tranesc de nunt . Prefer s pun in centrul ei problemele esen iale i nu cele care te exprim pe tine (obiectivitate. 69. prezen a dialogului. Tehnica folosit de poet este cea a povestirii in ram sau a povestirii in povestire. apartinand lui Ion Barbu. . Riga Crypto si lapona Enigel.Poezia se inscrie in lirismul obiectiv = un discurs liric prin care poetul i i exprim sentimentele prin intermediul unor m ti sau al unor personaje lirice (lirismul m tilor poetul nu i exprim in mod direct sentimentele. -obiectiv i muzical . Joc secund (1930). Poemele luminii. raportat la ra ional (mintea). un spa iu izolat.

de Tudor Arghezi Este o art poetic . un poem programatic ap rut in primul volum de poezii argheziene Cuvinte potrivite. Poezia este structurat in dou p r i: Prima parte are un caracter are un caracter adresativ (primele 12 versuri). poetul devine el insu i o form de manifersatre a tainei. o treapt .opera trebuie s fie un act de trud . Metafora cuvinte potrivite are mai multe conota ii in text: . s valorifice limbajul poporului care presupune originalitate.crez literar. .cartea apare ca treapt ce realizeaz leg tura dintre genera iile trecute i cele viitoare: Cartea mea-i. Eul liric dialogheaz cu un lector imaginar incercand s -l con tientizeze pe acesta de insemn tatea operei artistice. Cartea apare ca expresie a progresului omenirii de la munca fizic la munca intelectual : Ca s schimb m acum intaia oar / Sapa-n condei i brazda-n c limar . sfant mister . cunoa tere sau moarte. opozi ie accentuat prin compara ia ampl cu luna. adancimi de intuneric . El are misiunea de a valorifica acele cuvinte considerate pan atunci nonpoetice: .i voi l sa drept bunuri dup moarte/ Decat un nume adunat pe-o carte . idee pe care o preia de Charles Baudelaire. Poetul este un Mesia care i i asum rolul de a scrie o carte. Art poetic . morminte ) reprezint manifest ri ale tainelor in Univers. care apare surprins din mai multe unghiuri: . la fragilitatea existen ei. imbinare pentru a ajunge la un vers care s exprime valori morale. apartinand unui autor canonic. 1927. protector al cuplului din poezia romantic . Prin iubire. c ci ii permite integrrea fiin ei individuale in Totul cosmic. buze. este asem nat cu Biblia pentru c ea con ine mo tenirea spiritual a genera iilor: A eaz-o cu credin c p tai/ Ea e hrisovul vostru cel dintai -cartea este un document social care exprim suferin a poporului: Ea e hrisovul vostru cel dintai/ Al robilor cu saricile.cartea este privit ca un document scris ce salveaz de uitare numele artistului: Nu. Ultima secven cuprinde motiva ia cunoa terii de tip luciferic. care exprim principiile estetice ale autorului ei. taina nop ii . oper literar . lumea cuvantului (buze). despre modul in care trebuie scris aceasta.selectare. pline/ De osemintele v rsate-n mine In partea a doua a poeziei poetul exprim ideile esen iale ale sale. prin referire la o creatie lirica studiata. Eul liric sintetizeaz toate cantecele care exist virtual in fiecare din noi. trimi and la totalitatea experien elor de luare in posesie a realit ii: vizuale. omul poate restabili coresponden e intre Univers i sine. la iubire. sim indu-se un fragment dintr-un mister ce se autoregenereaz continuu.( ochi. Titlul semnific intreaga oper a unui artist care este l sat ca mo tenire spiritual genera iilor viitoare. ci un simbol care poten eaz misterul. 71. partea criptic a exisentului. olfactive. dar i la telluric (flori).cartea este un hrisov. de munc : i fr mantate mii de s pt mani/ Le-am pref cut in versuri i icoane . In cea de-a doua secven este dezvoltat opozi ia dintre cunoa terea de tip luciferic/poetic i cea de tip paradisiac/ tiin ific . naturale e. Testament. fiule. Cuvantul central este cel de carte. despre func iile literaturii. concep ia acestuia despre menirea poetului. c ci eul liric refuz claritatea regimului diurn in favoarea regimului nocturn.Ilustreaza conceptual operational arta poetica.poetul trebuie s transfigureze realitatea. intunecata zare . flori. motiv literar ce nu mai reprezint astrul tutelar. tactile. spiritual (ochi). O serie de motive se reg sesc in campul semantic al ideii de tain : vraja nep trunsului ascuns . Astfel. plasticitate. respectiv iubirea: la baza demersului cognitiv al artistului st afectul. lumea mor ii (morminte). Arghezi cultiv estetica uratului.

72. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelic . 5 La nivel prozodic.. Titlul este o metafor revelatorie care semnific ideea cunoa terii luciferice. eternitatea.F cu-i din zdren e muguri i coroane . poezia respect canoanele clasice. el trebuie s exprime atat suferin a confra ilor s i. pot sugera sensibilitatea. Slov de foc reprezint inspira ia. intunericul. iar sensul s u. Pronumele personal eu este a ezat orgolios in fruntea primei poezii din primul volum. ca prin vers.Ilustreaza conceptele operationale tema si motiv literar. efemeritatea. In sprijinul acesteia mai apar idei precum cunoa terea poetic i cea ra ional .. Versifica ia este tradi ional prin cultivarea unei rime pereche i modern prin ritmul neregulat. slov f urit munca. iar iubirea o cale de cunoa tere a misterelor lumii prin tr irea nemijlocit a formelor concrete. 4 Scriitorul continu tradi ia lui Vasile Alecsandri prin practicarea unui pastel evoluat. se intrege te cu versurile finale : Eu nu strivesc corola de minuni a lumii / [. Pastelul la Ion Pillat este doar un pretext pentru medita ia poetului asupra efemerit ii existen ei umane. cand s -njure . cu eul liric. Aceast lume radiaz din sensurile lucrurilor sau din rela iile lor cu lumea. din care face parte i textul Aci sosi pe vremuri. Poezia este un act de crea ie. imbog it prin seria de antiteze i prin lan ul metaforic. cea a trecerii ireversibile a timpului fugit irreparabile tempus i cealalt este fortuna labilis (soart schimb toare). rostirea poetic . Arghezi recunoa te c opera artistic nu este doar produsul inspira iei divine ci i al eforturilor. care implic principiul contrar. psihologic . Elementele de recuren in poezie sunt: misterul i motivul luminii. Poezia inseamn intuirea in particular a universalului. al lunii. motivul luminii. intimitatea. 2 Tematica este una tradi ional . iubirea./Am pus-o cand s -mbie. al trudei: Slov de foc i slov f urit / Imp recheate-n carte se m rit . Tema poeziei o reprezint atitudinea poetic in fa a marilor taine ale Universului: cunoa terea lumii in planul crea iei poetice este posibil numai prin iubire. Poemele luminii (1919). Veninul strans l-am preschimbat in miere . ochi trimit la viziune. afectivitatea. Pe Arge in sus. prospe imea. fiind organizat in 19 distihuri i un . de Ion Pillat 1 Este un scriitor apar inand perioadei tradi ionalismului interbelic. poetul ne introduce intr-o atmosfer trecut . Adverbul de loc apare intr-o form popular . Plasarea sa ini ial poate corespunde influen elor expresioniste (exacerbarea eului) din volumele de tinere e Titlul este reluat in incipitul poeziei. imaginate ca petalele unei corole uria e care ad poate te misterul lumii: flori semnific fragilitatea. al turi de Testament de Tudor Arghezi i Joc secund de Ion Barbu. cat i s le aline durerea: Am luat ocara. Identific m dou metafore. Spa iul i timpul nu sunt precizate cu exactitate. . f cand leg tura intre timpul prezent (obiectiv) i timpul amintirii (subiectiv)..] / c ci eu iubesc / i flori i ochi i buze i morminte . Metaforele enumerate surprind temele majore ale crea iei poetice. 3 Titlul con ine un adverb de loc (aci) i o locu iune adverbial de timp (pe vremuri).. Aci sosi pe vremuri.poetul are i un rol social. Ilustreaza conceptul operational traditionalism. Principalul s u volum de poezii este cel din 1923. adic in fruntea operei. Poezia vorbe te despre dou pove ti de iubire. 73. morminte justific tema mor ii. care sunt supuse aceleia i legi universale a trecerii implacabile a timpului. dar cu o func ie schimbat fa de romantism. apartinand modernismului. Elementele realului devin poart c tre lumea de dincolo de ele. Poezia este a ezat in fruntea primului s u volum. frumuse ea via ii. prin referire la un text liric studiat. cunoa tere. deschidere a sufletului c tre lume. buze sunt receptacole ale senzualit ii.

6 cultivarea universului rural: berlin . iar rima este usoara . poezia se raporteaza la o intreaga traditie lirica pe care si-o asuma ca model. Pentru poet . Elementele neomoderniste sunt ambiguitatea planurilor si a limbajului . iar sufletul se simte impovarat ca de un blestem: blestemat si semizeu / Caci imi este foarte rau . separat de celalalte strofe. Iubirea sau fiinta iubita este denumita metaforic pasul tau de domnisoara . prin referire la un text liric studiat Poezia face parte din volumul "In dulcele stil clasic" aparut in 1970 si reprezinta trecerea la etapa creatiei de maturitate. versurile sunt grupate in 5 catrene. Unele epitete ca amara . Comenteaz elementele de limbaj i de expresivitate. Aceasta poezie este considerata o poezie lirica galanta . Tema . ca o energie reordonatoare a lumii.fie monorima. din natura intreaga: Dintr-o inserare-n seara / Pasul tau de domnisoara. Ilustreaza conceptul operational neomodernism. Ultimul vers al poeziei. Deci iubirea este un dor al naturii. / dintr-o pasare amara / pasul tau de domnisoara. 7 tonul elegiac (trist). 74. pentru ca inalta sufletul omului. cuprinde o concluzie lapidara formulata in numai 4 cuvinte : Pasul trece. pentru ca provoaca suferinta. Iubirea este denumita apoi semizeu .este iubirea dar nu mai apare ca in alte poezii (Cantec . 75. Masura versurilor este de opt noua silabe. Pentru el iubirea este mai nimic . Structura: are structura unei poezii clasice. sunetul s u amintind de fragilitatea existen ei umane i de trecerea timpului. rima imperecheat . Determinantul "dulce" implica starea melancolica. Leoaica tanara. fie imperecheata sau imbratisata. Aceasta coordonata artistica se caracterizeaza prin intoarcerea autorului la traditia poetica. iubirea) ca o forta demiurgica. reprezentarea abstractiilor a Absolutului . Repetarea acestei metafore de 4 ori la inceputul poeziei sublineaza sentimentul de emotie si uimire. de Nichita Stanescu A aparut in volumul cu acelasi titlu in 1970 in care Nichita Stanescu parodiaza fara ironie stilul clasic al poeziei traditionale. planului existentei si planului cunoasterii . Aceasta concluzie reliefeaza ideea nestatorniciei sentimentelor . trezit de descoperirea sentimentului iubirii. 8 Se remarc predilec ia pentru simbol. Masura versurilor este de 8-9 silabe . eu raman . pala semnifica in egala masura bucuria. rima este usoara fie monorima fie imperecheata sau imbratisata . in egala masura . este un sentiment efemer: O secunda. iar un vers este izolat in finalul poeziei care este o concluzie a ideilor poetice exprimate. clopotul este un motiv sacru. Tema o constituie arta poetica ce surprinde conceptia autorului despre arta si menirea ei. dar ii dubleaza semnificatia. campia. Poetul contempla nasterea iubirii din mineral: Dintr-un bolovan coboara / Pasul tau de domnisoara . lanuri de secar . dintr-un text poetic neomodernist. Incadrata in estetica neomodernista. este amara. dar este denumita si blestemat . dar si durerea provocata de iubire. din vegetal . m sura metric de 13-14 silabe. Titlul ilustreaza optiunea autorului pentru atingerea perfectiunii creatoare. In dulcele stil clasic. venit dinafara poetului. apar inand lui Nichita St nescu. nostalgica. ci ca un sentiment conferential si efemer. o secunda / Eu l-am fost zarit din unda . iubirea si creatia apartin . poetul accentuand efemeritatea acestui sentiment. berzele. Structura acestei poezii este clasica . crinolina. Iubirea este un fapt exterior.monovers final. ritmul este trohaic . poezia avand simultan doua chei de lectura : poezie erotica si arta poetica . Preotul se imagineaza contempland aparitia iubirii pe sub soarele pitic / Aurit si mozaic . versurile sunt grupate in 5 catrene . dar este doar o trasatura de o clipa. iar un vers este izolat in finalul poeziei care este o concluzie a ideilor poetice exprimate. ritmul este trohaic. stilul clasic fiind considerat un astfel de ideal.

este tipul de discurs liric prin excelenta personal. Simbolismul este un curent literar aparut in Franta in ultimele decenii ale secolului al XIXlea. sentimentele. care sugereaza cele doua planuri ale existentei: unul exterior. el a creat un univers poetic dominat de culori cenusii. a lui Lucian Blaga. Acesta se identifica in poezie cu prezenta eului liric. Textul acestei poezii a mai fost interpretat nu ca o poveste de iubire. este Eugen Lovinescu. Poezia este formata din doua catrene. Poemele luminii (1919) reflecta lirismul subiectiv si anticipeaza sistemul filosofic realizat de marele scriitor. 76. rece. care se remarca prin capacitatea de a sintetiza intr-o opera literara relativ restransa. coroane de plumb . rostit cel mai adesea la pesoana I. Ideea poetica a creatiei Eu nu strivesc corola de minuni a lumii exprima atitudinea poetului-filosof de a proteja misterele lumii. are ca tema conditia de damnat a poetului intr-o societate supeficilala si meschina.Ilustreaza conceptual operational lirism subiectiv. simbolismului. care deschide si da titlul volumului de debut al lui Bacovia. dimpotriva. Cel mai de seama reprezentant al simbolismului romanesc este George Bacovia. modernismului si neomodernismului. Lucian Blaga este singurul poet-filosof din literature noastra. care insa nu este inaltator. deprimare. ci. avand profunde accente lirice.erotice care sunt inevitabile dar efemere. rasfrangandu-si ideile filosofice si asupra creatiei poetice. si ochi si buze si morminte . a sugestiei si a sinesteziilor. Acest tip de lirism se poate regasi atat in poezia simbolista . Plumb de George Bacovia. prin definitie. o confesiune elegiaca pe tema cunosterii. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii . inspiratie. ci si ca o adevarata arta poetica avand ca tema raportul dintre artist si poezie. apartinand romantismului. Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii . cavou . pentru a nu strica echilibrul perfect al acestuia. moartea. se refera la lirica eului . publicat in anul 1916. provocand nevroza. care isi exprima in mod direct conceptiile. Este vorba de prezentarea starii de extaz produsa poetului in clipa revelatiei absolutului. de muzicalitate funebra. Teoreticianul modernismului romanesc. avand meritul de a reface sensibilitatea poeziei prin cultivarea simbolului. caracterizat prin negarea traditiei si prin impunerea unor principii de creatie innoitoare. Astfel. prin pronumele si verbele la persoana I. care sugereaza solitudinea. cat si in cea modernista. Un reprezentant important al acestui curent este Lucian Blaga. si unul interior. Eul liric pledeaza pentru potentarea misterelor universului. izvorata la el din iubire. sugerat de sentimental de iubire . care. poezia citata este o meditatie filosofica. prin referire la doua poezii studiate. a promovat ideile moderne ale timpului sau. disperare. Poezia Plumb . inadaptarea. pe care nu doreste sa le lamureasca. Modernismul este un curent literar aparut in secolul al XX-lea. majoritatae temelor si a modalitatilor de expresie ale acestui curent. trairile. prin iubire: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ [ ] caci eu iubesc / si flori. si-a atarnau aripele de plumb ). prin intermediul revistei si a cenaclului Sburatorul . incapabila sa perceapa si sa aprecieze adevarata arta. ca reactie impotriva poeziei retorice a romanticilor si a impersonalitatii reci a parnasienilor. aflat in ferma opozitie fata de traditionalism. careia i se opune lumina mea . Lirismul subiectiv. de unde reiese conceptual de cunoastere . el se detaseaza cu fermitate de lumina altora . Fiind o fire bolnavicioasa si un spirit introverti si taciturn. fara perspective de implinire ( dormea intors amorul meu de plumb . Astfel. boala. asezata in deschiderea volumului de debut. deopotriva prin opera poetica si cea filosofica . sugerat de cuvinte ce apartin campului semantic al elementelor funerare: sicriele de plumb .

de Ion Barbu Poezia este o balad cult . Balada este o demonstra ie a ideii c ra iunea triumf in final asupra ira ionalului.luciferica. 78. prezentand elemente ale acesteia: un fir epic. a personajelor. prezen a dialogului. Are menirea de a incifra o experien . Poezia se inscrie in lirismul obiectiv = un discurs liric prin care poetul i i exprim sentimentele prin intermediul unor m ti sau al unor personaje lirice (lirismul m tilor poetul nu. prin referire la o poezie studiata. este o cantare ini iatic . iar lapona Enigel regnului uman. sugereaza distantarea clara de cei care ar putea ameninta tainele lumii ( sugruma ). iar lapona Enigel regnului uman. dintre care: pronumele personal de persoana I singular eu . desc tu area instinctelor. celebr . Cele dou personaje pot reprezenta dualitatea uman . Riga Crypto i lapona Enigel. Setea dup soare a laponei Enigel nu este altceva decat setea dup ideal a omului. Spunerea cantecului presupune un anumit ritual. ci prin intermediul unor m ti str ine. Umbra simbolizeaz instinctul. Primele dou catrene reprezint rama. Cele dou personaje apar in unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal. 77. Termenii vin de la zeii Apollo i Dionis. Sunt dou pove ti de iubire. prezen a dialogului. Barbu vorbe te i sub masca laponei Enigel i sub cea a lui Riga Cryptoi. care se regaseste atat in titlu. un spa iu izolat. Sunt dou pove ti de iubire. lipsa echilibrului. . Apolinicul i dionisiacul sunt dou categorii estetice prezente in cultura omenirii. prin referire la un text literar studiat. Primele dou catrene reprezint rama. este o cantare ini iatic . care adancesc si amplifica idea de cunostere luciferica. prezentand elemente ale acesteia: un fir epic. Balada mai este numit i cantec b tranesc de nunt . celebr . Menestrelul (trubadurul) este rugat s cante o poveste de iubire. Spunerea cantecului presupune un anumit ritual. cat si in textul poetic. a personajelor. obscuritatea din om. Tehnica folosit de poet este cea a povestirii in ram sau a povestirii in povestire. con tient . calm. in cazul poeziei de mai sus. repetat de patru ori. Are menirea de a incifra o experien . Poetul i i alege personajele apar inand unor regnuri diferite pentru a sugera imposibilitatea dragostei lor i totodat antiteza dintre cele dou lumi. nu ucid . Poezia este o demonstra ie a ideii c nu este posibil nuntirea unor lumi diferite i cu aspira ii variate. Marcile eului liric sunt numeroase. Tehnica folosit de poet este cea a povestirii in ram sau a povestirii in povestire. Cele dou personaje apar in unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal. o jum tate apolinic i una dionisiac . de Ion Barbu Poezia este o balad cult . Dionisiacul reprezint spiritul misterios. st panit de un ideal inalt. poetica. Soarele simbolizeaz via a ra ional . ordine. nu strivesc . Menestrelul (trubadurul) este rugat s cante o poveste de iubire. Apolinicul inseamn tendin a spre ra iune. un spa iu izolat. cat si imbogatesc . Povestea de dragoste neimplinit a celor dou personaje este inserat in cadrul pove tii de iubire implinite.i exprim in mod direct sentimentele. verbele la persoana I singular. Povestea de dragoste neimplinit a celor dou personaje este inserat in cadrul pove tii de iubire implinite. a caror forma negativa sugereaza respingerea ferma a atitudinii de lamurire a misterelor lumii. Riga Crypto i lapona Enigel. echilibru. Ilustreaza conceptual operational lirism obiectiv. Ilustreaza conceptul operational poezie epica. iubesc . eroii sunt voci ale poetului). tr irile extatice. Poetul i i alege personajele apar inand unor regnuri diferite pentru a sugera imposibilitatea dragostei lor i totodat antiteza dintre cele dou lumi. Balada mai este numit i cantec b tranesc de nunt . Poezia este o demonstra ie a ideii c nu este posibil nuntirea unor lumi diferite i cu aspira ii variate. armonie.

este mediocru. Personajul principal este Manoil. V. personajele transgresand planurile temporale pana in camera de creatie a autorului. in final. deznod mant vesel. 2. care trece din man in man . Piesa se incheie intr-o not comic . Exist diferite situa ii comice. Nae Ca avencu este pus ca s conduc manifesta ia in cinstea lui Agami Dandanache. ea se transform intr-o important surs a comicului. Caragiale folose te procedee specifice teatrului clasic. Textul este structurat pe mai multe niveluri. . In acest sens. de salon. generand i intre inand intriga. de intrig . grotesc . de I. Caracteristici: 1. ap rut in Antichitate. altele interferente. Observarea discrepan ei intre aparen i esen produce efecte comice. Tipurile de personaje reflect anumite defecte de caracter sau vicii. postmodernismul prive te modul in care autoritatea unor entit i ideale. Dac modernismul se recomand drept apoteoz a c ut rii unei estetici de c tre Iluminism.. 6.L. de moravuri. Caragiale Comedia specie a genului dramatic. 6 i. personajul este confruntat cu false probleme. este o epopee in douasprezece canturi. raportate mereu la prezent. intampl ri. in care se identifica un amalgam de intamplari romantice intr-o epoca prepasoptista. avand defecte morale care sunt satirizate. O scrisoare pierdut . unele delimitabile. Ilustreaza conceptul operational postmodernism. iar personajele. Poezia se vrea a fi un mod impersonal al Lirei. Alecsandri. o filosofie sau o condi ie existen ial . Pristanda poli aiul slugarnic. Shakespeare. este sl bit ulterior prin procesul de fragmentare. acum se impac . I. prin referire la o oper literar studiat . cu Agami Dandanache).L. care prezint personaje. Personajele vor s par altceva decat sunt. i deconstruc ie. la coinciden (Dandanache utilizeaz acela i instrument de antaj ca acela la care recurge Ca avencu). sec. Moda retrospectivei tematice si stilistice practicata de postmodernisti scoate la iveala specii si genuri literare uitate. Exemplific tr s turile speciei dramatice comedia. Postmodernismul este o mi care artistic . care mai inainte au fost in conflict. 80. diferite gre eli de exprimare care produc rasul. f cand apel la incurc tur (determinat de pierderea banului). Tipuri: comedia de situa ii. 5. Trahanache so ul incornorat. Prefer s pun in centrul ei problemele esen iale i nu cele care te exprim pe tine (obiectivitate. 4.Poezia lui Barbu tinde spre esen e. la quiproquo (inlocuirea lui Ca avencu. avand un final fericit. de caracter. Zoe femeia adulterin . prin vorbele lui Pristanda. ref and pacea. eroic . ca etic dar i ca epistemologie a autorit ii ra ionale. consumerism. contribuind la men inerea tensiunii dramatice. uneori numite metanara iuni. 3. ap rut dup Modernism sau ca o reac ie la acesta. Poemul "Levantul". stil parodic. o adevarata replica la "Tiganiada" lui Ion Budai-Deleanu. care este luat prizonier de piratul Iaurta Chiorul in timp ce calatorea de la Corfu la Zante. -obiectiv i muzical 79. Prin dispari iile repetate i eforturile personajelor de a o recupera. prin referire la un text liric studiat. starne te rasul. nu inofensive: Curat constitu ional . conflict intre aparen i esen . moravuri intr-un mod care starne te rasul. Ca avencu demagogul etc.Hr. impersonalizare). Autori: Aristofan.Caragiale. Conflictul este produs de pierderea scrisorii trimise de Tip tescu lui Zoe. conflict derizoriu (nesemnificativ). Scrisoarea este un adev rat personaj.

. primesc ! dar s nu se schimbe nimica. candidatura de deputat. Farfuridi i Branzovenescu. de nume.centru a venit o dispozi ie prin care se cerea s fie trecut pe lista candida ilor un oarecare Agamemnon Dandanache. INTRIGA comediei este declan at de g sirea acestui document misterios scrisoarea de amor a prefectului c tre Zoe. Cuvintele sunt deformate. poli aiul ora ului care ii raporteaz lui tefan Tip tescu.ticuri verbale: .nonsensul: . prefectul jude ului c i-a indeplinit misiunea pe care o avusese. 81. plebiscit).scrisorica de amor furat de la Cet eanul turmentat care o g sise pe strad . Nae Ca avencu. doi membri ai partidului. remunera ie. dar lipse te cu des var ire. Forme ale comicului : umorul. ins promite c o va inapoia dac va fi ales deputat. s-a dovedit a fi mai tic los decat Ca avencu. dar nu le iart acele defecte care le face ridicole.Expune subiectul unei comedii studiate. de I. din lips de instruc ie: famelie. se tem de tr dare i au trimis. de situa ie sau de limbaj). .contradic ia in termeni: Dup lupte seculare care au durat aproape 30 de ani. Zaharia Trahanache r spunde la antaj cu antaj deoarece descoper o poli falsificat de Ca avencu prin care acesta i i insu ea ilegal bani de la o funda ie. Caragiale Comicul categorie estetic . DESF URAREA AC IUNII este declan at de Ca avencu care amenin c va publica scrisoarea in ziarul s u.. Tipuri de comic : de situa ie.la centru o anonim pe care prefectul a reu it s o opreasc la timp. ironia. Subiectul comediei este realizat pe baza comicului de situa ie in care sunt puse personajele... dup ce a ordonat perchezi ionarea i arestarea lui Ca avencu. A. sarcasmul. Comicul de limbaj este provocat de: .. El aflase c Nae Ca avencu este in posesia unui document important care va face posibil alegerea acestuia in Camera Deputa ilor.asocia ii incompatibile: Industria roman e admirabil . PUNCTUL CULMINANT s-a declan at atunci cand de la .In cele din urm . O scrisoare pierdut .Caragiale i i iube te personajele.prezen a numeroaselor gre eli de vocabular. pe care a g sit-o intampl tor. a incercat s -i ofere diferite func ii in stat.. ori s se revizuiasc . eful filialei partidului din acel jude . intre adev r i minciun . Noul candidat. dar acesta a refuzat.De aceea. el il antajeaz pe prefect cu . de caracter. avocat din opozi ie i directorul ziarului . Ca avencu a reu it s ob in promisiunea Zoei Trahanache pentru a candida la func ia de deputat deoarece aceasta se temea c va fi compromis moral in societate.Autorul folose te ca moduri de expunere predominante dialogul i monologul. intre scop i mijloace. e sublim . Comicul provine dintr-o neconcordan intre aparen i esen . ce desemneaz un fenomen care starne te rasul i care nu pericliteaz existen a celor implica i.. DEZNOD MANTUL este declan at de situa iile comice care au ap rut. satira. tefan Tip tescu.mai trebuie -alt dat 82. adresant.Dandanache nu inapoiaz scrisoarea pentru c .vrea s ob in . so ia lui Zaharia Trahanache. andrisant. grotescul. plebicist (familie.. Dandanache..A. mai ales neologismele. Ac iunea se petrece in capitala unui jude de munte la sfar itul secolului XIX-lea. . deoarece a ajuns pe list antajand un politician important tot cu o scrisoare de amor.inc lcarea regulilor gramaticale i a logicii . cu orice pre . de limbaj. Ilustreaz comicul (de caracter.Il prezint pe Ghi Pristanda..R cnetul Carpa ilor. renumera ie. EXPOZI IUNEA.L. . prin referire la o comedie studiat .conturate prin comicul de caracter i comicul de limbaj.

mai mult. in Fran a i in Germania. Comicul de situa ie rezult din fapte neprev zute i din prezen a unor grupuri insolite: . Blaga realizeaza o drama moderna pe tema conditiei creatorului de arta.Trahanache: ave i pu intic r bdare.cuplul Farfuridi.incurc tura (pierderea scrisorii). c. Mesterul trebuie sa aleaga intre pasiunea pentru creatie si iubire. cu iubirea si cu sine insusi. . Conflictul interior. constient de caracterul irational. intre for e adesea egale. 16-17). cu precursori in Anglia epocii elisabetane (sec. Ilustreaz conceptul opera ional de dram . banuiesc ca mesterul si-ar fi anuntat sotia despre juramantul facut. Blaga foloseste metafora femeie-biserica care trimite la vocatia creatiei. prin intrebarile pe care si le pune. amestec de tragic i comic.cine o cere? Din lumina Dumnezeu nu poate s-o ceara fiindca e jertfa de sange.quiproquo-ul (inlocuirea lui Ca avencu prin Dandanache). din adancimi puterile necurate nu pot s-o ceara fiindca jertfa e impotriva lor . El face din Manole un personaj tragic. d. i de natur psihologic . intr-un text dramatic studiat. Astfel moartea mesterului nu este un accident ca in balada populara ci este o moarte voluntara. 83. Blaga reface structural semnificatiile baladei populare incat se poate vorbi de o asimilare totala a mitului. prin starile sufletesti atat de contradictorii prin care trece (consternare. Blaga depaseste schema mitica prin gandire filozofica si tehnica expresionista. Numai prin disparitia creatorului se poate impune o opera de arta. Dintre toate sotiile Mira este aceea care apare pentru a impiedica un omor care i se pare impotriva firii. a nasterii. de Lucian Blaga Drama = specie a genului dramatic care apare in a doua jum tate a secolului al XVIII-lea. Femeia este eterna prin destinul ei de a da viata. deznod mantul este mai apropiat de realitate decat in tragedie sau comedie. protagonistul este un caracter complex.Ghi Pristanda: curat murdar. intrig . . curat constitu ional. Creatia presupune insa nu numai sacrificarea celuilalt (Mira) ci si sacrificiul de sine. datorat unor interese. . 84.orice scen in care apar efecte comice. Asemenea lui Eminescu.. Astfel biserica este simbolul creatiei care invinge timpul. Blaga a publicat aceasta piesa in 1927. speranta. Dramatismul personajului rezulta din plasarea lui sub semnul unei serii conflictuale si a interogatiei absolute. . imbinand tr s turi pozitive i negative. Mesterul Manole.triunghiul conjugal: Zoe-Tip tescu-Trahanache. Astfel mesterii se revolta impotriva lui Manole si vor sa abandoneze constructia. frenezie creatoare. Este necesara deci o asimilare totala in creatie si mesterul este constient de acest lucru. aceea de a alege intre pasiunea devastatoare pentru creatie si iubire. absurd al jertfei care i se cere: Jertfa aceasta de neinchipuit . .Branzovenescu. dragoste de viata. . durere. b. cu Divinitatea. Pornind de la elementele mitului popular. Caracteristici: a. Astfel personajul este in conflict cu porunca oficiala. El a prelucrat un mit de intensa circulatie: mitul creatorului. atitudini i sentimente contrare. o ideologie. secatuire sufleteasca).evolu ia invers (Ca avencu). scen . . Ba. optiunea intre pasiune si iubire este amplificat de conflicte secundare. Blaga isi pune personajul intr-o dilema tragica. Analizeaz construc ia subiectului (conflict dramatic. conflictul este puternic. Conflictul dramatic infruntarea dintre dou sau mai multe personaje dintr-o pies de teatru. rela ii spa iotemporale). prin referire la o oper literar studiat . o dogma. bucurie. Blaga multiplica conflictul realizand o adevarata serie conflictuala. Personajul este complex prin framantarile sale dramatice. cu pasiunea pentru creatie.

dupa numele calugarului bulgar Ieremia Bogomil. Ie irea din conflict nu poate avea loc decat prin moartea eroului. 85. Prin limbaj: . ca in balad . i de aici caracterul tragic al acestuia. devoranta pasiune pentru construc ie. iar nu o sinucidere. Comenteaz dou modalit i specifice de caracterizare a personajului dramatic. sau o moarte accidental . pe de alta. Neastamparul demonic care-l stapaneste pe Manole pentru a realiza un lacas de preamarire pentru divinitate este infruntat de Bogumil . de I. toate indirecte: 1.simbol al Voca iei creatoare .un conflict starnit de clarificarea in vis a cauzei pr bu irii zidurilor. intre datorie i pasiune. Conflictul piesei lui Blaga e tragic pentru c e f r ie ire. f r indoial . reprezentat de Dumnezeu. Mira cunoa te fr mantarea interioar a so ului s u i a in eles sfatul stare ului Bogumil. ceea ce denot o gandire plat i o anumit iner ie a personajului. Doctrina concepe puterile supranaturale ca expresie a doua principii universale: al binelui. Conflictul dramei incepe in momentul in care intr in scen Mira.. reprezinta fortele magice. cunoscuta sub numele de bogomilism. intensa dragoste pentru via . si al raului. f cand din personajul s u un erou de tragedie antic . Manole refuza ideea. intriga desemneaz complica iile ap rute pe tot parcursul desf ur rii ac iunii. Magicul explica faptul ca zidurile se surpa pentru ca nu sunt contracarate de o alta forta. cum am fi tenta i. dar in acela i timp i i d seama i de puternica dragoste ce-i leag pe cei doi so i. i nu pe oricine. O scrisoare pierdut . Intre cei doi so i are loc un schimb de replici. prin motivul jertfei. reprezentat de Satana.mai mult prin sugestie .exterior: intre dou personaje. me terul e anulat ca om. de asemenea.care dezleaga enigma nerealizarii prin jertfa de om. pe de o parte. un personaj ce simbolizeaza mentalitatea primitivului care. de a sacrifica un om. pentru frumuse ea i puritatea ei. defect de vorbire care nu se potrive te cu statutul lui social: Asa e. anuntat de staretul Bogumil si de Gaman. . Elementele conflictului sunt. Caragiale La Caragiale. s credem.i Mira simbol al vie ii. aflat in lupt cu propriul s u destin.prin limbaj 2. prin referire la un text literar studiat. precum ave i pu intic r bdare . al purit ii omene ti: biserica i Mira sunt cele dou "jum t i" ale personalit ii eroului. pentru ca Gaman intruchipeaza si un personaj in actiune. ceea ce va adanci conflictul dramatic. Blaga va insista asupra acestor fr mant ri interioare.. din care Manole in elege c sfatul stare ului Bogumil nu e lipsit de talc. acolo unde balada rezolv aparent simplu . Gaman este.Dandanache e peltic. Intriga se contureaza inca din primul act. F r una din ele. Intriga elementul care declan eaz ac iunea intr-un text dramatic. poate. Manole este obligat de jocul sor ii s aleag intre biseric . so ia lui Manole. cu necesitatea. In terminologia teatral . o moarte necesar . 26 interior: intre ra iune i sentiment.L. Constat m deci un echilibru perfect al for elor conflictului. Intreaga desf urare a ac iunii relev condi ia tragic a creatorului de valori durabile. intre un personaj i destin. intalnim frecvent ca modalit i de caracterizare preferate de autor urm toarele procedee fundamentale. Bogumil semnifica doctrina religioasa cu originea in Asia Mica. care pentru Manole e ira ional . el e de natur interioar .prin nume. toate intruchipate de Mira. la care contribuie i G man in visurile sale. Gaman asista in somn la manifestarile spiritelor negative. . al dragostei. Acum conflictul e clar i definitiv instalat. izvorat din infruntarea lucidit ii me terului care construie te inc multe altare. in O scrisoare pierdut .Conflictul poate fi: .Zaharia Trahanache are ticuri verbale. in conceptia lui Blaga. a adar. ci pe propria-i so ie.

care se bucura de acelea i avantaje constitu ionale.i incultura i lipsa de instruc ie: bampir. curat constitu ional. Indicii spa io-temporali vizeaz crearea unui cronotop. demagogia celor ce pretind c le pas de soarta republicii. mimica personajelor.Pristanda folose te frecvent termeni populari. in care afl m despre iubirea dintre Alta i Cellino. evenimentele evolueaz cronologic. iar neologismele le deformeaz . Ins intriga nu are aceea i densitate de fapte ca in teatrul clasic. ci i plecarea la lupta a lui Pietro. In scen . teroarea Inchizi iei.Nae Ca avencu demagogia personajului. cum este secven a in care Nicola relateaz cum i-a ucis so ia adulterin cu 17 lovituri de cu it. Pietro se intoarce la Alta. ca in comedie.Zaharia Trahanache numele lui sugereaz zahariseala i capacitatea de a se modela u or. astfel c mi carea scenic trece in plan secundar. textul. gestica. in ultimii ani de dinaintea c derii ei ca republic . Tr dat de ceilal i c pitani i inlocuit de Elmo. Subiectul dramatic este construit gradat. faptul ca situa ia final nu se suprapune celei ini iale. principala sa caracteristic . dar exist secven e narative ce reconstruiesc trecutul personajelor. Unele au rol de mise en abime.Farfurdi i Branzovenescu numele lor au rezonan e culinare i sunt derivate cu sufixe onomastice grece ti i romane ti. famelie. nume ce trimite la ca persoan care vorbe te mult. altele l muresc rela iile dintre cei trei componen i ai triunghiului erotic. Titlul puncteaz astfel scena ac iunilor. chemat de Gralla pentru a-i prezenta stadiul preg tirilor pentru lupta de a doua zi. Nicola i Alta in locuin a conduc torului flotei. discutand depre trecutul lor comun de sclavi i pira i i despre treptele sociale urcate de Gralla pan la statutul actual. dup ordinele superiorilor: Trahanaua e o coc moale. Drama de Idei ACT VENETIAN. ar tand iretenia lui. moda sigisbeiului care inso e te doamnele din inalta societate la evenimentele sociale sunt numai cateva aspecte ce recompun atmosfera epocii. de Camil Petrescu. Pristanda numele personajului este luat de la un joc moldovenesc in care se bate pasul intr-o parte i-n alta f r s se porneasc niciunde. Subiectul dramatic se desf oar pe parcursul a trei acte.puicusorule. schema dramei constand in succesiunea revela iilor din con tiin a personajelor. mai ales regionalismele. ceea ce anticip evolu ia rela iei Alta-Pietro.Expunde subiectul unei drame studiate. Desf urarea ac iunii vizeaz nu numai confruntarea celor doi. 86. dinamica lor interioar . Vene ia degradat de la sfar itul secolului al XVIII-lea. dintre limbajele scenice. care ii m rturisise lui . autorul preferand un astfel de fundal pentru a accentua antiteza dintre spiritul incapabil de compromisuri al protagonistului i imoralitatea societ ii in care tr ie te. timbrul vocii). tr dandu. legea pl cerii. Ticul s u verbal produce asocia ii comice: curat murdar. Prin nume: . . conduc torul fregatei Vellocitta. al moravurilor reprobabile. pe fundalul a dou tablouri. unde conflictul se rezolva printr-o solu ie de compromis. elementele de comunicare paraverbal (intona ia. ce simte c adversarul de azi poate fi prefectul de maine. a a cum am ilustrat mai sus. . este sugerat prin numele de Ca avencu. amestecul clientelei politice a vremii. autorul preferand. renumera ie. in pasaje autoreflexive. Expozi iunea ii prezint pe Pietro Gralla. Centrul artelor de odinioar a devenit aici un loc al lipsei de scrupule. curat condei. c-am intors-o cu politica? . in rememor ri. ce men ine tensiunea scenic i are drept consecin evolu ia protagoni tilor. in timp ce Alta i Cellino se intalnesc intr-un chio c pe mare. a a cum sunt cele din Actul al IIlea. catrindal . Intriga coincide cu venirea lui Marcello Mariani. Personajele camilpetresciene se consum in confrunt ri in care i i expun mentalita ile. al superficialit ii: preocuparea pentru vestimenta ie i pentru cosmetizare (este moda perucilor i a tenurilor pudrate).

act I ) : fizic 40-50 ani . lipsa de logica. nas puternic . fierbere interioara . agresiv. Este tipul politicianului demagog. moral sinceritatea . eu m-am inselat ( Pietro Gralla descopera faptul ca propriul sistem de valori este incompatibil cu lumea reala si se hotaraste se isi reierarhizeze propriile valori) . de Ion Luca Caragiale Nae Catavencu Nae Catavencu este reprezentantul tinerii burghezii locale. Caracterizeaz un personaj dintr-un text dramatic studiat (la alegere: comedie. lipsa de logica. Pentru a castiga lupta politica. in stare de orice pentru a-si atinge scopul. Este tipul politicianului demagog. O scrisoare pierduta. gura mare . personaj ce ilustreaza drama intelectualului ce cauta absolutul in iubire (ca si Stefan Gheorghidiu ) si care intra in conflict cu sine si ceilalti . ACT VENETIAN. Deviza sa este scopul scuza mijloacele. El este mereu pregatit sa schimbe masca. progres. sa planga. Este directorul ziarului Racnetul Carpatilor. a spus nemuritorul Gambetta . popor. Catavencu este un actor desavarsit: cand se urca la tribuna. stapanit de o dorinta profunda de parvenire politica. Notiunile de tara. supus. sa influenteze ascultatorii.Caracterizeaza personajul preferat dintr-o comedie studiata. Deviza sa este scopul scuza mijloacele. stapanit de o dorinta profunda de parvenire politica. 87 . tanar inteligent si independent. sa planga. Atata vreme cat are scrisoarea este orgolios.i reg si echilibrul interior. iar Cellino in elege c superficialitatea nu se confund cu esen a. orice sentiment. de Ion Luca Caragiale Nae Catavencu Nae Catavencu este reprezentantul tinerii burghezii locale. Catavencu stie sa simuleze orice emotie. O scrisoare pierduta.i injunghea so ul reprezint punctul culminant. iar deznod mantul o inf i eaz ca pe o femeie dispre uit de ambele personaje masculine. Principala trasatura a lui Catavencu este capacitatea de a se adapta la orice situatie. Dupa ce pierde scrisoarea devine umil. progres. el isi intra in rol. reprezinta pentru el simple lozinci in lupta electorala: 88. Catavencu nu ezita sa foloseasca santajul. forme ale dramaturgiei in teatrul modern). orice sentiment. Gralla pleac pe mare.Cellino intensitatea sentimentelor ei de dragoste. agresiv. Catavencu nu ezita sa foloseasca santajul. Atata vreme cat are scrisoarea este orgolios. Modalitati de caracterizare a personajului : Directe: -portretul lui Gralla realizat de autor in didascalii (scena I . reprezinta pentru el simple lozinci in lupta electorala: 89. Discursurile sale pun in evidenta demagogia. incultura. Discursurile sale pun in evidenta demagogia. El este mereu pregatit sa schimbe masca. Indirecte: . corupt. Catavencu stie sa simuleze orice emotie. Este directorul ziarului Racnetul Carpatilor. gandeste lucid . inalt . apparent calm si echilibrat . supus. sa influenteze ascultatorii. -autocaracterizare vezi reveletia : Nu tu mai inselat . corupt. candidatul grupului.Caracterizeaza un personaj dintr-o drama studiata. el isi intra in rol. ce se afl acum succesiv in raportul de ini iator-ini iat: Pietro are de inv at de la Cellino lec ia adapt rii sociale. impulsivitatea . candidatul grupului. lingusitor. Dupa ce pierde scrisoarea devine umil. Notiunile de tara. nu poarta peruca epocii . inflexibil. Pentru a castiga lupta politica. El stie sa se emotioneze. Catavencu este un actor desavarsit: cand se urca la tribuna. in stare de orice pentru a-si atinge scopul. inflexibil. lingusitor. de Camil Petrescu Personajul principal al acestei drame este PIETRO GRALLA . Gestul Altei de a. popor. Principala trasatura a lui Catavencu este capacitatea de a se adapta la orice situatie. incultura. dram . El stie sa se emotioneze. tanar inteligent si independent. In final. a spus nemuritorul Gambetta . cu speran a de a.

Numele lui Camil Petrescu se leag . pe fundalul a dou tablouri. intr-o text literar studiat. astfel c mi carea scenic trece in plan secundar. Ilustreaz elementele de compozi ie a textului dramatic (act. textul este structurat in trei acte. singurele in care intervine naratorul. sigisbeu care prefera cantitatea calitatii si care devine un simbol al decadentei Venetiei 90. Zoe. cu un con inut grav. Un prim argument ce ilustreaz caracterul modern al piesei este tematica orientat spre interior: drama intelectualului aflat in c utarea absolutului in dragoste. spiritul de initiativa si de sacrificare al lui Pietro Gralla si superficialitatea si lipsa de vointa a lui Cellino (ajuns conducator al fregatei Velocita nu prin merite personale . Tehnica este cea a amplificarii treptate a conflictului. ilustrand cu fidelitate complexitatea vie ii reale i avand un conflict puternic.pe teme strategice vezi antiteza dintre profesionalismul . dar si altele secundare (cuplul Farfuridi-Branzovenescu se tem ca nu sunt considerati membri . Tema ei este demascarea prostiei umane si a imoralitatii publice si private. 91. Act Venetian.Ap rut in anul 1919. indica ii scenice).a) dialogul Pietro Gralla Nicola din prima scena : prezinta drumul parcurs de Pietro Gralla pe treptele scarii sociale pana la statutul de conducator al flotei venetiene (pirat .L. Drama este o specie dramatic in versuri sau in proz . cavaler al Ordinului de Malta . ceea ce implic automat folosirea monologului i a dialogului ca modalit i de expunere predominante i prezen a numeroaselor indica ii scenice. in teatru. prin faptul c este scris pentru a fi pus in scen . care vede in Alta o monada imediat urmatoare celei divine .. Ins intriga nu are aceea i densitate de fapte ca in teatrul clasic. Tensiunea scenic realizat prin confruntarea dialogic . textul. autorul preferand.pe tema dragostei vezi antiteza dintre conceptia absolutista a lui Pietro Gralla . replic . Subiectul dramatic se desf oar pe parcursul a trei acte. pe fundalul unei agitate campanii electorale. Camil Petrescu. a c ror ac iune este proiectat in dou tablouri: primul i al treilea au ca fundal palatul in stil renascentist al lui Pietro Gralla. devotamentul . b) confruntarea directa cu Cellino (Marcello Mariani) . din opozitie. de crearea unei specii inedite: drama de idei . orientat p spre exterior. prin revela iile personajelor. spre refacerea tabloului moravurilor unei epoci. Un al doilea argument de modernitate il constituie reducerea mi c rii scenice (in defavoarea spectacolului dramatic). inscriindu--se intre comediile de moravuri si de caracter. sclav) . care da unitate operei. Intre avocatul Nae Catavencu. mimica personajelor. Scriitorul creaza un conflict fundamental (pierderea scrisorii). uit i minimale delimitate de modificarea num rului personajelor prezente pe scen in diversele momente ale firului epic. prin referire la o oper literar studiat . O scrisoare pierduta. in primul rand. ce permite individualizarea personajelor. Act vene ian este o oper dramatic prin caracterul fictiv. Piesa este remarcabila. al doilea un chio c pe mare. Actele sunt la randul lor divizibile in scene.Caragiale e o comedie si evoca viata publica si de familie de la sfarsitul secolului al XIX-lea. elementele de comunicare paraverbal (intona ia. scen /tablou. gestica. In literatura roman . perioada interbelic reprezint o etap a diversific rii dramaturgiei sub raport tematic i sub cel al formulelor estetice. accentuandu-se confruntarea dintre sistemele axiologice ale celor dou personaje. timbrul vocii). a adar. antogonismul sau : .Exemplifica formele de manifestare ale dramaturgiei in teatrul modern. a a cum am ilustrat mai sus. si conceptia lui Cellino . care aspira la o cariera politica. de I. dintre limbajele scenice. ci pentru ca se tragea dintr-o familie importanta a Venetiei ) . si grupul fruntas al conducerii locale (Zaharia Trahanache si Stefan Tipatescu) izbucneste un conflict iscat de pierderea unei scrisori de dragoste pe care Tipatescu i-o adresase sotiei lui Trahanache. situatia poate fi generalizata). apre deosebire de comedia lui Caragiale. Actiunea se desfasoara in "capitala unui judet de munte" (numele localitatii nefiind specificat. prin arta compozitiei.

Indicatiile scenice contureaza indirect personajele. delimitat de o ridicare i de o l sare de cortin . ipocrizia. falsitatea. Interesant este c personajele nu i i pun deloc problema destr m rii cuplului. de I. Prin dialog se prezinta evolutia actiunii dramatice. ci de pericolul de a fi publicat scrisoarea compromi toare de c tre Ca avencu. ceea ce sugereaza apartenenta la o tipologie si poate constitui punctul de plecare in caracterizare.i cunoa te fregata. ci pune fa in fa dou sisteme axilogice (de valori) complet opuse. ajuns conduc tor al flotei prin propriile merite. un partener care s il inlocuiasc in edin ele politice prelungite. ca urmare a repetitiei. Pietro apare ca un ambi ios luptator pentru onoarea Vene iei.Caragiale. In lista cu Persoanele de la inceputul piesei. se precizeaza. dar i i recompenseaz periodic capitanii. venerabilul pre edinte al tuturor comitetelor i comi iilor Zaharia Trahanache are in prefectul tefan Tip tescu nu numai un prietin .subdiviziune a unui act dintr-o pies de teatru. superficialite i iresponsabilitate. alaturi de numele semnificative. nu a participat la nicio lupt i nu a c l torit pe mare decat ca pasager. Confruntarea nu are resorturi sociale.i dep i criza. idealist al propriului sistem de valori. de putere politic . Complicatiile se amplifica din ce in ce mai mult. de credibilitate. Dintr-un intelectual inadaptat social. Act Venetian. dintr-o comedie studiata. Astfel. Stalp al puterii locale.Coana Joi ica. Conflictul interior al lui Pietro Gralla eviden iaz spiritul hipersensibil. . eu m-am in elat este fraza ce sintetizeaz principala schimbare a c pitanului. prin semnificatia gesturilor si a mimicii. aparitia lui Dandanache). Act subdiviziune autonom a unei piese de teatru.marcanti ai partidului lor. r mane un inving tor prin puterea de regenerare. Cellino nu. hiperanalitic i problematizant al personajului care are revela ia caracterului utopic. Replica . Conflictul dramatic principal are ca surs confruntarea lui Pietro. vorbind despre evolu ia cuplului ZahariaZoe. vorbim de fapt depre triunghiul conjugal Tip tescu-Trahanache. pe de o parte. Nu tu m-ai in elat. 93. delimitat fie de plecarea sau de venirea unui personaj. strategic . asa cum declar la sfar itul piesei. evolutiei inverse si interferentei diverselor serii de personaje aflate in conflict. Gralla va deveni un individ care g se te in interior resursele pentru a. pe de alt parte.Prezinta evolutia dintre doua personaje implicate in conflictul dramatic. spirit patriotic preocupat de soarta republicii. (tehnica bulgarelui de zapada) Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene. Camil petrescu. ci doar pe cea pierderii capitalului de influen . antagonist.Prezinta evolutia dintre doua personaje implicate in conflictul dramatic. aceasta il diferen iaz de eroii din alte piese camilpetresciene. dovedind lips de con tiin de cet ean.r spunsul dat de un personaj interlocutorului s u in cadrul unui dialog. protagonistul. i cea erotic . Dialogul se poart pe marginea a dou realit i: cea politic . care prefer sinuciderea in momentul anul rii idealurilor (Gelu Ruscanu din Jocul ielelor ). Echilibrul cuplului nu este ins periclitat de adulter.L. ocupatia personajelor. care in elege c realitatea infirm concep ia lui absolutist . 92. cu Cellino. La polul opus. statutul social. Unul dinre cuplurile cu cel mai mare impact in comedia O scrisoare pierdut este cel reprezentat de Zoe i Zaharia Trahanache: ei reprezint ipostaza familiei ce cultiv valori imorale precum adulterul. minciuna. dintr-o drama studiata. fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje. se definesc relatiile dintre personaje si se realizeaza caracterizarea directa sau indirecta. ci in primul rand un amant al so iei. tradarea. Scen . in a a fel incat de i este invins prin tr darea Altei. fie de modificarea locului sau a timpului ac iunii. militar . O scrisoare pierduta.

). intimidandu. si determinad existenta unui stil romantic in mobilier. sinestezia. melancolia. Apare ca atitudine impotriva epigonismului eminescian i a s m n torismului. realismul. muzicalitatea. singur tatea. I i trage sevele din poezia eminescian .reprezint o grupare larg de scriitori i opere. Poemele bacoviene sunt pline de o invazie de vaiete. parcul. ploaia. romantismul exalta sentimentul si fantezia. Visul si exotismul. din traditii folclorice. Dacia literar . simbolismul. Simbolismul romanesc este influen at de cel francez.reprezint o grupare larg de scriitori i opere. ca reac ie impotriva poeziei prea retorice a romanticilor. prin preferin a pentru o anumit tematic i prin modalit i stilistice distincte. Poezia simbolist romaneasc este o poezie citadin . Curent literar. ale individului. sustineau valorile sensibilitatii.Specific comediei. Romantismul s-a extins treptat in principalele tari europene. dar i prin combinarea elementelor de statut social i psihologic. particularit i de limbaj sau nume. parnasianismul. spleen-ul. parnasianismul. noroiul.clasicismul. dadaismul etc. negru. care se inrudesc substan ial prin numeroase tr s turi comune de ordin ideologic i artistic. in a doua jum tate a secolului al XIX lea. ca opozitie la clasicism. Natura patrunde masiv in creaiile romantice. Curente literare:. romantismul. redactor M. De asemenea. coresponden ele (poezia Numai poetul. Reperele lumii bacoviene sunt: cerul de plumb.i adversarii. manipuland to i b rba ii fie prin specularea sl biciunilor afective.. Trahanache nu este numai incornoratul i tic itul.clasicismul. cimitirul. ci mai ales politicioanul abil care prin firea calm i ticul ai pu intic r bdare! ca tig timp de reac ie. precum i ca reac ie la poezia rece a parnasienilor. fiind individualizate prin comportament. A aparut in perioada . incercau sa elibereze creatia artistica de rigiditatea canoanelor si a conventiilor clasice. prin referire la simbolismul romanesc. naturalismul. aparuta la 30 ianuarie 1840. fie prin voin a de fier. in vreme ce pe clasicisti ii interesau numai caractarele umane. Ilustreaz conceptul opera ional curent literar. Sonoritatea bacovian este de un tip aparte. dadaismul etc Romantismul este un important curent literar si artistic. violetul. Ilustreaz conceptul opera ional curent literar. romantismul. toamna. ploaia. muzica. Kog lniceanu. negrul i galbenul. dar dep esc totu i schematismul teatrului clasic. in imbracaminte etc. din istorie si chiar din miturile si legendele unor popoare indepartate. Romanticii preconizau o literatura inspirata din realitatile nationale. ale naturii. expresionismul.. parcurile. Motive: singur tatea. realismul. In timp ce clasicismul este un curent al ratiunii. care se inrudesc substan ial prin numeroase tr s turi comune de ordin ideologic i artistic. Expune doctrina estetica promovata de revista Dacia Literara. expresionismul. ci mai ales femeia voluntar care conduce din culise intraga via politic a ora ului. Culorile preferate bacoviene sunt: albul. 94. care a cultivat sugestia. prin referire la ideologia literara romantica. 96. Cel mai reprezentativ poet simbolist de la noi este George Bacovia. frunzele. in opozi ie cu temele cultivate de crea ia s m n torist . culorile. 95. obsesia i spleen-ul. a pieselor de teatru sau in versurile poeziilor unor personaje si probleme ce reflectau epoca de dupa Marea Revolutie Franceza din 1789. Zoe este nu numai cocheta i adulterina. Curente literare:. Simbolismul este un curent literar ap rut in Fran a. prin preferin a pentru o anumit tematic i prin modalit i stilistice distincte. boala. Curent literar. monotonia. interesul pentru taramuri indepartate reprezinta teme ale romantismului. aparut in Anglia. Franta si Germania in prima parte a secolului trecut. naturalismul. simbolul. plansete i oapte. ambele personaje ilustreaz tipuri umane. simbolismul. cuprinzand toate artele si chiar unele domenii ale vietii sociale. ambiguitatea. dand totodata acces in paginile romanelor.

domeniul limbii T. care veniser de la studii din str in tate: Titu Maiorescu. c) natura. A avut revist proprie. bunavestire i nu blagove tenie. Acesta con ine urm toarele puncte: 1. epitete. Dorin a de a unifica limba roman literar . afirmand despre pasteluri c sunt o podoab a literaturii romane . Negruzzi (Scrisori. 2. Frumosul fiind ideea imbracata in materie sensibila. Junimi tii au avut preocup ri in trei domenii: 1. Mihai Eminescu. Prezint rolul Junimii i al lui Titu Maiorescu in impunerea noii direc ii in literatura roman din a doua jum tate a secolului al XIX lea. Ex: vom zice binecuvantare i nu blagoslovenie. Grigore Alexandrescu (fabule. Alexandru L pu neanul). Alecsandri. De i nu a f cut analiz pe text. el arat c acolo unde in limba roman exist pe lang cuvantul slavon un cuvant de origine latin trebuie indep rtat cel de origine slavon i p strat cel latin. 3. a sintetizat in anumite afirma ii valoarea i importan a celor mai buni scriitori ai vremii: 98. Se propun teme originale pentru literatur : a) istoria na ional . studiul insotit de o antologie de poezie.pa optist . Il nume te pe Vasile Alecsandri cap al poeziei noastre in genera ia trecut . Junimea junimismul Este o mi care literar i cultural de la sfar itul secolului al XIX-lea ini iat de ca iva tineri. Creang . b) folclorul i tradi iile. Petre Carp. cuvintele au rol determinant in formarea de imagini prin personificari. ap rut la 1 martie 1867 Convorbiri literare . Se pun bazele unei critici obiective ( vom critica opera i nu persoana Kogalniceanu). Reprezentan i: V. Maiorescu propune s se scrie in limba roman cu ortografie fonetic i nu etimologizant . in acela i timp sesizand apari ia unui om al timpului modern . care s con in produc ii literare de pe intreg teritoriul Daciei (revistele de pan atunci aveau o culoare local i erau influen ate politic). comparatii. T. Iacob Negruzzi. Acolo unde lipse te din limb un cuvant i trebuie neap rat introdus o anumit idee vom imprumuta din limbile neolatine.Prezinta rolul lui Titu Maiorescu la dezvoltarea limbii romane. toate alcatuind . urmarind intarirea conceptului de poezie si de valoare. Bolintineanu. Maiorescu este cel din 1872 Direc ia nou in poezia i proza romaneasc . in special din francez i italian . satire). Studiul este format din doua parti: Conditiunea materiala a poeziei si Conditiunea ideala face mai intai dinstictia intre poezia ca arta. ortografie fonetic se pronun a a cum se scrie. 5. cultura prin prelec iuni populare organizate de ace tia. imita ia ucide in noi duhul na ional Kog lniceanu 6.domeniul literaturii cel mai important studiu al criticului T. Dorin a de a se edita o revist . Contributiile estetice si critice ale lui Titu Maiorescu incep cu studiul: O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867 . Nevoia de a avea o literatur original i unitar pentru to i romanii. Se combat traducerile si imita iile: traducerile nu fac o literatur . 97. Vasile Pogor. prezint situa ia poeziei i a prozei romane ti de pan la el. frumuse ile patriei. Titu Maiorescu a impus o direc ie nou in literatura roman . Maiorescu s-a pronun at in ceea ce prive te neologismele intr-un articol din 1881 Neologismele. Slavici. comb tand mediocrit ile. 2. 4.1830-1860. Caragiale. D. ca Eminescu. 3. A sus inut tinerele talente. in acest studiu. C. pentru educarea maselor. menita sa exprime frumosul si stiinta care se ocupa de adevar. Theodor Rosetti A fost infiin at in 1863. Introduc ia la Dacia literar este articolul-program al pa opti tilor.

In perioada interbelica. conform c reia civiliza ia i cultura se propag prin imita ie de la superior la inferior. disperarea. Lovinescu va accepta teroria formelor fara fond. tristetea. E. 1926-1927) i de cenaclul cu acelasi nume. as scriitorului de a folosi limba si imaginile artistice. modernismul presupunea: 1 trecerea de la romanul rural la cel citadin. inandu-se cont i de specificul romanesc. simboli ti. capacitate imaginativa si emotionala. Ea const in acea in l are impersonal . cultivat de exemplu de George Co buc. nou putand fi decat capacitaeta poetului. reali ti. Alecsandri. In Conditiunea ideala . promovate de E. exist 2 tendin e majore in literatur : . moartea. conceptia inalta privind intelegerea artei antice. forme proprii. Ideile lovinesciene vor fi restranse i publicate in Istoria literaturii romane contemporane i in Istoria civiliza iei romane moderne. Literatura trebuie s p r seasc tradi ionalismul s m n torist i gandirist i s se inscrie in modernitate cultivand inspira ia citadin . structurile din cultura mai dezvoltat . la o poezie care cultiv simbolul. Sbur torul va pleda pentru racordarea literaturii romane cu spiritul veacului. In concep ia lui Lovinescu. Criticul accept teoria formelor f r fond pe care o respingea Titu Maiorescu. desigur etapa evolutiei culturii. in acea obiectivare a cititorului.conditiunea materiala a poeziei. Expune ideile care stau la baza direc iei moderniste. 3 trecerea de la poezia epic . Obiectivele revistei erau promovarea tinerilor scriitori i imprimarea unor tendin e moderniste in evolu ia literaturii. tr ind emo ii estetice. Titu Maiorescu ocupandu-se de obiectul poeziei precizeaza ca acesta este totdeauna un simtamant sau o pasiune niciodata o cugetare exlusiv intelectuala . Criticul afirm primatul esteticului asupra eticului. Prezint tr s turi ale ideologiilor literare din perioada interbelic (modernism. tristetea. ura. 4 epicul va tinde spre o crea ie obiectiv (vezi cazul lui Rebreanu). i preluand noi forme promovate de literatura european . In studiul Directia noua in poezia si proza romana (1872). Remarca farmecul limbajului. subiectivismul extrem. ele urmarind a avea concentrare. Eminescu poet foarte tanar care publicase in Convorbiri Literare numai trei poezii. considerand c formele pot s . In studiul In contra directiei de azi in cultura romana (1868). Astfel dupa V. Deci iubirea. astfel incat la revist colaborau s m n tori ti. In perioada interbelic . bucuria. opunandu-se la introducerea neselectiva a formelor civilizatiei occidentale care nu pot duce la progres.i arate preferin a pentru vreo formul estetic anumit . 99. apoi se creeaz i un fond original.i creeze fondul. ca semn al celor alesi. mania constituie obiectul poezei. la literatura analitic .direc ia tradi ionalist reprezentat de revista Gandirea i de cercul gandiri tilor condus de . prin care uit de sine. Criticul atrage atentia ca sentimentele umane exprimate sunt eterne si universale: viata. pe care-l considera cap al generatiei trecute inscrie urmele lui M. criticul sugereaza o ierarhizare a valorilor incurajatoare. Mai intai se imprumut forma. 100. Lovinescu sus ine c imita ia simpl f r asimila ie nu are nici o valoare. 2 preocuparea pentru problematica intelectualului. parnasieni. Sbur torul refuz s . Titu Maiorescu fundamenteaza teoria formelor fara fond. Modernismul a fost promovat de revista Sbur torul (1919-1922. Moralitatea unei opere de art este de natur estetic i nu etic . modelele. Lovinescu. literaturii romane fiinda alta decat cea pe care a reprezentat-o Titu Maiorescu. tradi ionalism). Eugen Lovinescu este autorul teoriei sincronismului.

Vasile Voiculescu. Creang renun la tradi ionalul a fost odat ca niciodat . dup care se str duie te s ne explice de ce rudele nu se cuno teau intre ele (Craiul i Verde Imp rat). Ion Pillat.respingerea tradi iei. Exemple de curente avangardiste: dadaismul. . Camil Petrescu. inta suprem a unui popor este crea ia dup chipul i asem narea lui. Basmul Povestea lui Harap-Alb. alternanta. incipit.direc ia modernist cunoa te i ea dou orient ri: Mi c rile artistice care exprim o ruptur de tradi ie. 1926-1927. prin referire la conceptele din urmatoarea lista: secvente narative. C linescu Obiectivele revistei erau promovarea tinerilor scriitori i imprimarea unor tendin e moderniste in evolu ia literaturii. suprarealismul. Tudor Vianu. expresionismul. . Gandirismul: mi care literar dezvoltat in jurul revistei Gandirea . Caracteristici ale curentelor de avangard : . in lumea fic iunii. Teoria sincronismului Teoria formelor f r fond este sus inut de c tre criticul Eugen Lovinescu. joc de imagini. . Teoreticianul modernismului a fost criticul literar Eugen Lovinescu. Anton Holban. idealizarea trecutului na ional. Crainic distinge intre romantici i intelectualii europenizan i. suprarealismul. impotriva tradi iei.Prezinta constructia subiectului si a discursului narativ intr-o opera literara studiata. gandirismul. Tradi ionalismul voie te o cultur creatoare de valori autohtone. G. . Curente postromantice: simbolismul.constructivismul. final. Se pune accent pe ap rarea tradi iei.Nichifor Crainic. pauza descriptiva. episod. anticonservatoare. povestire sau basm cult. Spiritul critic se men ine. Autonomia esteticului (esteticul trebuie disociat de alte valori cum ar fi eticul i etnicul). N.spiritul de frond (opozi ie fa de trecut). Ion Pillat. sugereaz ideea c povestitorul n-a fost martor la evenimente i arunc asupra lor o umbr de indoial . Formula de ini ial are rolul de a introduce cititorul in lumea basmului. Revista a activat intre anii 1919. inlantuire. vis. Lucian Blaga. anticlasic . Cuvantul cic . Reprezentan i: Vasile Voiculescu. avandu-l ca redactor pe Nichifor Crainic. Se cultiv valorile na ionale. dimensiunea ortodox . dadaismul. Tudor Arghezi. de Ion Creang Incipit (modul in care incepe o oper literar ) i final (desemneaz partea final a unei opere literare i reprezint o concluzie a autorului) Formulele ini iale au rolul de a introduce cititorul in lumea basmului. care intemeiaz la Bucure ti revista Sbur torul i cenaclul cu acela i nume. Teme: interesul pentru folclor. 7. Criticul Eugen Lovinescu promoveaz o serie de scriitori tineri in revista sa: Ion Barbu. Sensul tradi iei in acest studiu. . Colaboratori: Cezar Petrescu. Curente literare: s m n torismul. romanticii afirmau poporul i erau interesa i de folclor. unde totul este posibil i nu ne mai mir m de nimic.forme de exprimare ocante. Termenul de modernism a fost impus in critica literar de Eugen Lovinescu. folosind un enun ca Amu cic a fost odat . atitudine modernist = atitudine antiacademic .spiritul ludic (de joac ) poemele lor mizeaz pe fantezie. dar impotriva tendin elor moderne. revista i cenaclul Sbur torul . poporanismul. elipsa. in timp ce intelectuali tii t g duiau poporul i abdicau de la autohtonism.1922.

In opera literara Hanu Ancutei . cine are bani bea i m nanc . 10. Perspectiva naratiunii la persoana I este subiectiva. iar cine nu. din povestirea Fantana dintre plopi mediul social. In lumea pove tilor. Subiectivitatea naratorului are ca efect lirismul naratiunii. El este un narator martor.Prezinta perspectiva narativa/ viziunea intr-o povestire studiata. faptul ca este recunoscut ca unul dintre ei. naratorul utilizand expresii si figuri de stil. de exemplu. de Mihail Sadoveanu. sexul i varsta i i pun amprenta asupra povestirii: Eram un om buiac i ticalos. carora li se adreseaza direct. dar este acceptat de ceilalti. pentru ca asista la tot ceea ce se intampla la han si ii urmareste pe fiecare. i a inut veselia ani intregi. Nu are nume. str veche): procurarea hranei. faptele sunt prezentate din perspectiva povestitorului naratiunii-cadru. naratorul implicandu-se puternic in relatarea faptelor si stabilind o legatura foarte stransa cu ascultatorii. ceea ce dovedeste pretuirea lor. devenind ascultator al fiecarei naratiuni rostite de ceilalti naratori. fericirea e asimilat i cu bel ugul gastronomic. de Mihail Sadoveanu. pentru c aici se joac alte reguli. cine se duce acolo bea i m nanc . Hanu Ancutei. . se uit i rabd . dar cititorul trebuie s se trezeasc la realitatea in care banul e st panul absolut. Perspectiva subiectiv pe care o are asupra relat rii vine ca o consecin a faptului ca este un narator-personaj. Om nevrednic nu pot s spun c am fost [ ] dar imi erau dragi ochii negri i pentru ei c lcam multe hotare. Iar pe la noi. Prezenta sa este redata prin utilizarea persoanei I in naratiune si confera iluzia autenticitatii. Experien a de via a a lui Neculai Isac. i acum mai ine inc . Formula are un umor amar i ascunde o obsesie ancestral (din vechime. care asista ca martor la seara de la han.Formulele finale au rolul de a scoate ascult torul/cititorul din lumea fic iunii i de a-l duce in lumea real in care binele nu mai invinge intotdeauna.