1. Prezinta trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata.

Trasaturile prozei romantice sunt : - inspiratia din istoria nationala - personaje exceptionale in situatii exceptionale - destinul de exceptie al personajului principal - personajul principal este alcatuit din contraste puternice - seria de antiteze - culoarea epocii - spectaculosul gesturilor, replicilor si al scenelor Opera literara Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi apartine prozei romantice deoarece intruneste toate trasaturile mai sus enumerate. Se inspira din istoria nationala, prezentandu-ne cei 5 ani ai celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu dintre 1564-1569. Ne prezinta un personaj exceptional aflat in situatii exceptional, cu un destin neobisnuit. Personajul este alcatuit din contraste puternice, cum ar fi blandete fata de sotia sa si tiranie, cruzime( schingiuieste si ucide boierii), siretenie si respecul fata de cuvantul dat. Antiteza cea mai puternica este intre domnitor si sotia sa, Ruxanda. El este tiran si crud, aprig si sangeros, pe cand Ruxanda este blanda si gingasa. Culoarea epocii este realizata prin detalii vestimentare si prin descrierea obiceiurilor ( in special in scena din biserica), care ne introduc in atmosfera timpului. Cateva replici spectaculoase sunt chiar motto-urile nuvelei: : Daca voi nu ma vreti, eu va vreau , Ai sa dai sama, doamna , Capul lui Motoc vrem , De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu . Scene memorabile ar fi : intalnirea dintre boieri si Alexandru Lapusneanul de la inceputul nuvelei, cand boierii incearca sa-l convinga sa se intoarca, dar domnitorul nu se lasa induplecat ; scena din biserica, unde Lapusneanul reuseste sa disimuleze cainta pentru toate faptele sale si sa-i pacaleasca pe boieri, scena ospatului, in care domnitorul porunceste ca toti cei 47 de boieri sa fie macelariti, iar din capetele acestora face o piramida. Un gest spectaculos este acela in care Lapusneanul isi invita sotia sa asiste la acest spectacol grotesc, precum si acela in care il arunca pe Motoc in mainile multimii pentru a fi sfasiat. 2. Prezinta trasaturile prozei realiste, prin referire la o opera literara studiata. Trasaturile prozei realiste sunt : - inspiratia din realitate - prezentarea veridica si obiectiva a lumii - naratorul este omniscient (stie tot ce gandesc si simt personajele sale) - se prezinta personaje cu o trasatura dominanta de caracter - obiectivitatea naratiunii - se respecta tiparele scrisului conventional Romanul Mara, de Ioan Slavici apartine prozei realiste, deoarece se inspira din viata targurilor de provincie , a breslelor din ardeal, de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Tema romanului este prezentarea eforturilor unei femei vaduve dintr-un targ transilvanean, Radna, de a obtine o pozitie sociala privilegiata intre micii negustori ai locului, prin harnicie si perseverenta, pentru a asigura un trai mai bun copiilor sai, Persida si Trica. Naratiunea este realizata la persoana a III-a, din perspectiva unui narator obiectiv, omniscient. Personajul principal, Mara, este tipul vaduvei intreprinzatoare si aprige, sau tipul femeii capitalist.Ea este energica, optimista, abordand orice noua situatie cu increderea in sfarsitul bun. Fiica ei, Persida, este acelasi tip ca si mama ei, o Mara juvenila , cum observa Nicolae Manolescu. Romanul are doua planuri : planul Marei si planul iubirii dintre Persida si Na l. Viata de familie a

Persidei este prezentata in alternanta cu viata lui Trica in familia lui Bocioaca, starostele cojocarilor. 3. Exemplifica trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata. Proza fantastica are urmatoarele trasaturi : - aparitia brusca a unui element misterios, inexplicabil, care perturba ordinea fireasca a realitatii - nelinistea si spaima personajelor, care se straduiesc sa inteleaga ce se intampla si sa gaseasca o justificare a evenimentelor - nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare - alternanta celor doua planuri : real si ireal pe tot parcursul naratiunii - disparitia limitelor de timp si spatiu - intretinerea tensiunii epice - finalul ambiguu - ezitarea eroului si a cititorului de a opta pentru o explicatie a evenimentelor Nuvela La tiganci, de Mircea Eliade apartine prozei fantastice, deoarece tema acestei opere este iesirea din timp. Personajul principal penduleaza intre real(spatiul bucurestean) si ireal ( gradina tigancilor, bordeiul si casa cea mare). a.Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita, repetata de 3 ori pe saptamana, de profesorul de pian, Gavrilescu. b.Al doilea episod marcheaza intrarea personajului in planul ireal (cand Gavrilescu intra in bordeiul tigancilor). Aici dispar limitele de timp si spatiu. Gavrilescu trebuie sa ghiceasca tiganca din cele trei : o tiganca, o grecoaica, o evreica. Esueaza, insa, pentru ca se rataceste in amintire, aducandu-si aminte de logodnica sa din tinerete, Hildegard, pe care o parasise, insurandu-se cu Elsa. c.Gavrilescu revine in realitate si constata cu stupoare ca trecusera 12 ani. Nu gaseste nici o explicatie pentru nefirescul evenimentelor d.Personajul se reintoarce la tiganci, in ireal, se reintalneste cu Hildegard si, impreuna calatoresc spre moarte Finalul nuvelei este ambiguu, o alta trasatura a fantasticului. 4.Argumenteaza apartenenta la specia literara basm cult a unui text narativ studiat. Basmul cult - este o specie narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori simbolice, cu actiune implicand fabulosul. - Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui - Personajele indeplinesc o serie de functii( antaganistul, ajutoarele, donatorii), ca in basmul popular, dar sunt individualizate prin atribute exterioare si prin limbaj. - Reperele temporale si spatiale sunt vagi - In basmul cult, stilul este elaborat, se imbina naratiunea cu dialogul si cu descrierea - Existenta unui tipar narativ care consta in : a. o situatie initiala de echilibru b. un eveniment care deregleaza echilibrul initial c. aparitia donatorilor si a ajutoarelor d. actiunea reparatorie (trecerea probelor) e. refacerea echilibrului si rasplata eroului Basmul Povestea lui Harap Alb , de Ion Creanga este un basm cult deoarece indeplineste toate criteriile de mai sus. Respecta un tipar narativ, care cuprinde : a. Situatia initiala de echilibru : existenta a doi imparati frati, unul avand trei feciori, celalalt trei fete b. Aparitia factorului perturbator : cartea primita de la Imparatul Verde, care, neavand fete, are nevoie de un mostenitor la tron. c. Aparitia primelor ajutoare : calul nazdravan si sfanta Duminica.

d. Actiunea reparatorie : calatoria lui Harap-Alb si parcurgerea probelor : aducerea salatelor din gradina ursului, aducerea pielii cerbului si aducerea fetei imparatului Rosu. Acum apar si celelalte ajutoare : Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila. Si imparatul Rosu il supune pe Harap Alb la cateva probe : casa de arama, alegerea macului de nisip, ghicitul fetei. Acum intervin si furnicile si albinele, alte ajutoare. e. Refacerea echilibrului si rasplata eroului Harap Alb este decapitat de Span si inviat de fata Imparatului rosu cu apa vie si apa moarta. Spanul este ucis de cal, iar eroul rasplatit primind tronul si pe fata Imparatului Rosu, cu care se casatoreste in final. Povestea lui Harap Alb este un basm cult prin reflectarea conceptiei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor, umorul si specificul limbajului 5.Ilustreaza modalitale de caracterizare a eroului dintr-un basm cult studiat. Danila prepeleac este personajul principal al basmului cu acelasi nume, scris de Ion Creanga. Acest personaj este diferit fata de eroul din alte basme cu care am fost obisnuiti, datorita complexitatii sale. Pe parcursul basmului, el se afla in doua ipostaze, una in care intruchipeaza prostia, fiind tipul prostului sau pacalitului, iar apoi urmand sa devina simbolul istetimii omenesti. Autorul il caracterizeaza direct spunand iara cel mai mic era sarac era lenes, nechitit la minte si nechibzuit la trebi .Putem extrage calitatile si defectele sale si din vorbele personajelor cu care intra in contact cum ar fi fratele sau care ii spune mare natarau mai esti .Astfel, in prima parte a basmului, Danila apare ca un personaj lenes, prost, care nu pare a fi un erou. Faptul ca schimburile intre diferite obiecte ii sunt dezavantajoase, in final alegandu-se cu nimic, evidentiaza prostia.In loc sa se intoarca acasa, el isi continua drumul cu speranta ca in final va reusi sa indrepte situatia,dar cum ghinionul il urmarea peste tot, ajunge sa faca mai mult rau decat bine. Limbajul sau, un limbaj popular, presarat cu regionalisme, arata ca apartinea unei lumi simple. In a doua parte a textului,caracterizarea indirecta se realizeaza prin faptele lui Danila dar si prin personajele cu care intra in opozitie. Caracterul eroului este acum in antiteza cu cel pe care il avea la inceput.Nu mai are rolul omului prost, ci din portiva, devine un simbol al istetimii omenesti. Incercand sa repare una din pagubele pe care i le-a facut fratelui sau(distruganu-i carul, si omorandu-i boii), se hotaraste sa se intoarca acasa si sa ii ceara iapa ca sa fuga cu ea in lume. Insa pe drum da peste un helesteu, unde ciopleste o cruce si incearca sa ridice o manastire. Atunci apare un drac iesit din iaz, care ii spune ca locul acela apartine dracilor. Danila nu-l ia in seama,hotarat sasi duca planul pana la capat. Ca sa scape de el, dracii il pun la incercari, dar acesta da dovada de o inteligenta deosebita, pacalindu-i si luandu-le banii. Asa cum spune si George munteanu, Danila Prepeleac e un anapoda , prea frumos din punct de vedere etic si esential, pana la vremea prinderii de minte, 6.Prezinta constructia subiectului (actiune, conflict, relatii temporale si spatiale) intr-un basm cult studiat. Actiune: faptele , intamplarile evenimentele, perpetiile caresesucced intr-o opera literara. Constructia subiectului: Expozitiune : relatii temporale si spatiale: Timp fabulos si spatiu mitic: Amu cica era odata un crai care avea 3 feciori si un singur frate care era imparat intr-o tara mai indepartata , tocmai la o margine a pamantului Intriga - Verde Imparat ii cere fratelui sau, craiul, sa-I trimita cel mai vrednic dintre fii pentru a-l lasa mostenitor, caci el avea numai fete. Desfasurarea actiunii (conflictul intre fortele binelui =Harap-Alb si forte malefice =Spanul) Fiul cel mic -; span- Imp Verde. Gradina Ursului, Padurea Cerbului, fata Imparatului Ros. Gerile, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila.Casa de arama, macul si nisipul, pazirea fetei

imparatului, alegerea dintre fete., calul si turturica Punctul culminant: moare Harap -;Alb, moare Spanul, invie Harap-Alb Deznodamantul: nunta imparateasca. 8.Prezinta tipurile de personaje dintr-un basm cult studiat. Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creanga Clasificarea personajelor se poate face in functie de mai multe criterii: 1. pozitiv (Harap-Alb, Sf. Duminica)/negativ (Spanul, Imparatul Ros) 2. real (Harap-Alb nu are nici o calitate supranaturala)/fabulos(Gerila, Setila) 3. principal (Harap-Alb)/secundar (Spanul)/episodic(Sf. Duminica, Imparatul Verde, Craiul) 4. Protagonist(Harap-Alb)/ antagonist(Spanul) 5. Rotund (complex, cu insusiri pozitive si negative)/plat(Spanul) Harap-Alb este un personaj rotund, deoarece nu este doar fiu de imparat, ci si o fiinta complexa, cu defecte si calitati. Invata din greseli si progreseaza, fiind supus unui proces initiatic. Criticul Vladimir Propp, in Morfologia basmului, identifica sapte mari tipuri de personaje: 1. Raufacatorul - Spanul; 2. Donatorul/Furnizorul -; Sf. Duminica; 3. Ajutorul -; calul; 4. Fata de imparat si tatal ei -; fata imparatului Ros; 5. Trimitatorul -; Spanul; 6. Eroul -; Harap-Alb; 7. Falsul erou -; fratii. Harap-Alb este personajul principal, pozitiv, protagonist si eponim(da titlul operei). 9.Ilustreaza conceptul operational povestire, prin referire la o opera literara studiata. Povestirea este o specie a genului epic in proza, in care naratiunea este relatata din perspectiva unui narator martor sau participant la fapte. Trasaturi: -se bazeaza pe oralitate si pe relatia explicita dintre povestitor si ascultator prin adresarea directa catre ascultator -presupune un anumit ceremonial sau cod al zicerii prin atmosfera spectaculoasa, spatiul si timpul actiunii legate de un trecut indepartat -interesul se manifesta mai mult fata de actiunea narata -implicarea intensa a naratorului -relatarea la persoana I -impresia de autenticitate Fantana dintre plopi , face parte din ciclul de povestiri Hanu Ancutei , de Mihail Sadoveanu si este o povestire in rama. Povestirile sale se situeaza intr-un plan al trecutului, principala lor caracteristica fiind evocarea unei lumi apuse, a celeilalte Ancute . Timpul naratiunii este magic pentru ca reconstituie o lume ce sta sub semnul varstei de aur: o departata vreme, demult . Spatiul povestirii are valoare mitica, fiind o imagine a paradisului pierdut. Hanul este loc de popas si de petrecere. Fantana dintre plopi are ca tema iubirea tragica, iar ca personaj narator pe capitanul Neculai Isac. Naratorul evoca o intamplare traita de el in tinerete. Atmosfera povestirii tine de modul in care naratorul stie sa creeze suspansul, sa mentina tensiunea, captand atentia ascultatorilor. El povesteste cum se indragosteste de o tigancusa, Marga. Ei se intalnesc la fantana dintre plopi si fata ii spune ca tiganii planuiesc sa-l omoare si sa-i ia banii, rolul ei fiind sa-l seduca. Tanarul reuseste sa scape, dar Marga este ucisa. Autenticitatea naratiunii este sustinuta prin relatarea la persoana I si prin interventia Ancutei, unul dintre ascultatori, care adevereste intamplarea stiuta de la mama ei. Relatia dintre narator si

ascultator este stransa. Naratorul se adreseaza interlocutorilor intr-un mod ceremonios. 11. Exemplific tr s turile nuvelei, prin referire la o oper literar studiat Nuvela este o crea ie epic in proz de dimensiuni medii cu un singur fir narativ i cu un conflict concentrat la care iau parte pu ine personaje c rora li se realizeaz un portret complex. Nuvela psihologica are urmatoarele trasaturi: -tema psihologica -un conflict interior -prezentarea unor tensiuni sufletesti -transformari sufletesti, morale, comportamentale suferite de personaje in evolutia lor -evolutia raporturilor dintre personaje -mijloace de investigatie psihologica Moara cu noroc , de Ioan Slavici, este o nuvela psihologica prin tematica, modalitati de caracterizare a personajului si de investigare psihologica, natura conflictului interior. Tema o reprezinta efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei de inavutire. Nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social. Scriitorul considera ca goana dupa avere zdruncina tihna sufleteasca si duce la pierzanie. Nuvela prezinta conflictul interior trait de ghita care este sfasiat de dorinte contradictorii: dorinta de a ramane un om cinstit, pe de o parte si dorinta de a se imbogati alaturi de Lica, pe de alta parte. Cizmar sarac, dar onest, harnic si muncitor, Ghita ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc, pentru a castiga rapid bani. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc, seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi, tulbura echilibrul familiei. Din acel moment incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie, devenind lacom de bani si impulsiv. Se implica in afacerile murdare ale lui Lica si ajunge, in cele din urma sa o arunce pe Ana, sotia sa, in bratele lui Lica. In sufletul sau se da un conflict puternic intre dorinta de inavutire si fondul sau cinstit, dorind sa renunte la legaturile cu Lica, sa se schimbe. El, insa, ajunge sa-si ucida sotia, dupa care este impuscat de oamenii lui Lica. 12.Ilustreaza conceptual operational povestire in rama, prin referire la o opera literara studiata. Povestirea in ram este o categorie a genului epic numit i povestirea in povestire sau povestirea cu cadru, forma de incardare a uneia sau mai multor nara iuni intr-o alt nara iune. Povestirea in ram beneficiaz i de un spa iu privilegiat i ocrotitor (un topos), in care mai mul i povestitori relateaz intampl ri pilduitoare, respectand un ceremonial prestabilit si desf urand o art a discursului memorabil. Fantana dintre plopi, M. Sadoveanu-este povestire in rama deoarece: - se incadreaza intr-o povestire mai mare, este una dintre cele 9 povestiri cuprinse in Hanu Ancutei -spatiu desfasurarii actiunii este unul privilegiat si ocrotitor (un topos hanul Ancutei,) in care mai multi povestitori (printre care si capitanul de mazili Necuial Isac) relateaza intamplari pilduitoare, respectand un ceremonial prestabilit (se strang laolalta, Ancuta le toana vin etc) si desfasurad o arta a discursului memorabila. -Timpul narativ se situeaza intr-un plan al trecutului ( demult, pe vremea celeilalte Ancute , iar principala modalitate de expunere este evocarea. ) 13.Caracterizeaza personajul preferat dintr-o nuvela studiata. Caracterizarea lui Motoc Publicata in primul numar al revistei ,,Dacia Literara (1840), nuvela istorica ,,Alexandru Lapusneanul este considerata o capodopera a literaturi romane. Motoc este un personaj secundar fiind folosit de Voda pentru a-si pune in practica planurile diabolice. El este o personalitate istorica atestata documentar de cronica lui Grigore Ureche,

in cele din urma sa o arunce pe Ana. insa. Nuvela solida. Nuvela psihologica are urmatoarele trasaturi: -tema psihologica -un conflict interior -prezentarea unor tensiuni sufletesti -transformari sufletesti. 15. Scriitorul este adeptul unui realism poporal . Calinescu). devenind lacom de bani si impulsiv. modalitati de caracterizare a personajului si de investigare psihologica.striga ticalosul . predomina in nuvelele sale. pentru a deveni o intruchipare romantica a boierului slugarnic. in conformitate cu care idea de om sarac. morale. iar personajele cu destin tragic din nuvela sunt victime ale incalcarii invataturilor stravechi.isi smulgea barba . Motoc nemaistiind ce sa faca pentru a scapa de moarte: . Din punct de vedere al mijloacelor de expresivitata artistica. Tema o reprezinta efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei de inavutire. pe de o parte si dorinta de a se imbogati alaturi de Lica. pe de alta parte. . antiteza romantica domina textul. Naratorul nu isi exprima atitudinea fata de personaj dar se refera la gesturile acestuia prin care vrea sa fie remarcat de Lapusneanu . 14 Exemplifica trasaturile nuvelei psihologice.Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului intr-o nuvela psihologica. Vornicul Motoc ramane intruchiparea acelei boierimi insetate de avere si se inscrie. In sufletul sau se da un conflict puternic intre dorinta de inavutire si fondul sau cinstit. fiind foarte bine definit si conturat. El. in bratele lui Lica. fiind un important personaj din literatura romana.transfigurat in personaj literar prin fantezia autorului. in palatul domnesc de la Iasi. Acest destin tragic al lui Motoc a existat in realitate (istorie) dar boierul se numea Batista Veleli.. tulbura echilibrul familiei. Cizmar sarac.. sotia sa. In cronica lui Grigore Ureche. Din acel moment incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie. suspina . ipocrit si las. pentru a castiga rapid bani.simtea parul zburlindu-i-se pe cap si dintii sai clantanind.silindu-se a ride . cu subiect de roman (G. Nuvela prezinta conflictul interior trait de ghita care este sfasiat de dorinte contradictorii: dorinta de a ramane un om cinstit.. este o nuvela psihologica prin tematica. natura conflictului interior. Vornicul Motoc este folosit ca un instrument de catre Alexandru Lapusneanu pentru a-si pune in practica planurile malefice. . Ghita ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc. ajunge sa-si ucida sotia. Insusirile lui Motoc sunt evidentiate si indirect prin fapte. Nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social.plangea. de Ioan Slavici. comportamentale suferite de personaje in evolutia lor -evolutia raporturilor dintre personaje -mijloace de investigatie psihologica Moara cu noroc .. tipa. Scriitorul considera ca goana dupa avere zdruncina tihna sufleteasca si duce la pierzanie. Motoc este omorat in Polonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu. Se implica in afacerile murdare ale lui Lica si ajunge. dorind sa renunte la legaturile cu Lica. dar in realitate el isi . seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc. dar onest. prin referire la o opera literara studiata. . care vor ajunge pana la disperare.boci ca o muiere . Moara cu noroc ilustreaza epic si estetic conceptia etica a lui Ioan Slavici.. harnic si muncitor.. dupa care este impuscat de oamenii lui Lica. . pusa mai ales in evidenta prin relatiile dintre personaje: Lapusneanul-Motoc (Calaul si victima) si Lapusneanul-Ruxandra (Demonul si ingerul). sa se schimbe. Personajul este surprins in primul an de domnie al lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569) in mai multe locuri: dumbrava Tecuci. Vornicul Motoc este caracterizat in mod direct de catre narator. dar fericit. in sala de ospete si la poarta cetatii cand este sfasiat de multime.

are remuscari Ghita este un personaj rotund. bogatia ci linistea colibei tale te face fericit ) si de aceea va evolua inevitabil spre un deznodamant tragic.Ghita. ce traieste o drama psihologica. daca e vorba.se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la fictiune si prin viziunea autorului . transfigurandu-le artistic. unde se va muta cu intreaga familie. cauta un alt eu . Autorul preia urmatoarele evenimente consemnate in cronici: imprejurarile venirii lui Lapusneanul la a doua domnie..Alexandru . personajul nuvelei se abate de la norma morala enuntata la inceputul nuvelei ( omul sa fie multumit cu saracia sa. fuge de eul sau real. Spancioc si Stroici ( in realitate. un om rau si primejdios . de Costache Negruzzi. solia boierilor trimisa de Tomsa pentru a-i impiedica intoarcerea. Lica Samadaul. dar si cu Pintea. 17. locul si timpul actiunii fiind precizate . de Miron Costin. Tema nuvelei este evocarea artistica a unei perioade zbuciumate din istoria Moldovei. nuvela istorica . la carciuma apare un personaj ciudat. personajul Stroici ( care nu a existat in epoca). si potrivit careia banii nu contribuie la umanizarea lumii.Dacia Literara (1840). arderea cetatilor Moldovei. Nuvela istorica are urmatoarele trasaturi: . la process jura stramb. consecinta nefasta a instinctului exacerbat al avaritiei. simtind ca are nevoie de bunavointa acestuia. devine fricos.. fara voie. el pleaca impreuna cu Tomsa in Polonia). Spancioc fusese executat la Liov. acesta devine. boala. devine complicele Samadaului prin implicarea voluntara sau involuntara in afacerile oneroase si in crimele porcarului. Ghita se dezumanizeaza. in care este puternic ancorata batrana mama a Anei. Dar chiar acum. De fapt. cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569).personajele au numele. iar fata de propriai familie joaca rolul onorabilitatii Asadar imaginea lui Ghita de om onest. uciderea celor 47 de boieri la curte. la mijlocul secolului al XVI-lea. iluzoriu. asa cum bine intuieste Ana. ce se naste din conflictul interior al personajului dorinta de a ramane cinstit este la fel de puternica precum aceea de a se imbogati. bland si cumsecade se destrama ireversibil. Astfel. stapanul ilegal al locurilor. Personajul identifica saracia cu lipsa demnitatii si prin urmare se hotaraste sa abandoneze linistea colibei din sat si sa ia in arenda carciuma de la Moara cu Noroc. unele trasaturi si actiuni ale unor personalitati istorice Opera literara Alexandru Lapusneanul . Caracterizarea lui Motoc Publicata in primul numar al revistei . ce-l va conduce spre moarte mai mult. complex. ci constituie sursa ei de pierzanie. stapanita. lupta pentru impunerea autoritatii domensti si consecintele detinerii puterii de un domnitor crud. moartea lui Alexandru Lapusneanul in bratele calailor sai. este o nuvela istorica pentru ca este inspirata din trecutul istoric. caci. fire rece. precum si bucuria ca a scapat de saracie.Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-o nuvela istorica. incepa sa se supuna (chiar daca nu asta isi doreste) lui Lica . prin referire la o opera literara studiata. complice in jefuirea arendasului si in uciderea unei femei. impreuna cu Motoc si Tomsa). personajul simuleaza alianta cu Lica. insensibila. las. Carciumarul isi constientizeaza drama. dar si din Letopisetul lui Grigore Ureche. 16 Exemplifica trasaturile nuvelei istorice. Afacerile carciumarului incep sa prospere si acesta incepe sa guste satisfactia castigului cu multa usurinta a banilor. elemente de fictiune sunt: pastrarea lui Motoc in timpul domniei lui Lapusneanul ( in realitate. Evolutia lui Ghita este dramatica. el traieste o drama psihologica. Sursa de inspiratie a nuvelei este Letopisetul Tarii Moldovei.subiectul prezinta intamplari care au ca punct de plecare evenimente consemnate de istorie . calugarirea si moartea prin otravire a domnitorului. a nerespectarii moralei satului arhaic.are ca tema evocarea artistica a unei perioade din istoria nationala.este inspirata din trecutul istoric . Negruzzi modifica unele fapte istorice. tiran.

.. pusa mai ales in evidenta prin relatiile dintre personaje: Lapusneanul-Motoc (Calaul si victima) si Lapusneanul-Ruxandra (Demonul si ingerul). din momentul intrarii in tara si pana in clipa mortii. sunt orientate spre reliefarea caracterului acestuia. transfigurat in personaj literar prin fantezia autorului.isi smulgea barba .Alexandru Lapusneanu este personajul principal al nuvelei cu acelasi titlu prin calitati de exceptie si efecte extreme. Prezinta comparativ modalitatile de constructie a doua personaje intr-o nuvela istorica studiata. Vornicul Motoc ramane intruchiparea acelei boierimi insetate de avere si se inscrie. fiind foarte bine definit si conturat. ca si actiunile prezentate.. care le subordoneaza pe toate celelalte. in palatul domnesc de la Iasi. ipocrit si las. ce actioneaza in imprejurari deosebite. Motoc nemaistiind ce sa faca pentru a scapa de moarte: . de-a lungul celor patru capitole. . prin referire la o opera literara studiata. de a o cuceri si de a o pastra cu orice pret. Publicata in primul numar al revistei . Negruzzi reusind sa intruchipeze un personaj unic prin complexitatea acestuia.Dacia Literara (1840). pentru a deveni o intruchipare romantica a boierului slugarnic.. transfigurat in personaj literar prin fantezia autorului. fiind foarte bine definit si conturat. .Ilustreaza conceptul operational nuvela fantastica. este dorinta de putere. 19. Personajul este surprins in primul an de domnie al lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569) in mai multe locuri: dumbrava Tecuci. Din punct de vedere al mijloacelor de expresivitata artistica.Asa cum e infatisat. pentru a deveni o intruchipare romantica a boierului slugarnic. dar in realitate el isi .simtea parul zburlindu-i-se pe cap si dintii sai clantanind. El este o personalitate istorica atestata documentar de cronica lui Grigore Ureche. Vornicul Motoc este caracterizat in mod direct de catre narator. In cronica lui Grigore Ureche. Tot ceea ce se intampla in aceasta nuvela poarta pecetea duritatii lui Lapusneanu. inexplicabil. toate celelalte personaje. Autorul isi urmareste personajul. Motoc este un personaj secundar fiind folosit de Voda pentru a-si pune in practica planurile diabolice.. trasatura sa dominata.. Este asezat in centrul nuvelei.. Insusirile lui Motoc sunt evidentiate si indirect prin fapte. tipa. El este o personalitate istorica atestata documentar de cronica lui Grigore Ureche.boci ca o muiere . Motoc este omorat in Polonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu. Acest destin tragic al lui Motoc a existat in realitate (istorie) dar boierul se numea Batista Veleli. un personaj exceptional.Alexandru Lapusneanul este considerata o capodopera a literaturi romane .silindu-se a ride . Acest destin tragic al lui Motoc a existat in realitate (istorie) dar boierul se numea Batista Veleli. In cronica lui Grigore Ureche. Vornicul Motoc este folosit ca un instrument de catre Alexandru Lapusneanu pentru a-si pune in practica planurile malefice. Motoc este omorat in Polonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu. care perturba ordinea fireasca a realitatii -nelinistea si spaima personajelor.. care se straduiesc sa inteleaga ce se intampla si sa gaseasca o justificare a evenimentelor -nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare . Motoc este un personaj secundar fiind folosit de Voda pentru a-si pune in practica planurile diabolice. .Lapusneanul este considerata o capodopera a literaturi romane. Erou romantic. Naratorul nu isi exprima atitudinea fata de personaj dar se refera la gesturile acestuia prin care vrea sa fie remarcat de Lapusneanu . nuvela istorica . ipocrit si las. care vor ajunge pana la disperare. antiteza romantica domina textul. Proza fantastica are urmatoarele trasaturi -aparitia brusca a unui element misterios. fiind un important personaj din literatura romana. 18.striga ticalosul . Lapusneanu este alcatuit din puternice trasaturi de caracter. in sala de ospete si la poarta cetatii cand este sfasiat de multime. suspina .plangea.

in acest moment. in episodul ultim. calatoreste cu tramvaiul. repetata de 3 ori pe saptamana. aducandu-si aminte de logodnica sa din tinerete. de profesorul de pian. el lesina. De fapt. impreuna calatoresc spre moarte Finalul nuvelei este ambiguu. Personajul principal penduleaza intre real(spatiul bucurestean) si ireal ( gradina tigancilor. Trecerea prin labirint dupa ratarea ghicirii este ispasirea.Gavrilescu revine in realitate si constata cu stupoare ca trecusera 12 ani. verosimile. curatirea de pacate. in ireal. Proba ghicitului. actiunea nuvelei trece din planul realitatii intr-unui imaginar.Al doilea episod marcheaza intrarea personajului in planul ireal (cand Gavrilescu intra in bordeiul tigancilor). se reintalneste cu Hildegard si. 21. acea zona crepusculara dintre viata si moarte. o grecoaica. nu a trupului. constata ca si-a uitat partiturile la eleva sa Otilia. este Gavrilescu. pentru ca se rataceste in amintire. Hildegard. o evreica. b. a cunoasterii unei tiganci dintre cele trei femei (o grecoaica. urmarim avatarurile spiritului lui Gavrilescu. el trebuie purificat de greselile din timpul vietii pamantene. o tiganca. Nu gaseste nici o explicatie pentru nefirescul evenimentelor d. El este un om obisnuit care poarta in suflet amintirea unei iubiri adevarate pe care a ratat-o (fata de Hildegard) casatorindu-se intamplator cu Elsa. o evreica). pe care o parasise. profesor de pian. Pentru aceasta. insurandu-se cu Elsa. nu numai a trupului. datorita varstei.Prezinta deosebiri si asemanari intre 2 tipuri de nuvela studiate(nuvela psihologica. purtand discutii cu ceilalti calatori in legatura cu locul rau famat la tiganci". cand spiritul (sufletul) se pregateste pentru intrarea in lumea eternitatii. cu personaje putine. de Mircea Eliade apartine prozei fantastice. Purificarea pregatitoare a sufletului pentru a accede la Sacrul etern (viata vesnica) se poate face doar prin recunoasterea greselilor si prin iubire. c. La tiganci" este un sptiu imaginar. Personajul principal al nuvelei fantastice La tiganci. cu un singur fir narativ. De fapt. cu un conflict concentrat si intriga riguros construita. deoarece tema acestei opere este iesirea din timp.este o specie a genului epic. prin intoarcerea in spatiu si timp pentru a corecta marile greseli ale vietii sale (ratarea iubirii lui Hildegard).de dimensiuni relativ reduse (se situeaza intre schita si roman). este plecarea definitiva. a. 20. bordeiul si casa cea mare). . in proza.Personajul se reintoarce la tiganci. Coborand din tramvai. intoarcerea lui Gavrilescu in real este numai aparenta.de regula. care traieste sentimentul ratarii: considera ca ar fi putut ajunge un mare artist daca soarta i-ar fi fost favorabila.Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-o nuvela fantastica studiata. iar intamplarile si faptele sunt. Aici dispar limitele de timp si spatiu. ultimul pas al integrarii in marele cosmos. insa. ci si a sufletului. punandu-se accentul pe un personaj principal. surescitarii. este o intoarcere a spiritului. un barbat de 49 de ani.-alternanta celor doua planuri : real si ireal pe tot parcursul naratiunii -disparitia limitelor de timp si spatiu -intretinerea tensiunii epice -finalul ambiguu -ezitarea eroului si a cititorului de a opta pentru o explicatie a evenimentelor Nuvela La tiganci. istorica sau fantastica) Nuvela . Hildegard este calauza din procesul intiatic (initierea in moarte).Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita. Esueaza. este o ultima sansa care se acorda spiritului de a-si recunoaste greselile (confundarea esentei cu aparentele). de Mircea Eliade. Gavrilescu face lectii de pian particulare. calatoria lui Gavrilescu impreuna cu Hildegard este simbolica. caldurii de afara. Gavrilescu. o alta trasatura a fantasticului. Gavrilescu trebuie sa ghiceasca tiganca din cele trei : o tiganca. De aceea.

o explicatie a evenimentului .intamplarile sunt relatate alert si obiectiv . Nuvela istorica . credibilitatea .se acorda o importanta mai mare caracterizarii personajelor decat actiunii propriu-zise -detaliile au un rol semnificativ .se observa tendinta de obiectivare. ceea ce asigura verosimilitatea. uneori chiar mitic -stilul se caracterizeaz prin oralitate.personajele au trasaturi specifice unor personalitati istorice . cu personaje putine. iar intamplarile si faptele sunt. in planul lumii familiare patrunde un eveniment misterios. . a face ca inexplicabilul sa devina acceptabil.pt.este inspirata din trecutul istoric .relatile temporale si spatiale sunt clar delimitate. ceea ce asigura verosimilitatea. de dimensiuni mai reduse decat nuvela i mai intins decat schi a.relatile temporale si spatiale sunt clar delimitate.de dimensiuni relativ reduse (se situeaza intre schita si roman).tema . inexplicabil prin legile naturale . limbaj) Nuvela fantastica . interesul concentrandu-se nu in jurul personajelor. naratorul nu se implica in subiect si se detaseaza de personaje . comportament. . demonstrat in primul rand.compozitia gradata a naratiunii intretine tensiunea epica . prin caracterul fatic al povestirii. -povestirea este o specie epic in proz .existenta celor 2 planuri: real . in proza.se observa tendinta de obiectivare. verosimile.prin relatarea intamplarilor la persoana I de catre cel care le-a trait sau de catre un martor. ceremonial.Prezinta asemanari si deosebiri intre trasaturile povestirii si ale nuvelei.se distanteaza de realitatea istorica prin viziunea autorului si fictiune .Asemanari intre nuvela psihologica si istorica.este o specie a genului epic.epoca se constituie prin culoare locala (mentalitati. obiceiuri. scrierea capata mai multa credibilitate si faciliteaza identificarea cititorului cu intamplarile si cu nelinistea personajului . naratorul nu se implica in subiect si se detaseaza de personaje . care se limiteaz la nararea unui singur fapt epic. atmosfer . evenimentele relatate. vestimentatie. ac iune situat intr-un timp relativ determinat (trecut).intamplarile sunt relatate alert si obiectiv . cu un singur fir narativ.subiectul prezinta intamplari istorice .ireal.finalul ambiguu . credibilitatea . intre povestitor i ascult tor Nuvela . explicatii ce se dovedesc in general incomplete si nesatisfacatoare 22.de regula.disparitia limitelor de timp si de spatiu la aparitia elementului ireal . naratorul scrierii fantastice propune diverse explicatii pt. adic men inerea unui permanent contact intre partenerii actului de comunicare. punandu-se accentul pe un personaj principal. ci al situa iilor -implicarea naratorului in ac iune este mai mare decat in nuvel (nara iune subiectivizat ).ezitarea eroului si a cititorului de a opta pt. cu un conflict concentrat si intriga riguros construita.se acorda o importanta mai mare caracterizarii personajelor decat actiunii propriu-zise -detaliile au un rol semnificativ I.inspirata din istoria nationala . -construc ie mai pu in riguroas decat a nuvelei desf urarea ac iunii este mai pu in tensionat -exist o rela ie strans intre narator i receptor prin oralitate.

capitolele au titluri sinteza ( Inceputul . Tehnica romanului este circulara. de fresca sociala. caracterizat printr-o inteligen dur . Exemplifica trasaturile romanului modern. in desfasurarea lui epica. Ion este modern si sub aspectul sondajului psihologic. fapt ce justific ac iunile personajelor. romanul lui Rebreanu este si analitic prin motivarea psihologica a faptului uman Romanul Ion este o monografie a realit ilor satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. Ion este modern si sub aspectul sondajului psihologic. prin referire la o opera literara studiata Ion este un roman modern scris de Liviu Rebreanu i ap rut in anul 1920. ci pentru c nu cere zestre. Liviu Rebreanu este creatorul romanului romanesc modern. determinata nu numai de factori sociali. iar Laura. in spirit realist.Ilustreaza conceptul operational roman. Hora . fiica inv torului Herdelea il va lua pe Pintea nu din dragoste. intr-o lume in care statutul social al . Nasterea ). din st rile conflictuale. ci si de impulsuri ale fiintei ce rabufnesc in imprejurari. determinata nu numai de factori sociali. Forster. deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul Pripas si cu imaginea satului adunat la hora si se termina cu imaginea satului adunat la sarbatoarea hramului noii biserici si descrierea drumului dinspre satul Pripas. viata satului ardelenesc. uneori patimase. deoarece scrie primul roman obiectiv din literatura roman . Alexandru L pu neanul este personajul principal. ci si de impulsuri ale fiintei ce rabufnesc in imprejurari. Obiectiv. exponen ial pentru o anumit categorie social . Ana. Personajul principal este tipic realist. dar mai ales printr-o voin imens . deoarece scrie primul roman obiectiv din literatura roman . prin referire la o opera literara studiata. despre care autorul afl . Tehnicile compozitionale ale romanului sunt moderne. egoism i cruzime. iar pe de alta parte. sus inand firul epic al romanului. Statutul s u social trebuie pus in rela ie cu tema operei. 25. intr-o lume in care statutul social al omului este stabilit in func ie de averea pe care-o posed . el este un personaj rotund. ilustrand conflictul generat de lupta aprig pentru p mant.Prezinta comparativ modalitatile de constructie a personajelor intr-o proza romantica si realista. Nunta . avand capacitatea de a surprinde citittorul in mod conving tor prin reac iile i gesturile lui. L pu neanul avand o existen istoric determinat . Romanul este structurat in doua parti cu titluri sugestive: Glasul pamantului si Glasul iubirii. de asemenea. din cronicile lui Grigore Ureche i Miron Costin.23. a a cum el insu i declar . Romanul Ion este modern pentru ca are caracter obiectiv (narator impersonal. Conform delimit rii teoreticianului E. to i ceilal i gravitand in jurul personalit ii sale. Liviu Rebreanu este creatorul romanului romanesc modern. Destinul fiecarui personaj devine astfel o problema de psihologie umana. Rebreanu construieste doua planuri de actiune care se intrepatrund: pe de o parte destinul lui Ion. in general. 24. Solu ia lui Rebreanu este aceea c Ion se va c s tori cu o fat bogat . In proza romantica:Personajele sunt caractere deja formate i se contureaz . naratiunea la persoana a III-a). Ion este un roman modern scris de Liviu Rebreanu i ap rut in anul 1920. este personaj reprezentativ pentru colectivitatea uman din care face parte prin mentalitatea clasei r ne ti careia ii apartine. in desfasurarea lui epica. In proaza realista: Personajele sunt construite. ilustrand conflictul generat de lupta aprig pentru p mant. romanul lui Rebreanu este si analitic prin motivarea psihologica a faptului uman Romanul Ion este o monografie a realit ilor satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. de i nu o iube te. utilizand sondajul psihologic in construirea personajelor. Destinul fiecarui personaj devine astfel o problema de psihologie umana. de fresca sociala. uneori patimase. Florica se va c s tori cu George pentru c are p mant. Personajul central al c r ii. Ion al Glaneta ului. Obiectiv. iar structura sa psihologic este pus sub semnul unor tr s turi dominante: tipul ranului.

Tehnica romanului este circulara. naratiunea la persoana a III-a). desigur. carola le atribuie roluri 6 se adreseaza cititorilor 7 autorului i se subordoneaza toate celelalte instante ale comunicarii (narator. cel ce dirijeaza din spate toate actiunile personajului carora le cunoaste si le anticipeaza evolutia. Ca in toata proza realist-obiectiva. naratiunea este la persoana a III-a cu focalizare zero (viziunea dindarat ) naratorul este obiectiv. Manolescu) Ion este un roman de tip obiectiv din perspectiva naratorului. un eseu etc. fapt ce justific ac iunile personajelor. Nasterea ). narand la persoana a III-a. Un observator omniscient. Rebreanu construieste doua planuri de actiune care se intrepatrund: pe de o parte destinul lui Ion. este personaj reprezentativ pentru colectivitatea uman din care face parte prin mentalitatea clasei r ne ti careia ii apartine. personaje. Tehnicile compozitionale ale romanului sunt moderne. capitolele au titluri sinteza ( Inceputul . impersonal. Ion al Glaneta ului. Solu ia lui Rebreanu este aceea c Ion se va c s tori cu o fat bogat . fiica inv torului Herdelea il va lua pe Pintea nu din dragoste.omului este stabilit in func ie de averea pe care-o posed . stiind mai mult decat personajele. . dar si din perspectiva relatiei narator personaj. cititor) intr-un roman modern studiat. Personajul central al c r ii. Romanul Ion este modern pentru ca are caracter obiectiv (narator impersonal.(N. 26. personaje) Naratorul Este o voce careia naratorul ii desemneaza rolul de a nara faptele. iar Laura. narator. de a descrie locurile si personajele dintr-o opera literara epica. iar pe de alta parte. Autorul Este persoana care scrie o carte. Romanul este structurat in doua parti cu titluri sugestive: Glasul pamantului si Glasul iubirii. detasat (atitudine detasata in prezentare si in descriere) este un narator omniscient. viata satului ardelenesc. Nunta . ci pentru c nu cere zestre. 1 se afla in afara textului 2 are o viziune de ansamblu asupra continutului 3 concepe mesajul 4 alege modalitatile de a opera cu tehnicile narative 5 creeaza opera. si omniprezent. alege modalitatile de exprimare si personajele. Naratorului i se subordoneaza personajele Naratorul omniscient 7 povesteste la persoana a III-a 8 cracteristic prozei obiective 9 independent de autor si de personaj 10 autorul ii confera independenta narativa totala 11 este tipul clasic. inventeaza situatii si scene pentru a ilustra anumite trasaturi ale acestora 12 este omniprezent pe tot parcursul derularii evenimentului 13 perspectiva sa este unica Liviu Rebreanu Ion Liviu Rebreanu este un prozator obiectiv. de i nu o iube te. Hora . utilizand sondajul psihologic in construirea personajelor. Romancierul vrea sa creeze impresia ca este un observator (atat si nimic mai mult). redacteaza o piesa de teatru. Ana. Florica se va c s tori cu George pentru c are p mant. dar lipsit de voce proprie . Autor narator persoanaje cititori => relatia dintre aceste instante este de subordonare. deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul Pripas si cu imaginea satului adunat la hora si se termina cu imaginea satului adunat la sarbatoarea hramului noii biserici si descrierea drumului dinspre satul Pripas. Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narative (autor.

intruchipat de Stefan Gheorghidiu incearca nu sa retraiasca trecutul. Naratorul personaj ( tefan Gheorghidiu Ultima noapte . naratorul-personaj nu se supune acelorasi rigori de organizare ca si naratorul obiectiv. Cititorul se identifica mai putin cu personajul principal si mai mult cu naratorul omniscient. de exemplu. iar naratorul este cel care comunic istorisirea narat cititorului fictiv. Viziunea oferita de acest narator-personaj este partiala. Astfel. sunt interpretate semnificatiile lor. personajul-narator. fiind deci un narator. al carui model este adoptat de orientarea modernista. Rezultatul acestei cumulari utilizarea naratiunii la persoana I. autorul amplului roman In cautarea timpului pierdut . destinul prestabilit al acestora. folosind ca suport un text narativ studiat. care comunic istorisirea narat cititorului fictiv. este cel ce relateaz suita evenimentelor. precum memoria involuntara si digresiunea. Aceasta cumulare este specifica in primul rand romanului subiectiv. Romanul lui Camil Petrescu. Ilustreaza conceptul operational NARATOR (omniscient. aceea a personajului-narator. Hanu Ancutei ) . fra ii acestuia). Mihail Sadoveanu Naratorul reprezint instan a intermediar intre autor i cititor. unchiul Hasanache. Ultima noapte de dragoste. Nunta in cer . prin tehnica evoc rii. Naratorul nu se confund cu autorul. personaj-narator sau narator martor ). ci in functie de felul in care sunt chemate de o imagine a prezentului care traieste o amintire. Acest tip de narator cunoaste traiectoriile existentiale ale personajelor. ca si evenimentele sunt previzibile. ci sa inteleaga unde este adevarul. folosind ca suport un text narativ studiat. sau in romanele lui Camil Petrescu. aducand la cuno tin a i cititorului intampl rile de pe vremea celeilalte Ancu e . existand o perspectiv subiectiv asupra evenimentelor narate. pot fi amintite alte concepte specifice romanului subiectiv. Neculai Isac poveste te auditoriului (ascult torii prezen i la han). nu putem sa cunoastem toate intamplarile si nu stim daca unghiul sau de vedere este cel real sau vede totul deformat de prisma propriilor sentimente. l-a inselat sau nu. fiind un mediator intre autor si cititor. c pitanul de mazili Neculai Isac atunci cand poveste te intamplarea de la fantana dintre plopi. c ci naratorul face parte din lumea fictiv pe care o expune. al turi de celelalte personaje ale povestirii (Marga. El nu trebuie sa fie confundat cu autorul. Relatarea se face la persoana I. finalul nu surprinde. creandu-se astfel iluzia vietii (obiectivitate si verosimiliate) 27. adica un roman in care intamplarile si prezenta personajelor sunt filtrate printr-o unica individualitate. 28. este implicat direct in succesiunea evenimential . cel care isi asuma o anumita pozitie fata de faptele narate.dirijand evolutia lor asemenea unui regizor. Prin participarea direct la succesiunea evenimen iala el este un personaj. intaia noapte de razboi este un roman subiectiv.Fantana dintre plopi. Ela. Hanu Ancutei . destinele personajelor. de Mircea Eliade. finalul. In legatura cu naratorul-personaj si felul in care prezinta el intamplarile. de aceea intamplarile nu sunt prezentate cronologic. cele dou atribu iuni f cand din Neculai . daca sotia sa. Autorul abstract este cel care a creat universul epic. Si in Ion . pentru ca. asa cum intalnim in romanele care capata formula jurnalului. avandu-l ca inaintas pe scriitorul francez Marcel Proust. Ilustreeaz conceptul opera ional personaj-narator. Alegerea lui Camil Petrescu este motivata chiar de el si este pusa in legatura cu conceptul de autenticitate Actul povestirii devine astfel si modalitate a analizei. adica a personajului. Naratorul-personaj reprezinta cumularea functiei vocii care povesteste in textul epic cu functia actantului.particip la intampl ri. Naratorul este cel care povesteste intr-o naratiune. in paralel cu intamplarile.

Crucea de lemn stramba. atat in plan erotic. comunitatea n-a invatat nimic din faptele petrecute in Pripas. ducand crucea unei existente mediocre insufletite insa de sentimentul datoriei. ca iminenta a mortii. desfasurata pe mai multe planuri. care se dilueaza in fata unei drame mai complexe. 30. dominat de incertitudini si care se confeseaza introspectand cele mai adanci zone ale constiintei.Isac un narator-personaj Perspectiva subiectiv pe care o are asupra relat rii vine ca o consecin a faptului c este un narator-personaj. cand omenirea se afla intre viata si moarte. memoria involuntara aduce in timpul obiectiv experienta ulterioara a eroului. cat si in planul tragediei razboiului. fiind un monolog liric. partea a doua este insa o experienta traita. organizata pe mai multe planuri paralele sau intersectate. in care se prezinta un numar mare de personaje. sexul i varsta i i pun amprenta asupra povestirii: Eram un om buiac i tic los. in timpul primului razboi mondial. Ilustreaza conceptele operationale incipit si final. secundare. tanarul invatator Zagreanu va continua truda socrului sau. obiectiv si realist. Eroul. prin referire la doua dintre romanele studiate. aflat in permanenta in cautare de certitudini privind sentimentul profund de iubire. Om nevrednic nu pot s spun ca am fost [ ] dar imi erau dragi ochii negri i pentru ei c lcam multe hotare. dornic de cunoastere. aceea a iubirii. care exprima aspiratia catr sentimentul de iubire absoluta si Intaia noapte de razboi . Romanul este alcatuit pe baza unui jurnal de campanie. 29. mediul social. Hristosul de tabla ruginita. Experien de via a lui Neculai Isac. Numele locurilor: Cismeaua Mortului . singurele care se indreapta spre viitor sunt credinta si nadejdea reprezentata de turnul bisericii noi si de raza care poleieste Hristosul de tinichea. episodice). sugereaza faptele malefice petrecute acolo. Structura romanului: Romanul este strucurat in doua parti. insetat de absolutul sentimentului de iubire. in care timpul obiectiv evolueaza paralel cu timpul subiectiv. se analizeaza cu luciditate. In plan subiectiv. . Romanul Ion a aparut in 1920 in forma sa definitiva si fundamenteaza romanul social modern. Romanul este o scriere epica in proza. facandu-si alti idoli: pamantul si averea. cu titluri semnificative. Comunitatea a ramas aceiasi. deoarece prozatorul nu era casatorit si nici nu traise o drama de iubire pana la scrierea romanului. este intelectualul lucid. de mare intindere. insetat de absolut. intaia noapte de razboi (1930) surprinde drama intelectualului lucid. Rapele Dracului . Stefan Gheorghidiu. (personajele principale. acestea fiind cele doua planuri compozitionale ce-l motiveaza pe Camil Petrescu drept novator al esteticii romanului romanesc. de autenticitate. scriitorul fiind ofiter al armatei romane. Tema romanului Ultima noapte de dragoste. cu actiune complexa. semnifica o metafora a vietii cu bucurii si necazuri. Daca prima parte este o fictiune. coronita de floare vesteda sunt indiciile unei comunitati care a abandonat credinta crestina. Semnificatia titlului: Cuvantul noapte repetat in titlu reda simbolic incertitudinea. Compozitia romanului: Romanul este scris la persoana I. o comunitate oarecare a carei viata poate fi regasita oriunde. Romanul are o structura narativa ampla.Ilustreaza particularitati ale romanului subiectiv de pana la Al Doilea Razboi Mondial. dominat de incertitudini. deoarece eroul se destainuie. care ilustreaza imaginea razboiului tragic si absurd. ca sentiment al existentei umane superioare. cu pondere diferita in structura epica. o valtoare de patimi omenesti fara inceput si fara finalitate. indoiala. zbuciumandu-se intre certitudine si incertitudine. viata merge inainte. care se salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice. Generatiile se succed. surprinzand doua ipostaza existentiale: Ultima noapte de dragostte . aceea a omenirii ce traieste tragismul unui razboi absurd. in cautarea permanenta a iubirii absolute. numele satului Pripas. cu personaje numeroase si cu o intriga complicata. Finalul romanului reia metafora drumului. vazut ca iminenta a mortii. Incipitul romanului descriind drumul. prin referire la o opera litarara studiata apartinand unui autor canonic.

dar onest. Alexandru Lapusneanul facuse de stire tuturor boierilor sa participe impreuna la slujba de la Mitropolie. relatii temporale si spatial Nuvela psihologica: Moara cu noroc. conflict. iar el e ucis de Rau . hotarat sa ocupe tronul pentru a doua domnie Intriga: Manios cu ochii scanteind ca un fulger. raspunzand boierilor cu fermitate:"Daca voi nu ma vreti. 32. un cizmar sarac. Deznodamantul: un incendiu teribil mistuie carciuma de la Moara cu noroc si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copiii. momentele subiectului. necunoscutul si tainele firii umane.irationalul." relateaza episodul venirii lui Alexandru Lapusneanul in Moldova..povestire pe momente ale subiectului Costache Negruzzi este unul dintre primii scriitori romani care folosesc drept sursa trecutul istoric al poporului nostru.. marcata de aparitia lui Lica Samadaul in viata lui Ghita.) si daca voi nu ma iubiti eu va iubesc pre voi (. incat ajunge sa isi arunce sotia in bratele lui Lica. 31. intrucat final Stefan este disponibil sufleteste pentru o noua experienta existentiala. dupa care erau cu totii invitati sa pranzeasca la curte cu scopul de a impaca pe domnitor cu boierii. Ghita nu se poate sustrage influentei lui malefice.). a faptelor si intamplarilor semnificative prezentate intr-o opera literara. El este seful porcarilor si stapanul imprejurimilor. sotia lui. Ghita. Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela istorica studiata.. eu va vreu. harnic si muncitor. doamna!. Expozitiunea in care se descrie drumul care merge la Moara cu noroc si a locului in care se afla si se prezinta personajele: Ghita. c). prin orice mijloace Momentele subiectului sunt: a). El se degradeaza ata de mult. care tulbura echilibrul familiei. Desfasurarea actiunii: Al doilea capitol are ca moto "Ai sa dai sama. cei doi copii si batrana. La ospatul de impacare de la curtea domneasca.. relatii temporale si spatial Alexandru Lapusneanul . intre doua repere temporale cu valoare religioasa: de la Sfantul Gheorghe pana la Paste Conflictul = elementul esential care determina actiunea intr-o creatie epica sau dramatica. . dar nu si ultimele. Cele doua nopti din titlu sugereaza si doua etape din evolutia personajului principal. de Ioan Slavici Actiune = totalitatea evenimentelor.".. momentele subiectului... sa devina violent si mohorat. Intriga. e). Autorul infatiseaza ultimii 5 ani din a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul. intr-o urisa piramida. b). conflict. Starea sa materiala devina tot mai buna. dar.. curand ajunge sa fie tot mai lacom de bani. Lapusneanul porunceste sa fie ucisi 47 de boieri ale caror capete sunt asezate dupa ranguri. Desfasurarea actiunii: Ghita incepe sa se instraineze de familia lui. deoarece Tomsa fugise in ValahiaPunctul culminat: incepe odata cu al treilea capitol "Capul lui Motoc vrem. Punctul culminant: Ghita o ucide pe Ana. din ordinul lui Lica. nesiguranta si absurdul. ani caracterizati prin razbunare plina de cruzime a voievodului impotriva boierilor tradatori.. prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune. Alexandru Lapusneanul este hotarat sa se instaleze pe tronul Moldovei. Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela psihologica studiata. Conflictul este de natura interioara in nuvela psihologica si se da intre dorinta lui Ghita de a ramane om cinstit si nevoia de a se imbogati cu orice pret. eu va vreu"(. Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an . ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc. Expozitiunea : Primul capitol sub motoul "Daca voi nu ma vreti. Ana. realizand prima nuvela istorica valoroasa din literatura romana. In Moara cu noroc.. d). prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune. pentru a castiga rapid bani." si incepe cu inscaunarea lui Lapusneanul care nu intampina nici o piedica. "Alexandru Lapusneanul".

33. realizata de unul sau mai multe personaje. Astfel: 14 mos Costache este tipul avarului. elegant. un profesor de pian.. la tiganci. pe care le-a facut el. In acesta secventa. cu gusturi desavarsite. dar nu-si da bine seama ce s-a intamplat exact. care nu reusesc sa o inteleaga. Nuvela fantastica: La tiganci. devenind un nume cunoscut in medicina 17 Pascalopol este aristocratul rafinat un om generos.Prezinta tipurile de personaje dintr-o opera literara studiata. de George Calinescu Romanul realist prezinta personaje tipice. Hildegard. a fost inmormantat la manastirea Slatina unde se vede si astazi portretul lui si al familiei sale. prin imprevizibilul care o invaluie. de fapt. Are multa afectiune pentru Otilia. Prezinta constructia subiectului si a discursului narativ dintr-o nuvela fantastica studiata. Aceasta secventa cuprinde si testul la care este supus si anume ghicirea tigancii. Finalul este dependent de tipul si dimensiunea textului si poate fi inchis sau deschis. Aflat in cetatea Hotinului. O iubeste sincer pe Otilia si incerca sa-l induplece pe mos Costache sa o infieze. Timpde 4 ani Alexandru Lapusneanul nu a mai taiat capetele boierilor. pe care. datorita comportamentului ei contradictoriu. caracterizate printr-o trasatura puternica de caracter. lasand loc interpretarilor. Proza realista: Enigma Otiliei. de Mircea Eliade. refuzul de a angaja o servitoare. unde Gavrilescu se reintalneste cu logodnica sa din tinerete. Otilia reprezinta eternul feminin impresioneaza prin complexitatea sufletului. de Mircea Eliade Secventa narativa = Parte a unui text narativ care contine o singura actiune. cu toate ca are suficienti bani. Este o enigma pentru cei din jur. dar nascocise alte moduri de a-I schingiui pe banuiti: scotea ochi. apartinand prozei realiste. 16 Felix Sima tipul ambitiosului. Auzindu-si numele de calugar ii alunga cu jigniri si amenintari pe fratii sai intru credinta : "M-atapopit voi. este cultivat si plin de noblete. atribuirea unor cheltuieli fictive lui Felix. cu tramvaiul si discutiile din tramvai. este studios. Se casatoreste cu ea pentru a o proteja si a-i asigura un viitor bun. un loc misterios. Mitropolitul ii indeplineste dorinta dandu-I numele de Paisie. Alexandru Lapusneanul. A treia secventa narativa o constituie iesirea din bordeiul tigancilor si calatoria cu tramvaiul.Deznodamantul: coincide cu ultimul capitol care are ca moto "De ma voi scula pre voi am sa popesc si eu. prin farmec si delicatete. dar de ma voi indrepta. furandu-i banii . Secventa a patra este marcata de reintrarea in spatiul misterios al tigancilor.". nu il trece. domnitorul se imbolnaveste grav si doreste sa se calugareasca. dar nu intreprinde nimic pentru a-i asigura viitorul si nici pentru a o infia. episod. unde trecerea timpului este oprita. finalul este deschis. prin referire la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente narative. insa. incipit. faptul ca nu o infiaza pe Otilia. personajul afla ca au trecut 12 ani. lasand o pata de sange in istoria Moldovei. taia maini. Misterul si suspansul predomina pe tot parcursul operei si era normal ca autorul sa nu ne dea nici o explicatie a intamplarilor nici in final 34. In nuvela La tiganci . De aceea reuseste sa treaca peste deceptia suferita din iubire. 18 Stanica Ratiu tipul parvenitului si al demagogului incearca sa se imbogateasca prin orice mijloace si ajunge chiar sa-i provoace un infarct lui mos Costache. final. Toate faptele sale arata avaritia personajului: faptul ca nu isi repara casa aflata in paragina. pre multi am sa popesc si eu! Iar pre cateaua asta voi s-o tai in patru bucati impreuna cu tancul ei!" Ingrozita de amenintarile lui Lapusneanul. s-a dedicat cartilor si lumea lui adevarata e lumea stiintei.. lipsit de griji. O alta secventa narativa este intrarea personajului in cealalata lume . remarcandu-se mai tarziu pe plan profesional. Doamna Ruxandra accepta sfatul lui Spancioc de a-I pune sotului ei otrava in bautura. O secventa narativa ar fi calatoria lui Gavrilescu.

de i omul are iluzia c se poate sustrage ei.personajul principal (I vol. prin referire la un roman studiat (perioada dupa al doilea razboi mondial) Morometii. Centrul vie ii economice r ne ti s-a deplasat de la posesia i exploatarea p mantului la valorificarea produselor sale r ne ti. Niculae este un antimorome ian. via a se scurgea aici. Catrina. lacoma si imorala. Se pare c timpul avea cu oamenii nesfar it r bdare. care. ap sa i de acea obsesie a p mantului. Starea conflictual este permanent . El este in c utarea unor valori care s -i ordoneze existen a. datorii la banc i alte datorii de gospod rie. Morome ii. Intrarea ranilor mai inlesni i in circuitul comer ului de cereale are nu numai o importan economic . fapt promis de Moromete cand acesta vanduse un pogon de p mant din zestrea so iei. in urma afl rii ve tii ca Moromete le-a promis b ie ilor c dac se vor intoarce acas le va da lor totul. un lider al satului. care . Copiii din prima c s torie (Achim.Moromete i Catrina. Rela ia omului cu p mantul a fost desacralizat . de Marin Preda Roman de tip obiectiv Ilie Moromete . iar al ii nu au posibilitatea de a cump ra sau de a vinde. deoarece aceasta vrea s -i fie trecut casa pe numele ei. chiar dispunerea membrilor familiei la mas de la inceputul romanului arat rivalit ile existente intre copiii din prima c s torie i cei din a doua c s torie a lui Moromete.personajul principal (I vol. f r conflicte mari. dispretuind orice preocupare intelectuala 20 Aurica Tulea fata batrana. Familia lui Ilie Moromete este i ea m cinat de tot felul de conflicte in aparen minore. Ilie Moromete.Niculae i tat l s u. 36. Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului. Ca filosofie a existen ei. de Marin Preda Ilie Moromete . exist i o criz extern a familiei produs de: impozite.fra i. Ei nu mai sunt ranii lui Rebreanu. Cei f cu i cu Moromete st teau de partea cealalt lang mama lor. ci le modific in primul rand atitudinea fa de p mant. care nu vrea s -l trimit la coal .tat i cei trei fii. Conflictul dintre el i Niculae simbolizeaz conflictul dintre dou concep ii despre ran. Pe lang aceste crize interne.i pierde controlul asupra familiei sale. Exist conflicte intre: .Evidentiati modul in care conflictul/conflictele unui roman ( de tip obiectiv sau de tip subiectiv) studiat se reflecta in evolutia personajului principal/a personajelor Morome ii. Niculae refuz orice dialog. care vor s mearg la ora s se imbog easc rapid. . . . f cut de narator: dezv luie un Moromete cu o personalitate complex .19 Aglae Tulea baba absoluta. Moromete se rupe definitiv de fiul s u in al doilea roman. Incipitul aduce in prim-plan problema timpului. mereu in cautare de pretendenti 21 Titi Tulea tipul retardatului 22 Simion Tulea dementul senil 35. I se va transforma radical in cel de-al doilea volum. teribil ca o fatalitate . Catrina il va p r si pe Ilie in volumul al doilea. 1955) Caracterizare direct a. Paraschiv i Nil ) st teau spre tind gata de plecare dac s-ar fi iscat vreo ceart . 1955) Conflictul principal este de natur tragic i se d intre om i istorie. istorie care ii marcheaz in mod hot rator destinul. egoista si marsava. Femeia supus de la inceputul vol. ranii din Morome ii incep s se deosebeasc intre ei prin cu totul altceva decat num rul strict al pogoanelor i anume prin faptul c unii au. Morome ii. dar care vor duce treptat la destr marea ei i la schimbarea total a personajului principal.

. Inainte de intalnirea din poiana fier riei luiIocan intr s se b rbiereasc i se las a teptat ca o vedet .are o pl cere deosebit de a sta de vorb i de a medita. dup care se . registre stilistice ). Literatura are un caracter fictiv. f cut de alte personaje:Catrina se amuz de glumele lui. punand accent pe reliefarea caracterului domnitorului. de Costache Negruzzi Nuvela istoric pleac de fapte reale.fictiune. Pornind de la fapte reale. vorbire directa si indirecta.Se consider superior celorlal i. el este un pater familias. Cu toate acestea apar i licen e istorice (abateri de la adev rul istoric). ucigandu-l moral. Stroici este o inventie a autorului 38. eu totdeauna am dus o via independent libertatea interioar e tr s tura lui definitorie. Explica relatia realitate. prin referire la o opera literara de Ion Creanga. Creang renun la tradi ionalul a fost odat ca niciodat . prin construirea unui caracter puternic. naratorul se inspir din cronicile Moldovei.Nu scap nici un prilej de a-i ironiza pe ceilal i: cand bea uic la B losu. De cele mai multe ori ii face repro uri i crede c are sufletul negru de r utate i de tutun. ea este inven ie. doua dintre particularitatile de limbaj al prozei narative (la alegere. Naratorul il p streaz pentru c era prototipul boierului intrigant. El si Stroici apar in opozi ie cu Mo oc. in momentul in care cainele Du ulache fur branza de la mas . Mo oc a murit decapitat imediat ce s-a insc unat Alexandru L pu neanul. roman de tip subiectiv) Alexandru L pu neanul. c. pentru a-i atribui un sfar it pe m sura lui de caracter. Familia lui Moromete este una de tip patriarhal. 1. autocaracterizare: Domnule. Il aduce in Moldova pentru a construi antiteze. marci ale prezentei naratorului. prin dramatizarea epicului. scriitorul imagineaz un univers piln de semnifica ii. De ex. dar in realitate il admir i chiar il invidiaz pentru c tia s g seasc in ziar lucruri pe care el nu le vedea. o ceart pe Catrina: De ce s manc m cainele. 2. care dezv luie mai multe tr s turi de caracter: . limbajul personajelor. cand comenteaz articolele din ziar. 4. Coco il il face prost. Formulele ini iale au rolul de a introduce cititorul in lumea basmului. Exemplifica.Are tendin a de a domina i de a face ca lumea din jur s se mi te dup voin a lui . 37. Spancioc nu mai tr ia nici el in momentul revenirii lui L pu neanul pe tron. Pentru scena uciderii se inspir din Letopise ul rii Moldovei de Grigore Ureche. din urmatoarea lista: modalitati ale nararii. Artistul se deta eaz de cronicar. prin crearea culorii locale. doar c amplific faptele. Caracterizarea indirect e dedus din faptele personajului. el se amuz . respectand in mare parte adev rul istoric. in sensul c naratorul folose te tehnica regizoral in prezentarea faptelor: scene de ansamblu sunt alternate cu scene de detaliu. e bun cainele de mancat? E bun s te manance el pe tine. . prin construc ia riguroas a nuvelei. fa.Are reac ii paradoxale: unde te a tep i s se supere. prin referire la un text narativ studiat (la alegere: povestire. a c rui autoritate e in declin. reprezentand genul boierilor patrio i.prezen a formulelor specifice: a. de Ion Creanga M rci ale prezen ei naratorului: . folosind un enun ca Amu cic a fost odat . f cute in scopuri artistice.Moromete nu are un spirit comercial. Spune ca are o logica sucita . 3. b. dar i fizic. Scena masacr rii este imbog it fa de cea din Letopise . . Povestea lui Harap Alb. nuvela istorica.

Povestirea este o specie a genului epic. opera este alcatuita dintr-un fragment initial si unul final. care participa la intamplarile narate de povestitor si care . de aceea consider c singura lui obliga ie e s spun povestea. La unul f r suflet. prozator si dramaturg. naratorul bazat pe in elepciunea popular d sentin e. in lumea fic iunii. sugereaz ideea c povestitorul n-a fost martor la evenimente i arunc asupra lor o umbr de indoial . Surpriza cea mai mare o aduce finalul. limbajul personajelor. inainte mult mai este. bea i m nanc . in domeniul prozei accentul cade pe dimensiunea fantastica. Cadrul este reprezentat de interiorul unei camere unde un grup de prieteni discuta despre vanatoare.doua dintre particularitatile de limbaj al prozei narative (la alegere. c. in interiorul caruia este inserata o intamplare. Formulele finale au rolul de a scoate ascult torul/cititorul din lumea fic iunii i de a-l duce in lumea real in care binele nu mai invinge intotdeauna. Formula are un umor amar i ascunde o obsesie ancestral (din vechime. Cine poate oase roade. si mai putin asupra personajelor. cine nu. si in componenta carora se afla si naratorul care povesteste o intamplare petrecuta cu multi ani in urma. Formula ini ial are rolul de a introduce cititorul in lumea basmului. cine se duce acolo bea i m nanc . in care. str veche): procurarea hranei. registre stilistice ). poet. toate merg cu capu-n jos. unde totul este posibil i nu ne mai mir m de nimic. naratorul relateaza ca pe vremea cand era judecator de pace al unui ocol rural a avut de-a face cu un personaj aparte. se uit i rabd . este autorul unei opere deosebit de originale. trebuie unul f r de lege. aiasta. Cuvantul cic . Tr s tura cea mai caracteristic a scriitorului popular este oralitatea. Este vorba despre un om supranumit Luparul. ceea ce constituie cadrul(rama). tot ce spune el poart pecetea stilului vorbit. marci ale prezentei naratorului. In opera "In mijlocul lupilor" se acorda importanta naratorului si actului nararii. un om interesant ce starnea curiozitatea in a afla mai multe despre el. nici carne moale. In mijlocul lupilor de Vasile Voiculescu. Astfel. invitandu-i pe cititori s . Formulele mediane sunt menite s intre in aten ia cititorului. Din punct de vedere compozitional. de mici dimensiuni. reprezentant din perioada interbelica. i acum mai ine inc . naratorul se deta eaz de povestea lui ( Ce-mi pas mie? ) i se consider responsabil numai cu discursul. din urmatoarea lista: modalitati ale nararii. g l gie. Registrul stilistic folosit in basm este cel popular. Dumnezeu s ne ie. Iar pe la noi. pentru c aici se joac alte reguli: i a inut veselia ani intregi. evenimentele s-au intamplat oricum f r el. in care accentul este pus pe intamplari si situatii. c cuvantul din poveste. si care constituie povestirea propriu-zisa. dar cititorul trebuie s se trezeasc la realitatea in care banul e st panul absolut.i fac i ei datoria lor ( i v rog s asculta i ). apeland la o povestire studiata. Vasile Voiculescu. Exemplifica. In lumea pove tilor.str duie te s ne explice de ce rudele nu se cuno teau intre ele (Craiul i Verde Imp rat). fericirea e asimilat i cu bel ugul gastronomic. Stilul este senten ios. iar cine nu.. Limba folosit de autor reprezint chintesen a vorbirii noastre populare din aceea i epoc . h l gie pt. maxime: Lumea asta e pe dos.. 39. b. Apar fonetisme moldovene ti: aista. cine are bani.

secundar.i capul de trunchiul unui stejar. Armele lui Lic sunt antajul i ho ia. . realizandu-se o scurta caracterizare a personajului principal. Sfar itul lui are loc intr-o noapte de Pa ti. eroul se sinucide. Are pl cerea de a ucide cu o satisfac ie demonic . .neam ului urubul. apartinand lui Ioan Slavici. prezint efectele dramatice ale inadapt rii.portretul fizic este detaliat i anticipeaz portretul moral: om cam de 36 de ani. si ami putin asupra personajelor. Ca prozator realist nu insist asupra tr s turilor fizice. deoarece urm re te drumul pe care il parcurge Vitoria pentru descoperirea so ului s u. Moara cu noroc. In aceasta opera. c.Ana simte c Lic este oarecum fioros i i i previne so ul c are de a face cu un om r u i primejdios . Caracterizare direct f cut de personaje: . intrucat naratorul participa la intamplarile narate.muntenilor nu a mai avut ce s le dea i le-a dat inim u oar i femei iubare e i frumoase. Luparul.Expune subiectul unui text narativ studiat. cand a alc tuit lumea a dat fiec rui neam cate un semn: . descoper complexitatea sufletelor simple: hangiii. printre st rile analizate in nuvela psihologic se afl : obsesia. Povestirea intamplarilor este de dimensiuni mici si se face folosind ca modalitate principala de realizare a operei naratiunea la persoana I. cu sprancene dese i impreunate la mijloc. El este singurul personaj care nu evolueaz . alienarea. de Mihail Sadoveanu (1930) Romanul se deschide cu o legend despre Dumnezeu. 40. apartinand lui Mihail Sadoveanu.turcului s aib putere asupra altora cu sabia. in urma tenta iei de a se refugia intr-o biseric p r sit . ci diavol. . 41. Baltagul. . Urm rit de Pintea.constituie personajul principal al operei. Dup aceasta incepe prezentarea familiei Vitoriei Lipan. fin cunosc tor al psihologiei umane. demonic. Explica modalitatile de caracterizare a personajului dintrun text narativ studiat. erosul.Ghi ii spune: tu nu e ti om Lic . el se conduce dup un cod moral propriu. Caracteristicile nuvelei: subiectul dezv luie procesul de parvenire a individului. . sf ramandu. Fizionomia personajelor i anumite particularit i ale acestora ilustreaz tr s turi ale personajelor. frica.iganului i-a dat cetera. Lic este un personaj malefic.sarbului sapa. de gandire i de comportament. . anumite conflicte suflete ti. in afara legilor i a statului. de Ioan Slavici Tema o reprezint dezumanizarea provocat de patima banului. Acum in elege c este pedepsit pentru f r delegile lui: M-a ajuns mania lui Dumnezeu. Aceste tr s turi sugereaz r utatea i demonismul personajului . Inteligent. Firul epic al romanului este dinamic. care. cu ochi mici i verzi. a. ci asupra celor psihologice. Inc de la intrarea in scen Lic se comport ca un st pan peste oameni i locuri. ci are o construc ie liniar (este plat). accentul este pus pe intamplari si situatii. etice. Ioan Slavici este un portretist prin excelen . prezentand societatea romaneasc de la sfar itul secolului al XIX-lea. Caracterizarea indirect rezult din faptele sale. Caracterizare direct f cut de narator . b.

Inceputul basmului ne introduce in atmosfera satului arhaic. La Borca devin martorii unui botez. iar Ilie Cu ui este luat de autorit i. iar fratele ii spune. Urm torul popas este la C lug reni. Lupu o recunoa te pe Vitoria i tot el o duce pe Vitoria in pr pastia de la Crucea Talienilor unde erau osemintele lui Nechifor. La F rca a. iar cel sarac o femeie muncitoare si buna la inima . apartinand lui Ion Creanga. Basmul Danila Prepeleac a aparut la 1 martie 1876 in revista Convorbiri Literare . La Dorna cei doi afl c Nechifor a cump rat 300 de oi. Vitoria d ruie te un cap t de zah r mamei i bani pruncului. care le relateaz despre Nechifor c era om curajos i pleca la drum asupra nop ii.. La Suha sunt g zdui i de carciumarul Iorgu Vasiliu de la care afl c muntele a fost trecut doar de doi ciobani. pleaca la targ sa-i vanda. Lui Gheorghi i se d un baltag care este sfin it. Cand ajung la Bicaz. Expune subiectul unui text narativ studiat. Pe banii castigati si-ar fi putut cumpara alti boi mai mici si un car. Voind sa construiasca o manastire in care sa ramana calugar. tocme te bocitoare i face un parastas la care ii cheam pe uciga ii so ului ei: Calistrat Bogza i Ilie Cu ui. ci isi continua drumul la targ. unde Vitoria discut cu so ia lui David de la care afl c Nechifor trecuse pe aici. cei doi c l tori stau de vorb cu potcovarul Pricop. 42. iar George Munteanu il considera o foarte mestesugita demonstratie ca nu numai patitu-i priceput . Un loc important in desf urarea ac iunii il constituie descoperirea cainelui Lupu. apoi il supun unor probe in urma carora el isi dovedeste . Vitoria i Gheorghi poposesc la hanul lui Donea. Danila avea insa o pereche de boi frumosi. Dupa fiecare schimb dezavantajos. Aceasta secventa face legatura dintre cele doua parti ale basmului. Prepeleacul este un par infipt in pamant cu cracane scurte pe care se pun oalele la uscat . intr-un vag temporal: odata. eroul isi atrage impotrivirea dracilor care il mituiesc sa renunte la aceasta idee.i privegheaz tat l. Vitoria porne te la drum c l uzit de sentimentul datoriei fa de so i fa de tradi ie. ca sa nu mai fie o povara pentru familie. hangiul i i manifest sup rarea c oierul avea obiceiul de a porni noaptea la drum. capra pe gasca si aceasta pe o punga goala. Toiu. el nu se intoarce acasa. Ini ierea lui Gheorghi se face cand coboar in pr pastie i. Prepeleac. de la m n stirea Bistri a. nepriceperea si credulitatea sa. acesta il sanctioneaza. Prepeleac ) Porecla sugera saracia taranului. Dupa opinia lui George Calinescu. Insa Danila distruge carul. dintre care cel cu c ciul brum rie (Nechifor) disp ruse. Danila se intoarce la fratele mai mare si ii povesteste toata intamplarea. ca mai bine s-ar fi calugarit. pentru a ilustra parca deplin acea logica anapoda care sta la baza trocului. Amandoi erau insurati: cel bogat avea o nevasta pestrita la mate si zgarcita . care le inglobeaza pe celelalte doua. dar se indupleca sa-i mai dea o data carul. suparat. Calistrat Bogza este lovit in frunte cu baltagul de c tre Gheorghi i este mu cat mortal de cainele Lupu. trocul si prostia omeneasca. Cei doi uciga i se deconspir in urma vorbelor insinuante ale Vitoriei. Ana. Indignat. altul sarac. carul pe capra. Danila urmeaza sfatul fara prea mare convingere si naratiunea se incheaga in continuare pe trei motive: calatoria. se inchin la icoana Sf. iar apoi a plecat inso it de al i doi oieri. Partea a doua reprezinta planul fabulos in care eroul patrunde cu aceiasi dezinvoltura cu care a facut si trocul. se intalnesc opozitii intre personaje: un frate bogat. De la domnul David afl c Nechifor avea asupra lui mul i bani. Desi ii dovedeste prostia. vr jitoarea satului. iar la sfatul fratelui sau care se saturase sa-i imprumute mereu carul. scriitorul priveste cu ingaduinta faptele personajului sau. Vitoria merge la p rintele D nil ca s -i citeasc slujbele i apeleaz la baba Maranda. Erou schimba boii pe car. In locul numit La Cruci intalnesc un alai de nunt .Titlul este chiar numele eroului urmat de porecla data de sateni.Inainte de a pleca la drum. (C. ine post negru 12 vineri. Ca in basmele populare. Hangiul il cuno tea pe Nechifor despre care afirm c era om vrednic i fudul i avea cal bun. basmul dovedeste ca prostul are noroc . Vitoria i i inhumeaz so ul dup datin . intr-un sat . omoara boii.

cult . e. Caracterizare direct (autocaracterizare): . Este o figur central a romanului. . 2. sociale. In acesta a doua parte. 45. trecand cu u urin de la o stare la alta. alearga. Ilustreaza particularitatile de structura a unui text narativ studiat. dar dispre uind inteligen a feminin . talentat .Pascalopol vede in ea acelea i calit i. El separa viata reala a cititorului de viata fictionala a personajelor din roman. 3. loc al actiunii romanului. dar in acela i timp. Descrierea finala inchide simetric romanul si face mai accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei viata. Otilia este fiica celei de-a doua so ii a lui Giurgiuveanu. inteles ca un corp sferoid . dar te i revolt . inteligent . aruncarea buzduganului.` c. castigand banii. amestecul de copil rie i feminitate. Caracterizare indirect : rezult din fapte: 1.istetimea: fuga in jurul iazului.eu sunt o z p cit . cu un Hristos de tinichea ruginita. concentrand tragica istorie a ranului ardelean din primele decenii ale secolului trecut. conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor personaje (Herdelea. nu tiu ce vreau . care te cucere te. iube te pe Felix.camera Otiliei. Descrierea caselor ilustreaza. Glaneta u) in desfasurarea narativa. dar se c s tore te cu Pascalopol. chiuitul. . ochi alba tri . . Personificat cu ajutorul verbelor (se desprinde. tranta. b. inainteaza). Ion de Liviu Rebreanu Personajul Ion este unul de referin in literatura roman . Crucea stramba de la marginea satului . blestemul. reflect caracterul contradictoriu. nas mic. . 44. copil roas . cu o st panire des var it de femeie . poart o masc . se comport ca un om liber. dincolo de care nu poate s treac nimeni.Din mediul in care locuie te personajul . cu varietatea de lucruri din ea. drumul are semnificatia simbolica a destinului unor oameni si este investit cu functie metatextuala. Caracterizare direct f cut de narator: Fa a m slinie. grijulie fa de cei apropia i (nu vrea s stea in calea carierei lui Felix). se reflecta artistic in structura circulara a romanului. Danila reuseste sa-i pacaleasca pe draci. dar se dovedeste istet printre fiintele fabuloase malefice. 43. prin aspect si asezare. amestec de iubire i de ra iune.desi faptele ei demonstreaza contrariul d. Descrierea initiala a drumului introduce cititorul in viata satuluiardelean de la inceputul secolului al XX-lea. Creanga isi reabiliteaza eroul: el pare un prost printre oameni. spunandu-i fe-feti a mea . Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de George Calinescu. cu aspecte topografice. care nu ine cont de nici o regul exterioar . Caracterul ei se bazeaz pe elemente contradictorii: amestecul de inocen i maturitate.Aglae o consider viclean i interesat de mo tenirea lui Costache. Caracterizare direct f cut de c tre personaje prin tehnica reflect rii poliedrice (a pluriperspectivismului): . Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas. Aliindu-se cu animalele care suplineau limitele sale umane. urca. dar i o oarecare instabilitate in comportament. Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de Liviu Rebreanu. la hora satului se eviden iaz feciorul lui Alexandru Pop Glaneta u. De aceea. anticipeaza tragismul destinelor. alergarea. e altruist .Costache o crede inc un copil.Felix o consider pe Otilia foarte frumoas . Inc de la inceputul romanului. a. etnografice (hora). devine o enigm . apartinand lui Liviu Rebreanu Ion de Liviu Rebreanu Conceptia autorului despre roman.

intrucat el se face vinovat de dezintegrare morl . Alta. Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de Camil Petrescu. apoi o vede pe Florica. Fiind dominat de dorin a de a fi respectat in sat. Cand s-a insurat cu Ana. patandu-i astfel onoarea si reputatia sa de om respectat de toata lumea. curaj si bun comportament pentru urmasii sai. In final. dar s rac. lini tea unei intregi colectivit i. tocmai de aceea e dezgustat de lasitatea si frivolitatea tanarului Cellino. vrea sa fie inconjurat de oameni cu caracter. proiectia sa in afara. el ajunge comandant al flotei venetiene si primeste importanta si dificila misiune de a organiza o lupta navala. Odat satisf cut patima pentru p mant. un adevarat exemplu de vitejie. dezvaluind astfel. Observam ca dragostea. el sim ind dureros pr pastia dintre el i bocotani . Declansarea acestor metamorfoze launtrice extrem de abrupte reprezinta principalul focar de interes al dramei. Astfel cade victim celor dou patimi: glasul p mantului i glasul iubirii. urm rind-o pe Ana cu o privire stranie. care ii era drag .Ion. de unde rezulta respectul si increderea enorma ce i se acordau. Ion este drastic pedepsit de Rebreanu.Pietro Gralla sau "eternul feminin"Alta. rugandu-l pe Cellino sa-i fie profesor in ceea ce priveste cunoasterea femeilor: "mai intai te rog sa fii maestrul meu si sa-mi dezvalui cum se cunosc femeile". Pietro Gralla da dovada ca stie si sa piarda. viteaz. r spunz tor de via a Anei i a copilului lor. dar i viclean. autoritar si doreste ca totul sa se afle sub controlul lui. so ia devenind o povar jalnic i incomod . ea este fata adoptiva a lui Mos Costache. Pietro cauta refugiu in iubire. sa se resemneze in fata soartei si nu se jeneaza sa ceara sfaturi unuia mai tanar decat el.Exemplifica modalitatile de caracterizare a unui personaj feminin. Dovada a faptului ca nu poate stapani tot. numele ei de familie fiind Marculescu. fiind omorat de George dup ce ii surprinde pe amanoi in flagrant. Lovit de esecul incercat in cariera lui militara. Astfel. o latura sensibila. curajos. hot rat i perseverent in atingerea scopului. pe langa severitatea si omul inflexibil.Clanul Aglae doreste sa alunge pentru a putea pune mana mai usor pe averea lui Costache Giurgiuveanu. 47. Pietro Gralla este un om cu un caracter complex. Ion era iute i harnic ca m -sa chipe i voinic. In caracterizarea personajelor lui Camil Petrescu sau folosit adesea o serie de clisee precum "omul absolutului". ce era punctul lui slab. duce la destinul tragic al eroului. tulburand liniltea unui c min. care sufera transformari sufletesti profunde pe parcursul piesei. o imagine .Prima intalnire in roman cu Otilia este la inceputul lui cand Felix intra in casa lui Mos Costache pentru a doua data(prima data mosul spunandu-i ca acolo nu sta nimeni). il inseala cu Cellino. Dorind ca totul sa iasa perfect. cat timp el este plecat. si ea vine in salvarea lui recunoscandu-l. sotia sa. un temperament controlat de instincte primare. desi acest lucru se dovedeste ca nu este posibil. ce nu se tem de lupte. puternici. 46. in cazul eroului nostru a fost un factor ce l-a transformat intr-o persoana aproape ucisa de o femeie.si care doreste sa studieze muzica. forma sub care era cunoscut in timpul razboaielor. El stie cel mai bine cum s-o umileasca pe sotia lui.Ea este o cantareata la pian foarte talentata. nevasta lui George Bulbuc. Om priceput. Despre Otilia autorul spunea: Otilia era eroina mea lirica. Pietro Gralla este numit "omul absolutului" deoarece este puternic. Conflictul interior care marca destinul fl c ului este vizibil inc de la inceput. prin referire la un roman studiat(periada de pana la al Doilea Razboi Mondial) Otilia personajul principal din romanul Enigma Otiliei. cel lalt glas ce mistuie sufletul lui Ion. st panit de o violen n valnic . ins e con tient c Ana are p mant. Ion s-a insurat de fapt cu p manturile ei. iubirea p tma pentru Florica. Ion o seduce pe Ana. privind-o cu un zambet plin de dispret. In "Act venetian" avem de-a face cu personaje dinamice.

Mos Costache o iubeste dar de zgarcit n-a putut sa-i asigure un viitor fara probleme. istorie care ii marcheaz in mod hot rator destinul.fara acea slabiciune supta si pastrata a Aureliei . apoi .incarcat cu bucle . 48.viitorul ei este ambiguu. iluzia c timpul st 5.Comportamentul ei este derutant: capabila de emotii puternice trece brusc de la o stare la alta. ea este fascinanta. izbucnea cel de-al doilea r zboi mondial. Trei ani mai tarziu. incepe i se sfar e te cu tema timpului. arata si mai copilaroasa intre multele bucle si gulerul de dantela. dar apoi acesta i-a dat libertate ea casatorindu-se cu un conte din Spania. afla i in pragul unor imense r sturn ri istorice. via a se scurgea aici. Povestirea se desf oar pe mai multe planuri. R bdarea aceasta este o impresie gre it a oamenilor in i i. Otilia este unul dintre cele mai complexe personaje feminine din proza romaneasca. dup scena seceri ului. f r conflicte mari. .Insa in trupul subtiratic . Se pare c timpul avea cu oamenii nesfar it r bdare. El nu mai are r bdare i va produce in sanul r nimii schimb ri fulger toare.Mai intai voce cristalina. cu nasul mic si ochii foarte albastrii. de un stil perfect . mai ales a oamenilor de felul lui Ilie Moromete care cred c st in puterea lor de a evita marile conflicte. Romanul incepe in manier realist . plecarea lui Achim la Bucure ti i inceperea unei perioade de fr mant ri suflete ti. ocrotita de un strain . care pun in cump n insu i destinul ei milenar. Romanul are trei p r i. descris in mod expres de autor . de Marin Preda (vol. Starea conflictual este permanent . relatii temporale si spatiale. intr-un sat din campia Dun rii.o stapanire desavarsita de femeie. un cap prelung si tanar de fata. semn al faptului c timpul nu mai avea r bdare . care corespund unor etape din via a familiei: 4. din momentul sosirii lui Felix in casa lui Mos Costache. Incipitul aduce in prim-plan problema timpului. Otilia este totusi fara cuib. 6. incep necazurile i problemele care nu se mai rezolv .Chipul adolescentin al Otiliei este de la inceput o aparitie angelica . prin referire la: actiune. Aglae o vede ca o piedica in luarea averii lui Mos Costache. cu oase delicate de ogar . Aurica este invidioasa pe Otilia si ar vrea la fel ca Aglae sa o alunge. a faptelor si intamplarilor semnificative prezentate intr-o opera literara. simetric . Conflictul principal este de natur tragic i se d intre om i istorie. de i omul are iluzia c se poate sustrage ei. diferite ca importan : al familiei Moromete. al lui Biric . asa cum o observa tanarul. Ritmul evenimentelor se precipit in ultima parte a volumului I. I. dilematica prin comportament. 1955) Ac iune Actiune = totalitatea evenimentelor. departe de mult visata fericire. Morome ii.Prezinta constructia subiectului unui roman de Marin Preda. iubita de parintele nesigur. adic de la intoarcerea Morome ilor de la camp pan la fuga Polinei cu Biric . cazand pana pe umeri . era o mare libertate de miscari .Fata maslinie.Otilia traieste drama singuratatii . cu fixarea spa io-temporal a ac iunii: cu ca iva ani inaintea inceperii celui de-al doilea r zboi mondial. Primul volum are o construc ie clasic . nedepozitand decat foarte putini bani in banca restul tinandu-i ascunsi sub salteaua lui. Otilia casatorindu-se cu el. In spa iul epic al lui Marin Preda func ia acestui timp este ins paradoxal . Primele pagini sunt construite in perfect concordan cu timpul sugerat i un sfert din volumul intai se petrece de samb t seara pan duminic noapte.Ea este copilaroasa si in acelasi timp si matura dovedind o grija materna fata de Felix pe care-l protejeza ca pe un orfan. conflict. de Felix care-i infioara corzile inimii . auzita de sus. stabilirea unui mod de via . apoi ugurlan etc. mereu imprevizibila.lunara si feminina . Pascalopol o iubeste pe Otilia si ii implineste toate poftele ei. Parerea lui Felix despre Otilia la prima vedere este: fata parea sa aiba vreo 18-19 ani.

Romanul Ion este conceput ca avand o structura circulara. Prezentarea subiectului se face astfel: In expozitiune sunt prezentate principalele personaje din satul Pripas . In roman apar mai multe tipuri de conflicte: .nunta.relati de familie. George este arestat. In deznodamant naratorul il prezinta pe George care simtind ca Ion ii da tarcoala Floricai. Ion. destramandu-I acesteia iluzia ca prin plecarea din casa tatalui sau traiul I se va inbunatati. Desfasurarea actiuni Dorind sa obtina cat mai repede pamant ii face curte Anei.loc al actiunii romanului . de Liviu Rebreanu.care il rapune pe George cu paharul. Ca sa iasa din aceasta condite pune la cale planul de a o seduce pe Ana fica lui Vasile Baciu un taran instarit. fra i.Bataia flacailor. Reprezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamantul si consecintele actelor sale. Dupa ce si-a satisfacut dorinta arzatoare de a avea mult pamant ramas singur hotaraste sa se intoarca la dragostea din intai.in aparenta pentru platirea lautarilor.flacau. se inchee cu Victoria lui Ion.Dupa obtinerea pamantului Ion o supune pe Ana unor violente fizice.flacaii merg la carcima. prin simetria incipidului cu final. . Ion. pentru a obtine prin casatorie o zestre apreciabila. relatii temporale si spatiale. harnic si istet suporta umilinta de a nu fi bine vazut de cei din jurul sau si de a nu avea un loc de frunte in ierarhia satului.o seduce si il forteaza pe Vasile Baciu sa accepte casatoria. Caracterul monografic al romanului orienteaza investigatia narativa despre diverse aspecte ale lumii rurale:obiceiurile legate de marile momente din viata omului (nasterea.tat i cei trei fii. chiar dispunerea membrilor familiei la mas de la inceputul romanului arat rivalit ile existente intre copiii din prima c s torie i cei din a doua c s torie a lui Moromete Niculae i tat l s u. prin referire la: actiune. in fapt pentru dreptul de a o lua de sotie pe Ana. Tema centrala posesiunea pamantului este dublata de tema iubiri.pentru a-l determina sa accepte nunta.descrierea finala a romanului inchide simetric romanul si face accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei-viata.Exist conflicte intre: . exist i o criz extern a familiei produs de: impozite. Intriga romanului. personajul central.Moromete i Catrina.universal intelectualitati rurale).Planul ii izbuteste si fara sa o iubeasca o ia de nevasta pe Ana.fata unui bogatan.iar intreaga averea a lui Ion pentru care el sacrificase totul trece in posesia bisericii. pentru ca este sarac. Pe lang aceste crize interne. fapt promis de Moromete cand acesta vanduse un pogon de p manT din zestrea so iei. datorii la banc i alte datorii de gospod rie. Florica fata saraca dar frumoasa. care nu vrea s -l trimit la coal . conflict. Florica ramane singura.Aceasta este acum casatorita cu George Bulbuc. Tema romanului. 49. relatii sociale generate de diferentele economice (stratificarea Este prezentarea problematicii pamantului in conditiile satului ardelean. se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas.La sfarsitul petrecerii.inmormantarea). desi tatal ei se impotriveste. deoarece aceasta vrea s -i fie trecut casa pe nume.Care la randul sau il va face pe chiabur de rusinea satului lasand-o insarcinata pe Ana. care vor s mearg la ora s se imbog easc rapid. rusinea pe care Vasile Baciu i-o face in fata satului va starni dorinta de razbunare a flacaului. acesta il omoara din gelozie. Prezinta constructia subiectului unui roman de Liviu Rebreanu.Romanul sociala) sau culturale(universal taranilor.

un tanar orfan. Deznodamantul il reprezinta intalnirea de dupa cativa ani a lui Felix cu Pascalopol. Fiecare dintre cele trei personaje care reprezinta omul supe rior (doamna T.enigma acesteia fiind una nedezlegata.pretext pentru a descrie aspectul social al Bucurestiului. Romanul are in centru istoria luptei pentru mostenirea averii lui mos Costache. opinii ale altor personaje si note de subsol. prin amploarea constructiei epice. conflict. Patul lui Procust" (1933) este cel mai bun roman al lui Camil Petrescu si una dintre cele mai originale creatii din proza romaneasca moderna. 51. Romaul prezinta viata burgheziei bucurestene din prima jumatate a secolului nostru. prin referire la: actiune. prin exis-tenta mai multor planuri narative si prin complexitatea per sonajelor. Timpul subiectiv.Otilia si Felix fiind nevoiti sa se mute. Fara indoiala. Tema romanului este drama omului superior.Costache Giurgiuveanu tatal vitreg al Otiliei si tutorele lui Felix. perspectiva narativa fiind secventiala.fiica cea mare a Aglaei Tulea. conflict. Desfasurarea epica este lenta. conflictul este determinat de incercarile membrilor clanului Tulea de a pune mina pe averea lui Costache Giurgiuveanu.deznodamantul in care Felix abandonat primeste o explicatie de la Otilia menita sa dezlege misterul plecarii acesteia."fata batrana". Prezinta constructia subiectului unui roman de George Calinescu . De-alungul actiunii naratorul insereaza cateva scene. Ladima si Fred Vasilescu) este un inadaptat care nu se poate incadra in patul procustian" al iubirii sau al societatii. iar "clanul" Tulea isi face griji referitoare la mostenirea averii lui mos Costache. lucrarea pe care o discutam este un roman. Stanica Ratiu este sotul Olimpiei.sentimentele acestuia fata de Otilia fiind neclarificate.sora lui mos Costache.un avocat fara clienti. Enigma Otiliei.el este tipul avarului. Prezinta constructia subiectului unui roman de Camil Petrescu . Aurica Tulea este fiica cea mica a Aglaei..-coflict central: lupta pentru pamant in satul Pipas -conflict secunda intre Ion George Bulbuc -conflict exterior : intre Ion si Vasile Baciu -conflict interior: intre glasul pamantului si glasul iubirii 50. de George Calinescu A aparut in martie 1938 si este un roman de factura balzaciana. sortit sa fie incompatibil cu lumea. Otilia Marculescu este o fata zglobie ce sta sub semnul dramei feminine. Leonida Pascalopol este mosierul bogat si manierat.cand familia Tulea ia toata averea. Romanul devine o satira vehementa la adresa burgheziei in care relatiile copii-parinti s-au degradat datorita banului. prin referire la: actiune. Incadrarea lui in categoria constructiilor romanesti moderne poate fi explicata prin: Noutatea absoluta a formulei compozitionale. cu iubirea si cu norocul. actiunea" neavand un fir cronologic. Finalul este compus si el din doua secvente.In desfasurarea actiunii Felix se indragosteste de Otilia. Felix Sima este de multe ori "vocea autorului". relatii temporale si spatiale.Aglae Tulea este "baba absoluta".epilogul care ofera cititorului justificarea Otiliei:Felix avea sa faca o cariera stralucita neincomodata "de o dragoste nepotrivita".Punctul culminant este dat de moartea lui mos Costache. . Acuitatea analizei psihologice. finalul este abrupt si simetric ca in romanele lui Balzac.Intriga este data de sosirea tanarului Felix Sima in casa tutorelui sau Costache Giurgiuveanu.care doreste sa triumfe in viata. diversele momente din viata personajelor sunt reconstituite din amintiri. fiecare dintre actanti fiind vazut in mod diferit de catre cei care l-au cunoscut. Metoda oglinzilor paralele". relatii temporale si spatiale.este genul parvenitului el profitand de orice situatie pentru a iesi in castig. Titlul original al romanului a fost "Parintii Otiliei" scriitorul avind in vedere ideea paternitatii.

a preotului. a l utarilor.Intr-o dupa-amiaza de august". In al doilea rand. pentru c el determin in lumea satului pozi ia social i autoritatea moral a indivizilor. modul in care petrec tinerii i b tranii. ocup i ea un loc important. prin referire la un personaj dintr-o opera studiata. sau de Francois Torissard. putem considera c i tema destinului este definitorie pentru roman. banii nu au relevan pentru o umanitate tradi ional . confesiuni ale unor martori (. nunta. ranul lui Rebreanu se raporteaz permanent la mediul din care face parte. Calinescu). De asemenea. apar si alte doua personaje ale romanului (George Demetru Ladima si Emilia Rachitaru). De aceea. Rebreanu acord horei un rol esen ial pentru c ea coaguleaz via a satului. Acum. talhar-hangiu din Atica si care punea drumetii intr-un anumit pat. Al treilea plan este al autorului (devenit personaj. Prezinta conditia intelectualului. in mod realist i are ca punct de plecare cateva dintre nuvelele cu care debutase scriitorul. . num rarea banilor de c tre na . Deosebirea const in faptul c . p mintul este folosit pentru acumularea banilor.Prezinta conditia taranului. Acestei teme i se adaug cea a iubirii. cea cu care Ana i i va disputa dragostea lui Ion.. intitulat . condi ia ranului este eviden iat prin tema p mantului care este. cu obiceiuri vechi: prezen a l utarilor. pentru c destinul personajului principal este definit de aceste dou mari coordonate. decu paje din ziare. In primul rand. de fapt. la toate evenimentele esen iale ale existen ei rurale: nunta.Titlul trimite la mitul antic al lui Procust. Evenimentul echivaleaz cu momentul in care se intensific conflictele. la Rebreanu...Epilog I"). s rac fiind lucreaz pentru gr dinarul unui castel i prime te p mant. prin referire la un personaj dintr-o opera studiata. 52. amintirile lui Fred Vasilescu (aduse in prezent prin memorie involuntara). alte momente ale exis tentei ei trecute fiind reconstituite prin incidente de memorie si asociatie discontinua" (cum scria G. miza conflictului. prin numeroasele note de subsol si prin . Din punct de vedere compozitional. Nunata lui Ion cu Ana respect toate tradi iile rurale: prezen a pe itorilor. Rezulta ca patul lui Procust" reprezinta un spatiu al ne-potrivirii aducator de suferinta. nu p mantul se afl in centrul romanului. mijloacele pe care autorul le uti lizeaza fiind: scrisorile pe care ziaristul Ladima i le trimisese Emiliei. 53. care. Aceast obsesie a p mintului il apropie pe ranul lui Rebreanu de eroii lui Dostoievski (Fra ii Karamazov). in timp ce in romanul lui Balzac. De fapt.. constituind un pretext pentru ca naratorul s p trund in psihologia personajelor. fiind nu numai loc de intalnire i de petrecere. m sura tuturor lucrurilor. Naratorul ne ofer astfel imaginea satului tradi ional. in jurnalul lui Fred Vasilescu. hora. Publicat in 1920.Epilog II"). comentariile acesteia din urma. Si imaginile acestora se constituie din mai multe unghiuri (ca si cand ar fi priviti in mai multe oglinzi paralele"). inmormantarea. Cel de al doilea plan al romanului cuprinde actiunea propriu-zisa relatata in jurnalul lui Fred Vasilescu. Al doilea plan este cel al esecurilor existentiale ale omului superior (reprezentat prin Ladima). lungin-du-i" sau scurtandu-i" dupa dimensiunile lui. Acest plan ar putea fi numit al marilor iubiri nefericite si nu se rezuma la prima parte a romanului. dar i de confrunt ri. care vede in terenul de inut. ci este infuzat si in celelalte. ci dorin a lui Ion de a-l avea. romanul eviden iaz spa iul ardelenesc de la inceputul secolului al XX-lea. apartinand unui autor canonic. a starostelui nun ii. i le trimite autorului. Aceasta prima parte a cartii (alcatuita dupa formula romanului episto lar) reface o parte din viata doamnei T. Ritualul reune te chiar i personaje aflate in conflict: dru ca miresei este Florica. personajul lui Balzac (P mantul). particip activ la tot ceea ce ine de via a satului. romanul Patul lui Procust" este alcatuit pe trei planuri: Primul dintre acestea se incheaga din cele trei scrisori pe care o anume doamna T. se implic . apartinand unui autor canonic. pentru c Ana realizeaz acum c ea nu reprezint pentru so ul ei decat sursa averii.

dar strimt tare la mijloc. urm rit in rela iile p rin i-copii. ci Felix crede c o are .. eroul prezentand razboiul tragic si absurd.tragismul confruntarii cu moartea.fiind dezvaluit in capito. S. Interesant este c . pentru c . prin . i Pascalopol. justificand titlul romanului. Frontul este haos.intaia noapte de razboi Stefan Ghiorghidiu este personajul principal al romanului si reprezinta drama intelectualului pus in situatii limita. la inceputul romanului: fa a m slinie. disperare si moarte. mizerie. eponim. Se considera un intrus in lumea ce il inconjoara si de aceea alege lumea ideilor pure si aspira la o dragoste absoluta cautand in permanenta certitudini.se inalta deasupra societatii dominata de interese materiale-traind o experienta morala superioara aceea a dramei omenirii silite. ilustrand astfel motivul balzacian al paternit ii.Este un personaj lucid.umezeala. in contextul epocii interbelice. Prezinta conditia femeii. nu poate fi considerat un invins deoarece reuseste sa depaseasca gelozia care il ameninta sa-l dezumanizeze. apartinand unui autor canonic. Studen la filozofie.Dar autoanalizandu-si starile cu luciditate. neputand sa faca nici un compromis cerut de societate in care traieste. obligat s . Razboiul este o alta experienta de viata in planul cunoasterii esentiale.pinge ideea geloziei. m rturise te G.fiind un zbucium permanent in cautarea adevarului. Comportamentul fetei este derutant pentru cei din jur. Titlul Enigma Otiliei sugereaz comportamentul derutant al eroinei. De pild . Titlul anticipeaz tema romanului care pune accentul pe caracterul imprevizibil al eroinei i care face din oper o poveste a enigmei feminit ii.dar hiper.G. cu nasul mic i ochii foarte alba tri ar ta i mai copil roas intre multele bucle i gulerul de dantel . res. de i nu este lipsit de sentimente fa de Otilia. dar simte fata de Ela o instrainare definitiva: sunt obosit mi-e indiferent chiar daca e nevinovata. suntem mediocre i singurul meu merit e c -mi dau seama de asta . uneori absurd care-l uime te pe Felix: Nu Otilia are o enigm . intr-un fel sau altul. mur darie si mai ales frica . In inten ia scriitorului. de i este superficial . Otilia este un personaj complex. Autocaracterizarea ii completeaz portretul Otiliei. bunul gust in vestimenta ie: Fata sub iric . fetele.sensibil si orgolios isi amplifica drama. Noi. experienta dramatica a frontului fiind decisiva. Ea impresioneaz prin naturale e. eu m gandeam c n-am ters praful de pe pian . El se gande te la viitorul ei. ei ii hot r sc destinul. Dramatismul iubirii lui Stefan intra definitiv in umbra.e traita sub semnul incertitudinii. ea are totu i con tiin a acestei superficialit i tipic feminine: cand tu vorbeai de ideal.inzestrat intelectual.lul: Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu . 54. care ii atribuie rolul de observator lui Felix. C linescu. desi prima experinta de cunoastere.spaima. mult mai varstnic decat Otilia.Vede in Ela idealul sau de iubire si feminitate.i rezolve singur problemele vie ii. Traieste dureros drama omului singur.arsita. sa indure un razboi tragic si absurd. mo Costache i i exercit lamentabil rolul de tat .frig si foame. prin referire la un personaj dintr-o opera studiata. Fiecare dintre personajele romanului poate fi considerat p rinte al Otiliei.invalmasala si dezordine ceea ce creaza o imagine halucinanta de foc si trasnete .Plim-barea la Odobesti declanseaza criza de incertitudine a iubirii.i cunoa te foarte bine soarta de fiin tolerat . cartea purta titlul P rin ii Otiliei .punand sub sem nul intrebarii fidelitatea Elei.Ultima noapte de dragoste. Felix.traieste in lumea cartilor. Portretul personajului se completeaz prin alte tr s turi. dar aman la nesfar it gestul. imbr cat intr-o rochie foarte larg pe poale. Ea este prezentat in mod direct de c tre narator. precum cochet ria. paduchi. fata care il respinge.El inseamna noroi.Ranit si spitalzat. Pentru orice tan r de 20 de ani.se intoarce acasa la Bucuresti. vrea chiar s o infieze. m rturise te c in iubirea pentru ea imbin pasiunea cu paternitatea..insetat de certitudini si adevar. definitoriu.Frontul este o experienta traita direct.iubire. care. dar ii d in acela i timp dovezi de afec iune va fi enigmatic .

un temperament controlat de instincte primare. Felix impreuna cu Pascalopol. insa e constient ca Ana are pamant. iubirea patmasa pentru Florica. stapanit de o violenta navalnica. Cand s-a insurat cu Ana. este cel care ne introduce in atmosfera capitalei din acea vreme. Vrei s fugim? Hai s fugim! 55. urmarind-o pe Ana cu o privire stranie. In fata lui Felix are gesturi familiare. Ion. la hora satului se evidentiaza feciorul lui Alexandru Pop Glanetasu. Portretul fizic a lui Felix il ilustreaza foarte bine si pe cel moral: fata ii era juvenila si prelunga. Otilia traieste drama singuratatii. linistea unei intregi colectivitati. tulburand liniltea unui camin. sotia devenind o povara jalnica si incomoda. care ii era draga. aproape feminina de unde putem deduce sensibilitatea personajului. tandre. raspunzator de viata Anei si a copilului lor. s alerg. escaladeaz la mo ia lui Pascalopol stogurile de fan. fiind capabila de emotii puternice. iar nasul de o taietura elenica ii dadea un aer voluntar . din acest motiv putem considera romanul Enigma Otiliei un bildungsroman. nevasta lui George Bulbuc. dar si viclean. Otilia nu a ramas decat o enigma . ce ilustreaza deseori o grija materna pentru el. cu suvite mari de oar ce-i cadeau de sub sapca . concentrand tragica istorie a saranului ardelean din primele decenii ale secolului trecut. s zbor. cunoa te detaliile rostogolirii prin iarb . Ion o seduce pe Ana. imprastiata si visatoare. Ion s-a insurat de fapt cu pamanturile ei.Prezinta evolutia unui cuplu de personaje. Este un amestec ciudat de atitudine copilaroasa si matura in acelasi timp: alearga desculta prin iarba din curte. modernismul personajului cansta si in faptulca nimeni nu poate dezlega misterul ce se tese in jurul ei. Astfel. sta ca un copil pe genunchi lui Pascalopol dar este lucida si matura atunci cand ii explica lui Felix motivele pentru care cei doi nu se pot casatori. Odata satisfacuta patima pentru pamant. obrazul de culoare maslinie . Tr ie te din plin via a i nimic nu o impiedic s rad in hohote sau s fie melancolic : Imi vine uneori s rad. Personajul Ion este unul de referinta in literatura romana. autorul descriind foarte bine snobismul. ajungand in finalul romanului la concluzia ca dupa atatia ani.calit ile tipice virstei adolescentine: gust oricand farmecul jocurilor copil re ti. toata viata fiind in cautarea fericrii dar pana in final singura admite ca nu suntem fericiti decat cinci sase ani . pentru ei. Ion era iute si harnic ca ma-sa chipes si voinic. dar sarac. hotarat si perseverent in atingerea scopului.Prezinta comparativ modalitatile de constructie a doua personaje intr-un roman de tip obiectiv studiat. el simtind dureros prapastia dintre el si bocotani . deseori dovedind in mod surprinzator luciditate si tact. fiind omorat de George dupa ce ii surprinde pe amanoi in flagrant. Astfel cade victima celor doua patimi: glasul pamantului si glasul iubirii. 56. Felix Sima este definit de Calinescu ca fiind martor si actor . duce la destinul tragic al eroului. apoi o vede pe Florica. intrucat el se face vinovat de dezintegrare morla. . celalalt glas ce mistuie sufletul lui Ion. apartinand unui autor canonic. care ilustreaza tema iubirii. Fiind dominat de dorinta de a fi respectat in sat. Ion este drastic pedepsit de Rebreanu. Conflictul interior care marca destinul flacaului este vizibil inca de la inceput. Inca de la inceputul romanului. intr-un roman studiat. Otilia-Felix Otilia este un presonaj cu un comportament derutant. zgarcenia si dorinta de parvenire. Finalul romanului este decis in privinta destinului ce-l va avea Otilia. apoi trecand brusc de la o stare la alta. Romanul pune in centrul narativ al actinunii formarea personalitatii lui Felix.

dar i cu resemnare trecerea timpului. de Vasile Alecsandri.poezia este structurat in 4 catrene. departe. intaia noapte de razboi este un neintrerupt mars tot mai adanc in constiinta . Experienta frontului a fost decisiva. Viata lui Stefan Gheorghidiu a devenit curand o tortura . o drama a personalitatii. intr-un grup mai mare. un punct terminus al dramei intelectuale.. Apari ia Convorbiri literare . nu mai putea citi nici o carte. . Ela. un peisaj. Prezinta comparativ modalitatile de constructie a doua personaje intr-un roman de tip subiectiv studiat. ceea ce ne arat c avem in fa un tablou. 58. dar barbat modern. Ranit si spitalizat. Stefan Ghiorghidiu aduna. Gelozia ramane undeva. declanseaza criza de gelozie si incertitudinea iubirii. intaia noapte de razboi. Pastelul Malul Siretului. Natura reflexiva. avid de cunoastere absoluta atat prin dragoste cat si prin experienta directa. semne ale nelinistii si indoielilor sale interioare si le diseca cu minutiozitate. Prin cele doua ipostaze pe care le traieste eroul. tanarul cuplu cunoaste o schimbare radicala a existentei lor datorata unei mosteniri neasteptate lasate de un unchi bogat. Acasa. pune sub semnul indoielii fidelitatea femeii iubite. Stefan Gheorghidiu este un personaj problematic. identificate intr-un text studiat. rezultat din faptul c doar poetul este con tient in aceast natur in mi care de trecerea timpului. iubirea. Prima experienta a cunoasterii.1 mai 1869 Pastelul specie a genului liric. . un intelectual-student la filozofie. o descriere. amplifica suspiciunile lui Stefan. . de Camil Petrescu. confruntandu-se cu moartea. Jurnalul lui de front contureaza o personalitate complexa. langa Ela. si lipsita de insemnatate. Confesandu-se si analizandu-se. Drama iubirii lui este acum intrata definitiv in umbra. Casatorit cu cea mai frumoasa dintre colegele sale. acorda sotiei sale. 59. desi am suferit atata din cauza iubirii. simtea o instrainare definitiva. in care se descrie un col de natur . in care crede a fi gasit idealul femeii iubite. Tache.rima pereche.Prezinta elemente ale imaginarului poetic romantic. progresiv. n-am fost niciodata gelos. traita a razboiului. eroul respinge ca vulgara etichetarea ca gelos: Nu. cu preocupari teoretice. dar mai ales confruntata cu ea insasi.Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate (procedee artistice. prin intermediul c ruia poetul i i exprim indirect sentimentele. de i prive te cu senin tate. traieste doua realitati: realitatea timpului cronologic (frontul) si realitatea timpului psihologic.ritmul trohaic. Plimbarea la Odobesti.observ m prezen a abundent a imaginilor artistice i a figurilor de stil. Aspirand la dragostea absoluta.57. parasise universitatea. Ultima strof are un ton ELEGIAC TRIST. Gheorghidiu devine alt om in primele ceasuri de razboi. eroul doreste certitudinea absoluta. un tip orgolios. Experienta razboiului constituie pentru Stefan Gheorghidiu o experienta decisiva. aflata in imprejurari inedite. elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat. Tema . se intoarce in Bucuresti. Compania domnului G. avocatul obscur. romanul Ultima noapte de dragoste. feminin . Nivelul fonetico-prozodic: . . care cocheta.apartinand lui Mihai Eminescu. Eroul romanului Ultima noapte de dragoste. apartinand perioadei pasoptiste. constient de chinul sau launtric. e semnalata direct.trecerea timpului Eul liric apare in ipostaza de spectator. traita sub semnul incertitudinii.

iar superlativul Ce frumoasa. Fata il cheama in lumea reala. 2 ilustrand monologul interior al iubitei. relatii de opozitie si de simetrie. in lirica lui Novalis.Poezia Floare albastra de Mihai Eminescu a fost scrisa in anul 1872 si publicata un an mai tarziu in revista Convorbiri literare . albastrul simbolizeaza infinitul. Floare albastra face parte din categoria operelor care au la baza temele romantice iubirea si natura. implicit. alcatuit in prima parte dintr-un repros. Acesta se arata uimit de frumusetea apropiata de perfectiune a iubitei. privind conditia omului de geniu intr-o lume superficiala. dar si aspiratia. care este un act de . Aceasta creatie are la baza motivul romantic al florii albastre. fiind . care reprezinta si titlul poeziei. indemnandu-l sa renunte la idealurile sale si ii ofera iubirea ei. iar floarea poate fi fiinta care pastreaza dorintele Poezia este structurata pe doua planuri. Aceasta idila este formata din 4 secvente lirice. 60. Desi nu a precizat in nici un manuscris. stanca .floare . floarea albastra se metamorfozeaza in femeie luand chipul iubitei si tulburand inima eroului. Barbatul este un contemplativ. dornica de a se realiza prin iubire. doua elemente. realizand. Aceasta isi situeaza sufletul vietii intr-o lume superioara. candva . Titlul este si o metafora simbol.dupa moarte. inferioara. care culmineaza cu Luceafarul . De asemenea. dar si nostalgia nesfarsitului sau femeia ideala. dar incrancenat sa atinga absolutul. iar la Eminescu floarea albastra reprezinta vointa. intunecata mare . sub forma de repros. intr-o alta lume. monologul lirico-filosofic al barbatului. delicatetea si albastra sugerand infinitul cosmic. Analizeaza rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat. incipitul constituindu-se in interogatia retorica. un motiv romantic care apare si in alte literaturi. si apoi. pentru care floarea albastra sugereaza implinirea iubirii ideale si. totodata. intre care se stabilesc relatii de opozitie: planul barbatului si planul femeii. dupa cum reiese din ingaduinta sa fata de preaplinul pasional al fetei: Eu am ras. iar celelate 2. el este intalnit si in scrierile poetului italian Leopardi. dintr-o provocare inocenta. De asemenea . codrul . Femeia este o copila naiva. In literatura germana. pe care i-l face aceasta iubitului. Prima secventa poetica reprezinta monologul fetei. scepticismul sau reiesind din ultimul vers: Totusi este trist in lume . elemente de recurenta) Floare albastra Titlul poeziei este alcatuit din doua sintagme. sugerata prin propozitia exclamativa: Ca un stalp eu stau in luna! . a vocii eului liric. Motivul florii albastre apare si la Leopardi. care insa nu se poate implini. A treia secventa reia monologul iubitei si debuteaza printr-o chemare a iubitului in mijlocul naturii. apartinand lui Mihai Eminescu (la alegere. in partea urmatoare. departarile marii si ale cerului. n-am zis nimica . izvoarele . secvente poetice. Planul feminitatii(cuprins in strofele 1-3 si 5-12) are forma unui monolog. piramidele-nvechite . insa este imbogatita cu profunde mediatii filosofice. mai inalt si mai intelept. preocupat intr-un ceas cand putea sa cunoasca fericirea. visand la iubirea ideala. a ideilor metafizice. portretul omului de geniu. facand parte din etapa de tinerete a creatie eminesciene si anticipand marile poeme filosofice din perioada urmatoare. Elementele romantice specifice liricii eminesciene. Tema poeziei o constituie aspiratia poetului catre iubirea ideala. apar in deplina concordanta cu starile indragostitilor Ultima secventa poetica constituie monologul eului liric si este incarcat de profunde idei filosofice. Cea de a doua secventa poetica desemneaza monologul de factura filosofica al eului liric. sedus de dulceata jocului inocent. a cuplului erotic. ce nebuna! simbolizeaza miracolul trait . Aspiratiile si ideile superioare ale barbatului sunt sugerate de simboluri precum: campiile Asire . pentru care floarea albastra simbolizeaza puritatea iubirii si candoarea iubitei. dintre urmatoarele: titlu.de altceva. reprezentand efemeritatea. iubire terestra. Eminescu a preluat acest motiv de la germanul Novalis. in care acesta aprofundeaza semnificatiile ideilor si aspiratiilor sale. incipit.

poarta in el toate atuurile tentatiei: natura este paradisiaca. Autohtonizat este si limajul copilei. il constitue versurile: 'Clopotul vechi imple cu glasul lui sara / Sufletul meu arde-n iubire ca para". Imaginile vizuale sunt: dealul./Si-a murit iubirea noastra. de afara.seductie.. accentueaza tacere generala. aspirant la ideal.. 'satul' apar la singular cu functia de a uniciza spatiul. Cunfundarea lui in stele si in nori si-n ceruri nalte . Aceste valori supreme devin echivalente cu viata insasi: '. Imaginile pe care le construieste Eminescu sunt vizuale si auditive. 'Sara'. pe care-l imagineaza tanarul. pare o lectie de initiere intr-un segment al existentei pe care barbatul il minimalizeaza. familiare ( scartaie-n vant cumpana de la fantana . Imaginile auditive. stelele. . Sugestia de atemporalitate si arhaic este sustinuta de epitetele adjectivale: 'vechi' si 'bogat'. perceput vizual. peisajul se estompeaza. adica dispretuitoare de conventii. el isi traieste iubirea din vis si descopera armonia sufletelor si frumusetea universului. apartinand lui Mihai Eminescu. Reprosul este expresia intuitiei feminine. cu stanci gata sa se pravale in prapastie.. iubita este frumoasa si nebuna . Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate (imaginar poetic. cresc tensiunea emotionala.Astfel de noapte bogata / Cine pe ea n-ar da viata lui toata ?' Poezia este o idila cu puternice note de pastel in care se realizeaza (prin organizarea compozitionala) un deplin echilibru intre planul erotic si cel natural. voi cerca ./Ca un stalp eu stam in luna . procedee artistice. care simte in diversitatea preocuparilor abstracte ale barbatului pericolul instrainarii. Ele sunt melodioase si melancolice ( buciumul suna cu jale . cu trestii inalte si foi de mure. al drumului spre fericire. marcat de pronumele personal eu . aduce elemente specifice plaiurilor mioritice. Provocarea pe care o lanseaza(strofele 5-12) izvoraste dintr-o nevoie demonstrativa. Cadrul natural este insa autohtonizat : e gura raiului din cantecul popular. dominante. cu luminisuri. Manat de sentimente puternice. mi-oi desface ... potentand ideea ca poezia exprima aspiratia spre iubire.. fluiere murmura-n stana ). Punctul culminant al trairii emotionale si momentul contopirii pastelului cu idila. In acelasi timp planul erotic se amplifica treptat. cu soare si luna. elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat. dar si prin impresia de generalitate conferita de pluralul substantivelor: 'casele'. iubite! . Pastelul inserarii. care delimiteaza planurile: Astfel zise mititica/ Dulce netezindu-mi parul sau Inc-o gura-si dispare. iar momentul evocat este cel al asteptarii. luna. Asistam astfel la un transfer metaforic intre planul natural si cel uman. gandirea lui plina de imaginile campiilor Asire . 61. o data cu inserarea. Senzatia de poveste evocata este data de prezenta in text a unui narator. turmele. foarte redus(cuprins in strofele 3 si 13-14). dar mai ales originalitatea viziunii eminesciene privind reflectarea din perspectiva lumii interioare a lumii obiective. 'fluiere'. proiectul ei erotic este de o mare fascinatie. apele plang . dragostea este neprefacuta si totala. Planul barbatului. in timp ce. si a unor scurte precizari. salcamul. Sara pe deal Imaginar poetic 'Sara pe deal' este poemul dorului de dragoste. confundand caile fericirii: Nu cata in departare/ Fericirea ta. ale intunecatei mari si ale invechitelor piramide care urca-n cer varful lor mare o determina sa-l avertizeze asupra capcanei in care ar putea sa cada. are dublu rol. toaca rasuna mai tare ) sau difuze ( clopotul vechi umple cu glasul lui sara ). bazata pe paralelismul dintre om si natura. apoi in final Si te-ai dus. Relatia intre cele doua planuri dezvaluie nu numai plasticitatea nebanuita a imaginilor vizuale si acustice. cu o intensitate redusa. Tabloul este lucrat monocrom. Sunetele. care se alinta in spiritul oralitatii taranesti: de ce m-ai uitat incalte . De aceea. cu izvoare care plang. Cele doua planuri (spatial si afectiv) se inscriu intr-o miscare ascendenta. cine treaba are . al visului pur. muta si inocenta. sugerand doar zone de umbra si lumina. fixeaza povestea in interiorul unei amintiri si confera poeziei caracterul de meditatie. dar mai ales acustic.

La nivelul prozodic se constata folosirea iambului. legatura stransa intre iubire si natura. sugereaza foarte bine plansetul. lumea atrage prin spectacolul i carnavalescul ei. morfosintactic). prelucrat i in strofele 6 i 8 . doi dactili si un troheu. care corespund celor 2 planuri ale realitatii: realitatea exterioara. Analizeaza particularitatile de structura si de expresivitate. stam) sugereaza persistenta atmosferei deprimante. Rima este imperecheata si produce o catifelare a tonului final. care il impinge pe poet la izolare si disperare si realitatea interioara. Motive: . In acest mediu. de George Bacovia A aparut in fruntea volumului Plumb in 1916. dormea. ca ecou al atmosferei insuportabile. 62.Versificatia Versul are 12 silabe. numar fatidic in fiecare catren. Mijloacele artistice ale poeziei sunt simbolul ( plumbul ). Versul eminescian este deosebit de muzical. Repetitia conjunctiei si amplifica atmosfera macabra si contribuie la realizarea unei nelinisti metafizice. 63. sentimentul iubirii inseamna intoarcere spre apus cum spune poetul Lucian Blaga. apeland la doua poezii studiate la clasa.apare i la Shakespeare: Alte m ti. Repetitia acestui cuvant sugereaza o atmosfera macabra de cavou.apare motivul lumii-siren . doua elemente dintre urmatoarele: titlu. aceea i pies /Alte guri. v. cavoul . elemente de recurenta motiv poetic. apartinand lui George Bacovia (la alegere. Lacustra. setea de absolut. Poezia este simbolista prin corespondentele dintre lumea exterioara si lumea interioara. dar omul de geniu care tie acestea trebuie s se fereasc s nu cad in mrejele ei.este un cod etic al omului de geniu care arat c omul superior trebuie s se renun e la fericirea iluzorie a vie ii omene ti i s se autocunoasc prin ra iune i contempla ie. caracteristice simbolismului. Cuvantul cheie al intregii poezii este plumb care devine metafora . sentimentul de impietrire si apasare sufleteasca fiind doar sugerat prin intermediul simbolului si prin muzicaliatea versurilor. in continua desfaurare inca. l. iar ritmul este: un coriamb. alcatuita din cimitir . stau care sugereaza acea atmosfera de dezolare. Prezinta teme si/sau motive romantice. epic si dramatic.apare motivul lumii ca teatru. Frecventa consoanelor m. Plumb. Remarcam folosirea verbelor la imperfect: dormeau . deprimanta pentru care nici iubirea invocata cu disperare nu este o sansa de salvare. inspiratia folclorica. sufleteasca. elementul cosmic. b. Poezia este alcatuita din 2 catrene. . prin referire la o poezie studiata. jucand diverse roluri. 64. cadrul nopturn. secvente poetice. Este considerata o capodopera a creatiei bacoviene si o culme a simbolismului romanesc. aceea i gam . In structura poemului exista elemente care apartin celor trei genuri litarare: liric. poetul exteriorizeaza ideea de alunecare spre neant. a titanului razvratit impotriva conditiei sale. Luceafaraul Elemente romantice: tema geniului neanteles. intensitatea sentimentelor.ipocrizia lumii . La toate nivelurile (lexical. laitmotiv). prin sugestie. vaietul.simbol si care este repetat de trei ori. nu se poate inalta . Verbele la imperfect (dormeau. o actiune trecuta dar neterminata. care intinde lucii mreje . metaforele( Stam singur in cavou ) si personificarile ( Dormeau adanc sicriile de plumb ). fonetic. de George Bacovia . Explica rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat. adica moartea: Dormea intors amorul meu de plumb. Glossa Tema . data de repetitia obsedanta a cuvantului plumb . a demonului indragostit. simboluri ale unei univers rece. lumea este privit ca o scen in care oamenii sunt actorii. ostil. relatii de opozitie si de simetrie./ pe flori de plumb. In aceste conditii poetul nu se poate redresa.

din paleolitic. concentrarile metaforice de o rara expresivitate: In drum mi se desfac prapastii / Si-n negura se-mbraca zarea . in afara de versul al doilea. cu ochii tulburi / Cu trupul istovit de cale ce motiveaza atitudinea si gestul de implorare. tale. de neliniste. tainele lumii si farmecul vietii. alunga) sustin tonul confesional si implica sensul de ruga fierbinte si staruitoare. prin regresiunea in golul istoric al inceputurilor lumii: Pe-acelasi vremuri ma gasesc . stapane) si adresarea directa prin imperativul verbului (oranduie. Accentul cade pe planul subiectiv. in mod simbolic. Exponent al unei colectivitati etnice. in care se regasesc prelungiri ale clasicismului si romantismului. Rugaciune Poezia motiveaza crezul poetic ce strabate intreaga opera a lui Goga. care se realizeaza ca o prelungire a primului catren: Tot tresarind. de care se izoleaza. devenind in felul acesta un insingurat. anunta doar motivul discursului si situeaza eul liric in postura de cautator al drumului autentic in arta. Discursul poetic reflecta crezul artistic privind izvoarele si originalitatea artei. Podul care pastra legatura cu lumea terestra era noaptea tras la mal pentru a-i proteja pe locuitorii casei de pericolul lumii exterioare. apare evidentiata ideea ca opera de arta exploreaza prin forme specifice. sub actiunea unei ploi permanente: De-atatea nopti aud plouand . care presupun transfigurarea in arta a vietii si nazuintelor unei colectivitati. vorbesc despre caracterul militant al poeziei si misiunea sociala a poetului. Versurile constituie de fapt concluzia fireasca a strofei. Invocatia este patetica. oranduie) intuim directia ascendenta a demersului artistic. concentrata in final intr-o metafora-simbol: Parinte-orandui-mi cararea! . tot asteptand . carare. de singuratate a poetului. caut. Doamne. construita pe apa si sustinuta de patru piloni. frecventa substantivelor in vocativ (parinte. Titlul semnifica atitudinea de smerenie a poetului in fata Divinitatii. Repetarea obsesiva a pronumelui personal la persoana I (eu. cale. Prin substantivele si verbele alese din aceeasi familie semantica (drum. se desfac. -mi. dezagregarea materiei. ca expresie a misiunii artistului in societate. un prizonier al propriei lumi. dezleaga. ea impresioneaza prin gestul de umilinta care insoteste ruga. izvorata dintr-un suflet ravasit de durere. Strofa a doua: Starea de nevroza. temporara si nesigura.In prima strofa. provocata in prima strofade plansul si dezagregarea materiei. Strofa a treia amplifica starea de angoasa. in relatie directa cu pronumele de persoana a II-a (tu. Printr-o constructie enumerativa in care sporul de frumusete si armonie este creat de melodia simbolurilor metaforice ( Da-mi cantecul si da-mi lumina / da-mi raza soarelui de vara ).Titlul poeziei este simbolic. Caderea ploii actioneaza hipnotic asupra somnului fiintei si a lumii. Tonalitatea solemna a versului este potentata prin repetarea verbului si prin asezarea lui la . pe care o implora sa-I dea puterea de a canta aspiratiile si suferintele celor multi. Titlul sugereaza faptul ca eul poetic este supus in permanenta pericolului agresiunii din partea lumii exterioare. oranduite intr-o simetrie compozitionala. pe mine). tine). sentimente generate de pericolul iminent: In spate ma izbeste-un val . cad. In urmatoarele doua strofe deslusim cu pregnanta preocesul de creatie si intelegem ca in viziunea lui Octavian Goga actul poetic inseamna zbucium si traire puternica. Dezorientarea si senzatia de gol psihic sunt potentate prin frecventa epitetului apreciativ: Ratacitor. poetul simte povara raspunderii sale ( Nu mor stramosii niciodata / Razboiul lor in noi si-l poarta ). de bucurie si tristete. se coreleaza cu spaima. trecandu-se de la universal la individual. pilotii grei ai lumii launtrice prabusindu-se sub actiunea distrugatoare a apei. de iritare. dand glas sentimentelor umane de dragoste si ura.Dezagregarea se extinde la nivelul intregului univers. Cele sase strofe. da. Secvente poetice: Strofa I exprima. sadeste. Lacustra reprezenta o locuinta primitiva.Prezinta trasaturi ale unei poezii studiate. Strofa a patra o reia simetric pe prima. 65.

empiric sau pragmatic). biografic a autorului (eul biografic. Psalmii arghezieni Autor .motiv poetic. lacrimi. adeseori osciland intre credin i t gad . suferin a poetului atinge paroxismul. In poezie. cand exclam : Vreau s te pip i i s urlu este. ci si fauritorii ei. o masc . rela ii de opozi ie i de simetrie). ci pentru potentarea lor prin contemplarea nemijlocita a formelor concrete sub care se infatiseaza. Eul liric are o leg tur real cu autorul deoarece crearea psalmilor a avut ca surse de inspira ie: cei 151 de psalmi din Psaltire. persoana real care semneaz cartea. cuvantul devine mult mai dinamic si mai clocotitor. dintre care 9 sunt in Cuvinte potrivite(1927). pana ce izbucneste impetuos in final: In suflet seamana-mi furtuna / Sa-l simt in matca-I cum se zbate . 66. 67. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. ci doar pentru a-l pip i. psalmistul nedorindu. care nu trebuie confundat cu persoana real . Strofa a doua descrie pendularea psalmistului intre credin i intre t gad . Dorin a celui care caut este de a g si ceva care s ii certifice clar existen a Divinit ii. elemente de recuren . Eviden iaz elementele de compozi ie dintr-un text poetic studiat. Exasperarea sa atinge apogeul in ultimul vers. cititorii. iar versul un strigat de durere.persoana real care produce o oper . reflexul autorului este eul liric. sentimente imaginate de autor. laitmotiv. aceasta din urma creatore de metafore. secven e poetice. adresat Divinit ii. Eul liric reu e te s dep easc elementul biografic. Dumnezeu apare in ipostaza de oim i de vanat. Poezia apare ca o scurta confesiune in care Blaga vorbeste de atitudinea lui fata de tainele universale. Expune specificul raportului autor-eu liric. adica de imagini in care se intuieste simultan existenta a doua planuri diferite in ordinea lucrurilor.inceputul versului. truda) obiectul discursului sau patetic. Nu trebuie confundat autorul. Psalmistul oscileaz intre evlavie i revolt . incipit.individualitate creatoare. prin referire la un text poetic al unui autor apar inand direc iei moderniste. Artistul trebuie sa fie un glas smuls din vaierul celor multi. Poezia are structura unui monolog dialogat. poetul pare ca isi cheama confratii nu numai sa fie martori ai istoriei. Treptat. Cele dou motive centrale ale Psalmilor sunt: Divinitatea i Psalmistul. tonalitatea versurilor devine tot mai aspra. intre credin i t gad Tema este c utarea absolutului. cat o diferenta intre gandirea rationala si gandirea poetica. voce delegat s exprime st ri.In ultimele trei strofe. In ultima strof . Este prelucrat aici motivul van torii. deoarece in glasul psalmistului ne identific m i noi. pe care psalmistul il caut in zgomot i-n t cere .i o incle tare cu Dumnezeu din care s ias biruitor. o ipostaz a autorului A scris 16 Psalmi. El poarta armura si intrezareste in clocotul maniei inabusite si al razvratirii tumultoase nadejdea celor multi. Tema psalmilor o reprezint condi ia uman raportat la condi ia divin . de Lucian Balga Eu nu strivesc corola de minuni a lumii se afla in fruntea volumului de debut Poemele luminii din 1919. cei 4-5 ani de via monahal de la Cernica. fiind format din patru catrene. apar inand lui Lucian Blaga (la alegere. cu eul liric sau poetic. dou dintre urm toarele: titlu. Este o voce. timp in care lecturile religioase i-au pus amprenta asupra lexicului poetului. Definind printr-o suita de substantive specifice lexicului sau poetic (durere. Dilema interioar a psalmistului este sugerat prin interoga iile: S te ucid? Sau s -ngenunchi a cere? El ezit intre dorin a de a distruge orice mit sau form de idealitate i ingenuncherea in fa a St panului ceresc. Conduita aceasta reliefeaza nu atat opozitia filozofica intre rationalism si irationalism. Eul liric sau poetic . amarul. optand cu fermitate nu pentru cunoasterea lor pe cale rationala. unul concret si altul .

buze. dar prin asociatii subintelese i se pot atasa si altele: striveste. imagine a perfectiunii prin ideea de cerc. Comentariul poeziei Testament". cuvantul cheie al poeziei. modernisrnul in seamna o ruptura" fata de trecut si o innoire notabila.. Pentru lumina altora exista un singur verb predicativ: Sugruma. In strofa I opera este vazuta ca .dadaismul. Modernismul constituie o orientare artistica opusa traditio nalismului si care include. nu sporeste.flori.abstract. atat in privinta surselor de inspiratie cat si in cea a tehnicilor poetice. Pe un plan mai profund. Relatii de opozitie: Marturisirea eului liric se organizeaza in jurul unor opozitii mereu amplificate: eu . nu ucid. un moment al progresului inceput in adancurile timpului originar. orientarea spre actual si spre citadin. ucide. expresionismul. in acest sens.misterele universale. Aceasta il defineste pe autor ca pe un artizan care potriveste" cuvintele in vers. lumina altora-gandirea logica. imaginile socante. devenind arta. Noutatea viziunii asupra artei si a rolului poetului con stituie elemente moderniste.Definit de criticul literar Eugen Lovinescu. apare si sintagma cuvinte potrivite". printr-o activitate migaloasa si grea. In versurile 5 si 6 este indicat izvorul limbajului poetic arghezian: graiul aspru. iubesc.Structura antitetica marcata prin termenii principali este adancita prin distributia verbelor. Cunoasterea logica reduce numeric misterele prin determinarea lor conceptuala le sugruma vraja. un rost si valori noi. flori. ba chiar il sporeste. lumina mea semnifica gandirea poetica. Cunoasterea poetica. o seama de curente literare novatoare: simbolismul. Cartea" devine hrisovul vostru cel din tai". ochi. Metafora corola de minuni a lumii . apartinand lui Tudor Arghezi. oclui. semnifica misterele universale. care apartin poeziei. nu imbogateste. o anume ambiguitate a limbajului. In propozitiile in care subiectul este eu verbele predicate sunt: nu strivesc.altii. de Tudor Arghezi. adica in poezie. act al innobilarii Ideea legaturii poetului cu stramosii este exprimata in meta fora osemintelor varsate" in sufletul acestuia. nu sugrum ci sporesc.o treapta" in marea trecere" universala. al batranilor" tarani.infatisarile concrete ale misterelor. innoirea metaforica. Cuvintele sunt prefa cute" in versuri si-n icoane". proiectand in misterele lumii un inteles. Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. prin extensie. prin abstractizare. morminte . Toti termenii au un sens figurat: pronumele personal eu-de altfel. lumina mea . imbogatesc. 68. individual.lumina altora. simplu. intr-o contopire fara sfarsit. uratul face parte dintre atributele lumii care si-a pierdut sacralitatea. dimpotriva conserva fiorul concret al necunoscutului. Astfel. Tot aici. adancirea liris mului. metafore indraznete si o viziune originala asupra succesiunii generatiilor (elemente moderniste). poetul devine un Creator care ii reda lumii frumusetea disparuta. releva o mare bogatie de idei. Verbul la forma negativa nu strivesc exprima refuzul cunoasterii de tip rational si optiunea pentru cunoasterea luciderica/poetica. Estetica uratului este formulata si in doua versuri din strofa a IV-a: . desfasurata in mii de saptamani". buze ori morminte. adica farmecul concret. n versul al10-lea este enun tata estetica uratului: Facui din zdrente muguri si coroane" inseamna transformarea uratului in frumos. Titlul: Este o metafora revelatorie care semnifica ideea cunoasterii luciferice. corola de minuni . prin repetitia lui obsedanta semnifica pe poet. In strofa a II-a. caruia poe tul ii da noi straluciri. cand cei dintai strabuni s-au ridicat din golul preexistentei. versul liber constituie tot atatea elemente ale modernismului. corola de minuni a lumii . metafora: Sudoarea muncii sutelor de ani" cumuleaza sirul de opintiri existentiale ale strabunilor-tarani. In strofa a III-a. nu iubeste.

Poezia se vrea a fi un mod impersonal al Lirei. Poezia modern barbian are urm toarele caracteristici: .Poezia lui Barbu tinde spre esen e. Tehnica folosit de poet este cea a povestirii in ram sau a povestirii in povestire. tema eului poetic este tratata in spirit modernist: in ipostaza de artizan. mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si preturi noi" In aceste versuri. poezie ce deschide volumul de debut din 1919. apoi in Rena terea roman . obscuritatea din om. in ianuarie. . in cazul poeziei de mai sus. iar lapona Enigel regnului uman. este o cantare ini iatic . 70. Spunerea cantecului presupune un anumit ritual. 69. Primele dou catrene reprezint rama. Joc secund (1930). Soarele simbolizeaz via a ra ional . Riga Crypto si lapona Enigel. a personajelor. Poezia este o demonstra ie a ideii c nu este posibil nuntirea unor lumi diferite i cu aspira ii variate. prezentand elemente ale acesteia: un fir epic. prezen a dialogului. apartinand lui Ion Barbu. ce definesc cunoa terea de tip luciferic/poetic prin deta area de un demers opus. dou luni mai tarziu. Are menirea de a incifra o experien . Unul dintre cele mai cunoscute texte blagiene programatice este Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. Balada este o demonstra ie a ideii c ra iunea triumf in final asupra ira ionalului. Menestrelul (trubadurul) este rugat s cante o poveste de iubire. apartinand lui Lucian Blaga. raportat la ra ional (mintea). nu ucid ) pentru a accentua opozi ia intre cele 2 tipuri de cunoa tere i pentru a condamna indirect efectul de anulare a misterului cosmic la nivelul cunoa terii empirice. de Ion Barbu Poezia a ap rut in vol. o lume" a tuturor cuvin telor (frumoase si urate). impersonalizare). st panit de un ideal inalt. Setea dup soare a laponei Enigel nu este altceva decat setea dup ideal a omului. ci prin intermediul unor m ti str ine. Poezia este o balad cult . Poezia este expresia viziunii artistului asupra universului i anticip teoriile din eseurile Eonul dogmatic sau din Trilogia cunoa terii.Poezia cuprinde 2 simboluri antonimice: Cele dou personaje apar in unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal. Poemele luminii. Sunt dou pove ti de iubire. Poetul i i alege personajele apar inand unor regnuri diferite pentru a sugera imposibilitatea dragostei lor i totodat antiteza dintre cele dou lumi. Prefer s pun in centrul ei problemele esen iale i nu cele care te exprim pe tine (obiectivitate.Din bube. Balada mai este numit i cantec b tranesc de nunt . Observam ca unii termeni capata semnificatii neobisnuite. Remarc m reluarea titlului in versul ini ial i referin a pentru verbe la forma negativ ( nu strivesc. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii.Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. . con tient . Barbu vorbe te i sub masca laponei Enigel i sub cea a lui Riga Crypto. poetul zamisleste o alta lume" decat cea traditionala. de i ini ial este publicat in revista Glasul Bucovinei . iar sintaxa frazei poate fi rupta (elemente moderniste). Incipitul este format din primele 5 versuri. Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. Poemul este structurat in 3 secven e.Poezia se inscrie in lirismul obiectiv = un discurs liric prin care poetul i i exprim sentimentele prin intermediul unor m ti sau al unor personaje lirice (lirismul m tilor poetul nu i exprim in mod direct sentimentele. celebr . Cele dou personaje pot reprezenta dualitatea uman .O tr s tur important a textului este muzicalitatea. Umbra simbolizeaz instinctul. -obiectiv i muzical . eroii sunt voci ale poetului). contrastele sunt izbitoare. un spa iu izolat. Povestea de dragoste neimplinit a celor dou personaje este inserat in cadrul pove tii de iubire implinite. Metaforele plasticizante . o jum tate apolinic i una dionisiac .

Prin iubire.( ochi. la iubire. lumea cuvantului (buze). imbinare pentru a ajunge la un vers care s exprime valori morale. Arghezi cultiv estetica uratului. pline/ De osemintele v rsate-n mine In partea a doua a poeziei poetul exprim ideile esen iale ale sale. adancimi de intuneric . El are misiunea de a valorifica acele cuvinte considerate pan atunci nonpoetice: . motiv literar ce nu mai reprezint astrul tutelar. Poetul este un Mesia care i i asum rolul de a scrie o carte. dar i la telluric (flori). . de munc : i fr mantate mii de s pt mani/ Le-am pref cut in versuri i icoane . partea criptic a exisentului.crez literar.poetul trebuie s transfigureze realitatea. prin referire la o creatie lirica studiata. O serie de motive se reg sesc in campul semantic al ideii de tain : vraja nep trunsului ascuns . 71. olfactive.selectare. oper literar . Testament. Metafora cuvinte potrivite are mai multe conota ii in text: . Eul liric sintetizeaz toate cantecele care exist virtual in fiecare din noi.cartea este un hrisov. este asem nat cu Biblia pentru c ea con ine mo tenirea spiritual a genera iilor: A eaz-o cu credin c p tai/ Ea e hrisovul vostru cel dintai -cartea este un document social care exprim suferin a poporului: Ea e hrisovul vostru cel dintai/ Al robilor cu saricile. respectiv iubirea: la baza demersului cognitiv al artistului st afectul. protector al cuplului din poezia romantic . 1927. c ci eul liric refuz claritatea regimului diurn in favoarea regimului nocturn. idee pe care o preia de Charles Baudelaire. intunecata zare . Cuvantul central este cel de carte. Titlul semnific intreaga oper a unui artist care este l sat ca mo tenire spiritual genera iilor viitoare. ci un simbol care poten eaz misterul. concep ia acestuia despre menirea poetului. care exprim principiile estetice ale autorului ei. Cartea apare ca expresie a progresului omenirii de la munca fizic la munca intelectual : Ca s schimb m acum intaia oar / Sapa-n condei i brazda-n c limar . flori. Astfel. Eul liric dialogheaz cu un lector imaginar incercand s -l con tientizeze pe acesta de insemn tatea operei artistice. poetul devine el insu i o form de manifersatre a tainei.i voi l sa drept bunuri dup moarte/ Decat un nume adunat pe-o carte . un poem programatic ap rut in primul volum de poezii argheziene Cuvinte potrivite. o treapt . opozi ie accentuat prin compara ia ampl cu luna. sim indu-se un fragment dintr-un mister ce se autoregenereaz continuu. Poezia este structurat in dou p r i: Prima parte are un caracter are un caracter adresativ (primele 12 versuri). omul poate restabili coresponden e intre Univers i sine. c ci ii permite integrrea fiin ei individuale in Totul cosmic. lumea mor ii (morminte). fiule. la fragilitatea existen ei.cartea apare ca treapt ce realizeaz leg tura dintre genera iile trecute i cele viitoare: Cartea mea-i. s valorifice limbajul poporului care presupune originalitate.cartea este privit ca un document scris ce salveaz de uitare numele artistului: Nu. despre modul in care trebuie scris aceasta. tactile. buze. care apare surprins din mai multe unghiuri: . taina nop ii . sfant mister . morminte ) reprezint manifest ri ale tainelor in Univers.opera trebuie s fie un act de trud .Ilustreaza conceptual operational arta poetica. cunoa tere sau moarte. In cea de-a doua secven este dezvoltat opozi ia dintre cunoa terea de tip luciferic/poetic i cea de tip paradisiac/ tiin ific . despre func iile literaturii. apartinand unui autor canonic. plasticitate. trimi and la totalitatea experien elor de luare in posesie a realit ii: vizuale. naturale e. Ultima secven cuprinde motiva ia cunoa terii de tip luciferic. Art poetic . de Tudor Arghezi Este o art poetic . spiritual (ochi).

de Ion Pillat 1 Este un scriitor apar inand perioadei tradi ionalismului interbelic. intunericul. 5 La nivel prozodic. apartinand modernismului.F cu-i din zdren e muguri i coroane . 73.] / c ci eu iubesc / i flori i ochi i buze i morminte . 72. Principalul s u volum de poezii este cel din 1923. morminte justific tema mor ii. imaginate ca petalele unei corole uria e care ad poate te misterul lumii: flori semnific fragilitatea.. Versifica ia este tradi ional prin cultivarea unei rime pereche i modern prin ritmul neregulat. Pastelul la Ion Pillat este doar un pretext pentru medita ia poetului asupra efemerit ii existen ei umane. iubirea. Identific m dou metafore. al turi de Testament de Tudor Arghezi i Joc secund de Ion Barbu. imbog it prin seria de antiteze i prin lan ul metaforic. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelic . . Adverbul de loc apare intr-o form popular .poetul are i un rol social. ca prin vers. eternitatea. care implic principiul contrar. iar sensul s u. 2 Tematica este una tradi ional . afectivitatea. prin referire la un text liric studiat. adic in fruntea operei. frumuse ea via ii. 3 Titlul con ine un adverb de loc (aci) i o locu iune adverbial de timp (pe vremuri).. pot sugera sensibilitatea. Slov de foc reprezint inspira ia./Am pus-o cand s -mbie. Elementele de recuren in poezie sunt: misterul i motivul luminii. rostirea poetic . Poezia este un act de crea ie. Pronumele personal eu este a ezat orgolios in fruntea primei poezii din primul volum. slov f urit munca. Poezia vorbe te despre dou pove ti de iubire. al trudei: Slov de foc i slov f urit / Imp recheate-n carte se m rit . Aci sosi pe vremuri. fiind organizat in 19 distihuri i un . f cand leg tura intre timpul prezent (obiectiv) i timpul amintirii (subiectiv). Pe Arge in sus. cat i s le aline durerea: Am luat ocara. cand s -njure . dar cu o func ie schimbat fa de romantism. care sunt supuse aceleia i legi universale a trecerii implacabile a timpului.. se intrege te cu versurile finale : Eu nu strivesc corola de minuni a lumii / [. poetul ne introduce intr-o atmosfer trecut . 4 Scriitorul continu tradi ia lui Vasile Alecsandri prin practicarea unui pastel evoluat. Poezia este a ezat in fruntea primului s u volum. Poemele luminii (1919). iar iubirea o cale de cunoa tere a misterelor lumii prin tr irea nemijlocit a formelor concrete. el trebuie s exprime atat suferin a confra ilor s i. Metaforele enumerate surprind temele majore ale crea iei poetice. In sprijinul acesteia mai apar idei precum cunoa terea poetic i cea ra ional . din care face parte i textul Aci sosi pe vremuri. Veninul strans l-am preschimbat in miere . Poezia inseamn intuirea in particular a universalului. intimitatea. poezia respect canoanele clasice. Tema poeziei o reprezint atitudinea poetic in fa a marilor taine ale Universului: cunoa terea lumii in planul crea iei poetice este posibil numai prin iubire. deschidere a sufletului c tre lume. Ilustreaza conceptul operational traditionalism. Elementele realului devin poart c tre lumea de dincolo de ele. Plasarea sa ini ial poate corespunde influen elor expresioniste (exacerbarea eului) din volumele de tinere e Titlul este reluat in incipitul poeziei. al lunii. prospe imea..Ilustreaza conceptele operationale tema si motiv literar. cea a trecerii ireversibile a timpului fugit irreparabile tempus i cealalt este fortuna labilis (soart schimb toare). cu eul liric. Aceast lume radiaz din sensurile lucrurilor sau din rela iile lor cu lumea. Titlul este o metafor revelatorie care semnific ideea cunoa terii luciferice. buze sunt receptacole ale senzualit ii. cunoa tere. psihologic . Arghezi recunoa te c opera artistic nu este doar produsul inspira iei divine ci i al eforturilor. Spa iul i timpul nu sunt precizate cu exactitate. motivul luminii. ochi trimit la viziune. efemeritatea.

din natura intreaga: Dintr-o inserare-n seara / Pasul tau de domnisoara. pentru ca inalta sufletul omului. Pentru el iubirea este mai nimic . iar un vers este izolat in finalul poeziei care este o concluzie a ideilor poetice exprimate. sunetul s u amintind de fragilitatea existen ei umane i de trecerea timpului. 75. Aceasta concluzie reliefeaza ideea nestatorniciei sentimentelor . pala semnifica in egala masura bucuria. Repetarea acestei metafore de 4 ori la inceputul poeziei sublineaza sentimentul de emotie si uimire. poezia avand simultan doua chei de lectura : poezie erotica si arta poetica . dar ii dubleaza semnificatia. dar este denumita si blestemat . Elementele neomoderniste sunt ambiguitatea planurilor si a limbajului . Ilustreaza conceptul operational neomodernism. clopotul este un motiv sacru. poezia se raporteaza la o intreaga traditie lirica pe care si-o asuma ca model. iubirea) ca o forta demiurgica. campia. 74. ritmul este trohaic . Leoaica tanara. Poetul contempla nasterea iubirii din mineral: Dintr-un bolovan coboara / Pasul tau de domnisoara . Structura acestei poezii este clasica . Tema . de Nichita Stanescu A aparut in volumul cu acelasi titlu in 1970 in care Nichita Stanescu parodiaza fara ironie stilul clasic al poeziei traditionale. versurile sunt grupate in 5 catrene . iar sufletul se simte impovarat ca de un blestem: blestemat si semizeu / Caci imi este foarte rau . Incadrata in estetica neomodernista. dar este doar o trasatura de o clipa. Tema o constituie arta poetica ce surprinde conceptia autorului despre arta si menirea ei. versurile sunt grupate in 5 catrene. pentru ca provoaca suferinta. 8 Se remarc predilec ia pentru simbol. trezit de descoperirea sentimentului iubirii. rima este usoara fie monorima fie imperecheata sau imbratisata . stilul clasic fiind considerat un astfel de ideal. Determinantul "dulce" implica starea melancolica. prin referire la un text liric studiat Poezia face parte din volumul "In dulcele stil clasic" aparut in 1970 si reprezinta trecerea la etapa creatiei de maturitate. crinolina. este un sentiment efemer: O secunda. Pentru poet . Aceasta coordonata artistica se caracterizeaza prin intoarcerea autorului la traditia poetica. iubirea si creatia apartin . reprezentarea abstractiilor a Absolutului . Ultimul vers al poeziei. ca o energie reordonatoare a lumii. Structura: are structura unei poezii clasice. ritmul este trohaic. Masura versurilor este de opt noua silabe. nostalgica. iar un vers este izolat in finalul poeziei care este o concluzie a ideilor poetice exprimate. Deci iubirea este un dor al naturii. separat de celalalte strofe. Comenteaz elementele de limbaj i de expresivitate. berzele. Aceasta poezie este considerata o poezie lirica galanta . rima imperecheat . dintr-un text poetic neomodernist. cuprinde o concluzie lapidara formulata in numai 4 cuvinte : Pasul trece. In dulcele stil clasic. este amara. m sura metric de 13-14 silabe. Titlul ilustreaza optiunea autorului pentru atingerea perfectiunii creatoare. in egala masura . iar rima este usoara .fie monorima. Unele epitete ca amara . lanuri de secar . 7 tonul elegiac (trist). venit dinafara poetului. planului existentei si planului cunoasterii .monovers final. din vegetal . / dintr-o pasare amara / pasul tau de domnisoara. Iubirea sau fiinta iubita este denumita metaforic pasul tau de domnisoara .este iubirea dar nu mai apare ca in alte poezii (Cantec . Iubirea este un fapt exterior. Masura versurilor este de 8-9 silabe . fie imperecheata sau imbratisata. 6 cultivarea universului rural: berlin . o secunda / Eu l-am fost zarit din unda . ci ca un sentiment conferential si efemer. Iubirea este denumita apoi semizeu . Preotul se imagineaza contempland aparitia iubirii pe sub soarele pitic / Aurit si mozaic . apar inand lui Nichita St nescu. dar si durerea provocata de iubire. poetul accentuand efemeritatea acestui sentiment. eu raman .

prin iubire: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ [ ] caci eu iubesc / si flori.Ilustreaza conceptual operational lirism subiectiv. care sugereaza cele doua planuri ale existentei: unul exterior. cat si in cea modernista. ci. Fiind o fire bolnavicioasa si un spirit introverti si taciturn. sugerat de sentimental de iubire . care se remarca prin capacitatea de a sintetiza intr-o opera literara relativ restransa. apartinand romantismului. rece. izvorata la el din iubire. cavou . pentru a nu strica echilibrul perfect al acestuia. Poezia Plumb . care sugereaza solitudinea. el a creat un univers poetic dominat de culori cenusii. 76. Cel mai de seama reprezentant al simbolismului romanesc este George Bacovia. prin intermediul revistei si a cenaclului Sburatorul . a sugestiei si a sinesteziilor. majoritatae temelor si a modalitatilor de expresie ale acestui curent. avand meritul de a reface sensibilitatea poeziei prin cultivarea simbolului. Acest tip de lirism se poate regasi atat in poezia simbolista . pe care nu doreste sa le lamureasca. avand profunde accente lirice. a promovat ideile moderne ale timpului sau. Plumb de George Bacovia. Lirismul subiectiv. si ochi si buze si morminte . Poezia este formata din doua catrene. asezata in deschiderea volumului de debut. poezia citata este o meditatie filosofica. moartea. este Eugen Lovinescu. rostit cel mai adesea la pesoana I. incapabila sa perceapa si sa aprecieze adevarata arta. si-a atarnau aripele de plumb ). care deschide si da titlul volumului de debut al lui Bacovia. aflat in ferma opozitie fata de traditionalism. trairile. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii . simbolismului. careia i se opune lumina mea . care isi exprima in mod direct conceptiile. ca reactie impotriva poeziei retorice a romanticilor si a impersonalitatii reci a parnasienilor. Un reprezentant important al acestui curent este Lucian Blaga. prin definitie. Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii . sugerat de cuvinte ce apartin campului semantic al elementelor funerare: sicriele de plumb . care. rasfrangandu-si ideile filosofice si asupra creatiei poetice. el se detaseaza cu fermitate de lumina altora . prin referire la doua poezii studiate. Ideea poetica a creatiei Eu nu strivesc corola de minuni a lumii exprima atitudinea poetului-filosof de a proteja misterele lumii. coroane de plumb . Poemele luminii (1919) reflecta lirismul subiectiv si anticipeaza sistemul filosofic realizat de marele scriitor. a lui Lucian Blaga. Acesta se identifica in poezie cu prezenta eului liric. are ca tema conditia de damnat a poetului intr-o societate supeficilala si meschina. inspiratie.erotice care sunt inevitabile dar efemere. care insa nu este inaltator. se refera la lirica eului . Este vorba de prezentarea starii de extaz produsa poetului in clipa revelatiei absolutului. Teoreticianul modernismului romanesc. boala. provocand nevroza. caracterizat prin negarea traditiei si prin impunerea unor principii de creatie innoitoare. de muzicalitate funebra. o confesiune elegiaca pe tema cunosterii. ci si ca o adevarata arta poetica avand ca tema raportul dintre artist si poezie. publicat in anul 1916. fara perspective de implinire ( dormea intors amorul meu de plumb . Textul acestei poezii a mai fost interpretat nu ca o poveste de iubire. prin pronumele si verbele la persoana I. este tipul de discurs liric prin excelenta personal. Modernismul este un curent literar aparut in secolul al XX-lea. Simbolismul este un curent literar aparut in Franta in ultimele decenii ale secolului al XIXlea. inadaptarea. Lucian Blaga este singurul poet-filosof din literature noastra. deprimare. disperare. si unul interior. de unde reiese conceptual de cunoastere . Eul liric pledeaza pentru potentarea misterelor universului. modernismului si neomodernismului. Astfel. Astfel. sentimentele. dimpotriva. deopotriva prin opera poetica si cea filosofica .

prezen a dialogului. o jum tate apolinic i una dionisiac . un spa iu izolat.luciferica. lipsa echilibrului. Apolinicul i dionisiacul sunt dou categorii estetice prezente in cultura omenirii. Povestea de dragoste neimplinit a celor dou personaje este inserat in cadrul pove tii de iubire implinite. tr irile extatice. Umbra simbolizeaz instinctul. nu ucid . Poezia este o demonstra ie a ideii c nu este posibil nuntirea unor lumi diferite i cu aspira ii variate. Sunt dou pove ti de iubire. Apolinicul inseamn tendin a spre ra iune. Spunerea cantecului presupune un anumit ritual. 78. obscuritatea din om. Dionisiacul reprezint spiritul misterios. desc tu area instinctelor. Are menirea de a incifra o experien . Sunt dou pove ti de iubire. verbele la persoana I singular. eroii sunt voci ale poetului). 77. iar lapona Enigel regnului uman. prin referire la un text literar studiat. care se regaseste atat in titlu. Riga Crypto i lapona Enigel. cat si imbogatesc . Marcile eului liric sunt numeroase. Cele dou personaje pot reprezenta dualitatea uman . de Ion Barbu Poezia este o balad cult . in cazul poeziei de mai sus. Primele dou catrene reprezint rama. sugereaza distantarea clara de cei care ar putea ameninta tainele lumii ( sugruma ). Balada mai este numit i cantec b tranesc de nunt . care adancesc si amplifica idea de cunostere luciferica. Poezia se inscrie in lirismul obiectiv = un discurs liric prin care poetul i i exprim sentimentele prin intermediul unor m ti sau al unor personaje lirice (lirismul m tilor poetul nu. Primele dou catrene reprezint rama. Povestea de dragoste neimplinit a celor dou personaje este inserat in cadrul pove tii de iubire implinite. Tehnica folosit de poet este cea a povestirii in ram sau a povestirii in povestire. Menestrelul (trubadurul) este rugat s cante o poveste de iubire. Menestrelul (trubadurul) este rugat s cante o poveste de iubire. calm. Riga Crypto i lapona Enigel. a personajelor. Poetul i i alege personajele apar inand unor regnuri diferite pentru a sugera imposibilitatea dragostei lor i totodat antiteza dintre cele dou lumi. prezentand elemente ale acesteia: un fir epic. Cele dou personaje apar in unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal. Soarele simbolizeaz via a ra ional . prezen a dialogului. cat si in textul poetic. Are menirea de a incifra o experien . armonie. con tient . Balada este o demonstra ie a ideii c ra iunea triumf in final asupra ira ionalului. repetat de patru ori. a personajelor.i exprim in mod direct sentimentele. Tehnica folosit de poet este cea a povestirii in ram sau a povestirii in povestire. celebr . poetica. Barbu vorbe te i sub masca laponei Enigel i sub cea a lui Riga Cryptoi. prezentand elemente ale acesteia: un fir epic. un spa iu izolat. Poetul i i alege personajele apar inand unor regnuri diferite pentru a sugera imposibilitatea dragostei lor i totodat antiteza dintre cele dou lumi. iubesc . a caror forma negativa sugereaza respingerea ferma a atitudinii de lamurire a misterelor lumii. Spunerea cantecului presupune un anumit ritual. ci prin intermediul unor m ti str ine. de Ion Barbu Poezia este o balad cult . nu strivesc . Setea dup soare a laponei Enigel nu este altceva decat setea dup ideal a omului. prin referire la o poezie studiata. este o cantare ini iatic . Cele dou personaje apar in unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal. este o cantare ini iatic . ordine. Termenii vin de la zeii Apollo i Dionis. . st panit de un ideal inalt. iar lapona Enigel regnului uman. Poezia este o demonstra ie a ideii c nu este posibil nuntirea unor lumi diferite i cu aspira ii variate. Balada mai este numit i cantec b tranesc de nunt . Ilustreaza conceptul operational poezie epica. echilibru. dintre care: pronumele personal de persoana I singular eu . celebr . Ilustreaza conceptual operational lirism obiectiv.

conflict intre aparen i esen . ap rut in Antichitate. grotesc . care este luat prizonier de piratul Iaurta Chiorul in timp ce calatorea de la Corfu la Zante. f cand apel la incurc tur (determinat de pierderea banului). prin referire la o oper literar studiat . conflict derizoriu (nesemnificativ). Ca avencu demagogul etc. care prezint personaje. Caracteristici: 1. Moda retrospectivei tematice si stilistice practicata de postmodernisti scoate la iveala specii si genuri literare uitate. acum se impac . 6. deznod mant vesel. O scrisoare pierdut . i deconstruc ie. de salon. intampl ri. Exemplific tr s turile speciei dramatice comedia. de intrig . Prin dispari iile repetate i eforturile personajelor de a o recupera. Exist diferite situa ii comice. V. de moravuri. care mai inainte au fost in conflict. 2. Zoe femeia adulterin . Shakespeare. este sl bit ulterior prin procesul de fragmentare. o adevarata replica la "Tiganiada" lui Ion Budai-Deleanu. Personajul principal este Manoil. este mediocru. ap rut dup Modernism sau ca o reac ie la acesta. 4. Caragiale Comedia specie a genului dramatic. eroic . Caragiale folose te procedee specifice teatrului clasic. la coinciden (Dandanache utilizeaz acela i instrument de antaj ca acela la care recurge Ca avencu). personajele transgresand planurile temporale pana in camera de creatie a autorului. Conflictul este produs de pierderea scrisorii trimise de Tip tescu lui Zoe. personajul este confruntat cu false probleme. Personajele vor s par altceva decat sunt. impersonalizare). cu Agami Dandanache). Autori: Aristofan.L. moravuri intr-un mod care starne te rasul. Tipurile de personaje reflect anumite defecte de caracter sau vicii. de I. postmodernismul prive te modul in care autoritatea unor entit i ideale. I. iar personajele.L. Poezia se vrea a fi un mod impersonal al Lirei.Caragiale. generand i intre inand intriga. 5.Hr. starne te rasul. diferite gre eli de exprimare care produc rasul. nu inofensive: Curat constitu ional . Piesa se incheie intr-o not comic . ea se transform intr-o important surs a comicului. Dac modernismul se recomand drept apoteoz a c ut rii unei estetici de c tre Iluminism. Ilustreaza conceptul operational postmodernism. Prefer s pun in centrul ei problemele esen iale i nu cele care te exprim pe tine (obiectivitate. 3. -obiectiv i muzical 79.. avand un final fericit. prin vorbele lui Pristanda. Postmodernismul este o mi care artistic . in final. Nae Ca avencu este pus ca s conduc manifesta ia in cinstea lui Agami Dandanache. Observarea discrepan ei intre aparen i esen produce efecte comice. 6 i. Poemul "Levantul". stil parodic. altele interferente. consumerism. la quiproquo (inlocuirea lui Ca avencu. In acest sens. ca etic dar i ca epistemologie a autorit ii ra ionale. de caracter. Alecsandri. avand defecte morale care sunt satirizate. Pristanda poli aiul slugarnic. contribuind la men inerea tensiunii dramatice. .Poezia lui Barbu tinde spre esen e. Tipuri: comedia de situa ii. Trahanache so ul incornorat. este o epopee in douasprezece canturi. care trece din man in man . prin referire la un text liric studiat. Scrisoarea este un adev rat personaj. ref and pacea. 80. o filosofie sau o condi ie existen ial . in care se identifica un amalgam de intamplari romantice intr-o epoca prepasoptista. uneori numite metanara iuni. unele delimitabile. Textul este structurat pe mai multe niveluri. sec. raportate mereu la prezent.

s-a dovedit a fi mai tic los decat Ca avencu. intre scop i mijloace. dar acesta a refuzat. din lips de instruc ie: famelie. dar nu le iart acele defecte care le face ridicole.L. tefan Tip tescu. avocat din opozi ie i directorul ziarului .De aceea. . de nume. .Expune subiectul unei comedii studiate. plebicist (familie. andrisant. . satira. dar lipse te cu des var ire. remunera ie. Comicul provine dintr-o neconcordan intre aparen i esen . 81. poli aiul ora ului care ii raporteaz lui tefan Tip tescu.. Ac iunea se petrece in capitala unui jude de munte la sfar itul secolului XIX-lea.conturate prin comicul de caracter i comicul de limbaj. dup ce a ordonat perchezi ionarea i arestarea lui Ca avencu. e sublim . de caracter.R cnetul Carpa ilor. DEZNOD MANTUL este declan at de situa iile comice care au ap rut.Il prezint pe Ghi Pristanda. mai ales neologismele. Zaharia Trahanache r spunde la antaj cu antaj deoarece descoper o poli falsificat de Ca avencu prin care acesta i i insu ea ilegal bani de la o funda ie. Tipuri de comic : de situa ie. prefectul jude ului c i-a indeplinit misiunea pe care o avusese.. A.nonsensul: . ori s se revizuiasc . eful filialei partidului din acel jude . Dandanache.In cele din urm . Cuvintele sunt deformate. adresant. a incercat s -i ofere diferite func ii in stat. plebiscit). grotescul. el il antajeaz pe prefect cu . . sarcasmul. O scrisoare pierdut . renumera ie. de limbaj. ironia. de I.contradic ia in termeni: Dup lupte seculare care au durat aproape 30 de ani.ticuri verbale: . ins promite c o va inapoia dac va fi ales deputat.. so ia lui Zaharia Trahanache. EXPOZI IUNEA. DESF URAREA AC IUNII este declan at de Ca avencu care amenin c va publica scrisoarea in ziarul s u. ce desemneaz un fenomen care starne te rasul i care nu pericliteaz existen a celor implica i.Autorul folose te ca moduri de expunere predominante dialogul i monologul. Farfuridi i Branzovenescu. El aflase c Nae Ca avencu este in posesia unui document important care va face posibil alegerea acestuia in Camera Deputa ilor.centru a venit o dispozi ie prin care se cerea s fie trecut pe lista candida ilor un oarecare Agamemnon Dandanache. candidatura de deputat.mai trebuie -alt dat 82. Noul candidat.la centru o anonim pe care prefectul a reu it s o opreasc la timp. intre adev r i minciun .A.prezen a numeroaselor gre eli de vocabular.scrisorica de amor furat de la Cet eanul turmentat care o g sise pe strad .Dandanache nu inapoiaz scrisoarea pentru c . Nae Ca avencu. de situa ie sau de limbaj).. doi membri ai partidului.vrea s ob in . Ca avencu a reu it s ob in promisiunea Zoei Trahanache pentru a candida la func ia de deputat deoarece aceasta se temea c va fi compromis moral in societate.. INTRIGA comediei este declan at de g sirea acestui document misterios scrisoarea de amor a prefectului c tre Zoe. Ilustreaz comicul (de caracter. Subiectul comediei este realizat pe baza comicului de situa ie in care sunt puse personajele.. deoarece a ajuns pe list antajand un politician important tot cu o scrisoare de amor. Forme ale comicului : umorul. Caragiale Comicul categorie estetic .Caragiale i i iube te personajele. prin referire la o comedie studiat . cu orice pre . primesc ! dar s nu se schimbe nimica. pe care a g sit-o intampl tor. se tem de tr dare i au trimis..asocia ii incompatibile: Industria roman e admirabil .. Comicul de limbaj este provocat de: .inc lcarea regulilor gramaticale i a logicii .. PUNCTUL CULMINANT s-a declan at atunci cand de la .

cu Divinitatea. prin referire la o oper literar studiat .orice scen in care apar efecte comice. Mesterul trebuie sa aleaga intre pasiunea pentru creatie si iubire. atitudini i sentimente contrare. de Lucian Blaga Drama = specie a genului dramatic care apare in a doua jum tate a secolului al XVIII-lea. El face din Manole un personaj tragic. intr-un text dramatic studiat. cu precursori in Anglia epocii elisabetane (sec. . banuiesc ca mesterul si-ar fi anuntat sotia despre juramantul facut. i de natur psihologic . Blaga foloseste metafora femeie-biserica care trimite la vocatia creatiei. . optiunea intre pasiune si iubire este amplificat de conflicte secundare. Blaga depaseste schema mitica prin gandire filozofica si tehnica expresionista. protagonistul este un caracter complex. . dragoste de viata. imbinand tr s turi pozitive i negative. Femeia este eterna prin destinul ei de a da viata. Astfel moartea mesterului nu este un accident ca in balada populara ci este o moarte voluntara. prin starile sufletesti atat de contradictorii prin care trece (consternare. Blaga reface structural semnificatiile baladei populare incat se poate vorbi de o asimilare totala a mitului.evolu ia invers (Ca avencu).Ghi Pristanda: curat murdar. a nasterii. Creatia presupune insa nu numai sacrificarea celuilalt (Mira) ci si sacrificiul de sine. 84. El a prelucrat un mit de intensa circulatie: mitul creatorului. Blaga multiplica conflictul realizand o adevarata serie conflictuala. b.cine o cere? Din lumina Dumnezeu nu poate s-o ceara fiindca e jertfa de sange. Caracteristici: a. 83. mai mult. deznod mantul este mai apropiat de realitate decat in tragedie sau comedie. din adancimi puterile necurate nu pot s-o ceara fiindca jertfa e impotriva lor . . bucurie. in Fran a i in Germania. constient de caracterul irational. . o dogma. intrig . conflictul este puternic. Blaga realizeaza o drama moderna pe tema conditiei creatorului de arta. aceea de a alege intre pasiunea devastatoare pentru creatie si iubire. Este necesara deci o asimilare totala in creatie si mesterul este constient de acest lucru. d. prin intrebarile pe care si le pune. Analizeaz construc ia subiectului (conflict dramatic. Personajul este complex prin framantarile sale dramatice. 16-17). Mesterul Manole. Blaga a publicat aceasta piesa in 1927. Astfel personajul este in conflict cu porunca oficiala. Comicul de situa ie rezult din fapte neprev zute i din prezen a unor grupuri insolite: . Pornind de la elementele mitului popular.quiproquo-ul (inlocuirea lui Ca avencu prin Dandanache). datorat unor interese. o ideologie. amestec de tragic i comic. . secatuire sufleteasca). Blaga isi pune personajul intr-o dilema tragica. Ba.. cu iubirea si cu sine insusi. frenezie creatoare. rela ii spa iotemporale). Asemenea lui Eminescu. Conflictul interior. speranta. Dramatismul personajului rezulta din plasarea lui sub semnul unei serii conflictuale si a interogatiei absolute.Trahanache: ave i pu intic r bdare. Astfel biserica este simbolul creatiei care invinge timpul. Astfel mesterii se revolta impotriva lui Manole si vor sa abandoneze constructia. c. Ilustreaz conceptul opera ional de dram . cu pasiunea pentru creatie. Numai prin disparitia creatorului se poate impune o opera de arta.triunghiul conjugal: Zoe-Tip tescu-Trahanache.incurc tura (pierderea scrisorii). durere.Branzovenescu. absurd al jertfei care i se cere: Jertfa aceasta de neinchipuit . . scen . intre for e adesea egale. curat constitu ional. Dintre toate sotiile Mira este aceea care apare pentru a impiedica un omor care i se pare impotriva firii.cuplul Farfuridi. Conflictul dramatic infruntarea dintre dou sau mai multe personaje dintr-o pies de teatru.

prin motivul jertfei. din care Manole in elege c sfatul stare ului Bogumil nu e lipsit de talc. intre un personaj i destin. Manole este obligat de jocul sor ii s aleag intre biseric . Magicul explica faptul ca zidurile se surpa pentru ca nu sunt contracarate de o alta forta. intensa dragoste pentru via . ca in balad . Blaga va insista asupra acestor fr mant ri interioare. aflat in lupt cu propriul s u destin. ceea ce va adanci conflictul dramatic. toate indirecte: 1. cu necesitatea. la care contribuie i G man in visurile sale. toate intruchipate de Mira. Gaman asista in somn la manifestarile spiritelor negative. defect de vorbire care nu se potrive te cu statutul lui social: Asa e.. 26 interior: intre ra iune i sentiment. in O scrisoare pierdut . reprezinta fortele magice. F r una din ele. poate. i de aici caracterul tragic al acestuia. devoranta pasiune pentru construc ie. care pentru Manole e ira ional . Mira cunoa te fr mantarea interioar a so ului s u i a in eles sfatul stare ului Bogumil. pentru ca Gaman intruchipeaza si un personaj in actiune. a adar. Intriga elementul care declan eaz ac iunea intr-un text dramatic. pe de o parte. cum am fi tenta i. me terul e anulat ca om. prin referire la un text literar studiat. Caragiale La Caragiale. pe de alta. Intre cei doi so i are loc un schimb de replici. Ie irea din conflict nu poate avea loc decat prin moartea eroului. si al raului.un conflict starnit de clarificarea in vis a cauzei pr bu irii zidurilor. intre datorie i pasiune. Acum conflictul e clar i definitiv instalat. dupa numele calugarului bulgar Ieremia Bogomil. acolo unde balada rezolv aparent simplu . dar in acela i timp i i d seama i de puternica dragoste ce-i leag pe cei doi so i. f r indoial . Intriga se contureaza inca din primul act. . intriga desemneaz complica iile ap rute pe tot parcursul desf ur rii ac iunii. Gaman este. el e de natur interioar . ceea ce denot o gandire plat i o anumit iner ie a personajului. Elementele conflictului sunt. iar nu o sinucidere.exterior: intre dou personaje. In terminologia teatral . de asemenea.prin limbaj 2.care dezleaga enigma nerealizarii prin jertfa de om.mai mult prin sugestie . s credem. anuntat de staretul Bogumil si de Gaman. Intreaga desf urare a ac iunii relev condi ia tragic a creatorului de valori durabile. i nu pe oricine. Constat m deci un echilibru perfect al for elor conflictului. Prin limbaj: . so ia lui Manole. de I. sau o moarte accidental .L. al purit ii omene ti: biserica i Mira sunt cele dou "jum t i" ale personalit ii eroului. f cand din personajul s u un erou de tragedie antic . intalnim frecvent ca modalit i de caracterizare preferate de autor urm toarele procedee fundamentale. Neastamparul demonic care-l stapaneste pe Manole pentru a realiza un lacas de preamarire pentru divinitate este infruntat de Bogumil .Dandanache e peltic.simbol al Voca iei creatoare .. reprezentat de Dumnezeu. O scrisoare pierdut .i Mira simbol al vie ii. in conceptia lui Blaga. Bogumil semnifica doctrina religioasa cu originea in Asia Mica. reprezentat de Satana. al dragostei. o moarte necesar . Doctrina concepe puterile supranaturale ca expresie a doua principii universale: al binelui. . 85. Conflictul dramei incepe in momentul in care intr in scen Mira. Manole refuza ideea. precum ave i pu intic r bdare . cunoscuta sub numele de bogomilism. izvorat din infruntarea lucidit ii me terului care construie te inc multe altare.Conflictul poate fi: . ci pe propria-i so ie. pentru frumuse ea i puritatea ei.prin nume. Conflictul piesei lui Blaga e tragic pentru c e f r ie ire. un personaj ce simbolizeaza mentalitatea primitivului care. Comenteaz dou modalit i specifice de caracterizare a personajului dramatic.Zaharia Trahanache are ticuri verbale. de a sacrifica un om.

Vene ia degradat de la sfar itul secolului al XVIII-lea. ar tand iretenia lui. nume ce trimite la ca persoan care vorbe te mult. dinamica lor interioar . gestica. Nicola i Alta in locuin a conduc torului flotei. Ticul s u verbal produce asocia ii comice: curat murdar. dup ordinele superiorilor: Trahanaua e o coc moale. Drama de Idei ACT VENETIAN. care ii m rturisise lui . Subiectul dramatic este construit gradat. faptul ca situa ia final nu se suprapune celei ini iale. In scen . legea pl cerii. ce men ine tensiunea scenic i are drept consecin evolu ia protagoni tilor. a a cum am ilustrat mai sus. elementele de comunicare paraverbal (intona ia. schema dramei constand in succesiunea revela iilor din con tiin a personajelor. timbrul vocii). Unele au rol de mise en abime. dintre limbajele scenice. Subiectul dramatic se desf oar pe parcursul a trei acte. chemat de Gralla pentru a-i prezenta stadiul preg tirilor pentru lupta de a doua zi.i incultura i lipsa de instruc ie: bampir. Expozi iunea ii prezint pe Pietro Gralla. tr dandu. . curat condei.Pristanda folose te frecvent termeni populari. moda sigisbeiului care inso e te doamnele din inalta societate la evenimentele sociale sunt numai cateva aspecte ce recompun atmosfera epocii. altele l muresc rela iile dintre cei trei componen i ai triunghiului erotic. Intriga coincide cu venirea lui Marcello Mariani.Farfurdi i Branzovenescu numele lor au rezonan e culinare i sunt derivate cu sufixe onomastice grece ti i romane ti. teroarea Inchizi iei.puicusorule. demagogia celor ce pretind c le pas de soarta republicii. dar exist secven e narative ce reconstruiesc trecutul personajelor. conduc torul fregatei Vellocitta. in pasaje autoreflexive. este sugerat prin numele de Ca avencu. Pietro se intoarce la Alta.Nae Ca avencu demagogia personajului. a a cum sunt cele din Actul al IIlea. renumera ie.Expunde subiectul unei drame studiate. famelie. Desf urarea ac iunii vizeaz nu numai confruntarea celor doi. in care afl m despre iubirea dintre Alta i Cellino. autorul preferand un astfel de fundal pentru a accentua antiteza dintre spiritul incapabil de compromisuri al protagonistului i imoralitatea societ ii in care tr ie te. discutand depre trecutul lor comun de sclavi i pira i i despre treptele sociale urcate de Gralla pan la statutul actual.Zaharia Trahanache numele lui sugereaz zahariseala i capacitatea de a se modela u or. al moravurilor reprobabile. c-am intors-o cu politica? . de Camil Petrescu. curat constitu ional. pe fundalul a dou tablouri. autorul preferand. ci i plecarea la lupta a lui Pietro. 86. iar neologismele le deformeaz . unde conflictul se rezolva printr-o solu ie de compromis. mimica personajelor. ca in comedie. al superficialit ii: preocuparea pentru vestimenta ie i pentru cosmetizare (este moda perucilor i a tenurilor pudrate). Titlul puncteaz astfel scena ac iunilor. Centrul artelor de odinioar a devenit aici un loc al lipsei de scrupule. astfel c mi carea scenic trece in plan secundar. in timp ce Alta i Cellino se intalnesc intr-un chio c pe mare. amestecul clientelei politice a vremii. textul. ce simte c adversarul de azi poate fi prefectul de maine. ceea ce anticip evolu ia rela iei Alta-Pietro. Indicii spa io-temporali vizeaz crearea unui cronotop. in ultimii ani de dinaintea c derii ei ca republic . care se bucura de acelea i avantaje constitu ionale. Pristanda numele personajului este luat de la un joc moldovenesc in care se bate pasul intr-o parte i-n alta f r s se porneasc niciunde. Personajele camilpetresciene se consum in confrunt ri in care i i expun mentalita ile. Ins intriga nu are aceea i densitate de fapte ca in teatrul clasic. Tr dat de ceilal i c pitani i inlocuit de Elmo. principala sa caracteristic . Prin nume: . catrindal . mai ales regionalismele. in rememor ri. . cum este secven a in care Nicola relateaz cum i-a ucis so ia adulterin cu 17 lovituri de cu it. evenimentele evolueaz cronologic.

reprezinta pentru el simple lozinci in lupta electorala: 88. Atata vreme cat are scrisoarea este orgolios. Este directorul ziarului Racnetul Carpatilor. lipsa de logica. in stare de orice pentru a-si atinge scopul. eu m-am inselat ( Pietro Gralla descopera faptul ca propriul sistem de valori este incompatibil cu lumea reala si se hotaraste se isi reierarhizeze propriile valori) . incultura. personaj ce ilustreaza drama intelectualului ce cauta absolutul in iubire (ca si Stefan Gheorghidiu ) si care intra in conflict cu sine si ceilalti . lipsa de logica. sa planga. Discursurile sale pun in evidenta demagogia. Catavencu stie sa simuleze orice emotie.i injunghea so ul reprezint punctul culminant. O scrisoare pierduta. Catavencu nu ezita sa foloseasca santajul. Indirecte: . supus. inalt . In final. impulsivitatea . sa influenteze ascultatorii. corupt. -autocaracterizare vezi reveletia : Nu tu mai inselat .i reg si echilibrul interior.Caracterizeaza un personaj dintr-o drama studiata. Catavencu este un actor desavarsit: cand se urca la tribuna. sa planga. Notiunile de tara. Deviza sa este scopul scuza mijloacele. a spus nemuritorul Gambetta . El este mereu pregatit sa schimbe masca. in stare de orice pentru a-si atinge scopul. el isi intra in rol. de Ion Luca Caragiale Nae Catavencu Nae Catavencu este reprezentantul tinerii burghezii locale. Principala trasatura a lui Catavencu este capacitatea de a se adapta la orice situatie. orice sentiment. orice sentiment. gandeste lucid . Deviza sa este scopul scuza mijloacele. act I ) : fizic 40-50 ani . El este mereu pregatit sa schimbe masca. a spus nemuritorul Gambetta . Principala trasatura a lui Catavencu este capacitatea de a se adapta la orice situatie. ACT VENETIAN. sa influenteze ascultatorii. candidatul grupului. Pentru a castiga lupta politica. moral sinceritatea . El stie sa se emotioneze. apparent calm si echilibrat . dram . Catavencu este un actor desavarsit: cand se urca la tribuna. de Camil Petrescu Personajul principal al acestei drame este PIETRO GRALLA . Este tipul politicianului demagog. Dupa ce pierde scrisoarea devine umil. popor. inflexibil. forme ale dramaturgiei in teatrul modern). de Ion Luca Caragiale Nae Catavencu Nae Catavencu este reprezentantul tinerii burghezii locale. Discursurile sale pun in evidenta demagogia. el isi intra in rol. Atata vreme cat are scrisoarea este orgolios. popor. Catavencu stie sa simuleze orice emotie. ce se afl acum succesiv in raportul de ini iator-ini iat: Pietro are de inv at de la Cellino lec ia adapt rii sociale. Pentru a castiga lupta politica. Catavencu nu ezita sa foloseasca santajul. O scrisoare pierduta. iar deznod mantul o inf i eaz ca pe o femeie dispre uit de ambele personaje masculine. Modalitati de caracterizare a personajului : Directe: -portretul lui Gralla realizat de autor in didascalii (scena I .Cellino intensitatea sentimentelor ei de dragoste. agresiv. tanar inteligent si independent. supus. iar Cellino in elege c superficialitatea nu se confund cu esen a. cu speran a de a. fierbere interioara . Gralla pleac pe mare. stapanit de o dorinta profunda de parvenire politica. Caracterizeaz un personaj dintr-un text dramatic studiat (la alegere: comedie. agresiv. Notiunile de tara. reprezinta pentru el simple lozinci in lupta electorala: 89. tanar inteligent si independent. Este tipul politicianului demagog. lingusitor. nu poarta peruca epocii . corupt. inflexibil.Caracterizeaza personajul preferat dintr-o comedie studiata. Dupa ce pierde scrisoarea devine umil. Gestul Altei de a. El stie sa se emotioneze. Este directorul ziarului Racnetul Carpatilor. candidatul grupului. incultura. lingusitor. progres. progres. gura mare . 87 . stapanit de o dorinta profunda de parvenire politica. nas puternic .

a) dialogul Pietro Gralla Nicola din prima scena : prezinta drumul parcurs de Pietro Gralla pe treptele scarii sociale pana la statutul de conducator al flotei venetiene (pirat . astfel c mi carea scenic trece in plan secundar.L. dintre limbajele scenice. ci pentru ca se tragea dintr-o familie importanta a Venetiei ) . 91. uit i minimale delimitate de modificarea num rului personajelor prezente pe scen in diversele momente ale firului epic. al doilea un chio c pe mare. accentuandu-se confruntarea dintre sistemele axiologice ale celor dou personaje. care da unitate operei. prin referire la o oper literar studiat . in teatru. Tehnica este cea a amplificarii treptate a conflictului. cavaler al Ordinului de Malta . Tema ei este demascarea prostiei umane si a imoralitatii publice si private. Camil Petrescu. ceea ce implic automat folosirea monologului i a dialogului ca modalit i de expunere predominante i prezen a numeroaselor indica ii scenice. timbrul vocii). textul este structurat in trei acte. Actele sunt la randul lor divizibile in scene. Un al doilea argument de modernitate il constituie reducerea mi c rii scenice (in defavoarea spectacolului dramatic). Un prim argument ce ilustreaz caracterul modern al piesei este tematica orientat spre interior: drama intelectualului aflat in c utarea absolutului in dragoste. textul. scen /tablou.Ap rut in anul 1919. b) confruntarea directa cu Cellino (Marcello Mariani) . din opozitie. In literatura roman . ilustrand cu fidelitate complexitatea vie ii reale i avand un conflict puternic. si conceptia lui Cellino .Exemplifica formele de manifestare ale dramaturgiei in teatrul modern. prin faptul c este scris pentru a fi pus in scen . apre deosebire de comedia lui Caragiale. sigisbeu care prefera cantitatea calitatii si care devine un simbol al decadentei Venetiei 90. Numele lui Camil Petrescu se leag . Act vene ian este o oper dramatic prin caracterul fictiv. Scriitorul creaza un conflict fundamental (pierderea scrisorii). situatia poate fi generalizata). Piesa este remarcabila. si grupul fruntas al conducerii locale (Zaharia Trahanache si Stefan Tipatescu) izbucneste un conflict iscat de pierderea unei scrisori de dragoste pe care Tipatescu i-o adresase sotiei lui Trahanache. perioada interbelic reprezint o etap a diversific rii dramaturgiei sub raport tematic i sub cel al formulelor estetice. prin arta compozitiei. Zoe. intr-o text literar studiat. Actiunea se desfasoara in "capitala unui judet de munte" (numele localitatii nefiind specificat. mimica personajelor. autorul preferand. pe fundalul a dou tablouri. antogonismul sau : . sclav) . ce permite individualizarea personajelor. spre refacerea tabloului moravurilor unei epoci. de crearea unei specii inedite: drama de idei . replic .Caragiale e o comedie si evoca viata publica si de familie de la sfarsitul secolului al XIX-lea..pe tema dragostei vezi antiteza dintre conceptia absolutista a lui Pietro Gralla . dar si altele secundare (cuplul Farfuridi-Branzovenescu se tem ca nu sunt considerati membri . cu un con inut grav. a c ror ac iune este proiectat in dou tablouri: primul i al treilea au ca fundal palatul in stil renascentist al lui Pietro Gralla. devotamentul . a adar. spiritul de initiativa si de sacrificare al lui Pietro Gralla si superficialitatea si lipsa de vointa a lui Cellino (ajuns conducator al fregatei Velocita nu prin merite personale . gestica. O scrisoare pierduta. Subiectul dramatic se desf oar pe parcursul a trei acte.pe teme strategice vezi antiteza dintre profesionalismul . indica ii scenice). orientat p spre exterior. elementele de comunicare paraverbal (intona ia. inscriindu--se intre comediile de moravuri si de caracter. Tensiunea scenic realizat prin confruntarea dialogic . Intre avocatul Nae Catavencu. in primul rand. Act Venetian. Ins intriga nu are aceea i densitate de fapte ca in teatrul clasic. Drama este o specie dramatic in versuri sau in proz . a a cum am ilustrat mai sus. de I. pe fundalul unei agitate campanii electorale. prin revela iile personajelor. care aspira la o cariera politica. care vede in Alta o monada imediat urmatoare celei divine . Ilustreaz elementele de compozi ie a textului dramatic (act. singurele in care intervine naratorul.

hiperanalitic i problematizant al personajului care are revela ia caracterului utopic. 92. Cellino nu. Act subdiviziune autonom a unei piese de teatru. vorbim de fapt depre triunghiul conjugal Tip tescu-Trahanache. ocupatia personajelor. superficialite i iresponsabilitate. care prefer sinuciderea in momentul anul rii idealurilor (Gelu Ruscanu din Jocul ielelor ). .subdiviziune a unui act dintr-o pies de teatru. cu Cellino. venerabilul pre edinte al tuturor comitetelor i comi iilor Zaharia Trahanache are in prefectul tefan Tip tescu nu numai un prietin .marcanti ai partidului lor. Nu tu m-ai in elat. Act Venetian. pe de alt parte. care in elege c realitatea infirm concep ia lui absolutist . ca urmare a repetitiei. idealist al propriului sistem de valori. prin semnificatia gesturilor si a mimicii. minciuna. ci de pericolul de a fi publicat scrisoarea compromi toare de c tre Ca avencu. tradarea. Echilibrul cuplului nu este ins periclitat de adulter. Stalp al puterii locale. Prin dialog se prezinta evolutia actiunii dramatice. Complicatiile se amplifica din ce in ce mai mult. Confruntarea nu are resorturi sociale. Dialogul se poart pe marginea a dou realit i: cea politic . dar i i recompenseaz periodic capitanii. Replica . eu m-am in elat este fraza ce sintetizeaz principala schimbare a c pitanului. 93. Conflictul dramatic principal are ca surs confruntarea lui Pietro. ci in primul rand un amant al so iei. dovedind lips de con tiin de cet ean. evolutiei inverse si interferentei diverselor serii de personaje aflate in conflict. delimitat de o ridicare i de o l sare de cortin .Coana Joi ica. Pietro apare ca un ambi ios luptator pentru onoarea Vene iei. pe de o parte. Gralla va deveni un individ care g se te in interior resursele pentru a. ipocrizia.i cunoa te fregata. se definesc relatiile dintre personaje si se realizeaza caracterizarea directa sau indirecta. nu a participat la nicio lupt i nu a c l torit pe mare decat ca pasager. de putere politic . O scrisoare pierduta. aparitia lui Dandanache). spirit patriotic preocupat de soarta republicii. Unul dinre cuplurile cu cel mai mare impact in comedia O scrisoare pierdut este cel reprezentat de Zoe i Zaharia Trahanache: ei reprezint ipostaza familiei ce cultiv valori imorale precum adulterul. Indicatiile scenice contureaza indirect personajele. militar . fie de modificarea locului sau a timpului ac iunii. dintr-o comedie studiata. vorbind despre evolu ia cuplului ZahariaZoe. dintr-o drama studiata. falsitatea. se precizeaza. in a a fel incat de i este invins prin tr darea Altei. Astfel. de I. protagonistul. In lista cu Persoanele de la inceputul piesei. ci pune fa in fa dou sisteme axilogice (de valori) complet opuse. aceasta il diferen iaz de eroii din alte piese camilpetresciene.Prezinta evolutia dintre doua personaje implicate in conflictul dramatic. Interesant este c personajele nu i i pun deloc problema destr m rii cuplului. ci doar pe cea pierderii capitalului de influen . r mane un inving tor prin puterea de regenerare. i cea erotic . ceea ce sugereaza apartenenta la o tipologie si poate constitui punctul de plecare in caracterizare. La polul opus. Scen . Conflictul interior al lui Pietro Gralla eviden iaz spiritul hipersensibil. (tehnica bulgarelui de zapada) Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene.Caragiale.Prezinta evolutia dintre doua personaje implicate in conflictul dramatic. delimitat fie de plecarea sau de venirea unui personaj. strategic . fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje.i dep i criza. Camil petrescu. ajuns conduc tor al flotei prin propriile merite.L.r spunsul dat de un personaj interlocutorului s u in cadrul unui dialog. de credibilitate. statutul social. Dintr-un intelectual inadaptat social. antagonist. alaturi de numele semnificative. asa cum declar la sfar itul piesei. un partener care s il inlocuiasc in edin ele politice prelungite.

simbolismul. manipuland to i b rba ii fie prin specularea sl biciunilor afective. intimidandu. Sonoritatea bacovian este de un tip aparte. Visul si exotismul. negrul i galbenul. Poemele bacoviene sunt pline de o invazie de vaiete. Romanticii preconizau o literatura inspirata din realitatile nationale. prin referire la simbolismul romanesc. aparut in Anglia. Apare ca atitudine impotriva epigonismului eminescian i a s m n torismului. Simbolismul romanesc este influen at de cel francez. frunzele. care se inrudesc substan ial prin numeroase tr s turi comune de ordin ideologic i artistic.i adversarii. naturalismul. ambiguitatea. prin preferin a pentru o anumit tematic i prin modalit i stilistice distincte. A aparut in perioada . muzicalitatea. Trahanache nu este numai incornoratul i tic itul. parnasianismul. parcul. Dacia literar . aparuta la 30 ianuarie 1840. Curent literar. prin preferin a pentru o anumit tematic i prin modalit i stilistice distincte. Expune doctrina estetica promovata de revista Dacia Literara. 94. 96. Simbolismul este un curent literar ap rut in Fran a. Natura patrunde masiv in creaiile romantice.reprezint o grupare larg de scriitori i opere. De asemenea. parcurile. Ilustreaz conceptul opera ional curent literar. si determinad existenta unui stil romantic in mobilier. care a cultivat sugestia.). parnasianismul. Curente literare:. romantismul. plansete i oapte. Curent literar. ambele personaje ilustreaz tipuri umane. melancolia. ci mai ales femeia voluntar care conduce din culise intraga via politic a ora ului. dand totodata acces in paginile romanelor. dadaismul etc Romantismul este un important curent literar si artistic. spleen-ul. muzica. expresionismul. care se inrudesc substan ial prin numeroase tr s turi comune de ordin ideologic i artistic. Kog lniceanu. dar i prin combinarea elementelor de statut social i psihologic. naturalismul. in opozi ie cu temele cultivate de crea ia s m n torist . in imbracaminte etc. sustineau valorile sensibilitatii.clasicismul. dadaismul etc. boala. ale naturii. Romantismul s-a extins treptat in principalele tari europene. romantismul exalta sentimentul si fantezia. cimitirul. in vreme ce pe clasicisti ii interesau numai caractarele umane. realismul. monotonia. din traditii folclorice. coresponden ele (poezia Numai poetul. ca opozitie la clasicism. redactor M. interesul pentru taramuri indepartate reprezinta teme ale romantismului. fie prin voin a de fier. Franta si Germania in prima parte a secolului trecut. Curente literare:. singur tatea. Reperele lumii bacoviene sunt: cerul de plumb. Zoe este nu numai cocheta i adulterina. Ilustreaz conceptul opera ional curent literar. Motive: singur tatea..reprezint o grupare larg de scriitori i opere. noroiul. din istorie si chiar din miturile si legendele unor popoare indepartate. obsesia i spleen-ul. cuprinzand toate artele si chiar unele domenii ale vietii sociale. Cel mai reprezentativ poet simbolist de la noi este George Bacovia. violetul.Specific comediei. ci mai ales politicioanul abil care prin firea calm i ticul ai pu intic r bdare! ca tig timp de reac ie. ca reac ie impotriva poeziei prea retorice a romanticilor. particularit i de limbaj sau nume. expresionismul. negru. simbolul. In timp ce clasicismul este un curent al ratiunii. realismul. ploaia. sinestezia. dar dep esc totu i schematismul teatrului clasic. fiind individualizate prin comportament. romantismul. ale individului. ploaia. toamna.. 95. I i trage sevele din poezia eminescian . Poezia simbolist romaneasc este o poezie citadin .clasicismul. Culorile preferate bacoviene sunt: albul. simbolismul. in a doua jum tate a secolului al XIX lea. precum i ca reac ie la poezia rece a parnasienilor. culorile. incercau sa elibereze creatia artistica de rigiditatea canoanelor si a conventiilor clasice. prin referire la ideologia literara romantica. a pieselor de teatru sau in versurile poeziilor unor personaje si probleme ce reflectau epoca de dupa Marea Revolutie Franceza din 1789.

ca Eminescu. Grigore Alexandrescu (fabule. Maiorescu este cel din 1872 Direc ia nou in poezia i proza romaneasc . menita sa exprime frumosul si stiinta care se ocupa de adevar. satire). domeniul limbii T. epitete. in special din francez i italian . Dorin a de a se edita o revist . bunavestire i nu blagove tenie. 97. in acela i timp sesizand apari ia unui om al timpului modern . comparatii. 5. a sintetizat in anumite afirma ii valoarea i importan a celor mai buni scriitori ai vremii: 98. Acolo unde lipse te din limb un cuvant i trebuie neap rat introdus o anumit idee vom imprumuta din limbile neolatine. pentru educarea maselor. A sus inut tinerele talente. c) natura. Alecsandri. Studiul este format din doua parti: Conditiunea materiala a poeziei si Conditiunea ideala face mai intai dinstictia intre poezia ca arta. Prezint rolul Junimii i al lui Titu Maiorescu in impunerea noii direc ii in literatura roman din a doua jum tate a secolului al XIX lea. Iacob Negruzzi. Introduc ia la Dacia literar este articolul-program al pa opti tilor. care veniser de la studii din str in tate: Titu Maiorescu. Junimi tii au avut preocup ri in trei domenii: 1. frumuse ile patriei. Frumosul fiind ideea imbracata in materie sensibila. Nevoia de a avea o literatur original i unitar pentru to i romanii. imita ia ucide in noi duhul na ional Kog lniceanu 6. toate alcatuind . C. urmarind intarirea conceptului de poezie si de valoare. Dorin a de a unifica limba roman literar . Negruzzi (Scrisori. Petre Carp. Reprezentan i: V. A avut revist proprie. cuvintele au rol determinant in formarea de imagini prin personificari. De i nu a f cut analiz pe text. 4.Prezinta rolul lui Titu Maiorescu la dezvoltarea limbii romane. D. 2. prezint situa ia poeziei i a prozei romane ti de pan la el.pa optist . Caragiale. el arat c acolo unde in limba roman exist pe lang cuvantul slavon un cuvant de origine latin trebuie indep rtat cel de origine slavon i p strat cel latin. Junimea junimismul Este o mi care literar i cultural de la sfar itul secolului al XIX-lea ini iat de ca iva tineri. Vasile Pogor. T. Mihai Eminescu. Acesta con ine urm toarele puncte: 1.1830-1860. afirmand despre pasteluri c sunt o podoab a literaturii romane . Creang . Maiorescu propune s se scrie in limba roman cu ortografie fonetic i nu etimologizant . in acest studiu. 3. Se combat traducerile si imita iile: traducerile nu fac o literatur . Il nume te pe Vasile Alecsandri cap al poeziei noastre in genera ia trecut . 2. cultura prin prelec iuni populare organizate de ace tia. comb tand mediocrit ile. Slavici. ortografie fonetic se pronun a a cum se scrie. Se propun teme originale pentru literatur : a) istoria na ional . Titu Maiorescu a impus o direc ie nou in literatura roman . Contributiile estetice si critice ale lui Titu Maiorescu incep cu studiul: O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867 . care s con in produc ii literare de pe intreg teritoriul Daciei (revistele de pan atunci aveau o culoare local i erau influen ate politic).domeniul literaturii cel mai important studiu al criticului T. 3. studiul insotit de o antologie de poezie. Theodor Rosetti A fost infiin at in 1863. ap rut la 1 martie 1867 Convorbiri literare . Ex: vom zice binecuvantare i nu blagoslovenie. Se pun bazele unei critici obiective ( vom critica opera i nu persoana Kogalniceanu). b) folclorul i tradi iile. Maiorescu s-a pronun at in ceea ce prive te neologismele intr-un articol din 1881 Neologismele. Alexandru L pu neanul). Bolintineanu.

Lovinescu sus ine c imita ia simpl f r asimila ie nu are nici o valoare. considerand c formele pot s . 2 preocuparea pentru problematica intelectualului. In studiul Directia noua in poezia si proza romana (1872). subiectivismul extrem. 4 epicul va tinde spre o crea ie obiectiv (vezi cazul lui Rebreanu). Obiectivele revistei erau promovarea tinerilor scriitori i imprimarea unor tendin e moderniste in evolu ia literaturii. Titu Maiorescu ocupandu-se de obiectul poeziei precizeaza ca acesta este totdeauna un simtamant sau o pasiune niciodata o cugetare exlusiv intelectuala . Eugen Lovinescu este autorul teoriei sincronismului. In Conditiunea ideala . Criticul accept teoria formelor f r fond pe care o respingea Titu Maiorescu. pe care-l considera cap al generatiei trecute inscrie urmele lui M. Criticul atrage atentia ca sentimentele umane exprimate sunt eterne si universale: viata. ca semn al celor alesi.i creeze fondul. 99. Modernismul a fost promovat de revista Sbur torul (1919-1922. Titu Maiorescu fundamenteaza teoria formelor fara fond. Alecsandri. promovate de E. tristetea. capacitate imaginativa si emotionala. modelele. 100. Lovinescu va accepta teroria formelor fara fond. moartea. literaturii romane fiinda alta decat cea pe care a reprezentat-o Titu Maiorescu. Deci iubirea. In perioada interbelica. inandu-se cont i de specificul romanesc. Ideile lovinesciene vor fi restranse i publicate in Istoria literaturii romane contemporane i in Istoria civiliza iei romane moderne. Expune ideile care stau la baza direc iei moderniste. mania constituie obiectul poezei. exist 2 tendin e majore in literatur : . In concep ia lui Lovinescu. Remarca farmecul limbajului. 1926-1927) i de cenaclul cu acelasi nume. structurile din cultura mai dezvoltat . ura. Criticul afirm primatul esteticului asupra eticului. prin care uit de sine. tradi ionalism). apoi se creeaz i un fond original. ele urmarind a avea concentrare. la literatura analitic . Astfel dupa V. nou putand fi decat capacitaeta poetului. astfel incat la revist colaborau s m n tori ti. opunandu-se la introducerea neselectiva a formelor civilizatiei occidentale care nu pot duce la progres. i preluand noi forme promovate de literatura european . E. conform c reia civiliza ia i cultura se propag prin imita ie de la superior la inferior. as scriitorului de a folosi limba si imaginile artistice. Sbur torul refuz s . Lovinescu. Mai intai se imprumut forma. Literatura trebuie s p r seasc tradi ionalismul s m n torist i gandirist i s se inscrie in modernitate cultivand inspira ia citadin . cultivat de exemplu de George Co buc.i arate preferin a pentru vreo formul estetic anumit . Sbur torul va pleda pentru racordarea literaturii romane cu spiritul veacului. Ea const in acea in l are impersonal . Eminescu poet foarte tanar care publicase in Convorbiri Literare numai trei poezii.direc ia tradi ionalist reprezentat de revista Gandirea i de cercul gandiri tilor condus de . in acea obiectivare a cititorului.conditiunea materiala a poeziei. Moralitatea unei opere de art este de natur estetic i nu etic . parnasieni. bucuria. desigur etapa evolutiei culturii. In perioada interbelic . tristetea. disperarea. reali ti. la o poezie care cultiv simbolul. simboli ti. In studiul In contra directiei de azi in cultura romana (1868). criticul sugereaza o ierarhizare a valorilor incurajatoare. modernismul presupunea: 1 trecerea de la romanul rural la cel citadin. 3 trecerea de la poezia epic . forme proprii. tr ind emo ii estetice. Prezint tr s turi ale ideologiilor literare din perioada interbelic (modernism. conceptia inalta privind intelegerea artei antice.

in lumea fic iunii. anticlasic . Vasile Voiculescu. joc de imagini. Teoreticianul modernismului a fost criticul literar Eugen Lovinescu. pauza descriptiva. Creang renun la tradi ionalul a fost odat ca niciodat . povestire sau basm cult. . C linescu Obiectivele revistei erau promovarea tinerilor scriitori i imprimarea unor tendin e moderniste in evolu ia literaturii. inlantuire. Reprezentan i: Vasile Voiculescu. anticonservatoare. Termenul de modernism a fost impus in critica literar de Eugen Lovinescu. Caracteristici ale curentelor de avangard : . vis. suprarealismul. atitudine modernist = atitudine antiacademic . episod. Crainic distinge intre romantici i intelectualii europenizan i. Teme: interesul pentru folclor. expresionismul. impotriva tradi iei. Curente literare: s m n torismul. Tudor Arghezi. poporanismul.Prezinta constructia subiectului si a discursului narativ intr-o opera literara studiata. final. alternanta. . avandu-l ca redactor pe Nichifor Crainic. Teoria sincronismului Teoria formelor f r fond este sus inut de c tre criticul Eugen Lovinescu. elipsa. folosind un enun ca Amu cic a fost odat . Colaboratori: Cezar Petrescu. 1926-1927. dup care se str duie te s ne explice de ce rudele nu se cuno teau intre ele (Craiul i Verde Imp rat).spiritul de frond (opozi ie fa de trecut). Cuvantul cic . dimensiunea ortodox . 7. de Ion Creang Incipit (modul in care incepe o oper literar ) i final (desemneaz partea final a unei opere literare i reprezint o concluzie a autorului) Formulele ini iale au rolul de a introduce cititorul in lumea basmului. . Sensul tradi iei in acest studiu. Anton Holban. Gandirismul: mi care literar dezvoltat in jurul revistei Gandirea .1922. Revista a activat intre anii 1919. Spiritul critic se men ine. G. Ion Pillat. dadaismul. Basmul Povestea lui Harap-Alb.Nichifor Crainic. romanticii afirmau poporul i erau interesa i de folclor.forme de exprimare ocante. Lucian Blaga. dar impotriva tendin elor moderne. in timp ce intelectuali tii t g duiau poporul i abdicau de la autohtonism. incipit.respingerea tradi iei. unde totul este posibil i nu ne mai mir m de nimic. suprarealismul. Curente postromantice: simbolismul. Formula de ini ial are rolul de a introduce cititorul in lumea basmului. inta suprem a unui popor este crea ia dup chipul i asem narea lui. sugereaz ideea c povestitorul n-a fost martor la evenimente i arunc asupra lor o umbr de indoial . gandirismul. .spiritul ludic (de joac ) poemele lor mizeaz pe fantezie.direc ia modernist cunoa te i ea dou orient ri: Mi c rile artistice care exprim o ruptur de tradi ie. prin referire la conceptele din urmatoarea lista: secvente narative. Camil Petrescu. Criticul Eugen Lovinescu promoveaz o serie de scriitori tineri in revista sa: Ion Barbu. . care intemeiaz la Bucure ti revista Sbur torul i cenaclul cu acela i nume. revista i cenaclul Sbur torul .constructivismul. Tradi ionalismul voie te o cultur creatoare de valori autohtone. Exemple de curente avangardiste: dadaismul. Se cultiv valorile na ionale. N. Se pune accent pe ap rarea tradi iei. Autonomia esteticului (esteticul trebuie disociat de alte valori cum ar fi eticul i etnicul). idealizarea trecutului na ional. Tudor Vianu. Ion Pillat.

Nu are nume. 10. dar este acceptat de ceilalti. Hanu Ancutei. Iar pe la noi. faptul ca este recunoscut ca unul dintre ei. i acum mai ine inc . care asista ca martor la seara de la han.Prezinta perspectiva narativa/ viziunea intr-o povestire studiata. sexul i varsta i i pun amprenta asupra povestirii: Eram un om buiac i ticalos. fericirea e asimilat i cu bel ugul gastronomic. In opera literara Hanu Ancutei . carora li se adreseaza direct. de Mihail Sadoveanu. cine are bani bea i m nanc . de Mihail Sadoveanu. Perspectiva subiectiv pe care o are asupra relat rii vine ca o consecin a faptului ca este un narator-personaj. Perspectiva naratiunii la persoana I este subiectiva. Prezenta sa este redata prin utilizarea persoanei I in naratiune si confera iluzia autenticitatii. Experien a de via a a lui Neculai Isac. devenind ascultator al fiecarei naratiuni rostite de ceilalti naratori. se uit i rabd . naratorul implicandu-se puternic in relatarea faptelor si stabilind o legatura foarte stransa cu ascultatorii. din povestirea Fantana dintre plopi mediul social. faptele sunt prezentate din perspectiva povestitorului naratiunii-cadru. dar cititorul trebuie s se trezeasc la realitatea in care banul e st panul absolut. iar cine nu. Formula are un umor amar i ascunde o obsesie ancestral (din vechime. ceea ce dovedeste pretuirea lor. In lumea pove tilor. str veche): procurarea hranei.Formulele finale au rolul de a scoate ascult torul/cititorul din lumea fic iunii i de a-l duce in lumea real in care binele nu mai invinge intotdeauna. i a inut veselia ani intregi. cine se duce acolo bea i m nanc . naratorul utilizand expresii si figuri de stil. . de exemplu. Om nevrednic nu pot s spun c am fost [ ] dar imi erau dragi ochii negri i pentru ei c lcam multe hotare. El este un narator martor. Subiectivitatea naratorului are ca efect lirismul naratiunii. pentru c aici se joac alte reguli. pentru ca asista la tot ceea ce se intampla la han si ii urmareste pe fiecare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful