1. Prezinta trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata.

Trasaturile prozei romantice sunt : - inspiratia din istoria nationala - personaje exceptionale in situatii exceptionale - destinul de exceptie al personajului principal - personajul principal este alcatuit din contraste puternice - seria de antiteze - culoarea epocii - spectaculosul gesturilor, replicilor si al scenelor Opera literara Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi apartine prozei romantice deoarece intruneste toate trasaturile mai sus enumerate. Se inspira din istoria nationala, prezentandu-ne cei 5 ani ai celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu dintre 1564-1569. Ne prezinta un personaj exceptional aflat in situatii exceptional, cu un destin neobisnuit. Personajul este alcatuit din contraste puternice, cum ar fi blandete fata de sotia sa si tiranie, cruzime( schingiuieste si ucide boierii), siretenie si respecul fata de cuvantul dat. Antiteza cea mai puternica este intre domnitor si sotia sa, Ruxanda. El este tiran si crud, aprig si sangeros, pe cand Ruxanda este blanda si gingasa. Culoarea epocii este realizata prin detalii vestimentare si prin descrierea obiceiurilor ( in special in scena din biserica), care ne introduc in atmosfera timpului. Cateva replici spectaculoase sunt chiar motto-urile nuvelei: : Daca voi nu ma vreti, eu va vreau , Ai sa dai sama, doamna , Capul lui Motoc vrem , De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu . Scene memorabile ar fi : intalnirea dintre boieri si Alexandru Lapusneanul de la inceputul nuvelei, cand boierii incearca sa-l convinga sa se intoarca, dar domnitorul nu se lasa induplecat ; scena din biserica, unde Lapusneanul reuseste sa disimuleze cainta pentru toate faptele sale si sa-i pacaleasca pe boieri, scena ospatului, in care domnitorul porunceste ca toti cei 47 de boieri sa fie macelariti, iar din capetele acestora face o piramida. Un gest spectaculos este acela in care Lapusneanul isi invita sotia sa asiste la acest spectacol grotesc, precum si acela in care il arunca pe Motoc in mainile multimii pentru a fi sfasiat. 2. Prezinta trasaturile prozei realiste, prin referire la o opera literara studiata. Trasaturile prozei realiste sunt : - inspiratia din realitate - prezentarea veridica si obiectiva a lumii - naratorul este omniscient (stie tot ce gandesc si simt personajele sale) - se prezinta personaje cu o trasatura dominanta de caracter - obiectivitatea naratiunii - se respecta tiparele scrisului conventional Romanul Mara, de Ioan Slavici apartine prozei realiste, deoarece se inspira din viata targurilor de provincie , a breslelor din ardeal, de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Tema romanului este prezentarea eforturilor unei femei vaduve dintr-un targ transilvanean, Radna, de a obtine o pozitie sociala privilegiata intre micii negustori ai locului, prin harnicie si perseverenta, pentru a asigura un trai mai bun copiilor sai, Persida si Trica. Naratiunea este realizata la persoana a III-a, din perspectiva unui narator obiectiv, omniscient. Personajul principal, Mara, este tipul vaduvei intreprinzatoare si aprige, sau tipul femeii capitalist.Ea este energica, optimista, abordand orice noua situatie cu increderea in sfarsitul bun. Fiica ei, Persida, este acelasi tip ca si mama ei, o Mara juvenila , cum observa Nicolae Manolescu. Romanul are doua planuri : planul Marei si planul iubirii dintre Persida si Na l. Viata de familie a

Persidei este prezentata in alternanta cu viata lui Trica in familia lui Bocioaca, starostele cojocarilor. 3. Exemplifica trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata. Proza fantastica are urmatoarele trasaturi : - aparitia brusca a unui element misterios, inexplicabil, care perturba ordinea fireasca a realitatii - nelinistea si spaima personajelor, care se straduiesc sa inteleaga ce se intampla si sa gaseasca o justificare a evenimentelor - nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare - alternanta celor doua planuri : real si ireal pe tot parcursul naratiunii - disparitia limitelor de timp si spatiu - intretinerea tensiunii epice - finalul ambiguu - ezitarea eroului si a cititorului de a opta pentru o explicatie a evenimentelor Nuvela La tiganci, de Mircea Eliade apartine prozei fantastice, deoarece tema acestei opere este iesirea din timp. Personajul principal penduleaza intre real(spatiul bucurestean) si ireal ( gradina tigancilor, bordeiul si casa cea mare). a.Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita, repetata de 3 ori pe saptamana, de profesorul de pian, Gavrilescu. b.Al doilea episod marcheaza intrarea personajului in planul ireal (cand Gavrilescu intra in bordeiul tigancilor). Aici dispar limitele de timp si spatiu. Gavrilescu trebuie sa ghiceasca tiganca din cele trei : o tiganca, o grecoaica, o evreica. Esueaza, insa, pentru ca se rataceste in amintire, aducandu-si aminte de logodnica sa din tinerete, Hildegard, pe care o parasise, insurandu-se cu Elsa. c.Gavrilescu revine in realitate si constata cu stupoare ca trecusera 12 ani. Nu gaseste nici o explicatie pentru nefirescul evenimentelor d.Personajul se reintoarce la tiganci, in ireal, se reintalneste cu Hildegard si, impreuna calatoresc spre moarte Finalul nuvelei este ambiguu, o alta trasatura a fantasticului. 4.Argumenteaza apartenenta la specia literara basm cult a unui text narativ studiat. Basmul cult - este o specie narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori simbolice, cu actiune implicand fabulosul. - Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui - Personajele indeplinesc o serie de functii( antaganistul, ajutoarele, donatorii), ca in basmul popular, dar sunt individualizate prin atribute exterioare si prin limbaj. - Reperele temporale si spatiale sunt vagi - In basmul cult, stilul este elaborat, se imbina naratiunea cu dialogul si cu descrierea - Existenta unui tipar narativ care consta in : a. o situatie initiala de echilibru b. un eveniment care deregleaza echilibrul initial c. aparitia donatorilor si a ajutoarelor d. actiunea reparatorie (trecerea probelor) e. refacerea echilibrului si rasplata eroului Basmul Povestea lui Harap Alb , de Ion Creanga este un basm cult deoarece indeplineste toate criteriile de mai sus. Respecta un tipar narativ, care cuprinde : a. Situatia initiala de echilibru : existenta a doi imparati frati, unul avand trei feciori, celalalt trei fete b. Aparitia factorului perturbator : cartea primita de la Imparatul Verde, care, neavand fete, are nevoie de un mostenitor la tron. c. Aparitia primelor ajutoare : calul nazdravan si sfanta Duminica.

d. Actiunea reparatorie : calatoria lui Harap-Alb si parcurgerea probelor : aducerea salatelor din gradina ursului, aducerea pielii cerbului si aducerea fetei imparatului Rosu. Acum apar si celelalte ajutoare : Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila. Si imparatul Rosu il supune pe Harap Alb la cateva probe : casa de arama, alegerea macului de nisip, ghicitul fetei. Acum intervin si furnicile si albinele, alte ajutoare. e. Refacerea echilibrului si rasplata eroului Harap Alb este decapitat de Span si inviat de fata Imparatului rosu cu apa vie si apa moarta. Spanul este ucis de cal, iar eroul rasplatit primind tronul si pe fata Imparatului Rosu, cu care se casatoreste in final. Povestea lui Harap Alb este un basm cult prin reflectarea conceptiei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor, umorul si specificul limbajului 5.Ilustreaza modalitale de caracterizare a eroului dintr-un basm cult studiat. Danila prepeleac este personajul principal al basmului cu acelasi nume, scris de Ion Creanga. Acest personaj este diferit fata de eroul din alte basme cu care am fost obisnuiti, datorita complexitatii sale. Pe parcursul basmului, el se afla in doua ipostaze, una in care intruchipeaza prostia, fiind tipul prostului sau pacalitului, iar apoi urmand sa devina simbolul istetimii omenesti. Autorul il caracterizeaza direct spunand iara cel mai mic era sarac era lenes, nechitit la minte si nechibzuit la trebi .Putem extrage calitatile si defectele sale si din vorbele personajelor cu care intra in contact cum ar fi fratele sau care ii spune mare natarau mai esti .Astfel, in prima parte a basmului, Danila apare ca un personaj lenes, prost, care nu pare a fi un erou. Faptul ca schimburile intre diferite obiecte ii sunt dezavantajoase, in final alegandu-se cu nimic, evidentiaza prostia.In loc sa se intoarca acasa, el isi continua drumul cu speranta ca in final va reusi sa indrepte situatia,dar cum ghinionul il urmarea peste tot, ajunge sa faca mai mult rau decat bine. Limbajul sau, un limbaj popular, presarat cu regionalisme, arata ca apartinea unei lumi simple. In a doua parte a textului,caracterizarea indirecta se realizeaza prin faptele lui Danila dar si prin personajele cu care intra in opozitie. Caracterul eroului este acum in antiteza cu cel pe care il avea la inceput.Nu mai are rolul omului prost, ci din portiva, devine un simbol al istetimii omenesti. Incercand sa repare una din pagubele pe care i le-a facut fratelui sau(distruganu-i carul, si omorandu-i boii), se hotaraste sa se intoarca acasa si sa ii ceara iapa ca sa fuga cu ea in lume. Insa pe drum da peste un helesteu, unde ciopleste o cruce si incearca sa ridice o manastire. Atunci apare un drac iesit din iaz, care ii spune ca locul acela apartine dracilor. Danila nu-l ia in seama,hotarat sasi duca planul pana la capat. Ca sa scape de el, dracii il pun la incercari, dar acesta da dovada de o inteligenta deosebita, pacalindu-i si luandu-le banii. Asa cum spune si George munteanu, Danila Prepeleac e un anapoda , prea frumos din punct de vedere etic si esential, pana la vremea prinderii de minte, 6.Prezinta constructia subiectului (actiune, conflict, relatii temporale si spatiale) intr-un basm cult studiat. Actiune: faptele , intamplarile evenimentele, perpetiile caresesucced intr-o opera literara. Constructia subiectului: Expozitiune : relatii temporale si spatiale: Timp fabulos si spatiu mitic: Amu cica era odata un crai care avea 3 feciori si un singur frate care era imparat intr-o tara mai indepartata , tocmai la o margine a pamantului Intriga - Verde Imparat ii cere fratelui sau, craiul, sa-I trimita cel mai vrednic dintre fii pentru a-l lasa mostenitor, caci el avea numai fete. Desfasurarea actiunii (conflictul intre fortele binelui =Harap-Alb si forte malefice =Spanul) Fiul cel mic -; span- Imp Verde. Gradina Ursului, Padurea Cerbului, fata Imparatului Ros. Gerile, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila.Casa de arama, macul si nisipul, pazirea fetei

imparatului, alegerea dintre fete., calul si turturica Punctul culminant: moare Harap -;Alb, moare Spanul, invie Harap-Alb Deznodamantul: nunta imparateasca. 8.Prezinta tipurile de personaje dintr-un basm cult studiat. Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creanga Clasificarea personajelor se poate face in functie de mai multe criterii: 1. pozitiv (Harap-Alb, Sf. Duminica)/negativ (Spanul, Imparatul Ros) 2. real (Harap-Alb nu are nici o calitate supranaturala)/fabulos(Gerila, Setila) 3. principal (Harap-Alb)/secundar (Spanul)/episodic(Sf. Duminica, Imparatul Verde, Craiul) 4. Protagonist(Harap-Alb)/ antagonist(Spanul) 5. Rotund (complex, cu insusiri pozitive si negative)/plat(Spanul) Harap-Alb este un personaj rotund, deoarece nu este doar fiu de imparat, ci si o fiinta complexa, cu defecte si calitati. Invata din greseli si progreseaza, fiind supus unui proces initiatic. Criticul Vladimir Propp, in Morfologia basmului, identifica sapte mari tipuri de personaje: 1. Raufacatorul - Spanul; 2. Donatorul/Furnizorul -; Sf. Duminica; 3. Ajutorul -; calul; 4. Fata de imparat si tatal ei -; fata imparatului Ros; 5. Trimitatorul -; Spanul; 6. Eroul -; Harap-Alb; 7. Falsul erou -; fratii. Harap-Alb este personajul principal, pozitiv, protagonist si eponim(da titlul operei). 9.Ilustreaza conceptul operational povestire, prin referire la o opera literara studiata. Povestirea este o specie a genului epic in proza, in care naratiunea este relatata din perspectiva unui narator martor sau participant la fapte. Trasaturi: -se bazeaza pe oralitate si pe relatia explicita dintre povestitor si ascultator prin adresarea directa catre ascultator -presupune un anumit ceremonial sau cod al zicerii prin atmosfera spectaculoasa, spatiul si timpul actiunii legate de un trecut indepartat -interesul se manifesta mai mult fata de actiunea narata -implicarea intensa a naratorului -relatarea la persoana I -impresia de autenticitate Fantana dintre plopi , face parte din ciclul de povestiri Hanu Ancutei , de Mihail Sadoveanu si este o povestire in rama. Povestirile sale se situeaza intr-un plan al trecutului, principala lor caracteristica fiind evocarea unei lumi apuse, a celeilalte Ancute . Timpul naratiunii este magic pentru ca reconstituie o lume ce sta sub semnul varstei de aur: o departata vreme, demult . Spatiul povestirii are valoare mitica, fiind o imagine a paradisului pierdut. Hanul este loc de popas si de petrecere. Fantana dintre plopi are ca tema iubirea tragica, iar ca personaj narator pe capitanul Neculai Isac. Naratorul evoca o intamplare traita de el in tinerete. Atmosfera povestirii tine de modul in care naratorul stie sa creeze suspansul, sa mentina tensiunea, captand atentia ascultatorilor. El povesteste cum se indragosteste de o tigancusa, Marga. Ei se intalnesc la fantana dintre plopi si fata ii spune ca tiganii planuiesc sa-l omoare si sa-i ia banii, rolul ei fiind sa-l seduca. Tanarul reuseste sa scape, dar Marga este ucisa. Autenticitatea naratiunii este sustinuta prin relatarea la persoana I si prin interventia Ancutei, unul dintre ascultatori, care adevereste intamplarea stiuta de la mama ei. Relatia dintre narator si

ascultator este stransa. Naratorul se adreseaza interlocutorilor intr-un mod ceremonios. 11. Exemplific tr s turile nuvelei, prin referire la o oper literar studiat Nuvela este o crea ie epic in proz de dimensiuni medii cu un singur fir narativ i cu un conflict concentrat la care iau parte pu ine personaje c rora li se realizeaz un portret complex. Nuvela psihologica are urmatoarele trasaturi: -tema psihologica -un conflict interior -prezentarea unor tensiuni sufletesti -transformari sufletesti, morale, comportamentale suferite de personaje in evolutia lor -evolutia raporturilor dintre personaje -mijloace de investigatie psihologica Moara cu noroc , de Ioan Slavici, este o nuvela psihologica prin tematica, modalitati de caracterizare a personajului si de investigare psihologica, natura conflictului interior. Tema o reprezinta efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei de inavutire. Nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social. Scriitorul considera ca goana dupa avere zdruncina tihna sufleteasca si duce la pierzanie. Nuvela prezinta conflictul interior trait de ghita care este sfasiat de dorinte contradictorii: dorinta de a ramane un om cinstit, pe de o parte si dorinta de a se imbogati alaturi de Lica, pe de alta parte. Cizmar sarac, dar onest, harnic si muncitor, Ghita ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc, pentru a castiga rapid bani. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc, seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi, tulbura echilibrul familiei. Din acel moment incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie, devenind lacom de bani si impulsiv. Se implica in afacerile murdare ale lui Lica si ajunge, in cele din urma sa o arunce pe Ana, sotia sa, in bratele lui Lica. In sufletul sau se da un conflict puternic intre dorinta de inavutire si fondul sau cinstit, dorind sa renunte la legaturile cu Lica, sa se schimbe. El, insa, ajunge sa-si ucida sotia, dupa care este impuscat de oamenii lui Lica. 12.Ilustreaza conceptual operational povestire in rama, prin referire la o opera literara studiata. Povestirea in ram este o categorie a genului epic numit i povestirea in povestire sau povestirea cu cadru, forma de incardare a uneia sau mai multor nara iuni intr-o alt nara iune. Povestirea in ram beneficiaz i de un spa iu privilegiat i ocrotitor (un topos), in care mai mul i povestitori relateaz intampl ri pilduitoare, respectand un ceremonial prestabilit si desf urand o art a discursului memorabil. Fantana dintre plopi, M. Sadoveanu-este povestire in rama deoarece: - se incadreaza intr-o povestire mai mare, este una dintre cele 9 povestiri cuprinse in Hanu Ancutei -spatiu desfasurarii actiunii este unul privilegiat si ocrotitor (un topos hanul Ancutei,) in care mai multi povestitori (printre care si capitanul de mazili Necuial Isac) relateaza intamplari pilduitoare, respectand un ceremonial prestabilit (se strang laolalta, Ancuta le toana vin etc) si desfasurad o arta a discursului memorabila. -Timpul narativ se situeaza intr-un plan al trecutului ( demult, pe vremea celeilalte Ancute , iar principala modalitate de expunere este evocarea. ) 13.Caracterizeaza personajul preferat dintr-o nuvela studiata. Caracterizarea lui Motoc Publicata in primul numar al revistei ,,Dacia Literara (1840), nuvela istorica ,,Alexandru Lapusneanul este considerata o capodopera a literaturi romane. Motoc este un personaj secundar fiind folosit de Voda pentru a-si pune in practica planurile diabolice. El este o personalitate istorica atestata documentar de cronica lui Grigore Ureche,

Scriitorul considera ca goana dupa avere zdruncina tihna sufleteasca si duce la pierzanie. ajunge sa-si ucida sotia. pe de alta parte. 15. pusa mai ales in evidenta prin relatiile dintre personaje: Lapusneanul-Motoc (Calaul si victima) si Lapusneanul-Ruxandra (Demonul si ingerul). . pe de o parte si dorinta de a se imbogati alaturi de Lica. dar onest.silindu-se a ride . . morale. Nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social. in sala de ospete si la poarta cetatii cand este sfasiat de multime. pentru a castiga rapid bani.plangea. . tipa. sotia sa. in conformitate cu care idea de om sarac. de Ioan Slavici. dorind sa renunte la legaturile cu Lica.. Vornicul Motoc este caracterizat in mod direct de catre narator. Motoc este omorat in Polonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu. in cele din urma sa o arunce pe Ana.simtea parul zburlindu-i-se pe cap si dintii sai clantanind.. Personajul este surprins in primul an de domnie al lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569) in mai multe locuri: dumbrava Tecuci. Din acel moment incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie. este o nuvela psihologica prin tematica. care vor ajunge pana la disperare. Insusirile lui Motoc sunt evidentiate si indirect prin fapte. suspina . 14 Exemplifica trasaturile nuvelei psihologice. Moara cu noroc ilustreaza epic si estetic conceptia etica a lui Ioan Slavici. cu subiect de roman (G. In cronica lui Grigore Ureche. Vornicul Motoc ramane intruchiparea acelei boierimi insetate de avere si se inscrie. comportamentale suferite de personaje in evolutia lor -evolutia raporturilor dintre personaje -mijloace de investigatie psihologica Moara cu noroc . devenind lacom de bani si impulsiv. Acest destin tragic al lui Motoc a existat in realitate (istorie) dar boierul se numea Batista Veleli. Nuvela prezinta conflictul interior trait de ghita care este sfasiat de dorinte contradictorii: dorinta de a ramane un om cinstit. harnic si muncitor. dar in realitate el isi . fiind un important personaj din literatura romana. . seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi. Scriitorul este adeptul unui realism poporal . Tema o reprezinta efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei de inavutire. Din punct de vedere al mijloacelor de expresivitata artistica.boci ca o muiere .. El. iar personajele cu destin tragic din nuvela sunt victime ale incalcarii invataturilor stravechi. in palatul domnesc de la Iasi. Ghita ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc. dupa care este impuscat de oamenii lui Lica.isi smulgea barba .transfigurat in personaj literar prin fantezia autorului. modalitati de caracterizare a personajului si de investigare psihologica. Calinescu). pentru a deveni o intruchipare romantica a boierului slugarnic. sa se schimbe. Nuvela solida. antiteza romantica domina textul.Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului intr-o nuvela psihologica. In sufletul sau se da un conflict puternic intre dorinta de inavutire si fondul sau cinstit. Se implica in afacerile murdare ale lui Lica si ajunge. natura conflictului interior. dar fericit. Motoc nemaistiind ce sa faca pentru a scapa de moarte: . Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc.striga ticalosul . ipocrit si las. in bratele lui Lica. prin referire la o opera literara studiata. fiind foarte bine definit si conturat. tulbura echilibrul familiei. predomina in nuvelele sale. Naratorul nu isi exprima atitudinea fata de personaj dar se refera la gesturile acestuia prin care vrea sa fie remarcat de Lapusneanu ... insa.. Cizmar sarac. Vornicul Motoc este folosit ca un instrument de catre Alexandru Lapusneanu pentru a-si pune in practica planurile malefice. Nuvela psihologica are urmatoarele trasaturi: -tema psihologica -un conflict interior -prezentarea unor tensiuni sufletesti -transformari sufletesti.

nuvela istorica . Afacerile carciumarului incep sa prospere si acesta incepe sa guste satisfactia castigului cu multa usurinta a banilor. unele trasaturi si actiuni ale unor personalitati istorice Opera literara Alexandru Lapusneanul . un om rau si primejdios . fuge de eul sau real. Negruzzi modifica unele fapte istorice. de Miron Costin. unde se va muta cu intreaga familie. prin referire la o opera literara studiata. Caracterizarea lui Motoc Publicata in primul numar al revistei . Personajul identifica saracia cu lipsa demnitatii si prin urmare se hotaraste sa abandoneze linistea colibei din sat si sa ia in arenda carciuma de la Moara cu Noroc. si potrivit careia banii nu contribuie la umanizarea lumii. iar fata de propriai familie joaca rolul onorabilitatii Asadar imaginea lui Ghita de om onest.se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la fictiune si prin viziunea autorului . calugarirea si moartea prin otravire a domnitorului. personajul simuleaza alianta cu Lica.Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-o nuvela istorica. incepa sa se supuna (chiar daca nu asta isi doreste) lui Lica . Carciumarul isi constientizeaza drama.Ghita. Lica Samadaul. ce traieste o drama psihologica. boala. elemente de fictiune sunt: pastrarea lui Motoc in timpul domniei lui Lapusneanul ( in realitate. stapanul ilegal al locurilor. devine fricos. personajul Stroici ( care nu a existat in epoca). are remuscari Ghita este un personaj rotund. la mijlocul secolului al XVI-lea. la carciuma apare un personaj ciudat. la process jura stramb. ce se naste din conflictul interior al personajului dorinta de a ramane cinstit este la fel de puternica precum aceea de a se imbogati. Astfel. Spancioc si Stroici ( in realitate. De fapt. fire rece. daca e vorba. uciderea celor 47 de boieri la curte.are ca tema evocarea artistica a unei perioade din istoria nationala. insensibila. el traieste o drama psihologica.. acesta devine. Spancioc fusese executat la Liov. cauta un alt eu . fara voie. asa cum bine intuieste Ana. las. in care este puternic ancorata batrana mama a Anei. ci constituie sursa ei de pierzanie. de Costache Negruzzi. devine complicele Samadaului prin implicarea voluntara sau involuntara in afacerile oneroase si in crimele porcarului. este o nuvela istorica pentru ca este inspirata din trecutul istoric. solia boierilor trimisa de Tomsa pentru a-i impiedica intoarcerea. cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569). complex. locul si timpul actiunii fiind precizate . precum si bucuria ca a scapat de saracie.este inspirata din trecutul istoric . tiran. bland si cumsecade se destrama ireversibil. Autorul preia urmatoarele evenimente consemnate in cronici: imprejurarile venirii lui Lapusneanul la a doua domnie. consecinta nefasta a instinctului exacerbat al avaritiei. ce-l va conduce spre moarte mai mult. Ghita se dezumanizeaza. caci.Dacia Literara (1840). dar si din Letopisetul lui Grigore Ureche. complice in jefuirea arendasului si in uciderea unei femei. Tema nuvelei este evocarea artistica a unei perioade zbuciumate din istoria Moldovei. Evolutia lui Ghita este dramatica. impreuna cu Motoc si Tomsa).Alexandru . dar si cu Pintea. moartea lui Alexandru Lapusneanul in bratele calailor sai. lupta pentru impunerea autoritatii domensti si consecintele detinerii puterii de un domnitor crud. a nerespectarii moralei satului arhaic. simtind ca are nevoie de bunavointa acestuia. bogatia ci linistea colibei tale te face fericit ) si de aceea va evolua inevitabil spre un deznodamant tragic. 16 Exemplifica trasaturile nuvelei istorice. Nuvela istorica are urmatoarele trasaturi: . el pleaca impreuna cu Tomsa in Polonia).subiectul prezinta intamplari care au ca punct de plecare evenimente consemnate de istorie .personajele au numele. Sursa de inspiratie a nuvelei este Letopisetul Tarii Moldovei. arderea cetatilor Moldovei. 17. iluzoriu. stapanita. transfigurandu-le artistic. personajul nuvelei se abate de la norma morala enuntata la inceputul nuvelei ( omul sa fie multumit cu saracia sa.. Dar chiar acum.

.. este dorinta de putere.Asa cum e infatisat. Erou romantic. In cronica lui Grigore Ureche. un personaj exceptional.Ilustreaza conceptul operational nuvela fantastica. . Negruzzi reusind sa intruchipeze un personaj unic prin complexitatea acestuia. toate celelalte personaje.. dar in realitate el isi .Lapusneanul este considerata o capodopera a literaturi romane. pusa mai ales in evidenta prin relatiile dintre personaje: Lapusneanul-Motoc (Calaul si victima) si Lapusneanul-Ruxandra (Demonul si ingerul). Lapusneanu este alcatuit din puternice trasaturi de caracter. Motoc este omorat in Polonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu. El este o personalitate istorica atestata documentar de cronica lui Grigore Ureche. care le subordoneaza pe toate celelalte..boci ca o muiere . Acest destin tragic al lui Motoc a existat in realitate (istorie) dar boierul se numea Batista Veleli. Publicata in primul numar al revistei . . de a o cuceri si de a o pastra cu orice pret.. Motoc este un personaj secundar fiind folosit de Voda pentru a-si pune in practica planurile diabolice. ipocrit si las. Vornicul Motoc este folosit ca un instrument de catre Alexandru Lapusneanu pentru a-si pune in practica planurile malefice. ce actioneaza in imprejurari deosebite. Tot ceea ce se intampla in aceasta nuvela poarta pecetea duritatii lui Lapusneanu.Alexandru Lapusneanul este considerata o capodopera a literaturi romane . Autorul isi urmareste personajul. Vornicul Motoc este caracterizat in mod direct de catre narator. pentru a deveni o intruchipare romantica a boierului slugarnic. ipocrit si las. tipa. Motoc nemaistiind ce sa faca pentru a scapa de moarte: . care se straduiesc sa inteleaga ce se intampla si sa gaseasca o justificare a evenimentelor -nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare . ca si actiunile prezentate. Vornicul Motoc ramane intruchiparea acelei boierimi insetate de avere si se inscrie.. In cronica lui Grigore Ureche. pentru a deveni o intruchipare romantica a boierului slugarnic. 19. Motoc este un personaj secundar fiind folosit de Voda pentru a-si pune in practica planurile diabolice.Dacia Literara (1840).Alexandru Lapusneanu este personajul principal al nuvelei cu acelasi titlu prin calitati de exceptie si efecte extreme.isi smulgea barba . transfigurat in personaj literar prin fantezia autorului. Din punct de vedere al mijloacelor de expresivitata artistica. in sala de ospete si la poarta cetatii cand este sfasiat de multime. prin referire la o opera literara studiata. de-a lungul celor patru capitole.. suspina . Motoc este omorat in Polonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu. Prezinta comparativ modalitatile de constructie a doua personaje intr-o nuvela istorica studiata. in palatul domnesc de la Iasi. din momentul intrarii in tara si pana in clipa mortii. El este o personalitate istorica atestata documentar de cronica lui Grigore Ureche. transfigurat in personaj literar prin fantezia autorului.striga ticalosul . inexplicabil. Este asezat in centrul nuvelei. fiind un important personaj din literatura romana. Acest destin tragic al lui Motoc a existat in realitate (istorie) dar boierul se numea Batista Veleli. nuvela istorica . Naratorul nu isi exprima atitudinea fata de personaj dar se refera la gesturile acestuia prin care vrea sa fie remarcat de Lapusneanu . Personajul este surprins in primul an de domnie al lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569) in mai multe locuri: dumbrava Tecuci..plangea. Proza fantastica are urmatoarele trasaturi -aparitia brusca a unui element misterios. 18. fiind foarte bine definit si conturat.silindu-se a ride . Insusirile lui Motoc sunt evidentiate si indirect prin fapte.simtea parul zburlindu-i-se pe cap si dintii sai clantanind. fiind foarte bine definit si conturat. sunt orientate spre reliefarea caracterului acestuia. trasatura sa dominata. care perturba ordinea fireasca a realitatii -nelinistea si spaima personajelor. care vor ajunge pana la disperare.. antiteza romantica domina textul.

Hildegard este calauza din procesul intiatic (initierea in moarte). c.de dimensiuni relativ reduse (se situeaza intre schita si roman). el trebuie purificat de greselile din timpul vietii pamantene. 21. in proza. o alta trasatura a fantasticului. deoarece tema acestei opere este iesirea din timp. de Mircea Eliade apartine prozei fantastice. de profesorul de pian. cu un singur fir narativ. La tiganci" este un sptiu imaginar. istorica sau fantastica) Nuvela . el lesina. Pentru aceasta.Al doilea episod marcheaza intrarea personajului in planul ireal (cand Gavrilescu intra in bordeiul tigancilor). in ireal. profesor de pian. Gavrilescu face lectii de pian particulare. Proba ghicitului. Purificarea pregatitoare a sufletului pentru a accede la Sacrul etern (viata vesnica) se poate face doar prin recunoasterea greselilor si prin iubire. este o intoarcere a spiritului. Trecerea prin labirint dupa ratarea ghicirii este ispasirea. o tiganca. un barbat de 49 de ani. ci si a sufletului. Coborand din tramvai. purtand discutii cu ceilalti calatori in legatura cu locul rau famat la tiganci". in acest moment.de regula. bordeiul si casa cea mare). de Mircea Eliade. insa. El este un om obisnuit care poarta in suflet amintirea unei iubiri adevarate pe care a ratat-o (fata de Hildegard) casatorindu-se intamplator cu Elsa. a cunoasterii unei tiganci dintre cele trei femei (o grecoaica. Esueaza. cand spiritul (sufletul) se pregateste pentru intrarea in lumea eternitatii.este o specie a genului epic.-alternanta celor doua planuri : real si ireal pe tot parcursul naratiunii -disparitia limitelor de timp si spatiu -intretinerea tensiunii epice -finalul ambiguu -ezitarea eroului si a cititorului de a opta pentru o explicatie a evenimentelor Nuvela La tiganci. o evreica. verosimile. De fapt. datorita varstei. se reintalneste cu Hildegard si. repetata de 3 ori pe saptamana. care traieste sentimentul ratarii: considera ca ar fi putut ajunge un mare artist daca soarta i-ar fi fost favorabila.Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita. curatirea de pacate. prin intoarcerea in spatiu si timp pentru a corecta marile greseli ale vietii sale (ratarea iubirii lui Hildegard). o grecoaica.Personajul se reintoarce la tiganci. intoarcerea lui Gavrilescu in real este numai aparenta. insurandu-se cu Elsa. Gavrilescu. nu numai a trupului. Gavrilescu trebuie sa ghiceasca tiganca din cele trei : o tiganca. in episodul ultim. este o ultima sansa care se acorda spiritului de a-si recunoaste greselile (confundarea esentei cu aparentele). a. iar intamplarile si faptele sunt. nu a trupului. calatoria lui Gavrilescu impreuna cu Hildegard este simbolica. caldurii de afara. .Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-o nuvela fantastica studiata. actiunea nuvelei trece din planul realitatii intr-unui imaginar. este Gavrilescu. urmarim avatarurile spiritului lui Gavrilescu. calatoreste cu tramvaiul. b. o evreica). Hildegard. Nu gaseste nici o explicatie pentru nefirescul evenimentelor d. impreuna calatoresc spre moarte Finalul nuvelei este ambiguu. este plecarea definitiva. pentru ca se rataceste in amintire. punandu-se accentul pe un personaj principal. Aici dispar limitele de timp si spatiu. De aceea. surescitarii. ultimul pas al integrarii in marele cosmos. cu personaje putine. aducandu-si aminte de logodnica sa din tinerete. De fapt. constata ca si-a uitat partiturile la eleva sa Otilia.Prezinta deosebiri si asemanari intre 2 tipuri de nuvela studiate(nuvela psihologica. Personajul principal penduleaza intre real(spatiul bucurestean) si ireal ( gradina tigancilor. cu un conflict concentrat si intriga riguros construita. acea zona crepusculara dintre viata si moarte. Personajul principal al nuvelei fantastice La tiganci. 20.Gavrilescu revine in realitate si constata cu stupoare ca trecusera 12 ani. pe care o parasise.

inspirata din istoria nationala . credibilitatea . . ceea ce asigura verosimilitatea.ireal. -povestirea este o specie epic in proz . vestimentatie. intre povestitor i ascult tor Nuvela . ceremonial. a face ca inexplicabilul sa devina acceptabil. in proza.ezitarea eroului si a cititorului de a opta pt.de dimensiuni relativ reduse (se situeaza intre schita si roman).se distanteaza de realitatea istorica prin viziunea autorului si fictiune . Nuvela istorica . comportament.relatile temporale si spatiale sunt clar delimitate. demonstrat in primul rand.se acorda o importanta mai mare caracterizarii personajelor decat actiunii propriu-zise -detaliile au un rol semnificativ I.pt. explicatii ce se dovedesc in general incomplete si nesatisfacatoare 22.se observa tendinta de obiectivare. inexplicabil prin legile naturale . punandu-se accentul pe un personaj principal. cu personaje putine. naratorul nu se implica in subiect si se detaseaza de personaje . naratorul nu se implica in subiect si se detaseaza de personaje . adic men inerea unui permanent contact intre partenerii actului de comunicare.epoca se constituie prin culoare locala (mentalitati.disparitia limitelor de timp si de spatiu la aparitia elementului ireal .se observa tendinta de obiectivare.intamplarile sunt relatate alert si obiectiv . credibilitatea .finalul ambiguu .personajele au trasaturi specifice unor personalitati istorice . ac iune situat intr-un timp relativ determinat (trecut).subiectul prezinta intamplari istorice . verosimile.tema .Asemanari intre nuvela psihologica si istorica. in planul lumii familiare patrunde un eveniment misterios. o explicatie a evenimentului .compozitia gradata a naratiunii intretine tensiunea epica .se acorda o importanta mai mare caracterizarii personajelor decat actiunii propriu-zise -detaliile au un rol semnificativ .este o specie a genului epic. limbaj) Nuvela fantastica . iar intamplarile si faptele sunt. scrierea capata mai multa credibilitate si faciliteaza identificarea cititorului cu intamplarile si cu nelinistea personajului . naratorul scrierii fantastice propune diverse explicatii pt. evenimentele relatate. de dimensiuni mai reduse decat nuvela i mai intins decat schi a.existenta celor 2 planuri: real . cu un singur fir narativ. -construc ie mai pu in riguroas decat a nuvelei desf urarea ac iunii este mai pu in tensionat -exist o rela ie strans intre narator i receptor prin oralitate.prin relatarea intamplarilor la persoana I de catre cel care le-a trait sau de catre un martor. obiceiuri. interesul concentrandu-se nu in jurul personajelor. atmosfer . cu un conflict concentrat si intriga riguros construita. care se limiteaz la nararea unui singur fapt epic.de regula. ceea ce asigura verosimilitatea.Prezinta asemanari si deosebiri intre trasaturile povestirii si ale nuvelei. uneori chiar mitic -stilul se caracterizeaz prin oralitate. .intamplarile sunt relatate alert si obiectiv .relatile temporale si spatiale sunt clar delimitate. ci al situa iilor -implicarea naratorului in ac iune este mai mare decat in nuvel (nara iune subiectivizat ). prin caracterul fatic al povestirii.este inspirata din trecutul istoric .

in general. de fresca sociala. egoism i cruzime. Alexandru L pu neanul este personajul principal. 24. Rebreanu construieste doua planuri de actiune care se intrepatrund: pe de o parte destinul lui Ion. ci si de impulsuri ale fiintei ce rabufnesc in imprejurari. Conform delimit rii teoreticianului E. Nasterea ). ilustrand conflictul generat de lupta aprig pentru p mant. Hora . Florica se va c s tori cu George pentru c are p mant. Exemplifica trasaturile romanului modern. ci si de impulsuri ale fiintei ce rabufnesc in imprejurari. romanul lui Rebreanu este si analitic prin motivarea psihologica a faptului uman Romanul Ion este o monografie a realit ilor satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. prin referire la o opera literara studiata. Personajul principal este tipic realist. despre care autorul afl . viata satului ardelenesc. Ana. de asemenea. uneori patimase. iar structura sa psihologic este pus sub semnul unor tr s turi dominante: tipul ranului. Nunta . din st rile conflictuale. intr-o lume in care statutul social al . In proaza realista: Personajele sunt construite. caracterizat printr-o inteligen dur . Destinul fiecarui personaj devine astfel o problema de psihologie umana. Ion este un roman modern scris de Liviu Rebreanu i ap rut in anul 1920. dar mai ales printr-o voin imens . Statutul s u social trebuie pus in rela ie cu tema operei.Prezinta comparativ modalitatile de constructie a personajelor intr-o proza romantica si realista. determinata nu numai de factori sociali. el este un personaj rotund. In proza romantica:Personajele sunt caractere deja formate i se contureaz . naratiunea la persoana a III-a). Personajul central al c r ii. fiica inv torului Herdelea il va lua pe Pintea nu din dragoste. deoarece scrie primul roman obiectiv din literatura roman . din cronicile lui Grigore Ureche i Miron Costin. este personaj reprezentativ pentru colectivitatea uman din care face parte prin mentalitatea clasei r ne ti careia ii apartine. determinata nu numai de factori sociali. iar Laura. 25. iar pe de alta parte. in spirit realist. deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul Pripas si cu imaginea satului adunat la hora si se termina cu imaginea satului adunat la sarbatoarea hramului noii biserici si descrierea drumului dinspre satul Pripas. Obiectiv. uneori patimase. Ion al Glaneta ului. Solu ia lui Rebreanu este aceea c Ion se va c s tori cu o fat bogat . Liviu Rebreanu este creatorul romanului romanesc modern. fapt ce justific ac iunile personajelor. deoarece scrie primul roman obiectiv din literatura roman . intr-o lume in care statutul social al omului este stabilit in func ie de averea pe care-o posed . ci pentru c nu cere zestre. to i ceilal i gravitand in jurul personalit ii sale.23. in desfasurarea lui epica. Tehnica romanului este circulara. exponen ial pentru o anumit categorie social . Ion este modern si sub aspectul sondajului psihologic. Liviu Rebreanu este creatorul romanului romanesc modern. sus inand firul epic al romanului. Forster. Ion este modern si sub aspectul sondajului psihologic. a a cum el insu i declar . Tehnicile compozitionale ale romanului sunt moderne.Ilustreaza conceptul operational roman. de i nu o iube te. Obiectiv. utilizand sondajul psihologic in construirea personajelor. L pu neanul avand o existen istoric determinat . Romanul este structurat in doua parti cu titluri sugestive: Glasul pamantului si Glasul iubirii. Romanul Ion este modern pentru ca are caracter obiectiv (narator impersonal. romanul lui Rebreanu este si analitic prin motivarea psihologica a faptului uman Romanul Ion este o monografie a realit ilor satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. avand capacitatea de a surprinde citittorul in mod conving tor prin reac iile i gesturile lui. in desfasurarea lui epica. capitolele au titluri sinteza ( Inceputul . prin referire la o opera literara studiata Ion este un roman modern scris de Liviu Rebreanu i ap rut in anul 1920. Destinul fiecarui personaj devine astfel o problema de psihologie umana. ilustrand conflictul generat de lupta aprig pentru p mant. de fresca sociala.

narator. Autor narator persoanaje cititori => relatia dintre aceste instante este de subordonare. si omniprezent. ci pentru c nu cere zestre. Naratorului i se subordoneaza personajele Naratorul omniscient 7 povesteste la persoana a III-a 8 cracteristic prozei obiective 9 independent de autor si de personaj 10 autorul ii confera independenta narativa totala 11 este tipul clasic. Autorul Este persoana care scrie o carte. Ca in toata proza realist-obiectiva. 26. dar si din perspectiva relatiei narator personaj. Hora . este personaj reprezentativ pentru colectivitatea uman din care face parte prin mentalitatea clasei r ne ti careia ii apartine. deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul Pripas si cu imaginea satului adunat la hora si se termina cu imaginea satului adunat la sarbatoarea hramului noii biserici si descrierea drumului dinspre satul Pripas. alege modalitatile de exprimare si personajele. Romanul Ion este modern pentru ca are caracter obiectiv (narator impersonal. cititor) intr-un roman modern studiat. Solu ia lui Rebreanu este aceea c Ion se va c s tori cu o fat bogat . de i nu o iube te. Tehnica romanului este circulara. Tehnicile compozitionale ale romanului sunt moderne. fiica inv torului Herdelea il va lua pe Pintea nu din dragoste. Rebreanu construieste doua planuri de actiune care se intrepatrund: pe de o parte destinul lui Ion.omului este stabilit in func ie de averea pe care-o posed . capitolele au titluri sinteza ( Inceputul . Romanul este structurat in doua parti cu titluri sugestive: Glasul pamantului si Glasul iubirii. detasat (atitudine detasata in prezentare si in descriere) este un narator omniscient. un eseu etc. fapt ce justific ac iunile personajelor. stiind mai mult decat personajele. 1 se afla in afara textului 2 are o viziune de ansamblu asupra continutului 3 concepe mesajul 4 alege modalitatile de a opera cu tehnicile narative 5 creeaza opera. personaje. Nunta . viata satului ardelenesc. redacteaza o piesa de teatru. desigur. naratiunea este la persoana a III-a cu focalizare zero (viziunea dindarat ) naratorul este obiectiv. Romancierul vrea sa creeze impresia ca este un observator (atat si nimic mai mult). dar lipsit de voce proprie . naratiunea la persoana a III-a). Ana. Florica se va c s tori cu George pentru c are p mant. impersonal. iar Laura. Personajul central al c r ii. Un observator omniscient. Nasterea ). personaje) Naratorul Este o voce careia naratorul ii desemneaza rolul de a nara faptele. narand la persoana a III-a. iar pe de alta parte. utilizand sondajul psihologic in construirea personajelor. Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narative (autor. de a descrie locurile si personajele dintr-o opera literara epica. cel ce dirijeaza din spate toate actiunile personajului carora le cunoaste si le anticipeaza evolutia. Ion al Glaneta ului. . carola le atribuie roluri 6 se adreseaza cititorilor 7 autorului i se subordoneaza toate celelalte instante ale comunicarii (narator. Manolescu) Ion este un roman de tip obiectiv din perspectiva naratorului. inventeaza situatii si scene pentru a ilustra anumite trasaturi ale acestora 12 este omniprezent pe tot parcursul derularii evenimentului 13 perspectiva sa este unica Liviu Rebreanu Ion Liviu Rebreanu este un prozator obiectiv.(N.

Naratorul este cel care povesteste intr-o naratiune. finalul nu surprinde. Naratorul-personaj reprezinta cumularea functiei vocii care povesteste in textul epic cu functia actantului. Neculai Isac poveste te auditoriului (ascult torii prezen i la han). Cititorul se identifica mai putin cu personajul principal si mai mult cu naratorul omniscient. l-a inselat sau nu. ci in functie de felul in care sunt chemate de o imagine a prezentului care traieste o amintire. prin tehnica evoc rii. c pitanul de mazili Neculai Isac atunci cand poveste te intamplarea de la fantana dintre plopi. In legatura cu naratorul-personaj si felul in care prezinta el intamplarile. Hanu Ancutei ) . nu putem sa cunoastem toate intamplarile si nu stim daca unghiul sau de vedere este cel real sau vede totul deformat de prisma propriilor sentimente. Ultima noapte de dragoste. folosind ca suport un text narativ studiat. cel care isi asuma o anumita pozitie fata de faptele narate. aceea a personajului-narator. sau in romanele lui Camil Petrescu. Mihail Sadoveanu Naratorul reprezint instan a intermediar intre autor i cititor. Ela. Hanu Ancutei . Nunta in cer . pot fi amintite alte concepte specifice romanului subiectiv. destinele personajelor. de Mircea Eliade. Relatarea se face la persoana I. Si in Ion . Aceasta cumulare este specifica in primul rand romanului subiectiv. 28. Ilustreeaz conceptul opera ional personaj-narator. sunt interpretate semnificatiile lor. Autorul abstract este cel care a creat universul epic. Acest tip de narator cunoaste traiectoriile existentiale ale personajelor. destinul prestabilit al acestora. de exemplu. Naratorul nu se confund cu autorul. ci sa inteleaga unde este adevarul. Prin participarea direct la succesiunea evenimen iala el este un personaj. al turi de celelalte personaje ale povestirii (Marga. pentru ca. daca sotia sa. intruchipat de Stefan Gheorghidiu incearca nu sa retraiasca trecutul. unchiul Hasanache. c ci naratorul face parte din lumea fictiv pe care o expune. Viziunea oferita de acest narator-personaj este partiala. precum memoria involuntara si digresiunea. de aceea intamplarile nu sunt prezentate cronologic. existand o perspectiv subiectiv asupra evenimentelor narate. Rezultatul acestei cumulari utilizarea naratiunii la persoana I. care comunic istorisirea narat cititorului fictiv. El nu trebuie sa fie confundat cu autorul. creandu-se astfel iluzia vietii (obiectivitate si verosimiliate) 27. ca si evenimentele sunt previzibile. Alegerea lui Camil Petrescu este motivata chiar de el si este pusa in legatura cu conceptul de autenticitate Actul povestirii devine astfel si modalitate a analizei. Romanul lui Camil Petrescu. personajul-narator. Ilustreaza conceptul operational NARATOR (omniscient. Astfel. finalul. aducand la cuno tin a i cititorului intampl rile de pe vremea celeilalte Ancu e . personaj-narator sau narator martor ).dirijand evolutia lor asemenea unui regizor. fiind un mediator intre autor si cititor.Fantana dintre plopi. este implicat direct in succesiunea evenimential . cele dou atribu iuni f cand din Neculai . fra ii acestuia). adica un roman in care intamplarile si prezenta personajelor sunt filtrate printr-o unica individualitate. avandu-l ca inaintas pe scriitorul francez Marcel Proust.particip la intampl ri. este cel ce relateaz suita evenimentelor. Naratorul personaj ( tefan Gheorghidiu Ultima noapte . fiind deci un narator. iar naratorul este cel care comunic istorisirea narat cititorului fictiv. asa cum intalnim in romanele care capata formula jurnalului. intaia noapte de razboi este un roman subiectiv. naratorul-personaj nu se supune acelorasi rigori de organizare ca si naratorul obiectiv. in paralel cu intamplarile. adica a personajului. folosind ca suport un text narativ studiat. al carui model este adoptat de orientarea modernista. autorul amplului roman In cautarea timpului pierdut .

organizata pe mai multe planuri paralele sau intersectate. semnifica o metafora a vietii cu bucurii si necazuri. partea a doua este insa o experienta traita. In plan subiectiv. deoarece eroul se destainuie. in timpul primului razboi mondial. se analizeaza cu luciditate. ca iminenta a mortii. Ilustreaza conceptele operationale incipit si final. sexul i varsta i i pun amprenta asupra povestirii: Eram un om buiac i tic los. scriitorul fiind ofiter al armatei romane. sugereaza faptele malefice petrecute acolo. care exprima aspiratia catr sentimentul de iubire absoluta si Intaia noapte de razboi . insetat de absolut. atat in plan erotic. dornic de cunoastere. cu personaje numeroase si cu o intriga complicata. Romanul Ion a aparut in 1920 in forma sa definitiva si fundamenteaza romanul social modern. Semnificatia titlului: Cuvantul noapte repetat in titlu reda simbolic incertitudinea. cu pondere diferita in structura epica. Numele locurilor: Cismeaua Mortului . aceea a omenirii ce traieste tragismul unui razboi absurd. 29. insetat de absolutul sentimentului de iubire. Experien de via a lui Neculai Isac. este intelectualul lucid. Tema romanului Ultima noapte de dragoste. Romanul este alcatuit pe baza unui jurnal de campanie. Rapele Dracului . viata merge inainte. Finalul romanului reia metafora drumului. zbuciumandu-se intre certitudine si incertitudine. Compozitia romanului: Romanul este scris la persoana I. comunitatea n-a invatat nimic din faptele petrecute in Pripas. in cautarea permanenta a iubirii absolute. intaia noapte de razboi (1930) surprinde drama intelectualului lucid. episodice). (personajele principale. in care se prezinta un numar mare de personaje. facandu-si alti idoli: pamantul si averea. singurele care se indreapta spre viitor sunt credinta si nadejdea reprezentata de turnul bisericii noi si de raza care poleieste Hristosul de tinichea. indoiala. Eroul. 30. Romanul este o scriere epica in proza. Stefan Gheorghidiu. dominat de incertitudini si care se confeseaza introspectand cele mai adanci zone ale constiintei. vazut ca iminenta a mortii. coronita de floare vesteda sunt indiciile unei comunitati care a abandonat credinta crestina. care ilustreaza imaginea razboiului tragic si absurd. Generatiile se succed. prin referire la o opera litarara studiata apartinand unui autor canonic. de autenticitate. fiind un monolog liric. Romanul are o structura narativa ampla. dominat de incertitudini.Isac un narator-personaj Perspectiva subiectiv pe care o are asupra relat rii vine ca o consecin a faptului c este un narator-personaj. ca sentiment al existentei umane superioare. secundare. obiectiv si realist. cat si in planul tragediei razboiului. de mare intindere. aceea a iubirii. Hristosul de tabla ruginita. ducand crucea unei existente mediocre insufletite insa de sentimentul datoriei. care se dilueaza in fata unei drame mai complexe. o comunitate oarecare a carei viata poate fi regasita oriunde. aflat in permanenta in cautare de certitudini privind sentimentul profund de iubire. acestea fiind cele doua planuri compozitionale ce-l motiveaza pe Camil Petrescu drept novator al esteticii romanului romanesc. . surprinzand doua ipostaza existentiale: Ultima noapte de dragostte . prin referire la doua dintre romanele studiate. numele satului Pripas. desfasurata pe mai multe planuri. memoria involuntara aduce in timpul obiectiv experienta ulterioara a eroului. cu actiune complexa. Crucea de lemn stramba. o valtoare de patimi omenesti fara inceput si fara finalitate. mediul social. Structura romanului: Romanul este strucurat in doua parti. Incipitul romanului descriind drumul. Daca prima parte este o fictiune. cu titluri semnificative. Comunitatea a ramas aceiasi. deoarece prozatorul nu era casatorit si nici nu traise o drama de iubire pana la scrierea romanului. Om nevrednic nu pot s spun ca am fost [ ] dar imi erau dragi ochii negri i pentru ei c lcam multe hotare.Ilustreaza particularitati ale romanului subiectiv de pana la Al Doilea Razboi Mondial. tanarul invatator Zagreanu va continua truda socrului sau. cand omenirea se afla intre viata si moarte. care se salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice. in care timpul obiectiv evolueaza paralel cu timpul subiectiv.

Cele doua nopti din titlu sugereaza si doua etape din evolutia personajului principal. .povestire pe momente ale subiectului Costache Negruzzi este unul dintre primii scriitori romani care folosesc drept sursa trecutul istoric al poporului nostru. intrucat final Stefan este disponibil sufleteste pentru o noua experienta existentiala.. nesiguranta si absurdul. Starea sa materiala devina tot mai buna. 32. curand ajunge sa fie tot mai lacom de bani. e). cei doi copii si batrana. conflict. La ospatul de impacare de la curtea domneasca. care tulbura echilibrul familiei.".. b). relatii temporale si spatial Nuvela psihologica: Moara cu noroc. Expozitiunea in care se descrie drumul care merge la Moara cu noroc si a locului in care se afla si se prezinta personajele: Ghita. sotia lui. El este seful porcarilor si stapanul imprejurimilor. realizand prima nuvela istorica valoroasa din literatura romana..) si daca voi nu ma iubiti eu va iubesc pre voi (.. relatii temporale si spatial Alexandru Lapusneanul . Punctul culminant: Ghita o ucide pe Ana." si incepe cu inscaunarea lui Lapusneanul care nu intampina nici o piedica. prin orice mijloace Momentele subiectului sunt: a). prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune. intr-o urisa piramida. d).... Alexandru Lapusneanul este hotarat sa se instaleze pe tronul Moldovei. Deznodamantul: un incendiu teribil mistuie carciuma de la Moara cu noroc si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copiii.. din ordinul lui Lica. Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela psihologica studiata. momentele subiectului. prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune. dar nu si ultimele. Alexandru Lapusneanul facuse de stire tuturor boierilor sa participe impreuna la slujba de la Mitropolie. dar. Ghita nu se poate sustrage influentei lui malefice. dupa care erau cu totii invitati sa pranzeasca la curte cu scopul de a impaca pe domnitor cu boierii. 31. raspunzand boierilor cu fermitate:"Daca voi nu ma vreti. Ana. In Moara cu noroc. Desfasurarea actiunii: Al doilea capitol are ca moto "Ai sa dai sama. Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela istorica studiata. Lapusneanul porunceste sa fie ucisi 47 de boieri ale caror capete sunt asezate dupa ranguri. pentru a castiga rapid bani.. incat ajunge sa isi arunce sotia in bratele lui Lica. necunoscutul si tainele firii umane. doamna!. El se degradeaza ata de mult. deoarece Tomsa fugise in ValahiaPunctul culminat: incepe odata cu al treilea capitol "Capul lui Motoc vrem. iar el e ucis de Rau . ani caracterizati prin razbunare plina de cruzime a voievodului impotriva boierilor tradatori. Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an . harnic si muncitor. momentele subiectului. hotarat sa ocupe tronul pentru a doua domnie Intriga: Manios cu ochii scanteind ca un fulger. conflict. eu va vreu"(. ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc. un cizmar sarac. marcata de aparitia lui Lica Samadaul in viata lui Ghita. eu va vreu. c). Autorul infatiseaza ultimii 5 ani din a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul. Conflictul este de natura interioara in nuvela psihologica si se da intre dorinta lui Ghita de a ramane om cinstit si nevoia de a se imbogati cu orice pret.). dar onest. Ghita. "Alexandru Lapusneanul". de Ioan Slavici Actiune = totalitatea evenimentelor." relateaza episodul venirii lui Alexandru Lapusneanul in Moldova.irationalul.. a faptelor si intamplarilor semnificative prezentate intr-o opera literara. Expozitiunea : Primul capitol sub motoul "Daca voi nu ma vreti. Desfasurarea actiunii: Ghita incepe sa se instraineze de familia lui. Intriga. sa devina violent si mohorat. intre doua repere temporale cu valoare religioasa: de la Sfantul Gheorghe pana la Paste Conflictul = elementul esential care determina actiunea intr-o creatie epica sau dramatica.

33. Aceasta secventa cuprinde si testul la care este supus si anume ghicirea tigancii. pe care. dar nascocise alte moduri de a-I schingiui pe banuiti: scotea ochi. elegant. remarcandu-se mai tarziu pe plan profesional. s-a dedicat cartilor si lumea lui adevarata e lumea stiintei. dar nu intreprinde nimic pentru a-i asigura viitorul si nici pentru a o infia. caracterizate printr-o trasatura puternica de caracter.Deznodamantul: coincide cu ultimul capitol care are ca moto "De ma voi scula pre voi am sa popesc si eu. Hildegard. O secventa narativa ar fi calatoria lui Gavrilescu. Finalul este dependent de tipul si dimensiunea textului si poate fi inchis sau deschis. realizata de unul sau mai multe personaje. lasand loc interpretarilor. un loc misterios. dar nu-si da bine seama ce s-a intamplat exact.. finalul este deschis. prin imprevizibilul care o invaluie. este cultivat si plin de noblete. lasand o pata de sange in istoria Moldovei.Prezinta tipurile de personaje dintr-o opera literara studiata. Prezinta constructia subiectului si a discursului narativ dintr-o nuvela fantastica studiata. unde Gavrilescu se reintalneste cu logodnica sa din tinerete. la tiganci. de Mircea Eliade Secventa narativa = Parte a unui text narativ care contine o singura actiune. insa. Mitropolitul ii indeplineste dorinta dandu-I numele de Paisie. apartinand prozei realiste. incipit. 18 Stanica Ratiu tipul parvenitului si al demagogului incearca sa se imbogateasca prin orice mijloace si ajunge chiar sa-i provoace un infarct lui mos Costache. Aflat in cetatea Hotinului. Doamna Ruxandra accepta sfatul lui Spancioc de a-I pune sotului ei otrava in bautura. unde trecerea timpului este oprita. cu toate ca are suficienti bani. furandu-i banii . cu gusturi desavarsite. a fost inmormantat la manastirea Slatina unde se vede si astazi portretul lui si al familiei sale. pe care le-a facut el. taia maini. de fapt. cu tramvaiul si discutiile din tramvai. final. Proza realista: Enigma Otiliei. A treia secventa narativa o constituie iesirea din bordeiul tigancilor si calatoria cu tramvaiul. Toate faptele sale arata avaritia personajului: faptul ca nu isi repara casa aflata in paragina. refuzul de a angaja o servitoare. Timpde 4 ani Alexandru Lapusneanul nu a mai taiat capetele boierilor. devenind un nume cunoscut in medicina 17 Pascalopol este aristocratul rafinat un om generos. Otilia reprezinta eternul feminin impresioneaza prin complexitatea sufletului. Nuvela fantastica: La tiganci. faptul ca nu o infiaza pe Otilia. 16 Felix Sima tipul ambitiosului. un profesor de pian.". In nuvela La tiganci . care nu reusesc sa o inteleaga. personajul afla ca au trecut 12 ani. prin farmec si delicatete. Alexandru Lapusneanul. De aceea reuseste sa treaca peste deceptia suferita din iubire. Auzindu-si numele de calugar ii alunga cu jigniri si amenintari pe fratii sai intru credinta : "M-atapopit voi. atribuirea unor cheltuieli fictive lui Felix. Misterul si suspansul predomina pe tot parcursul operei si era normal ca autorul sa nu ne dea nici o explicatie a intamplarilor nici in final 34. O alta secventa narativa este intrarea personajului in cealalata lume . dar de ma voi indrepta. lipsit de griji. Este o enigma pentru cei din jur. Astfel: 14 mos Costache este tipul avarului. Se casatoreste cu ea pentru a o proteja si a-i asigura un viitor bun. prin referire la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente narative.. pre multi am sa popesc si eu! Iar pre cateaua asta voi s-o tai in patru bucati impreuna cu tancul ei!" Ingrozita de amenintarile lui Lapusneanul. este studios. In acesta secventa. Secventa a patra este marcata de reintrarea in spatiul misterios al tigancilor. de Mircea Eliade. de George Calinescu Romanul realist prezinta personaje tipice. domnitorul se imbolnaveste grav si doreste sa se calugareasca. nu il trece. datorita comportamentului ei contradictoriu. O iubeste sincer pe Otilia si incerca sa-l induplece pe mos Costache sa o infieze. episod. Are multa afectiune pentru Otilia.

I se va transforma radical in cel de-al doilea volum. Se pare c timpul avea cu oamenii nesfar it r bdare. lacoma si imorala. Copiii din prima c s torie (Achim. 1955) Caracterizare direct a. dar care vor duce treptat la destr marea ei i la schimbarea total a personajului principal. iar al ii nu au posibilitatea de a cump ra sau de a vinde. care. Ilie Moromete. deoarece aceasta vrea s -i fie trecut casa pe numele ei. 1955) Conflictul principal este de natur tragic i se d intre om i istorie.i pierde controlul asupra familiei sale. chiar dispunerea membrilor familiei la mas de la inceputul romanului arat rivalit ile existente intre copiii din prima c s torie i cei din a doua c s torie a lui Moromete. teribil ca o fatalitate . Ca filosofie a existen ei. . Intrarea ranilor mai inlesni i in circuitul comer ului de cereale are nu numai o importan economic . . via a se scurgea aici. Incipitul aduce in prim-plan problema timpului. Catrina. f r conflicte mari. El este in c utarea unor valori care s -i ordoneze existen a. Centrul vie ii economice r ne ti s-a deplasat de la posesia i exploatarea p mantului la valorificarea produselor sale r ne ti. de i omul are iluzia c se poate sustrage ei.Moromete i Catrina. fapt promis de Moromete cand acesta vanduse un pogon de p mant din zestrea so iei. egoista si marsava. mereu in cautare de pretendenti 21 Titi Tulea tipul retardatului 22 Simion Tulea dementul senil 35. in urma afl rii ve tii ca Moromete le-a promis b ie ilor c dac se vor intoarce acas le va da lor totul. Morome ii. dispretuind orice preocupare intelectuala 20 Aurica Tulea fata batrana. Exist conflicte intre: . Conflictul dintre el i Niculae simbolizeaz conflictul dintre dou concep ii despre ran. .Evidentiati modul in care conflictul/conflictele unui roman ( de tip obiectiv sau de tip subiectiv) studiat se reflecta in evolutia personajului principal/a personajelor Morome ii. Familia lui Ilie Moromete este i ea m cinat de tot felul de conflicte in aparen minore. ap sa i de acea obsesie a p mantului. prin referire la un roman studiat (perioada dupa al doilea razboi mondial) Morometii. 36. care vor s mearg la ora s se imbog easc rapid. Catrina il va p r si pe Ilie in volumul al doilea.19 Aglae Tulea baba absoluta. exist i o criz extern a familiei produs de: impozite.personajul principal (I vol. Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului. Paraschiv i Nil ) st teau spre tind gata de plecare dac s-ar fi iscat vreo ceart . f cut de narator: dezv luie un Moromete cu o personalitate complex . un lider al satului.Niculae i tat l s u. de Marin Preda Ilie Moromete .personajul principal (I vol. Pe lang aceste crize interne. Starea conflictual este permanent .fra i. ranii din Morome ii incep s se deosebeasc intre ei prin cu totul altceva decat num rul strict al pogoanelor i anume prin faptul c unii au. de Marin Preda Roman de tip obiectiv Ilie Moromete . istorie care ii marcheaz in mod hot rator destinul. care nu vrea s -l trimit la coal . Niculae este un antimorome ian. care . Morome ii. Niculae refuz orice dialog. Moromete se rupe definitiv de fiul s u in al doilea roman. Femeia supus de la inceputul vol. Ei nu mai sunt ranii lui Rebreanu. ci le modific in primul rand atitudinea fa de p mant. datorii la banc i alte datorii de gospod rie.tat i cei trei fii. Cei f cu i cu Moromete st teau de partea cealalt lang mama lor. Rela ia omului cu p mantul a fost desacralizat .

3. Naratorul il p streaz pentru c era prototipul boierului intrigant. Exemplifica. Formulele ini iale au rolul de a introduce cititorul in lumea basmului. registre stilistice ). reprezentand genul boierilor patrio i. prin referire la un text narativ studiat (la alegere: povestire. de Ion Creanga M rci ale prezen ei naratorului: . el este un pater familias. Artistul se deta eaz de cronicar. prin crearea culorii locale. prin dramatizarea epicului. a c rui autoritate e in declin. e bun cainele de mancat? E bun s te manance el pe tine. respectand in mare parte adev rul istoric. limbajul personajelor. ucigandu-l moral. 37. Coco il il face prost. 2. el se amuz . 4. de Costache Negruzzi Nuvela istoric pleac de fapte reale.prezen a formulelor specifice: a.Are reac ii paradoxale: unde te a tep i s se supere. fa. Literatura are un caracter fictiv. .fictiune. din urmatoarea lista: modalitati ale nararii. Pentru scena uciderii se inspir din Letopise ul rii Moldovei de Grigore Ureche. Cu toate acestea apar i licen e istorice (abateri de la adev rul istoric). prin construirea unui caracter puternic.are o pl cere deosebit de a sta de vorb i de a medita. b. Inainte de intalnirea din poiana fier riei luiIocan intr s se b rbiereasc i se las a teptat ca o vedet . . Explica relatia realitate. marci ale prezentei naratorului. Caracterizarea indirect e dedus din faptele personajului. in momentul in care cainele Du ulache fur branza de la mas . Familia lui Moromete este una de tip patriarhal. ea este inven ie. scriitorul imagineaz un univers piln de semnifica ii. 1. Il aduce in Moldova pentru a construi antiteze.Moromete nu are un spirit comercial. Spune ca are o logica sucita . f cute in scopuri artistice. prin construc ia riguroas a nuvelei.Nu scap nici un prilej de a-i ironiza pe ceilal i: cand bea uic la B losu. cand comenteaz articolele din ziar. naratorul se inspir din cronicile Moldovei. dar in realitate il admir i chiar il invidiaz pentru c tia s g seasc in ziar lucruri pe care el nu le vedea. Mo oc a murit decapitat imediat ce s-a insc unat Alexandru L pu neanul. De cele mai multe ori ii face repro uri i crede c are sufletul negru de r utate i de tutun. El si Stroici apar in opozi ie cu Mo oc. pentru a-i atribui un sfar it pe m sura lui de caracter. De ex. folosind un enun ca Amu cic a fost odat .Se consider superior celorlal i. dup care se . . autocaracterizare: Domnule. punand accent pe reliefarea caracterului domnitorului.Are tendin a de a domina i de a face ca lumea din jur s se mi te dup voin a lui . roman de tip subiectiv) Alexandru L pu neanul. Povestea lui Harap Alb. prin referire la o opera literara de Ion Creanga. c. doua dintre particularitatile de limbaj al prozei narative (la alegere. f cut de alte personaje:Catrina se amuz de glumele lui. dar i fizic. care dezv luie mai multe tr s turi de caracter: . Stroici este o inventie a autorului 38. nuvela istorica. Spancioc nu mai tr ia nici el in momentul revenirii lui L pu neanul pe tron. in sensul c naratorul folose te tehnica regizoral in prezentarea faptelor: scene de ansamblu sunt alternate cu scene de detaliu. o ceart pe Catrina: De ce s manc m cainele. eu totdeauna am dus o via independent libertatea interioar e tr s tura lui definitorie. vorbire directa si indirecta. doar c amplific faptele. Pornind de la fapte reale. Creang renun la tradi ionalul a fost odat ca niciodat . Scena masacr rii este imbog it fa de cea din Letopise .

poet. registre stilistice ). Surpriza cea mai mare o aduce finalul. in domeniul prozei accentul cade pe dimensiunea fantastica. toate merg cu capu-n jos. reprezentant din perioada interbelica. un om interesant ce starnea curiozitatea in a afla mai multe despre el. Cadrul este reprezentat de interiorul unei camere unde un grup de prieteni discuta despre vanatoare. in care. Limba folosit de autor reprezint chintesen a vorbirii noastre populare din aceea i epoc . pentru c aici se joac alte reguli: i a inut veselia ani intregi. cine are bani. in lumea fic iunii. naratorul se deta eaz de povestea lui ( Ce-mi pas mie? ) i se consider responsabil numai cu discursul. naratorul bazat pe in elepciunea popular d sentin e. inainte mult mai este. naratorul relateaza ca pe vremea cand era judecator de pace al unui ocol rural a avut de-a face cu un personaj aparte. 39.. Din punct de vedere compozitional. c cuvantul din poveste.i fac i ei datoria lor ( i v rog s asculta i ). Formula ini ial are rolul de a introduce cititorul in lumea basmului. in interiorul caruia este inserata o intamplare. b.str duie te s ne explice de ce rudele nu se cuno teau intre ele (Craiul i Verde Imp rat).. str veche): procurarea hranei. In lumea pove tilor. iar cine nu. unde totul este posibil i nu ne mai mir m de nimic. Cine poate oase roade. dar cititorul trebuie s se trezeasc la realitatea in care banul e st panul absolut. Formulele mediane sunt menite s intre in aten ia cititorului. invitandu-i pe cititori s . h l gie pt. Cuvantul cic . Astfel. marci ale prezentei naratorului. maxime: Lumea asta e pe dos. ceea ce constituie cadrul(rama). din urmatoarea lista: modalitati ale nararii. cine nu. La unul f r suflet. apeland la o povestire studiata. In mijlocul lupilor de Vasile Voiculescu. Registrul stilistic folosit in basm este cel popular. Dumnezeu s ne ie. tot ce spune el poart pecetea stilului vorbit. si mai putin asupra personajelor. si in componenta carora se afla si naratorul care povesteste o intamplare petrecuta cu multi ani in urma. in care accentul este pus pe intamplari si situatii. se uit i rabd . trebuie unul f r de lege. Formula are un umor amar i ascunde o obsesie ancestral (din vechime. Vasile Voiculescu. In opera "In mijlocul lupilor" se acorda importanta naratorului si actului nararii. Povestirea este o specie a genului epic. nici carne moale. bea i m nanc . cine se duce acolo bea i m nanc . Apar fonetisme moldovene ti: aista. aiasta. de mici dimensiuni. sugereaz ideea c povestitorul n-a fost martor la evenimente i arunc asupra lor o umbr de indoial . i acum mai ine inc . Formulele finale au rolul de a scoate ascult torul/cititorul din lumea fic iunii i de a-l duce in lumea real in care binele nu mai invinge intotdeauna. evenimentele s-au intamplat oricum f r el. este autorul unei opere deosebit de originale. Exemplifica. opera este alcatuita dintr-un fragment initial si unul final. si care constituie povestirea propriu-zisa. Este vorba despre un om supranumit Luparul. prozator si dramaturg. fericirea e asimilat i cu bel ugul gastronomic. g l gie. Tr s tura cea mai caracteristic a scriitorului popular este oralitatea. limbajul personajelor. c. de aceea consider c singura lui obliga ie e s spun povestea. Iar pe la noi.doua dintre particularitatile de limbaj al prozei narative (la alegere. care participa la intamplarile narate de povestitor si care . Stilul este senten ios.

. . 41.muntenilor nu a mai avut ce s le dea i le-a dat inim u oar i femei iubare e i frumoase.Ana simte c Lic este oarecum fioros i i i previne so ul c are de a face cu un om r u i primejdios . Inc de la intrarea in scen Lic se comport ca un st pan peste oameni i locuri. c. printre st rile analizate in nuvela psihologic se afl : obsesia. In aceasta opera. de gandire i de comportament. erosul. Dup aceasta incepe prezentarea familiei Vitoriei Lipan. in afara legilor i a statului. Caracterizarea indirect rezult din faptele sale. anumite conflicte suflete ti.sarbului sapa. Ioan Slavici este un portretist prin excelen . care. Explica modalitatile de caracterizare a personajului dintrun text narativ studiat.i capul de trunchiul unui stejar.Ghi ii spune: tu nu e ti om Lic .constituie personajul principal al operei. el se conduce dup un cod moral propriu. descoper complexitatea sufletelor simple: hangiii. El este singurul personaj care nu evolueaz . apartinand lui Mihail Sadoveanu. a. Caracterizare direct f cut de personaje: . Luparul. Lic este un personaj malefic. cu sprancene dese i impreunate la mijloc. . b. Caracterizare direct f cut de narator . si ami putin asupra personajelor. Sfar itul lui are loc intr-o noapte de Pa ti. secundar. Armele lui Lic sunt antajul i ho ia. ci asupra celor psihologice. apartinand lui Ioan Slavici. prezint efectele dramatice ale inadapt rii. Aceste tr s turi sugereaz r utatea i demonismul personajului . cu ochi mici i verzi.turcului s aib putere asupra altora cu sabia. Acum in elege c este pedepsit pentru f r delegile lui: M-a ajuns mania lui Dumnezeu. in urma tenta iei de a se refugia intr-o biseric p r sit . Povestirea intamplarilor este de dimensiuni mici si se face folosind ca modalitate principala de realizare a operei naratiunea la persoana I. frica. Baltagul.portretul fizic este detaliat i anticipeaz portretul moral: om cam de 36 de ani. Moara cu noroc. accentul este pus pe intamplari si situatii. ci are o construc ie liniar (este plat).iganului i-a dat cetera. Ca prozator realist nu insist asupra tr s turilor fizice.neam ului urubul. . sf ramandu. demonic.Expune subiectul unui text narativ studiat. intrucat naratorul participa la intamplarile narate. eroul se sinucide. alienarea. Inteligent. deoarece urm re te drumul pe care il parcurge Vitoria pentru descoperirea so ului s u. prezentand societatea romaneasc de la sfar itul secolului al XIX-lea. Urm rit de Pintea. de Mihail Sadoveanu (1930) Romanul se deschide cu o legend despre Dumnezeu. . realizandu-se o scurta caracterizare a personajului principal. cand a alc tuit lumea a dat fiec rui neam cate un semn: . ci diavol. Firul epic al romanului este dinamic. etice. fin cunosc tor al psihologiei umane. . de Ioan Slavici Tema o reprezint dezumanizarea provocat de patima banului. Are pl cerea de a ucide cu o satisfac ie demonic . 40. Caracteristicile nuvelei: subiectul dezv luie procesul de parvenire a individului. Fizionomia personajelor i anumite particularit i ale acestora ilustreaz tr s turi ale personajelor.

Dupa opinia lui George Calinescu. se intalnesc opozitii intre personaje: un frate bogat. Erou schimba boii pe car. iar fratele ii spune. acesta il sanctioneaza. Inceputul basmului ne introduce in atmosfera satului arhaic. altul sarac. Un loc important in desf urarea ac iunii il constituie descoperirea cainelui Lupu. apartinand lui Ion Creanga. se inchin la icoana Sf. pleaca la targ sa-i vanda. iar apoi a plecat inso it de al i doi oieri. dintre care cel cu c ciul brum rie (Nechifor) disp ruse. (C. Vitoria merge la p rintele D nil ca s -i citeasc slujbele i apeleaz la baba Maranda. unde Vitoria discut cu so ia lui David de la care afl c Nechifor trecuse pe aici. nepriceperea si credulitatea sa. care le relateaz despre Nechifor c era om curajos i pleca la drum asupra nop ii. Pe banii castigati si-ar fi putut cumpara alti boi mai mici si un car. Lui Gheorghi i se d un baltag care este sfin it. Cand ajung la Bicaz. 42. suparat. intr-un sat . Calistrat Bogza este lovit in frunte cu baltagul de c tre Gheorghi i este mu cat mortal de cainele Lupu. La Suha sunt g zdui i de carciumarul Iorgu Vasiliu de la care afl c muntele a fost trecut doar de doi ciobani. care le inglobeaza pe celelalte doua.. Prepeleacul este un par infipt in pamant cu cracane scurte pe care se pun oalele la uscat . el nu se intoarce acasa. hangiul i i manifest sup rarea c oierul avea obiceiul de a porni noaptea la drum. Basmul Danila Prepeleac a aparut la 1 martie 1876 in revista Convorbiri Literare . Aceasta secventa face legatura dintre cele doua parti ale basmului. ci isi continua drumul la targ.i privegheaz tat l. basmul dovedeste ca prostul are noroc . trocul si prostia omeneasca. La F rca a. Dupa fiecare schimb dezavantajos. de la m n stirea Bistri a. Toiu. vr jitoarea satului. Urm torul popas este la C lug reni. Indignat. Lupu o recunoa te pe Vitoria i tot el o duce pe Vitoria in pr pastia de la Crucea Talienilor unde erau osemintele lui Nechifor. Vitoria porne te la drum c l uzit de sentimentul datoriei fa de so i fa de tradi ie.Titlul este chiar numele eroului urmat de porecla data de sateni. Expune subiectul unui text narativ studiat. La Dorna cei doi afl c Nechifor a cump rat 300 de oi. ca sa nu mai fie o povara pentru familie. Voind sa construiasca o manastire in care sa ramana calugar. Cei doi uciga i se deconspir in urma vorbelor insinuante ale Vitoriei. iar la sfatul fratelui sau care se saturase sa-i imprumute mereu carul.Inainte de a pleca la drum. iar cel sarac o femeie muncitoare si buna la inima . Danila urmeaza sfatul fara prea mare convingere si naratiunea se incheaga in continuare pe trei motive: calatoria. Amandoi erau insurati: cel bogat avea o nevasta pestrita la mate si zgarcita . De la domnul David afl c Nechifor avea asupra lui mul i bani. Danila se intoarce la fratele mai mare si ii povesteste toata intamplarea. iar Ilie Cu ui este luat de autorit i. La Borca devin martorii unui botez. ca mai bine s-ar fi calugarit. Partea a doua reprezinta planul fabulos in care eroul patrunde cu aceiasi dezinvoltura cu care a facut si trocul. eroul isi atrage impotrivirea dracilor care il mituiesc sa renunte la aceasta idee. ine post negru 12 vineri. Hangiul il cuno tea pe Nechifor despre care afirm c era om vrednic i fudul i avea cal bun. dar se indupleca sa-i mai dea o data carul. pentru a ilustra parca deplin acea logica anapoda care sta la baza trocului. Vitoria i Gheorghi poposesc la hanul lui Donea. intr-un vag temporal: odata. Vitoria d ruie te un cap t de zah r mamei i bani pruncului. Ca in basmele populare. tocme te bocitoare i face un parastas la care ii cheam pe uciga ii so ului ei: Calistrat Bogza i Ilie Cu ui. In locul numit La Cruci intalnesc un alai de nunt . carul pe capra. cei doi c l tori stau de vorb cu potcovarul Pricop. capra pe gasca si aceasta pe o punga goala. omoara boii. Vitoria i i inhumeaz so ul dup datin . apoi il supun unor probe in urma carora el isi dovedeste . iar George Munteanu il considera o foarte mestesugita demonstratie ca nu numai patitu-i priceput . Prepeleac. Desi ii dovedeste prostia. Danila avea insa o pereche de boi frumosi. Insa Danila distruge carul. Ini ierea lui Gheorghi se face cand coboar in pr pastie i. scriitorul priveste cu ingaduinta faptele personajului sau. Prepeleac ) Porecla sugera saracia taranului. Ana.

Ion de Liviu Rebreanu Personajul Ion este unul de referin in literatura roman . . nas mic. Danila reuseste sa-i pacaleasca pe draci. cu varietatea de lucruri din ea. Caracterizare direct (autocaracterizare): . dar te i revolt . De aceea. care nu ine cont de nici o regul exterioar . El separa viata reala a cititorului de viata fictionala a personajelor din roman. iube te pe Felix. sociale. Creanga isi reabiliteaza eroul: el pare un prost printre oameni. se reflecta artistic in structura circulara a romanului. In acesta a doua parte. Crucea stramba de la marginea satului . cu un Hristos de tinichea ruginita. inteles ca un corp sferoid . inteligent . Glaneta u) in desfasurarea narativa.camera Otiliei. dincolo de care nu poate s treac nimeni. loc al actiunii romanului. alergarea. Ilustreaza particularitatile de structura a unui text narativ studiat. dar se dovedeste istet printre fiintele fabuloase malefice. devine o enigm . . aruncarea buzduganului. 45. spunandu-i fe-feti a mea . apartinand lui Liviu Rebreanu Ion de Liviu Rebreanu Conceptia autorului despre roman. Personificat cu ajutorul verbelor (se desprinde. 2. ochi alba tri . Este o figur central a romanului. dar i o oarecare instabilitate in comportament. . drumul are semnificatia simbolica a destinului unor oameni si este investit cu functie metatextuala. talentat .Aglae o consider viclean i interesat de mo tenirea lui Costache. dar dispre uind inteligen a feminin . grijulie fa de cei apropia i (nu vrea s stea in calea carierei lui Felix).Pascalopol vede in ea acelea i calit i. Descrierea initiala a drumului introduce cititorul in viata satuluiardelean de la inceputul secolului al XX-lea. prin aspect si asezare. Descrierea caselor ilustreaza. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas.eu sunt o z p cit . urca. amestec de iubire i de ra iune. alearga. dar se c s tore te cu Pascalopol. blestemul.Costache o crede inc un copil. a. Caracterul ei se bazeaz pe elemente contradictorii: amestecul de inocen i maturitate. la hora satului se eviden iaz feciorul lui Alexandru Pop Glaneta u. Caracterizare direct f cut de c tre personaje prin tehnica reflect rii poliedrice (a pluriperspectivismului): . nu tiu ce vreau . castigand banii. b. Caracterizare indirect : rezult din fapte: 1. dar in acela i timp. anticipeaza tragismul destinelor. Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de George Calinescu.` c. tranta. poart o masc .istetimea: fuga in jurul iazului. Aliindu-se cu animalele care suplineau limitele sale umane. cult . se comport ca un om liber. inainteaza). Caracterizare direct f cut de narator: Fa a m slinie. Otilia este fiica celei de-a doua so ii a lui Giurgiuveanu. 43. e. e altruist .desi faptele ei demonstreaza contrariul d. etnografice (hora). Inc de la inceputul romanului. care te cucere te. conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor personaje (Herdelea. 44. Descrierea finala inchide simetric romanul si face mai accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei viata.Felix o consider pe Otilia foarte frumoas . amestecul de copil rie i feminitate.Din mediul in care locuie te personajul . cu aspecte topografice. reflect caracterul contradictoriu. chiuitul. 3. copil roas . . trecand cu u urin de la o stare la alta. concentrand tragica istorie a ranului ardelean din primele decenii ale secolului trecut. cu o st panire des var it de femeie . Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de Liviu Rebreanu.

cel lalt glas ce mistuie sufletul lui Ion. dezvaluind astfel. apoi o vede pe Florica.Prima intalnire in roman cu Otilia este la inceputul lui cand Felix intra in casa lui Mos Costache pentru a doua data(prima data mosul spunandu-i ca acolo nu sta nimeni). Pietro Gralla da dovada ca stie si sa piarda. si ea vine in salvarea lui recunoscandu-l. de unde rezulta respectul si increderea enorma ce i se acordau. Ion este drastic pedepsit de Rebreanu. urm rind-o pe Ana cu o privire stranie. numele ei de familie fiind Marculescu. tocmai de aceea e dezgustat de lasitatea si frivolitatea tanarului Cellino. r spunz tor de via a Anei i a copilului lor. nevasta lui George Bulbuc. Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de Camil Petrescu. prin referire la un roman studiat(periada de pana la al Doilea Razboi Mondial) Otilia personajul principal din romanul Enigma Otiliei. puternici. Despre Otilia autorul spunea: Otilia era eroina mea lirica. el ajunge comandant al flotei venetiene si primeste importanta si dificila misiune de a organiza o lupta navala. duce la destinul tragic al eroului. 46. lini tea unei intregi colectivit i.Ion. st panit de o violen n valnic . Ion s-a insurat de fapt cu p manturile ei. care ii era drag . fiind omorat de George dup ce ii surprinde pe amanoi in flagrant. iubirea p tma pentru Florica. forma sub care era cunoscut in timpul razboaielor. in cazul eroului nostru a fost un factor ce l-a transformat intr-o persoana aproape ucisa de o femeie. Pietro cauta refugiu in iubire. intrucat el se face vinovat de dezintegrare morl . un temperament controlat de instincte primare. In final. dar i viclean. Pietro Gralla este un om cu un caracter complex. ce nu se tem de lupte. viteaz. Fiind dominat de dorin a de a fi respectat in sat. In "Act venetian" avem de-a face cu personaje dinamice. Om priceput. dar s rac. Cand s-a insurat cu Ana.Ea este o cantareata la pian foarte talentata. autoritar si doreste ca totul sa se afle sub controlul lui. Observam ca dragostea. cat timp el este plecat.Clanul Aglae doreste sa alunge pentru a putea pune mana mai usor pe averea lui Costache Giurgiuveanu. patandu-i astfel onoarea si reputatia sa de om respectat de toata lumea. curajos. Declansarea acestor metamorfoze launtrice extrem de abrupte reprezinta principalul focar de interes al dramei. Ion o seduce pe Ana.Exemplifica modalitatile de caracterizare a unui personaj feminin. desi acest lucru se dovedeste ca nu este posibil. 47. proiectia sa in afara.Pietro Gralla sau "eternul feminin"Alta. Dovada a faptului ca nu poate stapani tot. ins e con tient c Ana are p mant. Pietro Gralla este numit "omul absolutului" deoarece este puternic. Astfel. Conflictul interior care marca destinul fl c ului este vizibil inc de la inceput. ce era punctul lui slab. o latura sensibila. tulburand liniltea unui c min. el sim ind dureros pr pastia dintre el i bocotani . rugandu-l pe Cellino sa-i fie profesor in ceea ce priveste cunoasterea femeilor: "mai intai te rog sa fii maestrul meu si sa-mi dezvalui cum se cunosc femeile". Alta. Astfel cade victim celor dou patimi: glasul p mantului i glasul iubirii. il inseala cu Cellino. Ion era iute i harnic ca m -sa chipe i voinic. pe langa severitatea si omul inflexibil.si care doreste sa studieze muzica. curaj si bun comportament pentru urmasii sai. o imagine . un adevarat exemplu de vitejie. El stie cel mai bine cum s-o umileasca pe sotia lui. vrea sa fie inconjurat de oameni cu caracter. In caracterizarea personajelor lui Camil Petrescu sau folosit adesea o serie de clisee precum "omul absolutului". sa se resemneze in fata soartei si nu se jeneaza sa ceara sfaturi unuia mai tanar decat el. so ia devenind o povar jalnic i incomod . care sufera transformari sufletesti profunde pe parcursul piesei. Odat satisf cut patima pentru p mant. sotia sa. ea este fata adoptiva a lui Mos Costache. privind-o cu un zambet plin de dispret. hot rat i perseverent in atingerea scopului. Dorind ca totul sa iasa perfect. Lovit de esecul incercat in cariera lui militara.

mai ales a oamenilor de felul lui Ilie Moromete care cred c st in puterea lor de a evita marile conflicte. din momentul sosirii lui Felix in casa lui Mos Costache. cu nasul mic si ochii foarte albastrii. El nu mai are r bdare i va produce in sanul r nimii schimb ri fulger toare. semn al faptului c timpul nu mai avea r bdare . iubita de parintele nesigur. un cap prelung si tanar de fata. Otilia este unul dintre cele mai complexe personaje feminine din proza romaneasca. dar apoi acesta i-a dat libertate ea casatorindu-se cu un conte din Spania. 1955) Ac iune Actiune = totalitatea evenimentelor. 6.Ea este copilaroasa si in acelasi timp si matura dovedind o grija materna fata de Felix pe care-l protejeza ca pe un orfan. adic de la intoarcerea Morome ilor de la camp pan la fuga Polinei cu Biric . dup scena seceri ului. izbucnea cel de-al doilea r zboi mondial. Mos Costache o iubeste dar de zgarcit n-a putut sa-i asigure un viitor fara probleme. Romanul incepe in manier realist .o stapanire desavarsita de femeie. cu fixarea spa io-temporal a ac iunii: cu ca iva ani inaintea inceperii celui de-al doilea r zboi mondial. Incipitul aduce in prim-plan problema timpului. diferite ca importan : al familiei Moromete. asa cum o observa tanarul. Trei ani mai tarziu. mereu imprevizibila. prin referire la: actiune. afla i in pragul unor imense r sturn ri istorice.Prezinta constructia subiectului unui roman de Marin Preda.Chipul adolescentin al Otiliei este de la inceput o aparitie angelica . arata si mai copilaroasa intre multele bucle si gulerul de dantela. Se pare c timpul avea cu oamenii nesfar it r bdare. Otilia casatorindu-se cu el. a faptelor si intamplarilor semnificative prezentate intr-o opera literara. relatii temporale si spatiale. cazand pana pe umeri . intr-un sat din campia Dun rii.fara acea slabiciune supta si pastrata a Aureliei .incarcat cu bucle . Aurica este invidioasa pe Otilia si ar vrea la fel ca Aglae sa o alunge. de Felix care-i infioara corzile inimii . Parerea lui Felix despre Otilia la prima vedere este: fata parea sa aiba vreo 18-19 ani. de Marin Preda (vol. Romanul are trei p r i. apoi ugurlan etc. simetric . via a se scurgea aici. conflict. plecarea lui Achim la Bucure ti i inceperea unei perioade de fr mant ri suflete ti. Ritmul evenimentelor se precipit in ultima parte a volumului I. incep necazurile i problemele care nu se mai rezolv . apoi . Primul volum are o construc ie clasic .Otilia traieste drama singuratatii . Aglae o vede ca o piedica in luarea averii lui Mos Costache. nedepozitand decat foarte putini bani in banca restul tinandu-i ascunsi sub salteaua lui.Insa in trupul subtiratic . ocrotita de un strain . care corespund unor etape din via a familiei: 4. departe de mult visata fericire.Mai intai voce cristalina.lunara si feminina . Otilia este totusi fara cuib.Comportamentul ei este derutant: capabila de emotii puternice trece brusc de la o stare la alta. R bdarea aceasta este o impresie gre it a oamenilor in i i. de i omul are iluzia c se poate sustrage ei. ea este fascinanta. Primele pagini sunt construite in perfect concordan cu timpul sugerat i un sfert din volumul intai se petrece de samb t seara pan duminic noapte. dilematica prin comportament.Fata maslinie. stabilirea unui mod de via . care pun in cump n insu i destinul ei milenar. era o mare libertate de miscari . iluzia c timpul st 5. In spa iul epic al lui Marin Preda func ia acestui timp este ins paradoxal . f r conflicte mari. Conflictul principal este de natur tragic i se d intre om i istorie. Povestirea se desf oar pe mai multe planuri. incepe i se sfar e te cu tema timpului. I. de un stil perfect . Morome ii. 48. cu oase delicate de ogar . istorie care ii marcheaz in mod hot rator destinul. al lui Biric .viitorul ei este ambiguu. Pascalopol o iubeste pe Otilia si ii implineste toate poftele ei. Starea conflictual este permanent . . descris in mod expres de autor . auzita de sus.

Ion. Intriga romanului. Pe lang aceste crize interne. In deznodamant naratorul il prezinta pe George care simtind ca Ion ii da tarcoala Floricai. conflict. pentru a obtine prin casatorie o zestre apreciabila. se inchee cu Victoria lui Ion. relatii temporale si spatiale. Prezentarea subiectului se face astfel: In expozitiune sunt prezentate principalele personaje din satul Pripas . Prezinta constructia subiectului unui roman de Liviu Rebreanu.iar intreaga averea a lui Ion pentru care el sacrificase totul trece in posesia bisericii.relati de familie.nunta. Caracterul monografic al romanului orienteaza investigatia narativa despre diverse aspecte ale lumii rurale:obiceiurile legate de marile momente din viata omului (nasterea.Exist conflicte intre: . fra i. prin simetria incipidului cu final.Romanul sociala) sau culturale(universal taranilor. chiar dispunerea membrilor familiei la mas de la inceputul romanului arat rivalit ile existente intre copiii din prima c s torie i cei din a doua c s torie a lui Moromete Niculae i tat l s u.o seduce si il forteaza pe Vasile Baciu sa accepte casatoria. Ca sa iasa din aceasta condite pune la cale planul de a o seduce pe Ana fica lui Vasile Baciu un taran instarit. Florica ramane singura.flacaii merg la carcima. In roman apar mai multe tipuri de conflicte: .descrierea finala a romanului inchide simetric romanul si face accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei-viata. Dupa ce si-a satisfacut dorinta arzatoare de a avea mult pamant ramas singur hotaraste sa se intoarca la dragostea din intai.loc al actiunii romanului .Moromete i Catrina. pentru ca este sarac. deoarece aceasta vrea s -i fie trecut casa pe nume. se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas.Bataia flacailor.La sfarsitul petrecerii. fapt promis de Moromete cand acesta vanduse un pogon de p manT din zestrea so iei. prin referire la: actiune.Aceasta este acum casatorita cu George Bulbuc. 49. relatii sociale generate de diferentele economice (stratificarea Este prezentarea problematicii pamantului in conditiile satului ardelean.Dupa obtinerea pamantului Ion o supune pe Ana unor violente fizice. desi tatal ei se impotriveste.tat i cei trei fii.Care la randul sau il va face pe chiabur de rusinea satului lasand-o insarcinata pe Ana.universal intelectualitati rurale). de Liviu Rebreanu. personajul central. care vor s mearg la ora s se imbog easc rapid.in aparenta pentru platirea lautarilor. Florica fata saraca dar frumoasa.flacau.pentru a-l determina sa accepte nunta.fata unui bogatan. in fapt pentru dreptul de a o lua de sotie pe Ana. rusinea pe care Vasile Baciu i-o face in fata satului va starni dorinta de razbunare a flacaului. George este arestat.care il rapune pe George cu paharul. Reprezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamantul si consecintele actelor sale. Ion. care nu vrea s -l trimit la coal .Planul ii izbuteste si fara sa o iubeasca o ia de nevasta pe Ana. destramandu-I acesteia iluzia ca prin plecarea din casa tatalui sau traiul I se va inbunatati. Desfasurarea actiuni Dorind sa obtina cat mai repede pamant ii face curte Anei. Tema romanului. harnic si istet suporta umilinta de a nu fi bine vazut de cei din jurul sau si de a nu avea un loc de frunte in ierarhia satului. Romanul Ion este conceput ca avand o structura circulara. . Tema centrala posesiunea pamantului este dublata de tema iubiri. datorii la banc i alte datorii de gospod rie. exist i o criz extern a familiei produs de: impozite. acesta il omoara din gelozie.inmormantarea).

sortit sa fie incompatibil cu lumea. prin referire la: actiune.un tanar orfan. Felix Sima este de multe ori "vocea autorului". prin referire la: actiune. Deznodamantul il reprezinta intalnirea de dupa cativa ani a lui Felix cu Pascalopol. de George Calinescu A aparut in martie 1938 si este un roman de factura balzaciana. diversele momente din viata personajelor sunt reconstituite din amintiri.un avocat fara clienti. prin amploarea constructiei epice. Acuitatea analizei psihologice. Patul lui Procust" (1933) este cel mai bun roman al lui Camil Petrescu si una dintre cele mai originale creatii din proza romaneasca moderna.Otilia si Felix fiind nevoiti sa se mute. 51.enigma acesteia fiind una nedezlegata.deznodamantul in care Felix abandonat primeste o explicatie de la Otilia menita sa dezlege misterul plecarii acesteia. fiecare dintre actanti fiind vazut in mod diferit de catre cei care l-au cunoscut. prin exis-tenta mai multor planuri narative si prin complexitatea per sonajelor. Titlul original al romanului a fost "Parintii Otiliei" scriitorul avind in vedere ideea paternitatii. Stanica Ratiu este sotul Olimpiei. Ladima si Fred Vasilescu) este un inadaptat care nu se poate incadra in patul procustian" al iubirii sau al societatii. conflictul este determinat de incercarile membrilor clanului Tulea de a pune mina pe averea lui Costache Giurgiuveanu. Metoda oglinzilor paralele". relatii temporale si spatiale. Romanul devine o satira vehementa la adresa burgheziei in care relatiile copii-parinti s-au degradat datorita banului. De-alungul actiunii naratorul insereaza cateva scene.sentimentele acestuia fata de Otilia fiind neclarificate. conflict.fiica cea mare a Aglaei Tulea. iar "clanul" Tulea isi face griji referitoare la mostenirea averii lui mos Costache. Timpul subiectiv.Costache Giurgiuveanu tatal vitreg al Otiliei si tutorele lui Felix.In desfasurarea actiunii Felix se indragosteste de Otilia.-coflict central: lupta pentru pamant in satul Pipas -conflict secunda intre Ion George Bulbuc -conflict exterior : intre Ion si Vasile Baciu -conflict interior: intre glasul pamantului si glasul iubirii 50.epilogul care ofera cititorului justificarea Otiliei:Felix avea sa faca o cariera stralucita neincomodata "de o dragoste nepotrivita".este genul parvenitului el profitand de orice situatie pentru a iesi in castig.sora lui mos Costache.Punctul culminant este dat de moartea lui mos Costache. Fiecare dintre cele trei personaje care reprezinta omul supe rior (doamna T. Fara indoiala. .pretext pentru a descrie aspectul social al Bucurestiului. Tema romanului este drama omului superior. Romanul are in centru istoria luptei pentru mostenirea averii lui mos Costache. Enigma Otiliei. perspectiva narativa fiind secventiala. relatii temporale si spatiale. opinii ale altor personaje si note de subsol. Leonida Pascalopol este mosierul bogat si manierat.. Otilia Marculescu este o fata zglobie ce sta sub semnul dramei feminine. Finalul este compus si el din doua secvente. Prezinta constructia subiectului unui roman de George Calinescu . finalul este abrupt si simetric ca in romanele lui Balzac. Prezinta constructia subiectului unui roman de Camil Petrescu .el este tipul avarului.cand familia Tulea ia toata averea.Intriga este data de sosirea tanarului Felix Sima in casa tutorelui sau Costache Giurgiuveanu.care doreste sa triumfe in viata.Aglae Tulea este "baba absoluta". Aurica Tulea este fiica cea mica a Aglaei. actiunea" neavand un fir cronologic. cu iubirea si cu norocul. Romaul prezinta viata burgheziei bucurestene din prima jumatate a secolului nostru. Incadrarea lui in categoria constructiilor romanesti moderne poate fi explicata prin: Noutatea absoluta a formulei compozitionale. Desfasurarea epica este lenta. lucrarea pe care o discutam este un roman."fata batrana". conflict.

prin numeroasele note de subsol si prin . Acestei teme i se adaug cea a iubirii. hora. apar si alte doua personaje ale romanului (George Demetru Ladima si Emilia Rachitaru). Si imaginile acestora se constituie din mai multe unghiuri (ca si cand ar fi priviti in mai multe oglinzi paralele"). Naratorul ne ofer astfel imaginea satului tradi ional. in mod realist i are ca punct de plecare cateva dintre nuvelele cu care debutase scriitorul. alte momente ale exis tentei ei trecute fiind reconstituite prin incidente de memorie si asociatie discontinua" (cum scria G. ci dorin a lui Ion de a-l avea. a starostelui nun ii. fiind nu numai loc de intalnire i de petrecere. mijloacele pe care autorul le uti lizeaza fiind: scrisorile pe care ziaristul Ladima i le trimisese Emiliei. ranul lui Rebreanu se raporteaz permanent la mediul din care face parte. p mintul este folosit pentru acumularea banilor. Al doilea plan este cel al esecurilor existentiale ale omului superior (reprezentat prin Ladima). cea cu care Ana i i va disputa dragostea lui Ion. in jurnalul lui Fred Vasilescu.Prezinta conditia taranului. apartinand unui autor canonic.. Aceast obsesie a p mintului il apropie pe ranul lui Rebreanu de eroii lui Dostoievski (Fra ii Karamazov). se implic . personajul lui Balzac (P mantul). putem considera c i tema destinului este definitorie pentru roman.. Nunata lui Ion cu Ana respect toate tradi iile rurale: prezen a pe itorilor. Ritualul reune te chiar i personaje aflate in conflict: dru ca miresei este Florica. Rezulta ca patul lui Procust" reprezinta un spatiu al ne-potrivirii aducator de suferinta. decu paje din ziare. In primul rand. romanul eviden iaz spa iul ardelenesc de la inceputul secolului al XX-lea. ocup i ea un loc important.. Aceasta prima parte a cartii (alcatuita dupa formula romanului episto lar) reface o parte din viata doamnei T. constituind un pretext pentru ca naratorul s p trund in psihologia personajelor. Evenimentul echivaleaz cu momentul in care se intensific conflictele. care. ci este infuzat si in celelalte. Din punct de vedere compozitional. intitulat . la Rebreanu. . sau de Francois Torissard. Prezinta conditia intelectualului. a preotului. Al treilea plan este al autorului (devenit personaj. particip activ la tot ceea ce ine de via a satului. nunta. la toate evenimentele esen iale ale existen ei rurale: nunta. prin referire la un personaj dintr-o opera studiata.Titlul trimite la mitul antic al lui Procust. care vede in terenul de inut. s rac fiind lucreaz pentru gr dinarul unui castel i prime te p mant. i le trimite autorului. num rarea banilor de c tre na . De fapt. condi ia ranului este eviden iat prin tema p mantului care este. confesiuni ale unor martori (. Publicat in 1920. dar i de confrunt ri.Epilog II"). pentru c Ana realizeaz acum c ea nu reprezint pentru so ul ei decat sursa averii. banii nu au relevan pentru o umanitate tradi ional . in timp ce in romanul lui Balzac. modul in care petrec tinerii i b tranii. 52. 53. lungin-du-i" sau scurtandu-i" dupa dimensiunile lui. Acest plan ar putea fi numit al marilor iubiri nefericite si nu se rezuma la prima parte a romanului. Cel de al doilea plan al romanului cuprinde actiunea propriu-zisa relatata in jurnalul lui Fred Vasilescu. amintirile lui Fred Vasilescu (aduse in prezent prin memorie involuntara). Deosebirea const in faptul c . pentru c destinul personajului principal este definit de aceste dou mari coordonate. Acum. Calinescu). m sura tuturor lucrurilor. pentru c el determin in lumea satului pozi ia social i autoritatea moral a indivizilor. a l utarilor. prin referire la un personaj dintr-o opera studiata.. apartinand unui autor canonic. de fapt. nu p mantul se afl in centrul romanului. In al doilea rand.Intr-o dupa-amiaza de august". inmormantarea. cu obiceiuri vechi: prezen a l utarilor. comentariile acesteia din urma. Rebreanu acord horei un rol esen ial pentru c ea coaguleaz via a satului. miza conflictului. De asemenea.Epilog I"). De aceea. talhar-hangiu din Atica si care punea drumetii intr-un anumit pat. romanul Patul lui Procust" este alcatuit pe trei planuri: Primul dintre acestea se incheaga din cele trei scrisori pe care o anume doamna T.

prin . eroul prezentand razboiul tragic si absurd. m rturise te G. ilustrand astfel motivul balzacian al paternit ii. suntem mediocre i singurul meu merit e c -mi dau seama de asta . paduchi. ci Felix crede c o are . experienta dramatica a frontului fiind decisiva. mo Costache i i exercit lamentabil rolul de tat . eu m gandeam c n-am ters praful de pe pian . Comportamentul fetei este derutant pentru cei din jur.Frontul este o experienta traita direct. Dramatismul iubirii lui Stefan intra definitiv in umbra.inzestrat intelectual. care.iubire. de i este superficial . justificand titlul romanului. In inten ia scriitorului. neputand sa faca nici un compromis cerut de societate in care traieste. Noi. Fiecare dintre personajele romanului poate fi considerat p rinte al Otiliei. Titlul Enigma Otiliei sugereaz comportamentul derutant al eroinei. pentru c . prin referire la un personaj dintr-o opera studiata.invalmasala si dezordine ceea ce creaza o imagine halucinanta de foc si trasnete .Plim-barea la Odobesti declanseaza criza de incertitudine a iubirii. S. m rturise te c in iubirea pentru ea imbin pasiunea cu paternitatea. fetele. C linescu.Vede in Ela idealul sau de iubire si feminitate. 54.G. Interesant este c . disperare si moarte. mizerie. Razboiul este o alta experienta de viata in planul cunoasterii esentiale. Pentru orice tan r de 20 de ani. El se gande te la viitorul ei. mur darie si mai ales frica . Felix. Studen la filozofie. la inceputul romanului: fa a m slinie. dar simte fata de Ela o instrainare definitiva: sunt obosit mi-e indiferent chiar daca e nevinovata. apartinand unui autor canonic. eponim.i cunoa te foarte bine soarta de fiin tolerat . cu nasul mic i ochii foarte alba tri ar ta i mai copil roas intre multele bucle i gulerul de dantel . Traieste dureros drama omului singur. Titlul anticipeaz tema romanului care pune accentul pe caracterul imprevizibil al eroinei i care face din oper o poveste a enigmei feminit ii. imbr cat intr-o rochie foarte larg pe poale.sensibil si orgolios isi amplifica drama.dar hiper. dar ii d in acela i timp dovezi de afec iune va fi enigmatic . de i nu este lipsit de sentimente fa de Otilia. ei ii hot r sc destinul. mult mai varstnic decat Otilia. desi prima experinta de cunoastere. Portretul personajului se completeaz prin alte tr s turi. precum cochet ria. De pild .spaima. urm rit in rela iile p rin i-copii. in contextul epocii interbelice. Otilia este un personaj complex.e traita sub semnul incertitudinii.frig si foame. Ea impresioneaz prin naturale e. Ea este prezentat in mod direct de c tre narator.pinge ideea geloziei.intaia noapte de razboi Stefan Ghiorghidiu este personajul principal al romanului si reprezinta drama intelectualului pus in situatii limita. Se considera un intrus in lumea ce il inconjoara si de aceea alege lumea ideilor pure si aspira la o dragoste absoluta cautand in permanenta certitudini.se inalta deasupra societatii dominata de interese materiale-traind o experienta morala superioara aceea a dramei omenirii silite. fata care il respinge.traieste in lumea cartilor. bunul gust in vestimenta ie: Fata sub iric .. Frontul este haos.fiind dezvaluit in capito.Ranit si spitalzat.lul: Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu .umezeala.se intoarce acasa la Bucuresti. uneori absurd care-l uime te pe Felix: Nu Otilia are o enigm . vrea chiar s o infieze..fiind un zbucium permanent in cautarea adevarului. cartea purta titlul P rin ii Otiliei . res.punand sub sem nul intrebarii fidelitatea Elei.El inseamna noroi. dar strimt tare la mijloc.insetat de certitudini si adevar.arsita.Este un personaj lucid.i rezolve singur problemele vie ii.Dar autoanalizandu-si starile cu luciditate. care ii atribuie rolul de observator lui Felix.tragismul confruntarii cu moartea. Prezinta conditia femeii. intr-un fel sau altul. definitoriu. ea are totu i con tiin a acestei superficialit i tipic feminine: cand tu vorbeai de ideal. sa indure un razboi tragic si absurd. Autocaracterizarea ii completeaz portretul Otiliei. nu poate fi considerat un invins deoarece reuseste sa depaseasca gelozia care il ameninta sa-l dezumanizeze.Ultima noapte de dragoste. i Pascalopol. obligat s . dar aman la nesfar it gestul.

intr-un roman studiat. duce la destinul tragic al eroului. apoi o vede pe Florica. Felix Sima este definit de Calinescu ca fiind martor si actor . apartinand unui autor canonic. concentrand tragica istorie a saranului ardelean din primele decenii ale secolului trecut. din acest motiv putem considera romanul Enigma Otiliei un bildungsroman. Ion este drastic pedepsit de Rebreanu. ajungand in finalul romanului la concluzia ca dupa atatia ani. pentru ei. cunoa te detaliile rostogolirii prin iarb . fiind capabila de emotii puternice. Cand s-a insurat cu Ana. toata viata fiind in cautarea fericrii dar pana in final singura admite ca nu suntem fericiti decat cinci sase ani . Conflictul interior care marca destinul flacaului este vizibil inca de la inceput. Ion era iute si harnic ca ma-sa chipes si voinic. obrazul de culoare maslinie . imprastiata si visatoare. Otilia nu a ramas decat o enigma . raspunzator de viata Anei si a copilului lor. Astfel. un temperament controlat de instincte primare. autorul descriind foarte bine snobismul. Fiind dominat de dorinta de a fi respectat in sat. In fata lui Felix are gesturi familiare. iubirea patmasa pentru Florica. la hora satului se evidentiaza feciorul lui Alexandru Pop Glanetasu. sta ca un copil pe genunchi lui Pascalopol dar este lucida si matura atunci cand ii explica lui Felix motivele pentru care cei doi nu se pot casatori.Prezinta evolutia unui cuplu de personaje. apoi trecand brusc de la o stare la alta. celalalt glas ce mistuie sufletul lui Ion. Astfel cade victima celor doua patimi: glasul pamantului si glasul iubirii. sotia devenind o povara jalnica si incomoda. Odata satisfacuta patima pentru pamant. dar si viclean.calit ile tipice virstei adolescentine: gust oricand farmecul jocurilor copil re ti. nevasta lui George Bulbuc. 56. Ion o seduce pe Ana. s alerg. Este un amestec ciudat de atitudine copilaroasa si matura in acelasi timp: alearga desculta prin iarba din curte. ce ilustreaza deseori o grija materna pentru el. fiind omorat de George dupa ce ii surprinde pe amanoi in flagrant. Romanul pune in centrul narativ al actinunii formarea personalitatii lui Felix. tandre. . dar sarac. intrucat el se face vinovat de dezintegrare morla. Personajul Ion este unul de referinta in literatura romana. el simtind dureros prapastia dintre el si bocotani . deseori dovedind in mod surprinzator luciditate si tact. Portretul fizic a lui Felix il ilustreaza foarte bine si pe cel moral: fata ii era juvenila si prelunga. Felix impreuna cu Pascalopol. Tr ie te din plin via a i nimic nu o impiedic s rad in hohote sau s fie melancolic : Imi vine uneori s rad. zgarcenia si dorinta de parvenire. hotarat si perseverent in atingerea scopului. Otilia traieste drama singuratatii. escaladeaz la mo ia lui Pascalopol stogurile de fan. insa e constient ca Ana are pamant. iar nasul de o taietura elenica ii dadea un aer voluntar . care ii era draga. Ion s-a insurat de fapt cu pamanturile ei. Ion. Vrei s fugim? Hai s fugim! 55. este cel care ne introduce in atmosfera capitalei din acea vreme. care ilustreaza tema iubirii. Finalul romanului este decis in privinta destinului ce-l va avea Otilia. linistea unei intregi colectivitati. urmarind-o pe Ana cu o privire stranie. modernismul personajului cansta si in faptulca nimeni nu poate dezlega misterul ce se tese in jurul ei.Prezinta comparativ modalitatile de constructie a doua personaje intr-un roman de tip obiectiv studiat. s zbor. Otilia-Felix Otilia este un presonaj cu un comportament derutant. Inca de la inceputul romanului. aproape feminina de unde putem deduce sensibilitatea personajului. cu suvite mari de oar ce-i cadeau de sub sapca . stapanit de o violenta navalnica. tulburand liniltea unui camin.

59. si lipsita de insemnatate. intr-un grup mai mare. prin intermediul c ruia poetul i i exprim indirect sentimentele. Viata lui Stefan Gheorghidiu a devenit curand o tortura . Ranit si spitalizat. Ultima strof are un ton ELEGIAC TRIST. se intoarce in Bucuresti. Apari ia Convorbiri literare . traita a razboiului. intaia noapte de razboi este un neintrerupt mars tot mai adanc in constiinta . avocatul obscur. Prezinta comparativ modalitatile de constructie a doua personaje intr-un roman de tip subiectiv studiat. apartinand perioadei pasoptiste.apartinand lui Mihai Eminescu. traita sub semnul incertitudinii. in care crede a fi gasit idealul femeii iubite. dar barbat modern. Compania domnului G. declanseaza criza de gelozie si incertitudinea iubirii. .ritmul trohaic.observ m prezen a abundent a imaginilor artistice i a figurilor de stil.rima pereche. Gheorghidiu devine alt om in primele ceasuri de razboi. cu preocupari teoretice.1 mai 1869 Pastelul specie a genului liric. un tip orgolios. tanarul cuplu cunoaste o schimbare radicala a existentei lor datorata unei mosteniri neasteptate lasate de un unchi bogat. Confesandu-se si analizandu-se. Aspirand la dragostea absoluta. langa Ela. feminin . Prima experienta a cunoasterii. amplifica suspiciunile lui Stefan. Prin cele doua ipostaze pe care le traieste eroul. Eroul romanului Ultima noapte de dragoste. in care se descrie un col de natur . un intelectual-student la filozofie. aflata in imprejurari inedite. confruntandu-se cu moartea. Nivelul fonetico-prozodic: . 58.trecerea timpului Eul liric apare in ipostaza de spectator. progresiv. Stefan Gheorghidiu este un personaj problematic. avid de cunoastere absoluta atat prin dragoste cat si prin experienta directa. de i prive te cu senin tate. Gelozia ramane undeva. Experienta frontului a fost decisiva.Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate (procedee artistice. eroul respinge ca vulgara etichetarea ca gelos: Nu. rezultat din faptul c doar poetul este con tient in aceast natur in mi care de trecerea timpului. traieste doua realitati: realitatea timpului cronologic (frontul) si realitatea timpului psihologic. Tema . constient de chinul sau launtric. . elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat. . . Stefan Ghiorghidiu aduna. identificate intr-un text studiat. departe. o descriere. pune sub semnul indoielii fidelitatea femeii iubite. de Vasile Alecsandri. Pastelul Malul Siretului. de Camil Petrescu. Acasa. semne ale nelinistii si indoielilor sale interioare si le diseca cu minutiozitate. intaia noapte de razboi. Casatorit cu cea mai frumoasa dintre colegele sale.poezia este structurat in 4 catrene. desi am suferit atata din cauza iubirii. Jurnalul lui de front contureaza o personalitate complexa. o drama a personalitatii. Drama iubirii lui este acum intrata definitiv in umbra. iubirea. romanul Ultima noapte de dragoste. n-am fost niciodata gelos. Experienta razboiului constituie pentru Stefan Gheorghidiu o experienta decisiva. un punct terminus al dramei intelectuale.. Natura reflexiva. acorda sotiei sale. simtea o instrainare definitiva. ceea ce ne arat c avem in fa un tablou. Plimbarea la Odobesti. un peisaj. nu mai putea citi nici o carte.Prezinta elemente ale imaginarului poetic romantic. dar i cu resemnare trecerea timpului. dar mai ales confruntata cu ea insasi. Tache. Ela. eroul doreste certitudinea absoluta. e semnalata direct. parasise universitatea.57. care cocheta.

mai inalt si mai intelept. 2 ilustrand monologul interior al iubitei. piramidele-nvechite . sugerata prin propozitia exclamativa: Ca un stalp eu stau in luna! .Poezia Floare albastra de Mihai Eminescu a fost scrisa in anul 1872 si publicata un an mai tarziu in revista Convorbiri literare . realizand. indemnandu-l sa renunte la idealurile sale si ii ofera iubirea ei. care este un act de . un motiv romantic care apare si in alte literaturi. iubire terestra. albastrul simbolizeaza infinitul. departarile marii si ale cerului. pentru care floarea albastra simbolizeaza puritatea iubirii si candoarea iubitei. privind conditia omului de geniu intr-o lume superficiala. Aceasta idila este formata din 4 secvente lirice. intr-o alta lume. Barbatul este un contemplativ. dintr-o provocare inocenta. De asemenea. visand la iubirea ideala. in care acesta aprofundeaza semnificatiile ideilor si aspiratiilor sale. si apoi. Fata il cheama in lumea reala. ce nebuna! simbolizeaza miracolul trait . codrul . candva . floarea albastra se metamorfozeaza in femeie luand chipul iubitei si tulburand inima eroului. iar la Eminescu floarea albastra reprezinta vointa. alcatuit in prima parte dintr-un repros. a ideilor metafizice. totodata. iar superlativul Ce frumoasa. Planul feminitatii(cuprins in strofele 1-3 si 5-12) are forma unui monolog. sub forma de repros. in lirica lui Novalis. pentru care floarea albastra sugereaza implinirea iubirii ideale si. Cea de a doua secventa poetica desemneaza monologul de factura filosofica al eului liric. dar incrancenat sa atinga absolutul. izvoarele . Floare albastra face parte din categoria operelor care au la baza temele romantice iubirea si natura. portretul omului de geniu. reprezentand efemeritatea. Prima secventa poetica reprezinta monologul fetei. Elementele romantice specifice liricii eminesciene. Tema poeziei o constituie aspiratia poetului catre iubirea ideala. Aceasta creatie are la baza motivul romantic al florii albastre. dornica de a se realiza prin iubire. facand parte din etapa de tinerete a creatie eminesciene si anticipand marile poeme filosofice din perioada urmatoare. incipit. monologul lirico-filosofic al barbatului. secvente poetice. sedus de dulceata jocului inocent. Eminescu a preluat acest motiv de la germanul Novalis. relatii de opozitie si de simetrie. delicatetea si albastra sugerand infinitul cosmic. pe care i-l face aceasta iubitului.floare . scepticismul sau reiesind din ultimul vers: Totusi este trist in lume . A treia secventa reia monologul iubitei si debuteaza printr-o chemare a iubitului in mijlocul naturii. apar in deplina concordanta cu starile indragostitilor Ultima secventa poetica constituie monologul eului liric si este incarcat de profunde idei filosofice. a vocii eului liric. stanca . fiind . Titlul este si o metafora simbol. Analizeaza rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat. inferioara. intre care se stabilesc relatii de opozitie: planul barbatului si planul femeii. Motivul florii albastre apare si la Leopardi. Aceasta isi situeaza sufletul vietii intr-o lume superioara. doua elemente.dupa moarte. iar celelate 2. apartinand lui Mihai Eminescu (la alegere. care reprezinta si titlul poeziei. In literatura germana. Femeia este o copila naiva. incipitul constituindu-se in interogatia retorica. care insa nu se poate implini. iar floarea poate fi fiinta care pastreaza dorintele Poezia este structurata pe doua planuri. a cuplului erotic. 60. elemente de recurenta) Floare albastra Titlul poeziei este alcatuit din doua sintagme. intunecata mare . Aspiratiile si ideile superioare ale barbatului sunt sugerate de simboluri precum: campiile Asire . insa este imbogatita cu profunde mediatii filosofice. care culmineaza cu Luceafarul . implicit. dupa cum reiese din ingaduinta sa fata de preaplinul pasional al fetei: Eu am ras. De asemenea . dintre urmatoarele: titlu. dar si nostalgia nesfarsitului sau femeia ideala. el este intalnit si in scrierile poetului italian Leopardi. dar si aspiratia. Desi nu a precizat in nici un manuscris. preocupat intr-un ceas cand putea sa cunoasca fericirea. Acesta se arata uimit de frumusetea apropiata de perfectiune a iubitei. in partea urmatoare. n-am zis nimica .de altceva.

/Ca un stalp eu stam in luna ./Si-a murit iubirea noastra. voi cerca . poarta in el toate atuurile tentatiei: natura este paradisiaca. Aceste valori supreme devin echivalente cu viata insasi: '. care simte in diversitatea preocuparilor abstracte ale barbatului pericolul instrainarii. pare o lectie de initiere intr-un segment al existentei pe care barbatul il minimalizeaza. Ele sunt melodioase si melancolice ( buciumul suna cu jale . iubite! . toaca rasuna mai tare ) sau difuze ( clopotul vechi umple cu glasul lui sara ). ale intunecatei mari si ale invechitelor piramide care urca-n cer varful lor mare o determina sa-l avertizeze asupra capcanei in care ar putea sa cada. perceput vizual. In acelasi timp planul erotic se amplifica treptat. Autohtonizat este si limajul copilei. aduce elemente specifice plaiurilor mioritice.. muta si inocenta. Cele doua planuri (spatial si afectiv) se inscriu intr-o miscare ascendenta. are dublu rol. iubita este frumoasa si nebuna . foarte redus(cuprins in strofele 3 si 13-14). dar mai ales acustic.. Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate (imaginar poetic. elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat. si a unor scurte precizari. peisajul se estompeaza. gandirea lui plina de imaginile campiilor Asire .seductie. stelele. dragostea este neprefacuta si totala. in timp ce. fixeaza povestea in interiorul unei amintiri si confera poeziei caracterul de meditatie. luna. cu o intensitate redusa. apartinand lui Mihai Eminescu.. bazata pe paralelismul dintre om si natura.. Asistam astfel la un transfer metaforic intre planul natural si cel uman. 'satul' apar la singular cu functia de a uniciza spatiul. cu trestii inalte si foi de mure. dar si prin impresia de generalitate conferita de pluralul substantivelor: 'casele'. apele plang . 61. accentueaza tacere generala. cu stanci gata sa se pravale in prapastie. confundand caile fericirii: Nu cata in departare/ Fericirea ta. Manat de sentimente puternice. Imaginile pe care le construieste Eminescu sunt vizuale si auditive. Relatia intre cele doua planuri dezvaluie nu numai plasticitatea nebanuita a imaginilor vizuale si acustice. 'fluiere'. mi-oi desface . procedee artistice. cu izvoare care plang. il constitue versurile: 'Clopotul vechi imple cu glasul lui sara / Sufletul meu arde-n iubire ca para". 'Sara'. iar momentul evocat este cel al asteptarii. Imaginile vizuale sunt: dealul. .Astfel de noapte bogata / Cine pe ea n-ar da viata lui toata ?' Poezia este o idila cu puternice note de pastel in care se realizeaza (prin organizarea compozitionala) un deplin echilibru intre planul erotic si cel natural. Imaginile auditive. Sunetele. adica dispretuitoare de conventii. Reprosul este expresia intuitiei feminine. Cunfundarea lui in stele si in nori si-n ceruri nalte . marcat de pronumele personal eu . De aceea. Provocarea pe care o lanseaza(strofele 5-12) izvoraste dintr-o nevoie demonstrativa. proiectul ei erotic este de o mare fascinatie. Tabloul este lucrat monocrom. fluiere murmura-n stana ). pe care-l imagineaza tanarul. Sugestia de atemporalitate si arhaic este sustinuta de epitetele adjectivale: 'vechi' si 'bogat'... Cadrul natural este insa autohtonizat : e gura raiului din cantecul popular. dar mai ales originalitatea viziunii eminesciene privind reflectarea din perspectiva lumii interioare a lumii obiective. Planul barbatului. care delimiteaza planurile: Astfel zise mititica/ Dulce netezindu-mi parul sau Inc-o gura-si dispare. al visului pur. Pastelul inserarii. apoi in final Si te-ai dus. Senzatia de poveste evocata este data de prezenta in text a unui narator. salcamul. Punctul culminant al trairii emotionale si momentul contopirii pastelului cu idila. al drumului spre fericire. cresc tensiunea emotionala. de afara. el isi traieste iubirea din vis si descopera armonia sufletelor si frumusetea universului. dominante. o data cu inserarea. Sara pe deal Imaginar poetic 'Sara pe deal' este poemul dorului de dragoste. familiare ( scartaie-n vant cumpana de la fantana . potentand ideea ca poezia exprima aspiratia spre iubire. aspirant la ideal. cu soare si luna. sugerand doar zone de umbra si lumina. cine treaba are . cu luminisuri. turmele. care se alinta in spiritul oralitatii taranesti: de ce m-ai uitat incalte .

vaietul. 64. 62. lumea este privit ca o scen in care oamenii sunt actorii. v. La toate nivelurile (lexical. . prin sugestie.apare i la Shakespeare: Alte m ti. care corespund celor 2 planuri ale realitatii: realitatea exterioara. dar omul de geniu care tie acestea trebuie s se fereasc s nu cad in mrejele ei. cadrul nopturn. Plumb. morfosintactic). apartinand lui George Bacovia (la alegere.apare motivul lumii-siren . elemente de recurenta motiv poetic. a titanului razvratit impotriva conditiei sale. setea de absolut. Motive: .ipocrizia lumii . Explica rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat. Poezia este alcatuita din 2 catrene. in continua desfaurare inca. simboluri ale unei univers rece. relatii de opozitie si de simetrie. Luceafaraul Elemente romantice: tema geniului neanteles.simbol si care este repetat de trei ori. fonetic. intensitatea sentimentelor. aceea i gam . nu se poate inalta ./ pe flori de plumb. o actiune trecuta dar neterminata. apeland la doua poezii studiate la clasa. Glossa Tema . ca ecou al atmosferei insuportabile. Remarcam folosirea verbelor la imperfect: dormeau .este un cod etic al omului de geniu care arat c omul superior trebuie s se renun e la fericirea iluzorie a vie ii omene ti i s se autocunoasc prin ra iune i contempla ie. prelucrat i in strofele 6 i 8 . In acest mediu. epic si dramatic. Rima este imperecheata si produce o catifelare a tonului final. Frecventa consoanelor m. stam) sugereaza persistenta atmosferei deprimante. La nivelul prozodic se constata folosirea iambului. secvente poetice. sentimentul iubirii inseamna intoarcere spre apus cum spune poetul Lucian Blaga. Lacustra. Versul eminescian este deosebit de muzical. l. stau care sugereaza acea atmosfera de dezolare. iar ritmul este: un coriamb. deprimanta pentru care nici iubirea invocata cu disperare nu este o sansa de salvare. ostil. sufleteasca. Mijloacele artistice ale poeziei sunt simbolul ( plumbul ). dormea. 63. b. metaforele( Stam singur in cavou ) si personificarile ( Dormeau adanc sicriile de plumb ). poetul exteriorizeaza ideea de alunecare spre neant. Repetitia conjunctiei si amplifica atmosfera macabra si contribuie la realizarea unei nelinisti metafizice. jucand diverse roluri. aceea i pies /Alte guri. caracteristice simbolismului. sugereaza foarte bine plansetul. Repetitia acestui cuvant sugereaza o atmosfera macabra de cavou. Cuvantul cheie al intregii poezii este plumb care devine metafora . Verbele la imperfect (dormeau. In aceste conditii poetul nu se poate redresa. laitmotiv). data de repetitia obsedanta a cuvantului plumb . de George Bacovia A aparut in fruntea volumului Plumb in 1916. doi dactili si un troheu. legatura stransa intre iubire si natura.apare motivul lumii ca teatru. Poezia este simbolista prin corespondentele dintre lumea exterioara si lumea interioara.Versificatia Versul are 12 silabe. de George Bacovia . alcatuita din cimitir . numar fatidic in fiecare catren. adica moartea: Dormea intors amorul meu de plumb. a demonului indragostit. cavoul . prin referire la o poezie studiata. inspiratia folclorica. elementul cosmic. care il impinge pe poet la izolare si disperare si realitatea interioara. Prezinta teme si/sau motive romantice. lumea atrage prin spectacolul i carnavalescul ei. Este considerata o capodopera a creatiei bacoviene si o culme a simbolismului romanesc. In structura poemului exista elemente care apartin celor trei genuri litarare: liric. doua elemente dintre urmatoarele: titlu. care intinde lucii mreje . Analizeaza particularitatile de structura si de expresivitate. sentimentul de impietrire si apasare sufleteasca fiind doar sugerat prin intermediul simbolului si prin muzicaliatea versurilor.

dezagregarea materiei. Versurile constituie de fapt concluzia fireasca a strofei. trecandu-se de la universal la individual. stapane) si adresarea directa prin imperativul verbului (oranduie. care presupun transfigurarea in arta a vietii si nazuintelor unei colectivitati. dezleaga.Titlul poeziei este simbolic. vorbesc despre caracterul militant al poeziei si misiunea sociala a poetului. din paleolitic. in relatie directa cu pronumele de persoana a II-a (tu. cu ochii tulburi / Cu trupul istovit de cale ce motiveaza atitudinea si gestul de implorare. provocata in prima strofade plansul si dezagregarea materiei. Prin substantivele si verbele alese din aceeasi familie semantica (drum. Titlul semnifica atitudinea de smerenie a poetului in fata Divinitatii.Prezinta trasaturi ale unei poezii studiate. da. frecventa substantivelor in vocativ (parinte. se coreleaza cu spaima. poetul simte povara raspunderii sale ( Nu mor stramosii niciodata / Razboiul lor in noi si-l poarta ). tot asteptand . Rugaciune Poezia motiveaza crezul poetic ce strabate intreaga opera a lui Goga. in afara de versul al doilea. un prizonier al propriei lumi. sub actiunea unei ploi permanente: De-atatea nopti aud plouand .Dezagregarea se extinde la nivelul intregului univers. ea impresioneaza prin gestul de umilinta care insoteste ruga. concentrata in final intr-o metafora-simbol: Parinte-orandui-mi cararea! . Doamne. de neliniste. sadeste. se desfac. pe care o implora sa-I dea puterea de a canta aspiratiile si suferintele celor multi. -mi. de care se izoleaza. sentimente generate de pericolul iminent: In spate ma izbeste-un val . cale. Caderea ploii actioneaza hipnotic asupra somnului fiintei si a lumii. prin regresiunea in golul istoric al inceputurilor lumii: Pe-acelasi vremuri ma gasesc . Strofa a treia amplifica starea de angoasa. Dezorientarea si senzatia de gol psihic sunt potentate prin frecventa epitetului apreciativ: Ratacitor. Lacustra reprezenta o locuinta primitiva. Secvente poetice: Strofa I exprima. de iritare. Strofa a doua: Starea de nevroza. ca expresie a misiunii artistului in societate. tine). care se realizeaza ca o prelungire a primului catren: Tot tresarind. caut. Repetarea obsesiva a pronumelui personal la persoana I (eu. concentrarile metaforice de o rara expresivitate: In drum mi se desfac prapastii / Si-n negura se-mbraca zarea . cad.In prima strofa. Strofa a patra o reia simetric pe prima. pe mine). tainele lumii si farmecul vietii. dand glas sentimentelor umane de dragoste si ura. Cele sase strofe. de bucurie si tristete. construita pe apa si sustinuta de patru piloni. anunta doar motivul discursului si situeaza eul liric in postura de cautator al drumului autentic in arta. in mod simbolic. Printr-o constructie enumerativa in care sporul de frumusete si armonie este creat de melodia simbolurilor metaforice ( Da-mi cantecul si da-mi lumina / da-mi raza soarelui de vara ). oranduite intr-o simetrie compozitionala. Exponent al unei colectivitati etnice. in care se regasesc prelungiri ale clasicismului si romantismului. Accentul cade pe planul subiectiv. Titlul sugereaza faptul ca eul poetic este supus in permanenta pericolului agresiunii din partea lumii exterioare. Invocatia este patetica. Podul care pastra legatura cu lumea terestra era noaptea tras la mal pentru a-i proteja pe locuitorii casei de pericolul lumii exterioare. In urmatoarele doua strofe deslusim cu pregnanta preocesul de creatie si intelegem ca in viziunea lui Octavian Goga actul poetic inseamna zbucium si traire puternica. 65. temporara si nesigura. Discursul poetic reflecta crezul artistic privind izvoarele si originalitatea artei. pilotii grei ai lumii launtrice prabusindu-se sub actiunea distrugatoare a apei. tale. apare evidentiata ideea ca opera de arta exploreaza prin forme specifice. alunga) sustin tonul confesional si implica sensul de ruga fierbinte si staruitoare. izvorata dintr-un suflet ravasit de durere. devenind in felul acesta un insingurat. oranduie) intuim directia ascendenta a demersului artistic. carare. Tonalitatea solemna a versului este potentata prin repetarea verbului si prin asezarea lui la . de singuratate a poetului.

elemente de recuren . adeseori osciland intre credin i t gad . In ultima strof . poetul pare ca isi cheama confratii nu numai sa fie martori ai istoriei.inceputul versului. dou dintre urm toarele: titlu. truda) obiectul discursului sau patetic. reflexul autorului este eul liric. apar inand lui Lucian Blaga (la alegere. Tema psalmilor o reprezint condi ia uman raportat la condi ia divin . incipit. cei 4-5 ani de via monahal de la Cernica. unul concret si altul . empiric sau pragmatic). cuvantul devine mult mai dinamic si mai clocotitor. Dumnezeu apare in ipostaza de oim i de vanat. ci pentru potentarea lor prin contemplarea nemijlocita a formelor concrete sub care se infatiseaza. laitmotiv. Nu trebuie confundat autorul. ci doar pentru a-l pip i. tonalitatea versurilor devine tot mai aspra. de Lucian Balga Eu nu strivesc corola de minuni a lumii se afla in fruntea volumului de debut Poemele luminii din 1919. adica de imagini in care se intuieste simultan existenta a doua planuri diferite in ordinea lucrurilor. cand exclam : Vreau s te pip i i s urlu este. Treptat. Conduita aceasta reliefeaza nu atat opozitia filozofica intre rationalism si irationalism. Este prelucrat aici motivul van torii.In ultimele trei strofe. intre credin i t gad Tema este c utarea absolutului. dintre care 9 sunt in Cuvinte potrivite(1927). care nu trebuie confundat cu persoana real . Strofa a doua descrie pendularea psalmistului intre credin i intre t gad . iar versul un strigat de durere. pe care psalmistul il caut in zgomot i-n t cere . Definind printr-o suita de substantive specifice lexicului sau poetic (durere.persoana real care produce o oper . persoana real care semneaz cartea. o ipostaz a autorului A scris 16 Psalmi. suferin a poetului atinge paroxismul. cat o diferenta intre gandirea rationala si gandirea poetica. ci si fauritorii ei. prin referire la un text poetic al unui autor apar inand direc iei moderniste. Este o voce. Psalmii arghezieni Autor . Poezia apare ca o scurta confesiune in care Blaga vorbeste de atitudinea lui fata de tainele universale.motiv poetic. voce delegat s exprime st ri. pana ce izbucneste impetuos in final: In suflet seamana-mi furtuna / Sa-l simt in matca-I cum se zbate . rela ii de opozi ie i de simetrie). optand cu fermitate nu pentru cunoasterea lor pe cale rationala. Cele dou motive centrale ale Psalmilor sunt: Divinitatea i Psalmistul. Expune specificul raportului autor-eu liric. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. Psalmistul oscileaz intre evlavie i revolt . 66. Poezia are structura unui monolog dialogat. Eviden iaz elementele de compozi ie dintr-un text poetic studiat. El poarta armura si intrezareste in clocotul maniei inabusite si al razvratirii tumultoase nadejdea celor multi. o masc . Eul liric are o leg tur real cu autorul deoarece crearea psalmilor a avut ca surse de inspira ie: cei 151 de psalmi din Psaltire. Eul liric sau poetic . 67. Dilema interioar a psalmistului este sugerat prin interoga iile: S te ucid? Sau s -ngenunchi a cere? El ezit intre dorin a de a distruge orice mit sau form de idealitate i ingenuncherea in fa a St panului ceresc.individualitate creatoare. Eul liric reu e te s dep easc elementul biografic. biografic a autorului (eul biografic. psalmistul nedorindu. timp in care lecturile religioase i-au pus amprenta asupra lexicului poetului. Dorin a celui care caut este de a g si ceva care s ii certifice clar existen a Divinit ii. sentimente imaginate de autor. In poezie. fiind format din patru catrene. amarul.i o incle tare cu Dumnezeu din care s ias biruitor. cu eul liric sau poetic. deoarece in glasul psalmistului ne identific m i noi. Exasperarea sa atinge apogeul in ultimul vers. adresat Divinit ii. secven e poetice. lacrimi. aceasta din urma creatore de metafore. Artistul trebuie sa fie un glas smuls din vaierul celor multi. cititorii.

morminte .misterele universale. care apartin poeziei. Cunoasterea poetica. un rost si valori noi. Comentariul poeziei Testament". Verbul la forma negativa nu strivesc exprima refuzul cunoasterii de tip rational si optiunea pentru cunoasterea luciderica/poetica. In versurile 5 si 6 este indicat izvorul limbajului poetic arghezian: graiul aspru. individual. printr-o activitate migaloasa si grea. un moment al progresului inceput in adancurile timpului originar.Definit de criticul literar Eugen Lovinescu. expresionismul. lumina mea . cand cei dintai strabuni s-au ridicat din golul preexistentei. modernisrnul in seamna o ruptura" fata de trecut si o innoire notabila. In strofa a II-a. o anume ambiguitate a limbajului. imaginile socante. nu sporeste.lumina altora. corola de minuni . flori. uratul face parte dintre atributele lumii care si-a pierdut sacralitatea. desfasurata in mii de saptamani".. Noutatea viziunii asupra artei si a rolului poetului con stituie elemente moderniste. corola de minuni a lumii . Estetica uratului este formulata si in doua versuri din strofa a IV-a: . In strofa I opera este vazuta ca . oclui. adica in poezie.abstract.infatisarile concrete ale misterelor. Pentru lumina altora exista un singur verb predicativ: Sugruma. releva o mare bogatie de idei. In strofa a III-a. ba chiar il sporeste. Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. cuvantul cheie al poeziei. dimpotriva conserva fiorul concret al necunoscutului. n versul al10-lea este enun tata estetica uratului: Facui din zdrente muguri si coroane" inseamna transformarea uratului in frumos. Astfel. ochi. Titlul: Este o metafora revelatorie care semnifica ideea cunoasterii luciferice.altii. prin repetitia lui obsedanta semnifica pe poet. semnifica misterele universale. prin abstractizare. nu sugrum ci sporesc. simplu. Cartea" devine hrisovul vostru cel din tai". prin extensie. lumina mea semnifica gandirea poetica. adancirea liris mului.Structura antitetica marcata prin termenii principali este adancita prin distributia verbelor. devenind arta. Pe un plan mai profund. buze. iubesc. Aceasta il defineste pe autor ca pe un artizan care potriveste" cuvintele in vers. 68. dar prin asociatii subintelese i se pot atasa si altele: striveste.dadaismul. Metafora corola de minuni a lumii . metafore indraznete si o viziune originala asupra succesiunii generatiilor (elemente moderniste). apartinand lui Tudor Arghezi. imagine a perfectiunii prin ideea de cerc. imbogatesc. orientarea spre actual si spre citadin.flori. Cunoasterea logica reduce numeric misterele prin determinarea lor conceptuala le sugruma vraja. o seama de curente literare novatoare: simbolismul. innoirea metaforica. atat in privinta surselor de inspiratie cat si in cea a tehnicilor poetice. lumina altora-gandirea logica. Toti termenii au un sens figurat: pronumele personal eu-de altfel. apare si sintagma cuvinte potrivite". Tot aici. act al innobilarii Ideea legaturii poetului cu stramosii este exprimata in meta fora osemintelor varsate" in sufletul acestuia. In propozitiile in care subiectul este eu verbele predicate sunt: nu strivesc.o treapta" in marea trecere" universala. Cuvintele sunt prefa cute" in versuri si-n icoane". proiectand in misterele lumii un inteles. Relatii de opozitie: Marturisirea eului liric se organizeaza in jurul unor opozitii mereu amplificate: eu . versul liber constituie tot atatea elemente ale modernismului. in acest sens. caruia poe tul ii da noi straluciri. Modernismul constituie o orientare artistica opusa traditio nalismului si care include. intr-o contopire fara sfarsit. ucide. buze ori morminte. poetul devine un Creator care ii reda lumii frumusetea disparuta. nu ucid. metafora: Sudoarea muncii sutelor de ani" cumuleaza sirul de opintiri existentiale ale strabunilor-tarani. al batranilor" tarani. nu iubeste. adica farmecul concret. de Tudor Arghezi. nu imbogateste.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. a personajelor.Poezia lui Barbu tinde spre esen e. Sunt dou pove ti de iubire. de Ion Barbu Poezia a ap rut in vol. Poezia este expresia viziunii artistului asupra universului i anticip teoriile din eseurile Eonul dogmatic sau din Trilogia cunoa terii. apartinand lui Lucian Blaga. o lume" a tuturor cuvin telor (frumoase si urate). Soarele simbolizeaz via a ra ional . apartinand lui Ion Barbu.Din bube. o jum tate apolinic i una dionisiac .Poezia se inscrie in lirismul obiectiv = un discurs liric prin care poetul i i exprim sentimentele prin intermediul unor m ti sau al unor personaje lirice (lirismul m tilor poetul nu i exprim in mod direct sentimentele. con tient . . eroii sunt voci ale poetului). Prefer s pun in centrul ei problemele esen iale i nu cele care te exprim pe tine (obiectivitate. Balada mai este numit i cantec b tranesc de nunt . Tehnica folosit de poet este cea a povestirii in ram sau a povestirii in povestire. Menestrelul (trubadurul) este rugat s cante o poveste de iubire. Primele dou catrene reprezint rama. Metaforele plasticizante . ci prin intermediul unor m ti str ine. un spa iu izolat. Are menirea de a incifra o experien . in cazul poeziei de mai sus. mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si preturi noi" In aceste versuri. Setea dup soare a laponei Enigel nu este altceva decat setea dup ideal a omului. Remarc m reluarea titlului in versul ini ial i referin a pentru verbe la forma negativ ( nu strivesc. Spunerea cantecului presupune un anumit ritual. Incipitul este format din primele 5 versuri. prezentand elemente ale acesteia: un fir epic. ce definesc cunoa terea de tip luciferic/poetic prin deta area de un demers opus. Cele dou personaje pot reprezenta dualitatea uman .Poezia cuprinde 2 simboluri antonimice: Cele dou personaje apar in unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal. Poemul este structurat in 3 secven e. Riga Crypto si lapona Enigel. iar lapona Enigel regnului uman. . Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. Umbra simbolizeaz instinctul. dou luni mai tarziu.O tr s tur important a textului este muzicalitatea. apoi in Rena terea roman . impersonalizare). Poemele luminii. in ianuarie. Unul dintre cele mai cunoscute texte blagiene programatice este Eu nu strivesc corola de minuni a lumii.Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. Povestea de dragoste neimplinit a celor dou personaje este inserat in cadrul pove tii de iubire implinite. prezen a dialogului. Joc secund (1930). contrastele sunt izbitoare. este o cantare ini iatic . Poezia se vrea a fi un mod impersonal al Lirei. 70. Balada este o demonstra ie a ideii c ra iunea triumf in final asupra ira ionalului. Poetul i i alege personajele apar inand unor regnuri diferite pentru a sugera imposibilitatea dragostei lor i totodat antiteza dintre cele dou lumi. Poezia modern barbian are urm toarele caracteristici: . poezie ce deschide volumul de debut din 1919. obscuritatea din om. -obiectiv i muzical . tema eului poetic este tratata in spirit modernist: in ipostaza de artizan. Poezia este o demonstra ie a ideii c nu este posibil nuntirea unor lumi diferite i cu aspira ii variate. raportat la ra ional (mintea). 69. Poezia este o balad cult . poetul zamisleste o alta lume" decat cea traditionala. Barbu vorbe te i sub masca laponei Enigel i sub cea a lui Riga Crypto. nu ucid ) pentru a accentua opozi ia intre cele 2 tipuri de cunoa tere i pentru a condamna indirect efectul de anulare a misterului cosmic la nivelul cunoa terii empirice. st panit de un ideal inalt. de i ini ial este publicat in revista Glasul Bucovinei . Observam ca unii termeni capata semnificatii neobisnuite. iar sintaxa frazei poate fi rupta (elemente moderniste). celebr .

morminte ) reprezint manifest ri ale tainelor in Univers. opozi ie accentuat prin compara ia ampl cu luna. taina nop ii . Astfel.selectare. flori. sim indu-se un fragment dintr-un mister ce se autoregenereaz continuu. respectiv iubirea: la baza demersului cognitiv al artistului st afectul. Arghezi cultiv estetica uratului. idee pe care o preia de Charles Baudelaire.opera trebuie s fie un act de trud . Art poetic .Ilustreaza conceptual operational arta poetica. care exprim principiile estetice ale autorului ei. omul poate restabili coresponden e intre Univers i sine. care apare surprins din mai multe unghiuri: .i voi l sa drept bunuri dup moarte/ Decat un nume adunat pe-o carte . ci un simbol care poten eaz misterul. Cartea apare ca expresie a progresului omenirii de la munca fizic la munca intelectual : Ca s schimb m acum intaia oar / Sapa-n condei i brazda-n c limar . olfactive. pline/ De osemintele v rsate-n mine In partea a doua a poeziei poetul exprim ideile esen iale ale sale. Poezia este structurat in dou p r i: Prima parte are un caracter are un caracter adresativ (primele 12 versuri). Poetul este un Mesia care i i asum rolul de a scrie o carte. 1927. cunoa tere sau moarte. despre modul in care trebuie scris aceasta. Prin iubire. motiv literar ce nu mai reprezint astrul tutelar. poetul devine el insu i o form de manifersatre a tainei. partea criptic a exisentului. concep ia acestuia despre menirea poetului. apartinand unui autor canonic. un poem programatic ap rut in primul volum de poezii argheziene Cuvinte potrivite. protector al cuplului din poezia romantic . buze. c ci ii permite integrrea fiin ei individuale in Totul cosmic. despre func iile literaturii. s valorifice limbajul poporului care presupune originalitate.crez literar.cartea este un hrisov.cartea apare ca treapt ce realizeaz leg tura dintre genera iile trecute i cele viitoare: Cartea mea-i.poetul trebuie s transfigureze realitatea. fiule. In cea de-a doua secven este dezvoltat opozi ia dintre cunoa terea de tip luciferic/poetic i cea de tip paradisiac/ tiin ific . este asem nat cu Biblia pentru c ea con ine mo tenirea spiritual a genera iilor: A eaz-o cu credin c p tai/ Ea e hrisovul vostru cel dintai -cartea este un document social care exprim suferin a poporului: Ea e hrisovul vostru cel dintai/ Al robilor cu saricile. o treapt . tactile. lumea cuvantului (buze). sfant mister . Ultima secven cuprinde motiva ia cunoa terii de tip luciferic. c ci eul liric refuz claritatea regimului diurn in favoarea regimului nocturn. Cuvantul central este cel de carte. plasticitate. prin referire la o creatie lirica studiata. spiritual (ochi). El are misiunea de a valorifica acele cuvinte considerate pan atunci nonpoetice: .( ochi. . Titlul semnific intreaga oper a unui artist care este l sat ca mo tenire spiritual genera iilor viitoare. Eul liric sintetizeaz toate cantecele care exist virtual in fiecare din noi. Eul liric dialogheaz cu un lector imaginar incercand s -l con tientizeze pe acesta de insemn tatea operei artistice. Testament. lumea mor ii (morminte).cartea este privit ca un document scris ce salveaz de uitare numele artistului: Nu. oper literar . 71. adancimi de intuneric . trimi and la totalitatea experien elor de luare in posesie a realit ii: vizuale. dar i la telluric (flori). naturale e. intunecata zare . de munc : i fr mantate mii de s pt mani/ Le-am pref cut in versuri i icoane . de Tudor Arghezi Este o art poetic . imbinare pentru a ajunge la un vers care s exprime valori morale. la iubire. Metafora cuvinte potrivite are mai multe conota ii in text: . O serie de motive se reg sesc in campul semantic al ideii de tain : vraja nep trunsului ascuns . la fragilitatea existen ei.

cunoa tere. Slov de foc reprezint inspira ia. Ilustreaza conceptul operational traditionalism. Titlul este o metafor revelatorie care semnific ideea cunoa terii luciferice. intunericul.F cu-i din zdren e muguri i coroane . Elementele realului devin poart c tre lumea de dincolo de ele. Elementele de recuren in poezie sunt: misterul i motivul luminii. efemeritatea. Pastelul la Ion Pillat este doar un pretext pentru medita ia poetului asupra efemerit ii existen ei umane. care sunt supuse aceleia i legi universale a trecerii implacabile a timpului.. se intrege te cu versurile finale : Eu nu strivesc corola de minuni a lumii / [. Identific m dou metafore. din care face parte i textul Aci sosi pe vremuri. Pe Arge in sus. iar iubirea o cale de cunoa tere a misterelor lumii prin tr irea nemijlocit a formelor concrete...poetul are i un rol social. Metaforele enumerate surprind temele majore ale crea iei poetice. Poezia este a ezat in fruntea primului s u volum. 2 Tematica este una tradi ional . Tema poeziei o reprezint atitudinea poetic in fa a marilor taine ale Universului: cunoa terea lumii in planul crea iei poetice este posibil numai prin iubire. slov f urit munca. eternitatea. Principalul s u volum de poezii este cel din 1923. buze sunt receptacole ale senzualit ii. Veninul strans l-am preschimbat in miere . iar sensul s u.] / c ci eu iubesc / i flori i ochi i buze i morminte . ca prin vers. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelic . dar cu o func ie schimbat fa de romantism. poezia respect canoanele clasice. f cand leg tura intre timpul prezent (obiectiv) i timpul amintirii (subiectiv). psihologic . deschidere a sufletului c tre lume. Poemele luminii (1919). al lunii. Poezia este un act de crea ie. Aci sosi pe vremuri. fiind organizat in 19 distihuri i un . iubirea. cu eul liric. al trudei: Slov de foc i slov f urit / Imp recheate-n carte se m rit . poetul ne introduce intr-o atmosfer trecut . frumuse ea via ii. al turi de Testament de Tudor Arghezi i Joc secund de Ion Barbu. intimitatea. Arghezi recunoa te c opera artistic nu este doar produsul inspira iei divine ci i al eforturilor. afectivitatea./Am pus-o cand s -mbie. care implic principiul contrar. imbog it prin seria de antiteze i prin lan ul metaforic. Aceast lume radiaz din sensurile lucrurilor sau din rela iile lor cu lumea. Poezia inseamn intuirea in particular a universalului. adic in fruntea operei. 4 Scriitorul continu tradi ia lui Vasile Alecsandri prin practicarea unui pastel evoluat. rostirea poetic . motivul luminii. 5 La nivel prozodic.. 73. ochi trimit la viziune. apartinand modernismului. . imaginate ca petalele unei corole uria e care ad poate te misterul lumii: flori semnific fragilitatea. Spa iul i timpul nu sunt precizate cu exactitate. cat i s le aline durerea: Am luat ocara. Pronumele personal eu este a ezat orgolios in fruntea primei poezii din primul volum. morminte justific tema mor ii. 3 Titlul con ine un adverb de loc (aci) i o locu iune adverbial de timp (pe vremuri). pot sugera sensibilitatea. el trebuie s exprime atat suferin a confra ilor s i. Plasarea sa ini ial poate corespunde influen elor expresioniste (exacerbarea eului) din volumele de tinere e Titlul este reluat in incipitul poeziei. Poezia vorbe te despre dou pove ti de iubire. prospe imea. 72. prin referire la un text liric studiat.Ilustreaza conceptele operationale tema si motiv literar. cea a trecerii ireversibile a timpului fugit irreparabile tempus i cealalt este fortuna labilis (soart schimb toare). de Ion Pillat 1 Este un scriitor apar inand perioadei tradi ionalismului interbelic. Adverbul de loc apare intr-o form popular . cand s -njure . Versifica ia este tradi ional prin cultivarea unei rime pereche i modern prin ritmul neregulat. In sprijinul acesteia mai apar idei precum cunoa terea poetic i cea ra ional .

Unele epitete ca amara . 6 cultivarea universului rural: berlin . Structura: are structura unei poezii clasice. Poetul contempla nasterea iubirii din mineral: Dintr-un bolovan coboara / Pasul tau de domnisoara . versurile sunt grupate in 5 catrene. venit dinafara poetului. versurile sunt grupate in 5 catrene . Deci iubirea este un dor al naturii. planului existentei si planului cunoasterii . in egala masura . apar inand lui Nichita St nescu. poezia se raporteaza la o intreaga traditie lirica pe care si-o asuma ca model. Preotul se imagineaza contempland aparitia iubirii pe sub soarele pitic / Aurit si mozaic .monovers final. 8 Se remarc predilec ia pentru simbol. Leoaica tanara. Masura versurilor este de 8-9 silabe . Aceasta coordonata artistica se caracterizeaza prin intoarcerea autorului la traditia poetica. 74. ritmul este trohaic . ca o energie reordonatoare a lumii. sunetul s u amintind de fragilitatea existen ei umane i de trecerea timpului.este iubirea dar nu mai apare ca in alte poezii (Cantec . In dulcele stil clasic. Comenteaz elementele de limbaj i de expresivitate. din vegetal . Aceasta poezie este considerata o poezie lirica galanta . 7 tonul elegiac (trist). Tema . poetul accentuand efemeritatea acestui sentiment. Structura acestei poezii este clasica . pentru ca provoaca suferinta. Iubirea este denumita apoi semizeu . Determinantul "dulce" implica starea melancolica. ritmul este trohaic. Titlul ilustreaza optiunea autorului pentru atingerea perfectiunii creatoare. o secunda / Eu l-am fost zarit din unda . Ultimul vers al poeziei. reprezentarea abstractiilor a Absolutului . dar este denumita si blestemat . Repetarea acestei metafore de 4 ori la inceputul poeziei sublineaza sentimentul de emotie si uimire. Pentru el iubirea este mai nimic . de Nichita Stanescu A aparut in volumul cu acelasi titlu in 1970 in care Nichita Stanescu parodiaza fara ironie stilul clasic al poeziei traditionale. prin referire la un text liric studiat Poezia face parte din volumul "In dulcele stil clasic" aparut in 1970 si reprezinta trecerea la etapa creatiei de maturitate. 75. pentru ca inalta sufletul omului. iubirea si creatia apartin . Pentru poet . nostalgica. lanuri de secar . Iubirea este un fapt exterior. fie imperecheata sau imbratisata. m sura metric de 13-14 silabe. Iubirea sau fiinta iubita este denumita metaforic pasul tau de domnisoara . trezit de descoperirea sentimentului iubirii. iubirea) ca o forta demiurgica. rima imperecheat . berzele. dintr-un text poetic neomodernist. crinolina. Elementele neomoderniste sunt ambiguitatea planurilor si a limbajului . Ilustreaza conceptul operational neomodernism. clopotul este un motiv sacru. iar rima este usoara . este amara. stilul clasic fiind considerat un astfel de ideal. iar un vers este izolat in finalul poeziei care este o concluzie a ideilor poetice exprimate. dar si durerea provocata de iubire. Tema o constituie arta poetica ce surprinde conceptia autorului despre arta si menirea ei. / dintr-o pasare amara / pasul tau de domnisoara. eu raman . Aceasta concluzie reliefeaza ideea nestatorniciei sentimentelor . Incadrata in estetica neomodernista.fie monorima. iar sufletul se simte impovarat ca de un blestem: blestemat si semizeu / Caci imi este foarte rau . separat de celalalte strofe. dar este doar o trasatura de o clipa. cuprinde o concluzie lapidara formulata in numai 4 cuvinte : Pasul trece. campia. este un sentiment efemer: O secunda. iar un vers este izolat in finalul poeziei care este o concluzie a ideilor poetice exprimate. pala semnifica in egala masura bucuria. dar ii dubleaza semnificatia. ci ca un sentiment conferential si efemer. poezia avand simultan doua chei de lectura : poezie erotica si arta poetica . din natura intreaga: Dintr-o inserare-n seara / Pasul tau de domnisoara. rima este usoara fie monorima fie imperecheata sau imbratisata . Masura versurilor este de opt noua silabe.

sugerat de sentimental de iubire . este Eugen Lovinescu. a sugestiei si a sinesteziilor. care deschide si da titlul volumului de debut al lui Bacovia. Eul liric pledeaza pentru potentarea misterelor universului. Astfel. careia i se opune lumina mea . avand profunde accente lirice. aflat in ferma opozitie fata de traditionalism. moartea. el se detaseaza cu fermitate de lumina altora . Textul acestei poezii a mai fost interpretat nu ca o poveste de iubire. care isi exprima in mod direct conceptiile. caracterizat prin negarea traditiei si prin impunerea unor principii de creatie innoitoare. Poezia este formata din doua catrene. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii . care se remarca prin capacitatea de a sintetiza intr-o opera literara relativ restransa. este tipul de discurs liric prin excelenta personal. fara perspective de implinire ( dormea intors amorul meu de plumb . Simbolismul este un curent literar aparut in Franta in ultimele decenii ale secolului al XIXlea. prin referire la doua poezii studiate. deprimare. de unde reiese conceptual de cunoastere . 76. cat si in cea modernista.Ilustreaza conceptual operational lirism subiectiv. care sugereaza cele doua planuri ale existentei: unul exterior. avand meritul de a reface sensibilitatea poeziei prin cultivarea simbolului. pentru a nu strica echilibrul perfect al acestuia. Modernismul este un curent literar aparut in secolul al XX-lea. pe care nu doreste sa le lamureasca. el a creat un univers poetic dominat de culori cenusii. Lucian Blaga este singurul poet-filosof din literature noastra. provocand nevroza. Un reprezentant important al acestui curent este Lucian Blaga. ca reactie impotriva poeziei retorice a romanticilor si a impersonalitatii reci a parnasienilor. rece. dimpotriva. simbolismului. si unul interior. inadaptarea. rasfrangandu-si ideile filosofice si asupra creatiei poetice. publicat in anul 1916. Cel mai de seama reprezentant al simbolismului romanesc este George Bacovia. ci. Ideea poetica a creatiei Eu nu strivesc corola de minuni a lumii exprima atitudinea poetului-filosof de a proteja misterele lumii. Astfel. prin intermediul revistei si a cenaclului Sburatorul . ci si ca o adevarata arta poetica avand ca tema raportul dintre artist si poezie. prin pronumele si verbele la persoana I. disperare. poezia citata este o meditatie filosofica. a lui Lucian Blaga. modernismului si neomodernismului. Poezia Plumb . majoritatae temelor si a modalitatilor de expresie ale acestui curent. o confesiune elegiaca pe tema cunosterii. inspiratie. rostit cel mai adesea la pesoana I. asezata in deschiderea volumului de debut. care insa nu este inaltator. Este vorba de prezentarea starii de extaz produsa poetului in clipa revelatiei absolutului. sentimentele. boala. apartinand romantismului. prin definitie. coroane de plumb . Acest tip de lirism se poate regasi atat in poezia simbolista . Fiind o fire bolnavicioasa si un spirit introverti si taciturn. se refera la lirica eului . Lirismul subiectiv. izvorata la el din iubire. cavou . Poemele luminii (1919) reflecta lirismul subiectiv si anticipeaza sistemul filosofic realizat de marele scriitor. deopotriva prin opera poetica si cea filosofica . care sugereaza solitudinea. sugerat de cuvinte ce apartin campului semantic al elementelor funerare: sicriele de plumb . prin iubire: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ [ ] caci eu iubesc / si flori. si-a atarnau aripele de plumb ). are ca tema conditia de damnat a poetului intr-o societate supeficilala si meschina. Plumb de George Bacovia. Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii . Acesta se identifica in poezie cu prezenta eului liric. care. Teoreticianul modernismului romanesc. a promovat ideile moderne ale timpului sau.erotice care sunt inevitabile dar efemere. trairile. incapabila sa perceapa si sa aprecieze adevarata arta. si ochi si buze si morminte . de muzicalitate funebra.

este o cantare ini iatic . Cele dou personaje apar in unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal. con tient . Barbu vorbe te i sub masca laponei Enigel i sub cea a lui Riga Cryptoi. Setea dup soare a laponei Enigel nu este altceva decat setea dup ideal a omului. ordine. o jum tate apolinic i una dionisiac . Riga Crypto i lapona Enigel. dintre care: pronumele personal de persoana I singular eu . Soarele simbolizeaz via a ra ional . Balada este o demonstra ie a ideii c ra iunea triumf in final asupra ira ionalului. Cele dou personaje apar in unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal. Are menirea de a incifra o experien . lipsa echilibrului.luciferica. cat si imbogatesc . calm. este o cantare ini iatic . Cele dou personaje pot reprezenta dualitatea uman . prezentand elemente ale acesteia: un fir epic. echilibru. care se regaseste atat in titlu. Povestea de dragoste neimplinit a celor dou personaje este inserat in cadrul pove tii de iubire implinite. a personajelor. Menestrelul (trubadurul) este rugat s cante o poveste de iubire. Povestea de dragoste neimplinit a celor dou personaje este inserat in cadrul pove tii de iubire implinite. Poezia este o demonstra ie a ideii c nu este posibil nuntirea unor lumi diferite i cu aspira ii variate. Tehnica folosit de poet este cea a povestirii in ram sau a povestirii in povestire. de Ion Barbu Poezia este o balad cult . Apolinicul inseamn tendin a spre ra iune. Balada mai este numit i cantec b tranesc de nunt . Balada mai este numit i cantec b tranesc de nunt . repetat de patru ori. Riga Crypto i lapona Enigel. prin referire la o poezie studiata. Poetul i i alege personajele apar inand unor regnuri diferite pentru a sugera imposibilitatea dragostei lor i totodat antiteza dintre cele dou lumi. Poezia este o demonstra ie a ideii c nu este posibil nuntirea unor lumi diferite i cu aspira ii variate. Primele dou catrene reprezint rama. tr irile extatice. a personajelor. prezentand elemente ale acesteia: un fir epic. Menestrelul (trubadurul) este rugat s cante o poveste de iubire. obscuritatea din om. in cazul poeziei de mai sus. Are menirea de a incifra o experien . prezen a dialogului. poetica. Ilustreaza conceptual operational lirism obiectiv. celebr . verbele la persoana I singular. 78. cat si in textul poetic. . Dionisiacul reprezint spiritul misterios. ci prin intermediul unor m ti str ine. Spunerea cantecului presupune un anumit ritual. un spa iu izolat. Ilustreaza conceptul operational poezie epica. celebr . prin referire la un text literar studiat. Primele dou catrene reprezint rama. prezen a dialogului.i exprim in mod direct sentimentele. Poezia se inscrie in lirismul obiectiv = un discurs liric prin care poetul i i exprim sentimentele prin intermediul unor m ti sau al unor personaje lirice (lirismul m tilor poetul nu. nu ucid . de Ion Barbu Poezia este o balad cult . Spunerea cantecului presupune un anumit ritual. st panit de un ideal inalt. iar lapona Enigel regnului uman. nu strivesc . care adancesc si amplifica idea de cunostere luciferica. armonie. Sunt dou pove ti de iubire. iubesc . a caror forma negativa sugereaza respingerea ferma a atitudinii de lamurire a misterelor lumii. Marcile eului liric sunt numeroase. Sunt dou pove ti de iubire. Poetul i i alege personajele apar inand unor regnuri diferite pentru a sugera imposibilitatea dragostei lor i totodat antiteza dintre cele dou lumi. Apolinicul i dionisiacul sunt dou categorii estetice prezente in cultura omenirii. desc tu area instinctelor. iar lapona Enigel regnului uman. Umbra simbolizeaz instinctul. 77. sugereaza distantarea clara de cei care ar putea ameninta tainele lumii ( sugruma ). Termenii vin de la zeii Apollo i Dionis. un spa iu izolat. Tehnica folosit de poet este cea a povestirii in ram sau a povestirii in povestire. eroii sunt voci ale poetului).

80. O scrisoare pierdut . diferite gre eli de exprimare care produc rasul. postmodernismul prive te modul in care autoritatea unor entit i ideale. eroic . Personajul principal este Manoil. conflict derizoriu (nesemnificativ). de caracter. Autori: Aristofan. nu inofensive: Curat constitu ional . Tipuri: comedia de situa ii. Piesa se incheie intr-o not comic . deznod mant vesel. Prefer s pun in centrul ei problemele esen iale i nu cele care te exprim pe tine (obiectivitate. Exemplific tr s turile speciei dramatice comedia. Alecsandri. la coinciden (Dandanache utilizeaz acela i instrument de antaj ca acela la care recurge Ca avencu). in care se identifica un amalgam de intamplari romantice intr-o epoca prepasoptista. in final. sec. care mai inainte au fost in conflict. In acest sens. Textul este structurat pe mai multe niveluri.Poezia lui Barbu tinde spre esen e. ap rut in Antichitate. de salon. Exist diferite situa ii comice. ea se transform intr-o important surs a comicului. raportate mereu la prezent. consumerism. impersonalizare). Caragiale folose te procedee specifice teatrului clasic. Conflictul este produs de pierderea scrisorii trimise de Tip tescu lui Zoe. Caragiale Comedia specie a genului dramatic. Zoe femeia adulterin . Postmodernismul este o mi care artistic . o filosofie sau o condi ie existen ial . Tipurile de personaje reflect anumite defecte de caracter sau vicii. V. la quiproquo (inlocuirea lui Ca avencu. Poemul "Levantul". Ca avencu demagogul etc. moravuri intr-un mod care starne te rasul. ref and pacea. Dac modernismul se recomand drept apoteoz a c ut rii unei estetici de c tre Iluminism.Hr. avand un final fericit..Caragiale. prin vorbele lui Pristanda. 4. contribuind la men inerea tensiunii dramatice. Prin dispari iile repetate i eforturile personajelor de a o recupera. generand i intre inand intriga. Poezia se vrea a fi un mod impersonal al Lirei. este sl bit ulterior prin procesul de fragmentare. acum se impac . stil parodic. -obiectiv i muzical 79. personajul este confruntat cu false probleme. care prezint personaje. . intampl ri.L. Observarea discrepan ei intre aparen i esen produce efecte comice. Pristanda poli aiul slugarnic. avand defecte morale care sunt satirizate. 3. care trece din man in man . 2. este mediocru.L. Moda retrospectivei tematice si stilistice practicata de postmodernisti scoate la iveala specii si genuri literare uitate. conflict intre aparen i esen . Ilustreaza conceptul operational postmodernism. i deconstruc ie. ca etic dar i ca epistemologie a autorit ii ra ionale. 5. iar personajele. prin referire la un text liric studiat. ap rut dup Modernism sau ca o reac ie la acesta. este o epopee in douasprezece canturi. Scrisoarea este un adev rat personaj. uneori numite metanara iuni. Personajele vor s par altceva decat sunt. 6. 6 i. de I. f cand apel la incurc tur (determinat de pierderea banului). personajele transgresand planurile temporale pana in camera de creatie a autorului. o adevarata replica la "Tiganiada" lui Ion Budai-Deleanu. Nae Ca avencu este pus ca s conduc manifesta ia in cinstea lui Agami Dandanache. Trahanache so ul incornorat. care este luat prizonier de piratul Iaurta Chiorul in timp ce calatorea de la Corfu la Zante. Caracteristici: 1. Shakespeare. de intrig . unele delimitabile. prin referire la o oper literar studiat . altele interferente. starne te rasul. de moravuri. grotesc . cu Agami Dandanache). I.

sarcasmul. El aflase c Nae Ca avencu este in posesia unui document important care va face posibil alegerea acestuia in Camera Deputa ilor. de limbaj. PUNCTUL CULMINANT s-a declan at atunci cand de la . DEZNOD MANTUL este declan at de situa iile comice care au ap rut.Expune subiectul unei comedii studiate.ticuri verbale: . Noul candidat. Zaharia Trahanache r spunde la antaj cu antaj deoarece descoper o poli falsificat de Ca avencu prin care acesta i i insu ea ilegal bani de la o funda ie. dar nu le iart acele defecte care le face ridicole. . de I. deoarece a ajuns pe list antajand un politician important tot cu o scrisoare de amor. pe care a g sit-o intampl tor. renumera ie.centru a venit o dispozi ie prin care se cerea s fie trecut pe lista candida ilor un oarecare Agamemnon Dandanache. dar lipse te cu des var ire. plebicist (familie.scrisorica de amor furat de la Cet eanul turmentat care o g sise pe strad . remunera ie. Ac iunea se petrece in capitala unui jude de munte la sfar itul secolului XIX-lea. Ca avencu a reu it s ob in promisiunea Zoei Trahanache pentru a candida la func ia de deputat deoarece aceasta se temea c va fi compromis moral in societate.R cnetul Carpa ilor. Subiectul comediei este realizat pe baza comicului de situa ie in care sunt puse personajele. DESF URAREA AC IUNII este declan at de Ca avencu care amenin c va publica scrisoarea in ziarul s u. ori s se revizuiasc .Caragiale i i iube te personajele.. Tipuri de comic : de situa ie. grotescul. 81.. intre scop i mijloace.. ins promite c o va inapoia dac va fi ales deputat. cu orice pre . intre adev r i minciun .. A.De aceea. tefan Tip tescu. . adresant..Dandanache nu inapoiaz scrisoarea pentru c . Farfuridi i Branzovenescu. dup ce a ordonat perchezi ionarea i arestarea lui Ca avencu. . O scrisoare pierdut . de caracter. plebiscit).. primesc ! dar s nu se schimbe nimica.vrea s ob in .contradic ia in termeni: Dup lupte seculare care au durat aproape 30 de ani. Comicul de limbaj este provocat de: . mai ales neologismele.la centru o anonim pe care prefectul a reu it s o opreasc la timp.Il prezint pe Ghi Pristanda. a incercat s -i ofere diferite func ii in stat.Autorul folose te ca moduri de expunere predominante dialogul i monologul..L.inc lcarea regulilor gramaticale i a logicii . ce desemneaz un fenomen care starne te rasul i care nu pericliteaz existen a celor implica i. se tem de tr dare i au trimis. avocat din opozi ie i directorul ziarului . so ia lui Zaharia Trahanache. e sublim . din lips de instruc ie: famelie. prin referire la o comedie studiat . Dandanache. EXPOZI IUNEA.prezen a numeroaselor gre eli de vocabular. eful filialei partidului din acel jude . Ilustreaz comicul (de caracter.A.nonsensul: . candidatura de deputat. s-a dovedit a fi mai tic los decat Ca avencu. .mai trebuie -alt dat 82. dar acesta a refuzat.. poli aiul ora ului care ii raporteaz lui tefan Tip tescu.conturate prin comicul de caracter i comicul de limbaj. Caragiale Comicul categorie estetic . Comicul provine dintr-o neconcordan intre aparen i esen .In cele din urm . prefectul jude ului c i-a indeplinit misiunea pe care o avusese. el il antajeaz pe prefect cu . andrisant. doi membri ai partidului. INTRIGA comediei este declan at de g sirea acestui document misterios scrisoarea de amor a prefectului c tre Zoe. de nume. de situa ie sau de limbaj). satira.. Cuvintele sunt deformate. Nae Ca avencu.asocia ii incompatibile: Industria roman e admirabil . ironia. Forme ale comicului : umorul.

conflictul este puternic. . protagonistul este un caracter complex. secatuire sufleteasca). in Fran a i in Germania. 16-17). Ba.evolu ia invers (Ca avencu). rela ii spa iotemporale). absurd al jertfei care i se cere: Jertfa aceasta de neinchipuit . . intrig .cine o cere? Din lumina Dumnezeu nu poate s-o ceara fiindca e jertfa de sange. Astfel moartea mesterului nu este un accident ca in balada populara ci este o moarte voluntara. Caracteristici: a. dragoste de viata. Astfel mesterii se revolta impotriva lui Manole si vor sa abandoneze constructia.orice scen in care apar efecte comice. Dintre toate sotiile Mira este aceea care apare pentru a impiedica un omor care i se pare impotriva firii. Blaga multiplica conflictul realizand o adevarata serie conflictuala. constient de caracterul irational. Comicul de situa ie rezult din fapte neprev zute i din prezen a unor grupuri insolite: . prin starile sufletesti atat de contradictorii prin care trece (consternare. . El face din Manole un personaj tragic. Mesterul Manole. Blaga depaseste schema mitica prin gandire filozofica si tehnica expresionista. Femeia este eterna prin destinul ei de a da viata. i de natur psihologic . prin referire la o oper literar studiat . Mesterul trebuie sa aleaga intre pasiunea pentru creatie si iubire. c. Analizeaz construc ia subiectului (conflict dramatic. o ideologie. amestec de tragic i comic. Personajul este complex prin framantarile sale dramatice. atitudini i sentimente contrare. frenezie creatoare. Blaga reface structural semnificatiile baladei populare incat se poate vorbi de o asimilare totala a mitului.incurc tura (pierderea scrisorii).quiproquo-ul (inlocuirea lui Ca avencu prin Dandanache). . Conflictul interior. din adancimi puterile necurate nu pot s-o ceara fiindca jertfa e impotriva lor . . Astfel biserica este simbolul creatiei care invinge timpul. scen . imbinand tr s turi pozitive i negative. cu precursori in Anglia epocii elisabetane (sec. Ilustreaz conceptul opera ional de dram . optiunea intre pasiune si iubire este amplificat de conflicte secundare. aceea de a alege intre pasiunea devastatoare pentru creatie si iubire.Ghi Pristanda: curat murdar. Conflictul dramatic infruntarea dintre dou sau mai multe personaje dintr-o pies de teatru. . Numai prin disparitia creatorului se poate impune o opera de arta. a nasterii.. El a prelucrat un mit de intensa circulatie: mitul creatorului. 83.Branzovenescu. b. Blaga foloseste metafora femeie-biserica care trimite la vocatia creatiei. cu iubirea si cu sine insusi. Pornind de la elementele mitului popular. Este necesara deci o asimilare totala in creatie si mesterul este constient de acest lucru. Asemenea lui Eminescu. curat constitu ional. banuiesc ca mesterul si-ar fi anuntat sotia despre juramantul facut. bucurie. cu pasiunea pentru creatie.Trahanache: ave i pu intic r bdare. de Lucian Blaga Drama = specie a genului dramatic care apare in a doua jum tate a secolului al XVIII-lea. durere. speranta. prin intrebarile pe care si le pune. cu Divinitatea. datorat unor interese. .cuplul Farfuridi. deznod mantul este mai apropiat de realitate decat in tragedie sau comedie.triunghiul conjugal: Zoe-Tip tescu-Trahanache. mai mult. Creatia presupune insa nu numai sacrificarea celuilalt (Mira) ci si sacrificiul de sine. Astfel personajul este in conflict cu porunca oficiala. intre for e adesea egale. Dramatismul personajului rezulta din plasarea lui sub semnul unei serii conflictuale si a interogatiei absolute. Blaga a publicat aceasta piesa in 1927. Blaga isi pune personajul intr-o dilema tragica. Blaga realizeaza o drama moderna pe tema conditiei creatorului de arta. intr-un text dramatic studiat. o dogma. d. 84.

o moarte necesar . s credem. Manole refuza ideea. 26 interior: intre ra iune i sentiment. de asemenea. 85. acolo unde balada rezolv aparent simplu . In terminologia teatral . Acum conflictul e clar i definitiv instalat. Comenteaz dou modalit i specifice de caracterizare a personajului dramatic. al dragostei. ceea ce va adanci conflictul dramatic. . din care Manole in elege c sfatul stare ului Bogumil nu e lipsit de talc. ceea ce denot o gandire plat i o anumit iner ie a personajului. pentru ca Gaman intruchipeaza si un personaj in actiune.Dandanache e peltic. la care contribuie i G man in visurile sale. prin referire la un text literar studiat. me terul e anulat ca om. Bogumil semnifica doctrina religioasa cu originea in Asia Mica. toate intruchipate de Mira. O scrisoare pierdut . cum am fi tenta i. cunoscuta sub numele de bogomilism.Zaharia Trahanache are ticuri verbale.care dezleaga enigma nerealizarii prin jertfa de om. intriga desemneaz complica iile ap rute pe tot parcursul desf ur rii ac iunii. Manole este obligat de jocul sor ii s aleag intre biseric . dupa numele calugarului bulgar Ieremia Bogomil. precum ave i pu intic r bdare . pe de o parte. f r indoial .L. Conflictul piesei lui Blaga e tragic pentru c e f r ie ire.. Gaman asista in somn la manifestarile spiritelor negative. Constat m deci un echilibru perfect al for elor conflictului. de I. ca in balad . so ia lui Manole.exterior: intre dou personaje.Conflictul poate fi: . prin motivul jertfei. in conceptia lui Blaga. de a sacrifica un om. . cu necesitatea. in O scrisoare pierdut . Blaga va insista asupra acestor fr mant ri interioare. f cand din personajul s u un erou de tragedie antic .i Mira simbol al vie ii. a adar. dar in acela i timp i i d seama i de puternica dragoste ce-i leag pe cei doi so i.prin nume. Caragiale La Caragiale. reprezentat de Satana. Neastamparul demonic care-l stapaneste pe Manole pentru a realiza un lacas de preamarire pentru divinitate este infruntat de Bogumil . aflat in lupt cu propriul s u destin. care pentru Manole e ira ional . si al raului. Mira cunoa te fr mantarea interioar a so ului s u i a in eles sfatul stare ului Bogumil. ci pe propria-i so ie. F r una din ele. Intriga elementul care declan eaz ac iunea intr-un text dramatic. reprezinta fortele magice. Ie irea din conflict nu poate avea loc decat prin moartea eroului. Doctrina concepe puterile supranaturale ca expresie a doua principii universale: al binelui. i nu pe oricine. izvorat din infruntarea lucidit ii me terului care construie te inc multe altare. toate indirecte: 1. pe de alta. Intriga se contureaza inca din primul act. anuntat de staretul Bogumil si de Gaman. al purit ii omene ti: biserica i Mira sunt cele dou "jum t i" ale personalit ii eroului.mai mult prin sugestie . Intreaga desf urare a ac iunii relev condi ia tragic a creatorului de valori durabile. pentru frumuse ea i puritatea ei. el e de natur interioar . Magicul explica faptul ca zidurile se surpa pentru ca nu sunt contracarate de o alta forta. poate. reprezentat de Dumnezeu. intre datorie i pasiune. i de aici caracterul tragic al acestuia. Gaman este. un personaj ce simbolizeaza mentalitatea primitivului care. defect de vorbire care nu se potrive te cu statutul lui social: Asa e. Prin limbaj: . sau o moarte accidental . devoranta pasiune pentru construc ie. intre un personaj i destin.prin limbaj 2.un conflict starnit de clarificarea in vis a cauzei pr bu irii zidurilor. intalnim frecvent ca modalit i de caracterizare preferate de autor urm toarele procedee fundamentale. Elementele conflictului sunt.simbol al Voca iei creatoare . intensa dragoste pentru via . Intre cei doi so i are loc un schimb de replici. iar nu o sinucidere. Conflictul dramei incepe in momentul in care intr in scen Mira..

Prin nume: . In scen . Drama de Idei ACT VENETIAN. care ii m rturisise lui . a a cum am ilustrat mai sus. timbrul vocii). Pietro se intoarce la Alta. Personajele camilpetresciene se consum in confrunt ri in care i i expun mentalita ile. Ticul s u verbal produce asocia ii comice: curat murdar. a a cum sunt cele din Actul al IIlea. moda sigisbeiului care inso e te doamnele din inalta societate la evenimentele sociale sunt numai cateva aspecte ce recompun atmosfera epocii. Subiectul dramatic este construit gradat. Vene ia degradat de la sfar itul secolului al XVIII-lea. in pasaje autoreflexive. mai ales regionalismele.Zaharia Trahanache numele lui sugereaz zahariseala i capacitatea de a se modela u or. ce simte c adversarul de azi poate fi prefectul de maine. Titlul puncteaz astfel scena ac iunilor. amestecul clientelei politice a vremii. de Camil Petrescu. legea pl cerii. conduc torul fregatei Vellocitta. schema dramei constand in succesiunea revela iilor din con tiin a personajelor. Tr dat de ceilal i c pitani i inlocuit de Elmo. discutand depre trecutul lor comun de sclavi i pira i i despre treptele sociale urcate de Gralla pan la statutul actual. evenimentele evolueaz cronologic. altele l muresc rela iile dintre cei trei componen i ai triunghiului erotic.Farfurdi i Branzovenescu numele lor au rezonan e culinare i sunt derivate cu sufixe onomastice grece ti i romane ti. Intriga coincide cu venirea lui Marcello Mariani. ceea ce anticip evolu ia rela iei Alta-Pietro. Ins intriga nu are aceea i densitate de fapte ca in teatrul clasic.puicusorule. astfel c mi carea scenic trece in plan secundar. textul. in ultimii ani de dinaintea c derii ei ca republic . unde conflictul se rezolva printr-o solu ie de compromis. c-am intors-o cu politica? . autorul preferand un astfel de fundal pentru a accentua antiteza dintre spiritul incapabil de compromisuri al protagonistului i imoralitatea societ ii in care tr ie te. Centrul artelor de odinioar a devenit aici un loc al lipsei de scrupule. in rememor ri. dinamica lor interioar . in timp ce Alta i Cellino se intalnesc intr-un chio c pe mare. dup ordinele superiorilor: Trahanaua e o coc moale. Unele au rol de mise en abime. iar neologismele le deformeaz . demagogia celor ce pretind c le pas de soarta republicii. Pristanda numele personajului este luat de la un joc moldovenesc in care se bate pasul intr-o parte i-n alta f r s se porneasc niciunde. Indicii spa io-temporali vizeaz crearea unui cronotop. ar tand iretenia lui. curat constitu ional. al moravurilor reprobabile. in care afl m despre iubirea dintre Alta i Cellino. Subiectul dramatic se desf oar pe parcursul a trei acte. famelie. elementele de comunicare paraverbal (intona ia. pe fundalul a dou tablouri. teroarea Inchizi iei. este sugerat prin numele de Ca avencu.Expunde subiectul unei drame studiate. principala sa caracteristic . autorul preferand. . dar exist secven e narative ce reconstruiesc trecutul personajelor. cum este secven a in care Nicola relateaz cum i-a ucis so ia adulterin cu 17 lovituri de cu it. 86.i incultura i lipsa de instruc ie: bampir. care se bucura de acelea i avantaje constitu ionale. chemat de Gralla pentru a-i prezenta stadiul preg tirilor pentru lupta de a doua zi. dintre limbajele scenice.Nae Ca avencu demagogia personajului. mimica personajelor. Desf urarea ac iunii vizeaz nu numai confruntarea celor doi. renumera ie. catrindal . faptul ca situa ia final nu se suprapune celei ini iale. ci i plecarea la lupta a lui Pietro. ce men ine tensiunea scenic i are drept consecin evolu ia protagoni tilor. . curat condei. Nicola i Alta in locuin a conduc torului flotei. al superficialit ii: preocuparea pentru vestimenta ie i pentru cosmetizare (este moda perucilor i a tenurilor pudrate). Expozi iunea ii prezint pe Pietro Gralla. nume ce trimite la ca persoan care vorbe te mult. tr dandu. gestica. ca in comedie.Pristanda folose te frecvent termeni populari.

popor. lingusitor. apparent calm si echilibrat . inflexibil. iar Cellino in elege c superficialitatea nu se confund cu esen a. supus. fierbere interioara . 87 . forme ale dramaturgiei in teatrul modern). Deviza sa este scopul scuza mijloacele. In final. nu poarta peruca epocii .Cellino intensitatea sentimentelor ei de dragoste. in stare de orice pentru a-si atinge scopul. Discursurile sale pun in evidenta demagogia. Este directorul ziarului Racnetul Carpatilor. Dupa ce pierde scrisoarea devine umil. candidatul grupului. agresiv. lipsa de logica. in stare de orice pentru a-si atinge scopul. ACT VENETIAN. impulsivitatea .i reg si echilibrul interior. nas puternic . sa influenteze ascultatorii. lingusitor. corupt. a spus nemuritorul Gambetta . Indirecte: . Catavencu este un actor desavarsit: cand se urca la tribuna. Este tipul politicianului demagog. El este mereu pregatit sa schimbe masca. popor. inalt . Deviza sa este scopul scuza mijloacele. Gralla pleac pe mare. Catavencu stie sa simuleze orice emotie. El este mereu pregatit sa schimbe masca. ce se afl acum succesiv in raportul de ini iator-ini iat: Pietro are de inv at de la Cellino lec ia adapt rii sociale. tanar inteligent si independent. Este directorul ziarului Racnetul Carpatilor. progres. inflexibil. de Ion Luca Caragiale Nae Catavencu Nae Catavencu este reprezentantul tinerii burghezii locale. dram .Caracterizeaza personajul preferat dintr-o comedie studiata. corupt. Catavencu este un actor desavarsit: cand se urca la tribuna. cu speran a de a. El stie sa se emotioneze. eu m-am inselat ( Pietro Gralla descopera faptul ca propriul sistem de valori este incompatibil cu lumea reala si se hotaraste se isi reierarhizeze propriile valori) . tanar inteligent si independent. orice sentiment. el isi intra in rol. Catavencu nu ezita sa foloseasca santajul. progres. Pentru a castiga lupta politica. supus. a spus nemuritorul Gambetta . sa influenteze ascultatorii. -autocaracterizare vezi reveletia : Nu tu mai inselat . Principala trasatura a lui Catavencu este capacitatea de a se adapta la orice situatie. Notiunile de tara. Dupa ce pierde scrisoarea devine umil. Discursurile sale pun in evidenta demagogia. Modalitati de caracterizare a personajului : Directe: -portretul lui Gralla realizat de autor in didascalii (scena I . act I ) : fizic 40-50 ani . Principala trasatura a lui Catavencu este capacitatea de a se adapta la orice situatie. stapanit de o dorinta profunda de parvenire politica. O scrisoare pierduta. Catavencu nu ezita sa foloseasca santajul. moral sinceritatea . reprezinta pentru el simple lozinci in lupta electorala: 89. sa planga. Atata vreme cat are scrisoarea este orgolios. gura mare . gandeste lucid . orice sentiment. Este tipul politicianului demagog. candidatul grupului.Caracterizeaza un personaj dintr-o drama studiata. El stie sa se emotioneze. stapanit de o dorinta profunda de parvenire politica. incultura. agresiv. de Ion Luca Caragiale Nae Catavencu Nae Catavencu este reprezentantul tinerii burghezii locale. Atata vreme cat are scrisoarea este orgolios. Pentru a castiga lupta politica. iar deznod mantul o inf i eaz ca pe o femeie dispre uit de ambele personaje masculine. de Camil Petrescu Personajul principal al acestei drame este PIETRO GRALLA . reprezinta pentru el simple lozinci in lupta electorala: 88. Caracterizeaz un personaj dintr-un text dramatic studiat (la alegere: comedie. O scrisoare pierduta. sa planga. el isi intra in rol. Notiunile de tara. personaj ce ilustreaza drama intelectualului ce cauta absolutul in iubire (ca si Stefan Gheorghidiu ) si care intra in conflict cu sine si ceilalti . Catavencu stie sa simuleze orice emotie. incultura. lipsa de logica. Gestul Altei de a.i injunghea so ul reprezint punctul culminant.

cavaler al Ordinului de Malta . pe fundalul a dou tablouri. dar si altele secundare (cuplul Farfuridi-Branzovenescu se tem ca nu sunt considerati membri . apre deosebire de comedia lui Caragiale. ce permite individualizarea personajelor. Act vene ian este o oper dramatic prin caracterul fictiv. Intre avocatul Nae Catavencu. ilustrand cu fidelitate complexitatea vie ii reale i avand un conflict puternic. Tensiunea scenic realizat prin confruntarea dialogic . cu un con inut grav. Tema ei este demascarea prostiei umane si a imoralitatii publice si private. 91. prin faptul c este scris pentru a fi pus in scen . Zoe. a c ror ac iune este proiectat in dou tablouri: primul i al treilea au ca fundal palatul in stil renascentist al lui Pietro Gralla. inscriindu--se intre comediile de moravuri si de caracter. astfel c mi carea scenic trece in plan secundar. in teatru. In literatura roman . pe fundalul unei agitate campanii electorale. scen /tablou. O scrisoare pierduta. mimica personajelor. si conceptia lui Cellino . care vede in Alta o monada imediat urmatoare celei divine . perioada interbelic reprezint o etap a diversific rii dramaturgiei sub raport tematic i sub cel al formulelor estetice. prin referire la o oper literar studiat . Actiunea se desfasoara in "capitala unui judet de munte" (numele localitatii nefiind specificat. gestica. singurele in care intervine naratorul. de crearea unei specii inedite: drama de idei . indica ii scenice). orientat p spre exterior. Drama este o specie dramatic in versuri sau in proz .L. intr-o text literar studiat. textul. a a cum am ilustrat mai sus. uit i minimale delimitate de modificarea num rului personajelor prezente pe scen in diversele momente ale firului epic. Numele lui Camil Petrescu se leag . autorul preferand. Act Venetian. care aspira la o cariera politica. sclav) ..pe teme strategice vezi antiteza dintre profesionalismul . antogonismul sau : . a adar. spiritul de initiativa si de sacrificare al lui Pietro Gralla si superficialitatea si lipsa de vointa a lui Cellino (ajuns conducator al fregatei Velocita nu prin merite personale . Un al doilea argument de modernitate il constituie reducerea mi c rii scenice (in defavoarea spectacolului dramatic).Ap rut in anul 1919.Exemplifica formele de manifestare ale dramaturgiei in teatrul modern. care da unitate operei. sigisbeu care prefera cantitatea calitatii si care devine un simbol al decadentei Venetiei 90. al doilea un chio c pe mare. Scriitorul creaza un conflict fundamental (pierderea scrisorii).Caragiale e o comedie si evoca viata publica si de familie de la sfarsitul secolului al XIX-lea. dintre limbajele scenice. in primul rand. din opozitie. elementele de comunicare paraverbal (intona ia. ci pentru ca se tragea dintr-o familie importanta a Venetiei ) . Actele sunt la randul lor divizibile in scene.a) dialogul Pietro Gralla Nicola din prima scena : prezinta drumul parcurs de Pietro Gralla pe treptele scarii sociale pana la statutul de conducator al flotei venetiene (pirat . accentuandu-se confruntarea dintre sistemele axiologice ale celor dou personaje. Tehnica este cea a amplificarii treptate a conflictului. Ins intriga nu are aceea i densitate de fapte ca in teatrul clasic. replic . si grupul fruntas al conducerii locale (Zaharia Trahanache si Stefan Tipatescu) izbucneste un conflict iscat de pierderea unei scrisori de dragoste pe care Tipatescu i-o adresase sotiei lui Trahanache. Subiectul dramatic se desf oar pe parcursul a trei acte. Un prim argument ce ilustreaz caracterul modern al piesei este tematica orientat spre interior: drama intelectualului aflat in c utarea absolutului in dragoste.pe tema dragostei vezi antiteza dintre conceptia absolutista a lui Pietro Gralla . situatia poate fi generalizata). devotamentul . spre refacerea tabloului moravurilor unei epoci. textul este structurat in trei acte. prin revela iile personajelor. de I. timbrul vocii). Ilustreaz elementele de compozi ie a textului dramatic (act. Camil Petrescu. ceea ce implic automat folosirea monologului i a dialogului ca modalit i de expunere predominante i prezen a numeroaselor indica ii scenice. Piesa este remarcabila. prin arta compozitiei. b) confruntarea directa cu Cellino (Marcello Mariani) .

Gralla va deveni un individ care g se te in interior resursele pentru a. 93. Nu tu m-ai in elat. Complicatiile se amplifica din ce in ce mai mult. dovedind lips de con tiin de cet ean. falsitatea. cu Cellino. strategic . pe de alt parte. Replica . ajuns conduc tor al flotei prin propriile merite. care prefer sinuciderea in momentul anul rii idealurilor (Gelu Ruscanu din Jocul ielelor ). antagonist. aceasta il diferen iaz de eroii din alte piese camilpetresciene. Unul dinre cuplurile cu cel mai mare impact in comedia O scrisoare pierdut este cel reprezentat de Zoe i Zaharia Trahanache: ei reprezint ipostaza familiei ce cultiv valori imorale precum adulterul. ceea ce sugereaza apartenenta la o tipologie si poate constitui punctul de plecare in caracterizare. dintr-o comedie studiata. evolutiei inverse si interferentei diverselor serii de personaje aflate in conflict. Interesant este c personajele nu i i pun deloc problema destr m rii cuplului. r mane un inving tor prin puterea de regenerare. O scrisoare pierduta. Conflictul interior al lui Pietro Gralla eviden iaz spiritul hipersensibil. protagonistul. Confruntarea nu are resorturi sociale.Prezinta evolutia dintre doua personaje implicate in conflictul dramatic. fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje. Act subdiviziune autonom a unei piese de teatru. Scen .Caragiale. prin semnificatia gesturilor si a mimicii. pe de o parte. vorbind despre evolu ia cuplului ZahariaZoe. ca urmare a repetitiei. . La polul opus. Pietro apare ca un ambi ios luptator pentru onoarea Vene iei. Astfel. Camil petrescu. statutul social. minciuna. se precizeaza. Act Venetian.Coana Joi ica. asa cum declar la sfar itul piesei. hiperanalitic i problematizant al personajului care are revela ia caracterului utopic. idealist al propriului sistem de valori. (tehnica bulgarelui de zapada) Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene. vorbim de fapt depre triunghiul conjugal Tip tescu-Trahanache. alaturi de numele semnificative. Dialogul se poart pe marginea a dou realit i: cea politic .r spunsul dat de un personaj interlocutorului s u in cadrul unui dialog. ipocrizia. Prin dialog se prezinta evolutia actiunii dramatice. Echilibrul cuplului nu este ins periclitat de adulter. dintr-o drama studiata. In lista cu Persoanele de la inceputul piesei. ci de pericolul de a fi publicat scrisoarea compromi toare de c tre Ca avencu. ci in primul rand un amant al so iei. ci doar pe cea pierderii capitalului de influen .Prezinta evolutia dintre doua personaje implicate in conflictul dramatic. de I. un partener care s il inlocuiasc in edin ele politice prelungite. Indicatiile scenice contureaza indirect personajele. superficialite i iresponsabilitate. 92. militar . fie de modificarea locului sau a timpului ac iunii.i dep i criza. Conflictul dramatic principal are ca surs confruntarea lui Pietro. Stalp al puterii locale. Cellino nu. spirit patriotic preocupat de soarta republicii. tradarea. delimitat fie de plecarea sau de venirea unui personaj. aparitia lui Dandanache). i cea erotic .subdiviziune a unui act dintr-o pies de teatru. care in elege c realitatea infirm concep ia lui absolutist . ocupatia personajelor. dar i i recompenseaz periodic capitanii. de putere politic . nu a participat la nicio lupt i nu a c l torit pe mare decat ca pasager. de credibilitate. se definesc relatiile dintre personaje si se realizeaza caracterizarea directa sau indirecta. ci pune fa in fa dou sisteme axilogice (de valori) complet opuse.marcanti ai partidului lor. delimitat de o ridicare i de o l sare de cortin . eu m-am in elat este fraza ce sintetizeaz principala schimbare a c pitanului. venerabilul pre edinte al tuturor comitetelor i comi iilor Zaharia Trahanache are in prefectul tefan Tip tescu nu numai un prietin .i cunoa te fregata. in a a fel incat de i este invins prin tr darea Altei.L. Dintr-un intelectual inadaptat social.

cuprinzand toate artele si chiar unele domenii ale vietii sociale. 95. simbolismul. Romanticii preconizau o literatura inspirata din realitatile nationale.reprezint o grupare larg de scriitori i opere.i adversarii. Poezia simbolist romaneasc este o poezie citadin . ale individului. realismul. ale naturii. romantismul. Kog lniceanu. fiind individualizate prin comportament. Curent literar. dand totodata acces in paginile romanelor. Visul si exotismul. obsesia i spleen-ul. Culorile preferate bacoviene sunt: albul. ploaia. care se inrudesc substan ial prin numeroase tr s turi comune de ordin ideologic i artistic. toamna. plansete i oapte. in vreme ce pe clasicisti ii interesau numai caractarele umane. prin referire la ideologia literara romantica. singur tatea. in a doua jum tate a secolului al XIX lea.). muzicalitatea. Curente literare:. Sonoritatea bacovian este de un tip aparte. Poemele bacoviene sunt pline de o invazie de vaiete. 96. romantismul exalta sentimentul si fantezia. spleen-ul. particularit i de limbaj sau nume. sinestezia. Romantismul s-a extins treptat in principalele tari europene.Specific comediei. Zoe este nu numai cocheta i adulterina. realismul. Trahanache nu este numai incornoratul i tic itul. culorile. I i trage sevele din poezia eminescian . coresponden ele (poezia Numai poetul. Franta si Germania in prima parte a secolului trecut. parnasianismul. Dacia literar . ambele personaje ilustreaz tipuri umane. Ilustreaz conceptul opera ional curent literar.reprezint o grupare larg de scriitori i opere. Natura patrunde masiv in creaiile romantice. dadaismul etc Romantismul este un important curent literar si artistic. parcurile. parnasianismul. interesul pentru taramuri indepartate reprezinta teme ale romantismului. ci mai ales politicioanul abil care prin firea calm i ticul ai pu intic r bdare! ca tig timp de reac ie. ploaia. din istorie si chiar din miturile si legendele unor popoare indepartate. a pieselor de teatru sau in versurile poeziilor unor personaje si probleme ce reflectau epoca de dupa Marea Revolutie Franceza din 1789. ca opozitie la clasicism. aparuta la 30 ianuarie 1840. Apare ca atitudine impotriva epigonismului eminescian i a s m n torismului. muzica. redactor M. naturalismul. noroiul. romantismul. prin referire la simbolismul romanesc. prin preferin a pentru o anumit tematic i prin modalit i stilistice distincte. ci mai ales femeia voluntar care conduce din culise intraga via politic a ora ului. intimidandu. negru. care a cultivat sugestia.clasicismul. boala. ca reac ie impotriva poeziei prea retorice a romanticilor. Curent literar. prin preferin a pentru o anumit tematic i prin modalit i stilistice distincte. naturalismul. A aparut in perioada . din traditii folclorice. Simbolismul romanesc este influen at de cel francez. ambiguitatea. frunzele. dar i prin combinarea elementelor de statut social i psihologic. simbolul. Simbolismul este un curent literar ap rut in Fran a. Reperele lumii bacoviene sunt: cerul de plumb. incercau sa elibereze creatia artistica de rigiditatea canoanelor si a conventiilor clasice. dar dep esc totu i schematismul teatrului clasic. simbolismul. fie prin voin a de fier. Ilustreaz conceptul opera ional curent literar. In timp ce clasicismul este un curent al ratiunii. Expune doctrina estetica promovata de revista Dacia Literara. si determinad existenta unui stil romantic in mobilier. expresionismul. De asemenea. expresionismul. dadaismul etc. Motive: singur tatea. in opozi ie cu temele cultivate de crea ia s m n torist . violetul. monotonia.. manipuland to i b rba ii fie prin specularea sl biciunilor afective. melancolia. negrul i galbenul. sustineau valorile sensibilitatii. 94. cimitirul.clasicismul. aparut in Anglia. Cel mai reprezentativ poet simbolist de la noi este George Bacovia.. Curente literare:. precum i ca reac ie la poezia rece a parnasienilor. in imbracaminte etc. parcul. care se inrudesc substan ial prin numeroase tr s turi comune de ordin ideologic i artistic.

Slavici.1830-1860. toate alcatuind . 3. ca Eminescu. a sintetizat in anumite afirma ii valoarea i importan a celor mai buni scriitori ai vremii: 98. Dorin a de a se edita o revist . C. care s con in produc ii literare de pe intreg teritoriul Daciei (revistele de pan atunci aveau o culoare local i erau influen ate politic). Acolo unde lipse te din limb un cuvant i trebuie neap rat introdus o anumit idee vom imprumuta din limbile neolatine. A avut revist proprie. cultura prin prelec iuni populare organizate de ace tia. Mihai Eminescu. Studiul este format din doua parti: Conditiunea materiala a poeziei si Conditiunea ideala face mai intai dinstictia intre poezia ca arta. Introduc ia la Dacia literar este articolul-program al pa opti tilor. imita ia ucide in noi duhul na ional Kog lniceanu 6. satire). comb tand mediocrit ile. b) folclorul i tradi iile. 2. Negruzzi (Scrisori. afirmand despre pasteluri c sunt o podoab a literaturii romane . Petre Carp. De i nu a f cut analiz pe text. 4. Maiorescu este cel din 1872 Direc ia nou in poezia i proza romaneasc . T. Nevoia de a avea o literatur original i unitar pentru to i romanii. 2. Bolintineanu. Maiorescu s-a pronun at in ceea ce prive te neologismele intr-un articol din 1881 Neologismele. studiul insotit de o antologie de poezie. el arat c acolo unde in limba roman exist pe lang cuvantul slavon un cuvant de origine latin trebuie indep rtat cel de origine slavon i p strat cel latin. Caragiale. A sus inut tinerele talente. frumuse ile patriei. Se combat traducerile si imita iile: traducerile nu fac o literatur . cuvintele au rol determinant in formarea de imagini prin personificari. Prezint rolul Junimii i al lui Titu Maiorescu in impunerea noii direc ii in literatura roman din a doua jum tate a secolului al XIX lea. c) natura. Reprezentan i: V. Alexandru L pu neanul). Dorin a de a unifica limba roman literar . 97. bunavestire i nu blagove tenie. Grigore Alexandrescu (fabule. Frumosul fiind ideea imbracata in materie sensibila. menita sa exprime frumosul si stiinta care se ocupa de adevar. Titu Maiorescu a impus o direc ie nou in literatura roman . Il nume te pe Vasile Alecsandri cap al poeziei noastre in genera ia trecut . Theodor Rosetti A fost infiin at in 1863.domeniul literaturii cel mai important studiu al criticului T. Ex: vom zice binecuvantare i nu blagoslovenie. Junimea junimismul Este o mi care literar i cultural de la sfar itul secolului al XIX-lea ini iat de ca iva tineri. Iacob Negruzzi.pa optist . pentru educarea maselor. Maiorescu propune s se scrie in limba roman cu ortografie fonetic i nu etimologizant . ortografie fonetic se pronun a a cum se scrie. Vasile Pogor. Contributiile estetice si critice ale lui Titu Maiorescu incep cu studiul: O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867 . ap rut la 1 martie 1867 Convorbiri literare . comparatii. prezint situa ia poeziei i a prozei romane ti de pan la el. in acest studiu. epitete. Alecsandri. Junimi tii au avut preocup ri in trei domenii: 1. Se pun bazele unei critici obiective ( vom critica opera i nu persoana Kogalniceanu). in acela i timp sesizand apari ia unui om al timpului modern . Se propun teme originale pentru literatur : a) istoria na ional . Acesta con ine urm toarele puncte: 1. in special din francez i italian . 5. urmarind intarirea conceptului de poezie si de valoare. D. care veniser de la studii din str in tate: Titu Maiorescu. Creang . domeniul limbii T.Prezinta rolul lui Titu Maiorescu la dezvoltarea limbii romane. 3.

bucuria. In Conditiunea ideala . Eminescu poet foarte tanar care publicase in Convorbiri Literare numai trei poezii.conditiunea materiala a poeziei. nou putand fi decat capacitaeta poetului. conceptia inalta privind intelegerea artei antice. Sbur torul refuz s . Eugen Lovinescu este autorul teoriei sincronismului. Lovinescu. promovate de E. Lovinescu sus ine c imita ia simpl f r asimila ie nu are nici o valoare. la o poezie care cultiv simbolul. Lovinescu va accepta teroria formelor fara fond. mania constituie obiectul poezei. Expune ideile care stau la baza direc iei moderniste. Titu Maiorescu fundamenteaza teoria formelor fara fond. moartea. Ea const in acea in l are impersonal . literaturii romane fiinda alta decat cea pe care a reprezentat-o Titu Maiorescu. opunandu-se la introducerea neselectiva a formelor civilizatiei occidentale care nu pot duce la progres. conform c reia civiliza ia i cultura se propag prin imita ie de la superior la inferior. In studiul Directia noua in poezia si proza romana (1872). modelele. ele urmarind a avea concentrare. desigur etapa evolutiei culturii. ura. apoi se creeaz i un fond original. 99. Criticul atrage atentia ca sentimentele umane exprimate sunt eterne si universale: viata. In concep ia lui Lovinescu. structurile din cultura mai dezvoltat . simboli ti. In perioada interbelic . Criticul accept teoria formelor f r fond pe care o respingea Titu Maiorescu. 3 trecerea de la poezia epic . pe care-l considera cap al generatiei trecute inscrie urmele lui M. Criticul afirm primatul esteticului asupra eticului.i arate preferin a pentru vreo formul estetic anumit . la literatura analitic . ca semn al celor alesi. Alecsandri. reali ti. as scriitorului de a folosi limba si imaginile artistice. E. Titu Maiorescu ocupandu-se de obiectul poeziei precizeaza ca acesta este totdeauna un simtamant sau o pasiune niciodata o cugetare exlusiv intelectuala . 100. capacitate imaginativa si emotionala. Obiectivele revistei erau promovarea tinerilor scriitori i imprimarea unor tendin e moderniste in evolu ia literaturii. considerand c formele pot s . 2 preocuparea pentru problematica intelectualului. Astfel dupa V. tradi ionalism). criticul sugereaza o ierarhizare a valorilor incurajatoare. tristetea. Remarca farmecul limbajului. tristetea. prin care uit de sine. disperarea. forme proprii. Ideile lovinesciene vor fi restranse i publicate in Istoria literaturii romane contemporane i in Istoria civiliza iei romane moderne. cultivat de exemplu de George Co buc. modernismul presupunea: 1 trecerea de la romanul rural la cel citadin. inandu-se cont i de specificul romanesc. parnasieni. 1926-1927) i de cenaclul cu acelasi nume. Sbur torul va pleda pentru racordarea literaturii romane cu spiritul veacului. tr ind emo ii estetice. In studiul In contra directiei de azi in cultura romana (1868). subiectivismul extrem. astfel incat la revist colaborau s m n tori ti. in acea obiectivare a cititorului. Moralitatea unei opere de art este de natur estetic i nu etic . In perioada interbelica.i creeze fondul. Mai intai se imprumut forma. Prezint tr s turi ale ideologiilor literare din perioada interbelic (modernism. exist 2 tendin e majore in literatur : . 4 epicul va tinde spre o crea ie obiectiv (vezi cazul lui Rebreanu). Modernismul a fost promovat de revista Sbur torul (1919-1922. i preluand noi forme promovate de literatura european .direc ia tradi ionalist reprezentat de revista Gandirea i de cercul gandiri tilor condus de . Deci iubirea. Literatura trebuie s p r seasc tradi ionalismul s m n torist i gandirist i s se inscrie in modernitate cultivand inspira ia citadin .

Gandirismul: mi care literar dezvoltat in jurul revistei Gandirea . anticonservatoare. Se cultiv valorile na ionale. unde totul este posibil i nu ne mai mir m de nimic. alternanta. suprarealismul.spiritul ludic (de joac ) poemele lor mizeaz pe fantezie. Exemple de curente avangardiste: dadaismul. Anton Holban.spiritul de frond (opozi ie fa de trecut). Cuvantul cic . Teoria sincronismului Teoria formelor f r fond este sus inut de c tre criticul Eugen Lovinescu. dimensiunea ortodox . Autonomia esteticului (esteticul trebuie disociat de alte valori cum ar fi eticul i etnicul). Crainic distinge intre romantici i intelectualii europenizan i. suprarealismul. Termenul de modernism a fost impus in critica literar de Eugen Lovinescu. pauza descriptiva. . avandu-l ca redactor pe Nichifor Crainic. expresionismul. inta suprem a unui popor este crea ia dup chipul i asem narea lui. incipit. 7.forme de exprimare ocante. Tradi ionalismul voie te o cultur creatoare de valori autohtone. Vasile Voiculescu. Criticul Eugen Lovinescu promoveaz o serie de scriitori tineri in revista sa: Ion Barbu. . episod. Sensul tradi iei in acest studiu. prin referire la conceptele din urmatoarea lista: secvente narative. G. Formula de ini ial are rolul de a introduce cititorul in lumea basmului. de Ion Creang Incipit (modul in care incepe o oper literar ) i final (desemneaz partea final a unei opere literare i reprezint o concluzie a autorului) Formulele ini iale au rolul de a introduce cititorul in lumea basmului. Tudor Arghezi. impotriva tradi iei. joc de imagini. in lumea fic iunii. in timp ce intelectuali tii t g duiau poporul i abdicau de la autohtonism. Ion Pillat. C linescu Obiectivele revistei erau promovarea tinerilor scriitori i imprimarea unor tendin e moderniste in evolu ia literaturii. N. revista i cenaclul Sbur torul . Tudor Vianu. Lucian Blaga. . dup care se str duie te s ne explice de ce rudele nu se cuno teau intre ele (Craiul i Verde Imp rat). gandirismul. dar impotriva tendin elor moderne. Caracteristici ale curentelor de avangard : . folosind un enun ca Amu cic a fost odat . dadaismul. inlantuire.Nichifor Crainic. Curente literare: s m n torismul. Camil Petrescu. povestire sau basm cult.direc ia modernist cunoa te i ea dou orient ri: Mi c rile artistice care exprim o ruptur de tradi ie. Ion Pillat.1922.constructivismul. Spiritul critic se men ine. Colaboratori: Cezar Petrescu. Curente postromantice: simbolismul. vis. idealizarea trecutului na ional. Teoreticianul modernismului a fost criticul literar Eugen Lovinescu.Prezinta constructia subiectului si a discursului narativ intr-o opera literara studiata. Reprezentan i: Vasile Voiculescu. elipsa. Basmul Povestea lui Harap-Alb. atitudine modernist = atitudine antiacademic . Creang renun la tradi ionalul a fost odat ca niciodat . 1926-1927.respingerea tradi iei. sugereaz ideea c povestitorul n-a fost martor la evenimente i arunc asupra lor o umbr de indoial . Se pune accent pe ap rarea tradi iei. anticlasic . final. poporanismul. Revista a activat intre anii 1919. . romanticii afirmau poporul i erau interesa i de folclor. care intemeiaz la Bucure ti revista Sbur torul i cenaclul cu acela i nume. . Teme: interesul pentru folclor.

str veche): procurarea hranei. El este un narator martor. se uit i rabd . Hanu Ancutei. In lumea pove tilor. Subiectivitatea naratorului are ca efect lirismul naratiunii. Perspectiva subiectiv pe care o are asupra relat rii vine ca o consecin a faptului ca este un narator-personaj. i acum mai ine inc . fericirea e asimilat i cu bel ugul gastronomic. de Mihail Sadoveanu. ceea ce dovedeste pretuirea lor. Iar pe la noi. . i a inut veselia ani intregi. Experien a de via a a lui Neculai Isac. Perspectiva naratiunii la persoana I este subiectiva. cine se duce acolo bea i m nanc .Formulele finale au rolul de a scoate ascult torul/cititorul din lumea fic iunii i de a-l duce in lumea real in care binele nu mai invinge intotdeauna. carora li se adreseaza direct. faptele sunt prezentate din perspectiva povestitorului naratiunii-cadru. Prezenta sa este redata prin utilizarea persoanei I in naratiune si confera iluzia autenticitatii. Om nevrednic nu pot s spun c am fost [ ] dar imi erau dragi ochii negri i pentru ei c lcam multe hotare. naratorul utilizand expresii si figuri de stil. iar cine nu. In opera literara Hanu Ancutei . naratorul implicandu-se puternic in relatarea faptelor si stabilind o legatura foarte stransa cu ascultatorii. de exemplu. dar cititorul trebuie s se trezeasc la realitatea in care banul e st panul absolut. Nu are nume. pentru ca asista la tot ceea ce se intampla la han si ii urmareste pe fiecare.Prezinta perspectiva narativa/ viziunea intr-o povestire studiata. faptul ca este recunoscut ca unul dintre ei. dar este acceptat de ceilalti. 10. din povestirea Fantana dintre plopi mediul social. cine are bani bea i m nanc . devenind ascultator al fiecarei naratiuni rostite de ceilalti naratori. de Mihail Sadoveanu. sexul i varsta i i pun amprenta asupra povestirii: Eram un om buiac i ticalos. Formula are un umor amar i ascunde o obsesie ancestral (din vechime. pentru c aici se joac alte reguli. care asista ca martor la seara de la han.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful