P. 1
romana.

romana.

|Views: 314|Likes:
Published by mariaan1

More info:

Published by: mariaan1 on Mar 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/30/2013

pdf

text

original

1. Prezinta trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata.

Trasaturile prozei romantice sunt : - inspiratia din istoria nationala - personaje exceptionale in situatii exceptionale - destinul de exceptie al personajului principal - personajul principal este alcatuit din contraste puternice - seria de antiteze - culoarea epocii - spectaculosul gesturilor, replicilor si al scenelor Opera literara Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi apartine prozei romantice deoarece intruneste toate trasaturile mai sus enumerate. Se inspira din istoria nationala, prezentandu-ne cei 5 ani ai celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu dintre 1564-1569. Ne prezinta un personaj exceptional aflat in situatii exceptional, cu un destin neobisnuit. Personajul este alcatuit din contraste puternice, cum ar fi blandete fata de sotia sa si tiranie, cruzime( schingiuieste si ucide boierii), siretenie si respecul fata de cuvantul dat. Antiteza cea mai puternica este intre domnitor si sotia sa, Ruxanda. El este tiran si crud, aprig si sangeros, pe cand Ruxanda este blanda si gingasa. Culoarea epocii este realizata prin detalii vestimentare si prin descrierea obiceiurilor ( in special in scena din biserica), care ne introduc in atmosfera timpului. Cateva replici spectaculoase sunt chiar motto-urile nuvelei: : Daca voi nu ma vreti, eu va vreau , Ai sa dai sama, doamna , Capul lui Motoc vrem , De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu . Scene memorabile ar fi : intalnirea dintre boieri si Alexandru Lapusneanul de la inceputul nuvelei, cand boierii incearca sa-l convinga sa se intoarca, dar domnitorul nu se lasa induplecat ; scena din biserica, unde Lapusneanul reuseste sa disimuleze cainta pentru toate faptele sale si sa-i pacaleasca pe boieri, scena ospatului, in care domnitorul porunceste ca toti cei 47 de boieri sa fie macelariti, iar din capetele acestora face o piramida. Un gest spectaculos este acela in care Lapusneanul isi invita sotia sa asiste la acest spectacol grotesc, precum si acela in care il arunca pe Motoc in mainile multimii pentru a fi sfasiat. 2. Prezinta trasaturile prozei realiste, prin referire la o opera literara studiata. Trasaturile prozei realiste sunt : - inspiratia din realitate - prezentarea veridica si obiectiva a lumii - naratorul este omniscient (stie tot ce gandesc si simt personajele sale) - se prezinta personaje cu o trasatura dominanta de caracter - obiectivitatea naratiunii - se respecta tiparele scrisului conventional Romanul Mara, de Ioan Slavici apartine prozei realiste, deoarece se inspira din viata targurilor de provincie , a breslelor din ardeal, de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Tema romanului este prezentarea eforturilor unei femei vaduve dintr-un targ transilvanean, Radna, de a obtine o pozitie sociala privilegiata intre micii negustori ai locului, prin harnicie si perseverenta, pentru a asigura un trai mai bun copiilor sai, Persida si Trica. Naratiunea este realizata la persoana a III-a, din perspectiva unui narator obiectiv, omniscient. Personajul principal, Mara, este tipul vaduvei intreprinzatoare si aprige, sau tipul femeii capitalist.Ea este energica, optimista, abordand orice noua situatie cu increderea in sfarsitul bun. Fiica ei, Persida, este acelasi tip ca si mama ei, o Mara juvenila , cum observa Nicolae Manolescu. Romanul are doua planuri : planul Marei si planul iubirii dintre Persida si Na l. Viata de familie a

Persidei este prezentata in alternanta cu viata lui Trica in familia lui Bocioaca, starostele cojocarilor. 3. Exemplifica trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata. Proza fantastica are urmatoarele trasaturi : - aparitia brusca a unui element misterios, inexplicabil, care perturba ordinea fireasca a realitatii - nelinistea si spaima personajelor, care se straduiesc sa inteleaga ce se intampla si sa gaseasca o justificare a evenimentelor - nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare - alternanta celor doua planuri : real si ireal pe tot parcursul naratiunii - disparitia limitelor de timp si spatiu - intretinerea tensiunii epice - finalul ambiguu - ezitarea eroului si a cititorului de a opta pentru o explicatie a evenimentelor Nuvela La tiganci, de Mircea Eliade apartine prozei fantastice, deoarece tema acestei opere este iesirea din timp. Personajul principal penduleaza intre real(spatiul bucurestean) si ireal ( gradina tigancilor, bordeiul si casa cea mare). a.Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita, repetata de 3 ori pe saptamana, de profesorul de pian, Gavrilescu. b.Al doilea episod marcheaza intrarea personajului in planul ireal (cand Gavrilescu intra in bordeiul tigancilor). Aici dispar limitele de timp si spatiu. Gavrilescu trebuie sa ghiceasca tiganca din cele trei : o tiganca, o grecoaica, o evreica. Esueaza, insa, pentru ca se rataceste in amintire, aducandu-si aminte de logodnica sa din tinerete, Hildegard, pe care o parasise, insurandu-se cu Elsa. c.Gavrilescu revine in realitate si constata cu stupoare ca trecusera 12 ani. Nu gaseste nici o explicatie pentru nefirescul evenimentelor d.Personajul se reintoarce la tiganci, in ireal, se reintalneste cu Hildegard si, impreuna calatoresc spre moarte Finalul nuvelei este ambiguu, o alta trasatura a fantasticului. 4.Argumenteaza apartenenta la specia literara basm cult a unui text narativ studiat. Basmul cult - este o specie narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori simbolice, cu actiune implicand fabulosul. - Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui - Personajele indeplinesc o serie de functii( antaganistul, ajutoarele, donatorii), ca in basmul popular, dar sunt individualizate prin atribute exterioare si prin limbaj. - Reperele temporale si spatiale sunt vagi - In basmul cult, stilul este elaborat, se imbina naratiunea cu dialogul si cu descrierea - Existenta unui tipar narativ care consta in : a. o situatie initiala de echilibru b. un eveniment care deregleaza echilibrul initial c. aparitia donatorilor si a ajutoarelor d. actiunea reparatorie (trecerea probelor) e. refacerea echilibrului si rasplata eroului Basmul Povestea lui Harap Alb , de Ion Creanga este un basm cult deoarece indeplineste toate criteriile de mai sus. Respecta un tipar narativ, care cuprinde : a. Situatia initiala de echilibru : existenta a doi imparati frati, unul avand trei feciori, celalalt trei fete b. Aparitia factorului perturbator : cartea primita de la Imparatul Verde, care, neavand fete, are nevoie de un mostenitor la tron. c. Aparitia primelor ajutoare : calul nazdravan si sfanta Duminica.

d. Actiunea reparatorie : calatoria lui Harap-Alb si parcurgerea probelor : aducerea salatelor din gradina ursului, aducerea pielii cerbului si aducerea fetei imparatului Rosu. Acum apar si celelalte ajutoare : Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila. Si imparatul Rosu il supune pe Harap Alb la cateva probe : casa de arama, alegerea macului de nisip, ghicitul fetei. Acum intervin si furnicile si albinele, alte ajutoare. e. Refacerea echilibrului si rasplata eroului Harap Alb este decapitat de Span si inviat de fata Imparatului rosu cu apa vie si apa moarta. Spanul este ucis de cal, iar eroul rasplatit primind tronul si pe fata Imparatului Rosu, cu care se casatoreste in final. Povestea lui Harap Alb este un basm cult prin reflectarea conceptiei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor, umorul si specificul limbajului 5.Ilustreaza modalitale de caracterizare a eroului dintr-un basm cult studiat. Danila prepeleac este personajul principal al basmului cu acelasi nume, scris de Ion Creanga. Acest personaj este diferit fata de eroul din alte basme cu care am fost obisnuiti, datorita complexitatii sale. Pe parcursul basmului, el se afla in doua ipostaze, una in care intruchipeaza prostia, fiind tipul prostului sau pacalitului, iar apoi urmand sa devina simbolul istetimii omenesti. Autorul il caracterizeaza direct spunand iara cel mai mic era sarac era lenes, nechitit la minte si nechibzuit la trebi .Putem extrage calitatile si defectele sale si din vorbele personajelor cu care intra in contact cum ar fi fratele sau care ii spune mare natarau mai esti .Astfel, in prima parte a basmului, Danila apare ca un personaj lenes, prost, care nu pare a fi un erou. Faptul ca schimburile intre diferite obiecte ii sunt dezavantajoase, in final alegandu-se cu nimic, evidentiaza prostia.In loc sa se intoarca acasa, el isi continua drumul cu speranta ca in final va reusi sa indrepte situatia,dar cum ghinionul il urmarea peste tot, ajunge sa faca mai mult rau decat bine. Limbajul sau, un limbaj popular, presarat cu regionalisme, arata ca apartinea unei lumi simple. In a doua parte a textului,caracterizarea indirecta se realizeaza prin faptele lui Danila dar si prin personajele cu care intra in opozitie. Caracterul eroului este acum in antiteza cu cel pe care il avea la inceput.Nu mai are rolul omului prost, ci din portiva, devine un simbol al istetimii omenesti. Incercand sa repare una din pagubele pe care i le-a facut fratelui sau(distruganu-i carul, si omorandu-i boii), se hotaraste sa se intoarca acasa si sa ii ceara iapa ca sa fuga cu ea in lume. Insa pe drum da peste un helesteu, unde ciopleste o cruce si incearca sa ridice o manastire. Atunci apare un drac iesit din iaz, care ii spune ca locul acela apartine dracilor. Danila nu-l ia in seama,hotarat sasi duca planul pana la capat. Ca sa scape de el, dracii il pun la incercari, dar acesta da dovada de o inteligenta deosebita, pacalindu-i si luandu-le banii. Asa cum spune si George munteanu, Danila Prepeleac e un anapoda , prea frumos din punct de vedere etic si esential, pana la vremea prinderii de minte, 6.Prezinta constructia subiectului (actiune, conflict, relatii temporale si spatiale) intr-un basm cult studiat. Actiune: faptele , intamplarile evenimentele, perpetiile caresesucced intr-o opera literara. Constructia subiectului: Expozitiune : relatii temporale si spatiale: Timp fabulos si spatiu mitic: Amu cica era odata un crai care avea 3 feciori si un singur frate care era imparat intr-o tara mai indepartata , tocmai la o margine a pamantului Intriga - Verde Imparat ii cere fratelui sau, craiul, sa-I trimita cel mai vrednic dintre fii pentru a-l lasa mostenitor, caci el avea numai fete. Desfasurarea actiunii (conflictul intre fortele binelui =Harap-Alb si forte malefice =Spanul) Fiul cel mic -; span- Imp Verde. Gradina Ursului, Padurea Cerbului, fata Imparatului Ros. Gerile, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila.Casa de arama, macul si nisipul, pazirea fetei

imparatului, alegerea dintre fete., calul si turturica Punctul culminant: moare Harap -;Alb, moare Spanul, invie Harap-Alb Deznodamantul: nunta imparateasca. 8.Prezinta tipurile de personaje dintr-un basm cult studiat. Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creanga Clasificarea personajelor se poate face in functie de mai multe criterii: 1. pozitiv (Harap-Alb, Sf. Duminica)/negativ (Spanul, Imparatul Ros) 2. real (Harap-Alb nu are nici o calitate supranaturala)/fabulos(Gerila, Setila) 3. principal (Harap-Alb)/secundar (Spanul)/episodic(Sf. Duminica, Imparatul Verde, Craiul) 4. Protagonist(Harap-Alb)/ antagonist(Spanul) 5. Rotund (complex, cu insusiri pozitive si negative)/plat(Spanul) Harap-Alb este un personaj rotund, deoarece nu este doar fiu de imparat, ci si o fiinta complexa, cu defecte si calitati. Invata din greseli si progreseaza, fiind supus unui proces initiatic. Criticul Vladimir Propp, in Morfologia basmului, identifica sapte mari tipuri de personaje: 1. Raufacatorul - Spanul; 2. Donatorul/Furnizorul -; Sf. Duminica; 3. Ajutorul -; calul; 4. Fata de imparat si tatal ei -; fata imparatului Ros; 5. Trimitatorul -; Spanul; 6. Eroul -; Harap-Alb; 7. Falsul erou -; fratii. Harap-Alb este personajul principal, pozitiv, protagonist si eponim(da titlul operei). 9.Ilustreaza conceptul operational povestire, prin referire la o opera literara studiata. Povestirea este o specie a genului epic in proza, in care naratiunea este relatata din perspectiva unui narator martor sau participant la fapte. Trasaturi: -se bazeaza pe oralitate si pe relatia explicita dintre povestitor si ascultator prin adresarea directa catre ascultator -presupune un anumit ceremonial sau cod al zicerii prin atmosfera spectaculoasa, spatiul si timpul actiunii legate de un trecut indepartat -interesul se manifesta mai mult fata de actiunea narata -implicarea intensa a naratorului -relatarea la persoana I -impresia de autenticitate Fantana dintre plopi , face parte din ciclul de povestiri Hanu Ancutei , de Mihail Sadoveanu si este o povestire in rama. Povestirile sale se situeaza intr-un plan al trecutului, principala lor caracteristica fiind evocarea unei lumi apuse, a celeilalte Ancute . Timpul naratiunii este magic pentru ca reconstituie o lume ce sta sub semnul varstei de aur: o departata vreme, demult . Spatiul povestirii are valoare mitica, fiind o imagine a paradisului pierdut. Hanul este loc de popas si de petrecere. Fantana dintre plopi are ca tema iubirea tragica, iar ca personaj narator pe capitanul Neculai Isac. Naratorul evoca o intamplare traita de el in tinerete. Atmosfera povestirii tine de modul in care naratorul stie sa creeze suspansul, sa mentina tensiunea, captand atentia ascultatorilor. El povesteste cum se indragosteste de o tigancusa, Marga. Ei se intalnesc la fantana dintre plopi si fata ii spune ca tiganii planuiesc sa-l omoare si sa-i ia banii, rolul ei fiind sa-l seduca. Tanarul reuseste sa scape, dar Marga este ucisa. Autenticitatea naratiunii este sustinuta prin relatarea la persoana I si prin interventia Ancutei, unul dintre ascultatori, care adevereste intamplarea stiuta de la mama ei. Relatia dintre narator si

ascultator este stransa. Naratorul se adreseaza interlocutorilor intr-un mod ceremonios. 11. Exemplific tr s turile nuvelei, prin referire la o oper literar studiat Nuvela este o crea ie epic in proz de dimensiuni medii cu un singur fir narativ i cu un conflict concentrat la care iau parte pu ine personaje c rora li se realizeaz un portret complex. Nuvela psihologica are urmatoarele trasaturi: -tema psihologica -un conflict interior -prezentarea unor tensiuni sufletesti -transformari sufletesti, morale, comportamentale suferite de personaje in evolutia lor -evolutia raporturilor dintre personaje -mijloace de investigatie psihologica Moara cu noroc , de Ioan Slavici, este o nuvela psihologica prin tematica, modalitati de caracterizare a personajului si de investigare psihologica, natura conflictului interior. Tema o reprezinta efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei de inavutire. Nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social. Scriitorul considera ca goana dupa avere zdruncina tihna sufleteasca si duce la pierzanie. Nuvela prezinta conflictul interior trait de ghita care este sfasiat de dorinte contradictorii: dorinta de a ramane un om cinstit, pe de o parte si dorinta de a se imbogati alaturi de Lica, pe de alta parte. Cizmar sarac, dar onest, harnic si muncitor, Ghita ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc, pentru a castiga rapid bani. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc, seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi, tulbura echilibrul familiei. Din acel moment incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie, devenind lacom de bani si impulsiv. Se implica in afacerile murdare ale lui Lica si ajunge, in cele din urma sa o arunce pe Ana, sotia sa, in bratele lui Lica. In sufletul sau se da un conflict puternic intre dorinta de inavutire si fondul sau cinstit, dorind sa renunte la legaturile cu Lica, sa se schimbe. El, insa, ajunge sa-si ucida sotia, dupa care este impuscat de oamenii lui Lica. 12.Ilustreaza conceptual operational povestire in rama, prin referire la o opera literara studiata. Povestirea in ram este o categorie a genului epic numit i povestirea in povestire sau povestirea cu cadru, forma de incardare a uneia sau mai multor nara iuni intr-o alt nara iune. Povestirea in ram beneficiaz i de un spa iu privilegiat i ocrotitor (un topos), in care mai mul i povestitori relateaz intampl ri pilduitoare, respectand un ceremonial prestabilit si desf urand o art a discursului memorabil. Fantana dintre plopi, M. Sadoveanu-este povestire in rama deoarece: - se incadreaza intr-o povestire mai mare, este una dintre cele 9 povestiri cuprinse in Hanu Ancutei -spatiu desfasurarii actiunii este unul privilegiat si ocrotitor (un topos hanul Ancutei,) in care mai multi povestitori (printre care si capitanul de mazili Necuial Isac) relateaza intamplari pilduitoare, respectand un ceremonial prestabilit (se strang laolalta, Ancuta le toana vin etc) si desfasurad o arta a discursului memorabila. -Timpul narativ se situeaza intr-un plan al trecutului ( demult, pe vremea celeilalte Ancute , iar principala modalitate de expunere este evocarea. ) 13.Caracterizeaza personajul preferat dintr-o nuvela studiata. Caracterizarea lui Motoc Publicata in primul numar al revistei ,,Dacia Literara (1840), nuvela istorica ,,Alexandru Lapusneanul este considerata o capodopera a literaturi romane. Motoc este un personaj secundar fiind folosit de Voda pentru a-si pune in practica planurile diabolice. El este o personalitate istorica atestata documentar de cronica lui Grigore Ureche,

morale.. dar fericit. insa. harnic si muncitor. dar onest. Nuvela prezinta conflictul interior trait de ghita care este sfasiat de dorinte contradictorii: dorinta de a ramane un om cinstit. este o nuvela psihologica prin tematica. .striga ticalosul . pentru a castiga rapid bani. pe de alta parte. fiind un important personaj din literatura romana. iar personajele cu destin tragic din nuvela sunt victime ale incalcarii invataturilor stravechi. seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi.boci ca o muiere . Scriitorul considera ca goana dupa avere zdruncina tihna sufleteasca si duce la pierzanie. tulbura echilibrul familiei. pe de o parte si dorinta de a se imbogati alaturi de Lica. de Ioan Slavici. in palatul domnesc de la Iasi. in bratele lui Lica.transfigurat in personaj literar prin fantezia autorului. sa se schimbe. antiteza romantica domina textul. Nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social. ajunge sa-si ucida sotia. suspina . . predomina in nuvelele sale.Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului intr-o nuvela psihologica. cu subiect de roman (G. Tema o reprezinta efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei de inavutire. Se implica in afacerile murdare ale lui Lica si ajunge.. in sala de ospete si la poarta cetatii cand este sfasiat de multime. in conformitate cu care idea de om sarac. In cronica lui Grigore Ureche. prin referire la o opera literara studiata.simtea parul zburlindu-i-se pe cap si dintii sai clantanind.. Cizmar sarac. Din punct de vedere al mijloacelor de expresivitata artistica. dupa care este impuscat de oamenii lui Lica. sotia sa. pusa mai ales in evidenta prin relatiile dintre personaje: Lapusneanul-Motoc (Calaul si victima) si Lapusneanul-Ruxandra (Demonul si ingerul). Vornicul Motoc este caracterizat in mod direct de catre narator. Naratorul nu isi exprima atitudinea fata de personaj dar se refera la gesturile acestuia prin care vrea sa fie remarcat de Lapusneanu . Vornicul Motoc ramane intruchiparea acelei boierimi insetate de avere si se inscrie. . Personajul este surprins in primul an de domnie al lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569) in mai multe locuri: dumbrava Tecuci. pentru a deveni o intruchipare romantica a boierului slugarnic. comportamentale suferite de personaje in evolutia lor -evolutia raporturilor dintre personaje -mijloace de investigatie psihologica Moara cu noroc . dar in realitate el isi . fiind foarte bine definit si conturat. devenind lacom de bani si impulsiv.. Moara cu noroc ilustreaza epic si estetic conceptia etica a lui Ioan Slavici. Din acel moment incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie.. in cele din urma sa o arunce pe Ana. Nuvela psihologica are urmatoarele trasaturi: -tema psihologica -un conflict interior -prezentarea unor tensiuni sufletesti -transformari sufletesti.. Motoc este omorat in Polonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu.plangea. ipocrit si las. dorind sa renunte la legaturile cu Lica. .silindu-se a ride . Motoc nemaistiind ce sa faca pentru a scapa de moarte: . 15. Calinescu).isi smulgea barba . natura conflictului interior. Insusirile lui Motoc sunt evidentiate si indirect prin fapte. tipa. In sufletul sau se da un conflict puternic intre dorinta de inavutire si fondul sau cinstit. care vor ajunge pana la disperare. Vornicul Motoc este folosit ca un instrument de catre Alexandru Lapusneanu pentru a-si pune in practica planurile malefice. Ghita ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc. Scriitorul este adeptul unui realism poporal . modalitati de caracterizare a personajului si de investigare psihologica. Nuvela solida. Acest destin tragic al lui Motoc a existat in realitate (istorie) dar boierul se numea Batista Veleli. El. 14 Exemplifica trasaturile nuvelei psihologice. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc.

ci constituie sursa ei de pierzanie. impreuna cu Motoc si Tomsa). bland si cumsecade se destrama ireversibil. unde se va muta cu intreaga familie.se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la fictiune si prin viziunea autorului . la process jura stramb. el traieste o drama psihologica. bogatia ci linistea colibei tale te face fericit ) si de aceea va evolua inevitabil spre un deznodamant tragic.Ghita. complice in jefuirea arendasului si in uciderea unei femei.. cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569). are remuscari Ghita este un personaj rotund.personajele au numele. lupta pentru impunerea autoritatii domensti si consecintele detinerii puterii de un domnitor crud. Negruzzi modifica unele fapte istorice. la mijlocul secolului al XVI-lea. boala. transfigurandu-le artistic. Personajul identifica saracia cu lipsa demnitatii si prin urmare se hotaraste sa abandoneze linistea colibei din sat si sa ia in arenda carciuma de la Moara cu Noroc. iar fata de propriai familie joaca rolul onorabilitatii Asadar imaginea lui Ghita de om onest. Lica Samadaul..Dacia Literara (1840). calugarirea si moartea prin otravire a domnitorului. stapanita. este o nuvela istorica pentru ca este inspirata din trecutul istoric. Tema nuvelei este evocarea artistica a unei perioade zbuciumate din istoria Moldovei. incepa sa se supuna (chiar daca nu asta isi doreste) lui Lica . daca e vorba. dar si din Letopisetul lui Grigore Ureche. Spancioc fusese executat la Liov. stapanul ilegal al locurilor. 17. elemente de fictiune sunt: pastrarea lui Motoc in timpul domniei lui Lapusneanul ( in realitate. un om rau si primejdios . las. iluzoriu. solia boierilor trimisa de Tomsa pentru a-i impiedica intoarcerea.subiectul prezinta intamplari care au ca punct de plecare evenimente consemnate de istorie . Carciumarul isi constientizeaza drama. moartea lui Alexandru Lapusneanul in bratele calailor sai. 16 Exemplifica trasaturile nuvelei istorice. Dar chiar acum. simtind ca are nevoie de bunavointa acestuia. Evolutia lui Ghita este dramatica. Sursa de inspiratie a nuvelei este Letopisetul Tarii Moldovei. ce-l va conduce spre moarte mai mult. la carciuma apare un personaj ciudat. consecinta nefasta a instinctului exacerbat al avaritiei. Autorul preia urmatoarele evenimente consemnate in cronici: imprejurarile venirii lui Lapusneanul la a doua domnie. de Costache Negruzzi. prin referire la o opera literara studiata. personajul Stroici ( care nu a existat in epoca). caci. devine fricos. fuge de eul sau real. personajul simuleaza alianta cu Lica. devine complicele Samadaului prin implicarea voluntara sau involuntara in afacerile oneroase si in crimele porcarului.Alexandru . Spancioc si Stroici ( in realitate. fara voie. el pleaca impreuna cu Tomsa in Polonia). a nerespectarii moralei satului arhaic. arderea cetatilor Moldovei. personajul nuvelei se abate de la norma morala enuntata la inceputul nuvelei ( omul sa fie multumit cu saracia sa. unele trasaturi si actiuni ale unor personalitati istorice Opera literara Alexandru Lapusneanul . insensibila. cauta un alt eu . in care este puternic ancorata batrana mama a Anei. si potrivit careia banii nu contribuie la umanizarea lumii. Nuvela istorica are urmatoarele trasaturi: . complex. acesta devine.Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-o nuvela istorica. nuvela istorica . de Miron Costin. ce se naste din conflictul interior al personajului dorinta de a ramane cinstit este la fel de puternica precum aceea de a se imbogati. dar si cu Pintea. ce traieste o drama psihologica.este inspirata din trecutul istoric . Afacerile carciumarului incep sa prospere si acesta incepe sa guste satisfactia castigului cu multa usurinta a banilor.are ca tema evocarea artistica a unei perioade din istoria nationala. asa cum bine intuieste Ana. Astfel. Caracterizarea lui Motoc Publicata in primul numar al revistei . locul si timpul actiunii fiind precizate . fire rece. precum si bucuria ca a scapat de saracie. De fapt. uciderea celor 47 de boieri la curte. tiran. Ghita se dezumanizeaza.

isi smulgea barba .. Vornicul Motoc este folosit ca un instrument de catre Alexandru Lapusneanu pentru a-si pune in practica planurile malefice. Motoc este un personaj secundar fiind folosit de Voda pentru a-si pune in practica planurile diabolice. Acest destin tragic al lui Motoc a existat in realitate (istorie) dar boierul se numea Batista Veleli. din momentul intrarii in tara si pana in clipa mortii.. antiteza romantica domina textul. 18.Dacia Literara (1840). Este asezat in centrul nuvelei.Asa cum e infatisat. In cronica lui Grigore Ureche. Insusirile lui Motoc sunt evidentiate si indirect prin fapte. fiind foarte bine definit si conturat. transfigurat in personaj literar prin fantezia autorului. ce actioneaza in imprejurari deosebite. Motoc este omorat in Polonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu.Alexandru Lapusneanul este considerata o capodopera a literaturi romane .silindu-se a ride .. El este o personalitate istorica atestata documentar de cronica lui Grigore Ureche. fiind un important personaj din literatura romana. Vornicul Motoc este caracterizat in mod direct de catre narator. trasatura sa dominata. Tot ceea ce se intampla in aceasta nuvela poarta pecetea duritatii lui Lapusneanu. Naratorul nu isi exprima atitudinea fata de personaj dar se refera la gesturile acestuia prin care vrea sa fie remarcat de Lapusneanu .. . in palatul domnesc de la Iasi.. de-a lungul celor patru capitole. El este o personalitate istorica atestata documentar de cronica lui Grigore Ureche. Publicata in primul numar al revistei . pentru a deveni o intruchipare romantica a boierului slugarnic. Prezinta comparativ modalitatile de constructie a doua personaje intr-o nuvela istorica studiata. ca si actiunile prezentate. este dorinta de putere. toate celelalte personaje. Personajul este surprins in primul an de domnie al lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569) in mai multe locuri: dumbrava Tecuci. fiind foarte bine definit si conturat. Motoc nemaistiind ce sa faca pentru a scapa de moarte: . care vor ajunge pana la disperare. dar in realitate el isi . de a o cuceri si de a o pastra cu orice pret. ipocrit si las.plangea. . tipa.striga ticalosul .Lapusneanul este considerata o capodopera a literaturi romane. Motoc este omorat in Polonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu. In cronica lui Grigore Ureche.. Acest destin tragic al lui Motoc a existat in realitate (istorie) dar boierul se numea Batista Veleli. care perturba ordinea fireasca a realitatii -nelinistea si spaima personajelor. Erou romantic. Din punct de vedere al mijloacelor de expresivitata artistica. . inexplicabil.boci ca o muiere . un personaj exceptional. nuvela istorica . Autorul isi urmareste personajul. pentru a deveni o intruchipare romantica a boierului slugarnic. 19. pusa mai ales in evidenta prin relatiile dintre personaje: Lapusneanul-Motoc (Calaul si victima) si Lapusneanul-Ruxandra (Demonul si ingerul). in sala de ospete si la poarta cetatii cand este sfasiat de multime.Ilustreaza conceptul operational nuvela fantastica. sunt orientate spre reliefarea caracterului acestuia. ipocrit si las.Alexandru Lapusneanu este personajul principal al nuvelei cu acelasi titlu prin calitati de exceptie si efecte extreme. Vornicul Motoc ramane intruchiparea acelei boierimi insetate de avere si se inscrie. care se straduiesc sa inteleaga ce se intampla si sa gaseasca o justificare a evenimentelor -nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare . Lapusneanu este alcatuit din puternice trasaturi de caracter. Negruzzi reusind sa intruchipeze un personaj unic prin complexitatea acestuia. suspina . Motoc este un personaj secundar fiind folosit de Voda pentru a-si pune in practica planurile diabolice.. prin referire la o opera literara studiata..simtea parul zburlindu-i-se pe cap si dintii sai clantanind. transfigurat in personaj literar prin fantezia autorului. Proza fantastica are urmatoarele trasaturi -aparitia brusca a unui element misterios. care le subordoneaza pe toate celelalte.

a cunoasterii unei tiganci dintre cele trei femei (o grecoaica. o tiganca. in proza. 20. o evreica. impreuna calatoresc spre moarte Finalul nuvelei este ambiguu. bordeiul si casa cea mare). este Gavrilescu. este o ultima sansa care se acorda spiritului de a-si recunoaste greselile (confundarea esentei cu aparentele). in acest moment. Gavrilescu face lectii de pian particulare. se reintalneste cu Hildegard si.Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-o nuvela fantastica studiata. insurandu-se cu Elsa. cu un conflict concentrat si intriga riguros construita. cand spiritul (sufletul) se pregateste pentru intrarea in lumea eternitatii. constata ca si-a uitat partiturile la eleva sa Otilia. nu numai a trupului.de dimensiuni relativ reduse (se situeaza intre schita si roman). b. el lesina. Purificarea pregatitoare a sufletului pentru a accede la Sacrul etern (viata vesnica) se poate face doar prin recunoasterea greselilor si prin iubire. profesor de pian. care traieste sentimentul ratarii: considera ca ar fi putut ajunge un mare artist daca soarta i-ar fi fost favorabila. ultimul pas al integrarii in marele cosmos. urmarim avatarurile spiritului lui Gavrilescu. De aceea. Nu gaseste nici o explicatie pentru nefirescul evenimentelor d.Prezinta deosebiri si asemanari intre 2 tipuri de nuvela studiate(nuvela psihologica. verosimile.Al doilea episod marcheaza intrarea personajului in planul ireal (cand Gavrilescu intra in bordeiul tigancilor). El este un om obisnuit care poarta in suflet amintirea unei iubiri adevarate pe care a ratat-o (fata de Hildegard) casatorindu-se intamplator cu Elsa. a. in ireal. este plecarea definitiva. surescitarii. un barbat de 49 de ani. ci si a sufletului. repetata de 3 ori pe saptamana. Gavrilescu trebuie sa ghiceasca tiganca din cele trei : o tiganca. Aici dispar limitele de timp si spatiu. Esueaza. Personajul principal al nuvelei fantastice La tiganci. deoarece tema acestei opere este iesirea din timp. intoarcerea lui Gavrilescu in real este numai aparenta. datorita varstei.de regula. de Mircea Eliade apartine prozei fantastice. el trebuie purificat de greselile din timpul vietii pamantene. purtand discutii cu ceilalti calatori in legatura cu locul rau famat la tiganci". calatoria lui Gavrilescu impreuna cu Hildegard este simbolica. curatirea de pacate. de profesorul de pian. La tiganci" este un sptiu imaginar. prin intoarcerea in spatiu si timp pentru a corecta marile greseli ale vietii sale (ratarea iubirii lui Hildegard).este o specie a genului epic. istorica sau fantastica) Nuvela . Personajul principal penduleaza intre real(spatiul bucurestean) si ireal ( gradina tigancilor.-alternanta celor doua planuri : real si ireal pe tot parcursul naratiunii -disparitia limitelor de timp si spatiu -intretinerea tensiunii epice -finalul ambiguu -ezitarea eroului si a cititorului de a opta pentru o explicatie a evenimentelor Nuvela La tiganci.Personajul se reintoarce la tiganci. calatoreste cu tramvaiul. De fapt. Hildegard. Gavrilescu. 21. c. o evreica). cu un singur fir narativ. nu a trupului. De fapt. punandu-se accentul pe un personaj principal.Gavrilescu revine in realitate si constata cu stupoare ca trecusera 12 ani. Pentru aceasta. acea zona crepusculara dintre viata si moarte. . insa. aducandu-si aminte de logodnica sa din tinerete. de Mircea Eliade.Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita. o alta trasatura a fantasticului. actiunea nuvelei trece din planul realitatii intr-unui imaginar. pentru ca se rataceste in amintire. este o intoarcere a spiritului. Hildegard este calauza din procesul intiatic (initierea in moarte). Trecerea prin labirint dupa ratarea ghicirii este ispasirea. Proba ghicitului. o grecoaica. cu personaje putine. pe care o parasise. in episodul ultim. caldurii de afara. Coborand din tramvai. iar intamplarile si faptele sunt.

se observa tendinta de obiectivare.Asemanari intre nuvela psihologica si istorica. obiceiuri.este inspirata din trecutul istoric .intamplarile sunt relatate alert si obiectiv .Prezinta asemanari si deosebiri intre trasaturile povestirii si ale nuvelei. de dimensiuni mai reduse decat nuvela i mai intins decat schi a. vestimentatie.personajele au trasaturi specifice unor personalitati istorice .tema . ceea ce asigura verosimilitatea. punandu-se accentul pe un personaj principal.se distanteaza de realitatea istorica prin viziunea autorului si fictiune .pt.subiectul prezinta intamplari istorice .inspirata din istoria nationala . in planul lumii familiare patrunde un eveniment misterios. Nuvela istorica . . -povestirea este o specie epic in proz .existenta celor 2 planuri: real . adic men inerea unui permanent contact intre partenerii actului de comunicare.se observa tendinta de obiectivare. cu un singur fir narativ. scrierea capata mai multa credibilitate si faciliteaza identificarea cititorului cu intamplarile si cu nelinistea personajului . a face ca inexplicabilul sa devina acceptabil. naratorul scrierii fantastice propune diverse explicatii pt. atmosfer . iar intamplarile si faptele sunt. ci al situa iilor -implicarea naratorului in ac iune este mai mare decat in nuvel (nara iune subiectivizat ). prin caracterul fatic al povestirii. naratorul nu se implica in subiect si se detaseaza de personaje .relatile temporale si spatiale sunt clar delimitate. .disparitia limitelor de timp si de spatiu la aparitia elementului ireal . care se limiteaz la nararea unui singur fapt epic.relatile temporale si spatiale sunt clar delimitate.compozitia gradata a naratiunii intretine tensiunea epica . in proza. cu personaje putine.finalul ambiguu . inexplicabil prin legile naturale . limbaj) Nuvela fantastica . cu un conflict concentrat si intriga riguros construita. uneori chiar mitic -stilul se caracterizeaz prin oralitate.ezitarea eroului si a cititorului de a opta pt. demonstrat in primul rand. ceea ce asigura verosimilitatea. verosimile. ceremonial.de regula. credibilitatea . credibilitatea . -construc ie mai pu in riguroas decat a nuvelei desf urarea ac iunii este mai pu in tensionat -exist o rela ie strans intre narator i receptor prin oralitate. ac iune situat intr-un timp relativ determinat (trecut).de dimensiuni relativ reduse (se situeaza intre schita si roman). o explicatie a evenimentului . naratorul nu se implica in subiect si se detaseaza de personaje .epoca se constituie prin culoare locala (mentalitati. interesul concentrandu-se nu in jurul personajelor.se acorda o importanta mai mare caracterizarii personajelor decat actiunii propriu-zise -detaliile au un rol semnificativ I. comportament.ireal.intamplarile sunt relatate alert si obiectiv . evenimentele relatate. intre povestitor i ascult tor Nuvela .prin relatarea intamplarilor la persoana I de catre cel care le-a trait sau de catre un martor.se acorda o importanta mai mare caracterizarii personajelor decat actiunii propriu-zise -detaliile au un rol semnificativ .este o specie a genului epic. explicatii ce se dovedesc in general incomplete si nesatisfacatoare 22.

de asemenea. uneori patimase. sus inand firul epic al romanului. fapt ce justific ac iunile personajelor. in spirit realist. Conform delimit rii teoreticianului E. romanul lui Rebreanu este si analitic prin motivarea psihologica a faptului uman Romanul Ion este o monografie a realit ilor satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. ci si de impulsuri ale fiintei ce rabufnesc in imprejurari. Obiectiv. Destinul fiecarui personaj devine astfel o problema de psihologie umana. Solu ia lui Rebreanu este aceea c Ion se va c s tori cu o fat bogat . uneori patimase. ilustrand conflictul generat de lupta aprig pentru p mant. de fresca sociala. in desfasurarea lui epica. de i nu o iube te. de fresca sociala. a a cum el insu i declar . despre care autorul afl .Ilustreaza conceptul operational roman. Destinul fiecarui personaj devine astfel o problema de psihologie umana. Ion este modern si sub aspectul sondajului psihologic. Hora . avand capacitatea de a surprinde citittorul in mod conving tor prin reac iile i gesturile lui. Tehnica romanului este circulara. Personajul central al c r ii. Nunta . prin referire la o opera literara studiata. din st rile conflictuale. deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul Pripas si cu imaginea satului adunat la hora si se termina cu imaginea satului adunat la sarbatoarea hramului noii biserici si descrierea drumului dinspre satul Pripas. Ion este un roman modern scris de Liviu Rebreanu i ap rut in anul 1920. prin referire la o opera literara studiata Ion este un roman modern scris de Liviu Rebreanu i ap rut in anul 1920. el este un personaj rotund. L pu neanul avand o existen istoric determinat . exponen ial pentru o anumit categorie social . iar pe de alta parte. to i ceilal i gravitand in jurul personalit ii sale. dar mai ales printr-o voin imens . Nasterea ). Ana. intr-o lume in care statutul social al . 24. este personaj reprezentativ pentru colectivitatea uman din care face parte prin mentalitatea clasei r ne ti careia ii apartine. determinata nu numai de factori sociali. utilizand sondajul psihologic in construirea personajelor. Obiectiv. Florica se va c s tori cu George pentru c are p mant. in general. romanul lui Rebreanu este si analitic prin motivarea psihologica a faptului uman Romanul Ion este o monografie a realit ilor satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. Ion al Glaneta ului. ci si de impulsuri ale fiintei ce rabufnesc in imprejurari. fiica inv torului Herdelea il va lua pe Pintea nu din dragoste.Prezinta comparativ modalitatile de constructie a personajelor intr-o proza romantica si realista. egoism i cruzime. In proaza realista: Personajele sunt construite. Ion este modern si sub aspectul sondajului psihologic. deoarece scrie primul roman obiectiv din literatura roman . capitolele au titluri sinteza ( Inceputul . naratiunea la persoana a III-a). 25. Liviu Rebreanu este creatorul romanului romanesc modern. Personajul principal este tipic realist. ci pentru c nu cere zestre. din cronicile lui Grigore Ureche i Miron Costin.23. caracterizat printr-o inteligen dur . Liviu Rebreanu este creatorul romanului romanesc modern. Statutul s u social trebuie pus in rela ie cu tema operei. Rebreanu construieste doua planuri de actiune care se intrepatrund: pe de o parte destinul lui Ion. ilustrand conflictul generat de lupta aprig pentru p mant. Exemplifica trasaturile romanului modern. in desfasurarea lui epica. Forster. Romanul Ion este modern pentru ca are caracter obiectiv (narator impersonal. intr-o lume in care statutul social al omului este stabilit in func ie de averea pe care-o posed . iar Laura. iar structura sa psihologic este pus sub semnul unor tr s turi dominante: tipul ranului. In proza romantica:Personajele sunt caractere deja formate i se contureaz . Romanul este structurat in doua parti cu titluri sugestive: Glasul pamantului si Glasul iubirii. Alexandru L pu neanul este personajul principal. deoarece scrie primul roman obiectiv din literatura roman . Tehnicile compozitionale ale romanului sunt moderne. viata satului ardelenesc. determinata nu numai de factori sociali.

(N. Nasterea ).omului este stabilit in func ie de averea pe care-o posed . Hora . redacteaza o piesa de teatru. Autorul Este persoana care scrie o carte. Tehnica romanului este circulara. este personaj reprezentativ pentru colectivitatea uman din care face parte prin mentalitatea clasei r ne ti careia ii apartine. narator. inventeaza situatii si scene pentru a ilustra anumite trasaturi ale acestora 12 este omniprezent pe tot parcursul derularii evenimentului 13 perspectiva sa este unica Liviu Rebreanu Ion Liviu Rebreanu este un prozator obiectiv. Romanul este structurat in doua parti cu titluri sugestive: Glasul pamantului si Glasul iubirii. dar lipsit de voce proprie . 1 se afla in afara textului 2 are o viziune de ansamblu asupra continutului 3 concepe mesajul 4 alege modalitatile de a opera cu tehnicile narative 5 creeaza opera. 26. fiica inv torului Herdelea il va lua pe Pintea nu din dragoste. narand la persoana a III-a. Tehnicile compozitionale ale romanului sunt moderne. ci pentru c nu cere zestre. Ion al Glaneta ului. fapt ce justific ac iunile personajelor. stiind mai mult decat personajele. personaje. Un observator omniscient. iar Laura. Naratorului i se subordoneaza personajele Naratorul omniscient 7 povesteste la persoana a III-a 8 cracteristic prozei obiective 9 independent de autor si de personaj 10 autorul ii confera independenta narativa totala 11 este tipul clasic. capitolele au titluri sinteza ( Inceputul . Nunta . de i nu o iube te. desigur. naratiunea este la persoana a III-a cu focalizare zero (viziunea dindarat ) naratorul este obiectiv. Ca in toata proza realist-obiectiva. . un eseu etc. iar pe de alta parte. viata satului ardelenesc. deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul Pripas si cu imaginea satului adunat la hora si se termina cu imaginea satului adunat la sarbatoarea hramului noii biserici si descrierea drumului dinspre satul Pripas. personaje) Naratorul Este o voce careia naratorul ii desemneaza rolul de a nara faptele. cel ce dirijeaza din spate toate actiunile personajului carora le cunoaste si le anticipeaza evolutia. carola le atribuie roluri 6 se adreseaza cititorilor 7 autorului i se subordoneaza toate celelalte instante ale comunicarii (narator. Romanul Ion este modern pentru ca are caracter obiectiv (narator impersonal. naratiunea la persoana a III-a). Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narative (autor. Florica se va c s tori cu George pentru c are p mant. detasat (atitudine detasata in prezentare si in descriere) este un narator omniscient. Manolescu) Ion este un roman de tip obiectiv din perspectiva naratorului. Ana. Rebreanu construieste doua planuri de actiune care se intrepatrund: pe de o parte destinul lui Ion. Autor narator persoanaje cititori => relatia dintre aceste instante este de subordonare. si omniprezent. cititor) intr-un roman modern studiat. Personajul central al c r ii. de a descrie locurile si personajele dintr-o opera literara epica. alege modalitatile de exprimare si personajele. Solu ia lui Rebreanu este aceea c Ion se va c s tori cu o fat bogat . impersonal. dar si din perspectiva relatiei narator personaj. Romancierul vrea sa creeze impresia ca este un observator (atat si nimic mai mult). utilizand sondajul psihologic in construirea personajelor.

adica un roman in care intamplarile si prezenta personajelor sunt filtrate printr-o unica individualitate. finalul nu surprinde. al turi de celelalte personaje ale povestirii (Marga. Relatarea se face la persoana I. nu putem sa cunoastem toate intamplarile si nu stim daca unghiul sau de vedere este cel real sau vede totul deformat de prisma propriilor sentimente. c ci naratorul face parte din lumea fictiv pe care o expune. cele dou atribu iuni f cand din Neculai . 28. personajul-narator. Rezultatul acestei cumulari utilizarea naratiunii la persoana I. personaj-narator sau narator martor ).Fantana dintre plopi. folosind ca suport un text narativ studiat. aducand la cuno tin a i cititorului intampl rile de pe vremea celeilalte Ancu e . Ilustreeaz conceptul opera ional personaj-narator. autorul amplului roman In cautarea timpului pierdut . care comunic istorisirea narat cititorului fictiv. pot fi amintite alte concepte specifice romanului subiectiv. Cititorul se identifica mai putin cu personajul principal si mai mult cu naratorul omniscient. Viziunea oferita de acest narator-personaj este partiala. de exemplu. finalul. Ultima noapte de dragoste. c pitanul de mazili Neculai Isac atunci cand poveste te intamplarea de la fantana dintre plopi. l-a inselat sau nu. Ilustreaza conceptul operational NARATOR (omniscient. fra ii acestuia). al carui model este adoptat de orientarea modernista. Nunta in cer . sunt interpretate semnificatiile lor. creandu-se astfel iluzia vietii (obiectivitate si verosimiliate) 27. Prin participarea direct la succesiunea evenimen iala el este un personaj. existand o perspectiv subiectiv asupra evenimentelor narate. aceea a personajului-narator. de aceea intamplarile nu sunt prezentate cronologic. fiind un mediator intre autor si cititor. ca si evenimentele sunt previzibile. adica a personajului. prin tehnica evoc rii. daca sotia sa. Naratorul nu se confund cu autorul. Ela. folosind ca suport un text narativ studiat. de Mircea Eliade. sau in romanele lui Camil Petrescu. destinele personajelor. Neculai Isac poveste te auditoriului (ascult torii prezen i la han). Naratorul personaj ( tefan Gheorghidiu Ultima noapte . este implicat direct in succesiunea evenimential . ci sa inteleaga unde este adevarul. unchiul Hasanache. precum memoria involuntara si digresiunea. Naratorul-personaj reprezinta cumularea functiei vocii care povesteste in textul epic cu functia actantului. intaia noapte de razboi este un roman subiectiv. intruchipat de Stefan Gheorghidiu incearca nu sa retraiasca trecutul. avandu-l ca inaintas pe scriitorul francez Marcel Proust. Aceasta cumulare este specifica in primul rand romanului subiectiv. Si in Ion . Acest tip de narator cunoaste traiectoriile existentiale ale personajelor. Naratorul este cel care povesteste intr-o naratiune. Hanu Ancutei ) . iar naratorul este cel care comunic istorisirea narat cititorului fictiv. destinul prestabilit al acestora. in paralel cu intamplarile. cel care isi asuma o anumita pozitie fata de faptele narate. Autorul abstract este cel care a creat universul epic. Mihail Sadoveanu Naratorul reprezint instan a intermediar intre autor i cititor.dirijand evolutia lor asemenea unui regizor. asa cum intalnim in romanele care capata formula jurnalului. Astfel. El nu trebuie sa fie confundat cu autorul. Romanul lui Camil Petrescu. Alegerea lui Camil Petrescu este motivata chiar de el si este pusa in legatura cu conceptul de autenticitate Actul povestirii devine astfel si modalitate a analizei. pentru ca. fiind deci un narator. ci in functie de felul in care sunt chemate de o imagine a prezentului care traieste o amintire. Hanu Ancutei . naratorul-personaj nu se supune acelorasi rigori de organizare ca si naratorul obiectiv. In legatura cu naratorul-personaj si felul in care prezinta el intamplarile. este cel ce relateaz suita evenimentelor.particip la intampl ri.

30. insetat de absolutul sentimentului de iubire. obiectiv si realist. 29.Isac un narator-personaj Perspectiva subiectiv pe care o are asupra relat rii vine ca o consecin a faptului c este un narator-personaj. indoiala. Eroul. comunitatea n-a invatat nimic din faptele petrecute in Pripas. o comunitate oarecare a carei viata poate fi regasita oriunde. Hristosul de tabla ruginita. care exprima aspiratia catr sentimentul de iubire absoluta si Intaia noapte de razboi . cu pondere diferita in structura epica. Incipitul romanului descriind drumul. de autenticitate. vazut ca iminenta a mortii. deoarece eroul se destainuie. sexul i varsta i i pun amprenta asupra povestirii: Eram un om buiac i tic los. in care se prezinta un numar mare de personaje. Structura romanului: Romanul este strucurat in doua parti. dominat de incertitudini. in timpul primului razboi mondial. In plan subiectiv. dominat de incertitudini si care se confeseaza introspectand cele mai adanci zone ale constiintei. cu actiune complexa. Daca prima parte este o fictiune. Comunitatea a ramas aceiasi. zbuciumandu-se intre certitudine si incertitudine. Romanul are o structura narativa ampla. singurele care se indreapta spre viitor sunt credinta si nadejdea reprezentata de turnul bisericii noi si de raza care poleieste Hristosul de tinichea. prin referire la doua dintre romanele studiate. scriitorul fiind ofiter al armatei romane. Finalul romanului reia metafora drumului. atat in plan erotic. Romanul Ion a aparut in 1920 in forma sa definitiva si fundamenteaza romanul social modern. care se salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice. desfasurata pe mai multe planuri.Ilustreaza particularitati ale romanului subiectiv de pana la Al Doilea Razboi Mondial. acestea fiind cele doua planuri compozitionale ce-l motiveaza pe Camil Petrescu drept novator al esteticii romanului romanesc. Romanul este alcatuit pe baza unui jurnal de campanie. episodice). Generatiile se succed. aflat in permanenta in cautare de certitudini privind sentimentul profund de iubire. prin referire la o opera litarara studiata apartinand unui autor canonic. o valtoare de patimi omenesti fara inceput si fara finalitate. dornic de cunoastere. semnifica o metafora a vietii cu bucurii si necazuri. in care timpul obiectiv evolueaza paralel cu timpul subiectiv. insetat de absolut. in cautarea permanenta a iubirii absolute. numele satului Pripas. Rapele Dracului . memoria involuntara aduce in timpul obiectiv experienta ulterioara a eroului. cu titluri semnificative. care se dilueaza in fata unei drame mai complexe. tanarul invatator Zagreanu va continua truda socrului sau. Semnificatia titlului: Cuvantul noapte repetat in titlu reda simbolic incertitudinea. Numele locurilor: Cismeaua Mortului . Compozitia romanului: Romanul este scris la persoana I. (personajele principale. care ilustreaza imaginea razboiului tragic si absurd. deoarece prozatorul nu era casatorit si nici nu traise o drama de iubire pana la scrierea romanului. cand omenirea se afla intre viata si moarte. ducand crucea unei existente mediocre insufletite insa de sentimentul datoriei. mediul social. Stefan Gheorghidiu. viata merge inainte. ca sentiment al existentei umane superioare. Ilustreaza conceptele operationale incipit si final. cu personaje numeroase si cu o intriga complicata. este intelectualul lucid. Romanul este o scriere epica in proza. de mare intindere. Crucea de lemn stramba. surprinzand doua ipostaza existentiale: Ultima noapte de dragostte . aceea a omenirii ce traieste tragismul unui razboi absurd. facandu-si alti idoli: pamantul si averea. organizata pe mai multe planuri paralele sau intersectate. Om nevrednic nu pot s spun ca am fost [ ] dar imi erau dragi ochii negri i pentru ei c lcam multe hotare. intaia noapte de razboi (1930) surprinde drama intelectualului lucid. . Tema romanului Ultima noapte de dragoste. sugereaza faptele malefice petrecute acolo. secundare. cat si in planul tragediei razboiului. partea a doua este insa o experienta traita. se analizeaza cu luciditate. ca iminenta a mortii. coronita de floare vesteda sunt indiciile unei comunitati care a abandonat credinta crestina. fiind un monolog liric. aceea a iubirii. Experien de via a lui Neculai Isac.

In Moara cu noroc. prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune. de Ioan Slavici Actiune = totalitatea evenimentelor. relatii temporale si spatial Nuvela psihologica: Moara cu noroc. un cizmar sarac. Alexandru Lapusneanul facuse de stire tuturor boierilor sa participe impreuna la slujba de la Mitropolie. Conflictul este de natura interioara in nuvela psihologica si se da intre dorinta lui Ghita de a ramane om cinstit si nevoia de a se imbogati cu orice pret. curand ajunge sa fie tot mai lacom de bani. Desfasurarea actiunii: Al doilea capitol are ca moto "Ai sa dai sama. El se degradeaza ata de mult. prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune. Deznodamantul: un incendiu teribil mistuie carciuma de la Moara cu noroc si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copiii. sotia lui.povestire pe momente ale subiectului Costache Negruzzi este unul dintre primii scriitori romani care folosesc drept sursa trecutul istoric al poporului nostru... Desfasurarea actiunii: Ghita incepe sa se instraineze de familia lui. conflict. conflict." relateaza episodul venirii lui Alexandru Lapusneanul in Moldova. "Alexandru Lapusneanul". 32. hotarat sa ocupe tronul pentru a doua domnie Intriga: Manios cu ochii scanteind ca un fulger.. Expozitiunea : Primul capitol sub motoul "Daca voi nu ma vreti.. intre doua repere temporale cu valoare religioasa: de la Sfantul Gheorghe pana la Paste Conflictul = elementul esential care determina actiunea intr-o creatie epica sau dramatica. Ana. cei doi copii si batrana. care tulbura echilibrul familiei. c)... 31. necunoscutul si tainele firii umane.". Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an . iar el e ucis de Rau . Punctul culminant: Ghita o ucide pe Ana. ani caracterizati prin razbunare plina de cruzime a voievodului impotriva boierilor tradatori.). e). relatii temporale si spatial Alexandru Lapusneanul . dar onest. momentele subiectului. dar. Ghita.. din ordinul lui Lica. pentru a castiga rapid bani. Ghita nu se poate sustrage influentei lui malefice. Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela psihologica studiata. Autorul infatiseaza ultimii 5 ani din a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul. intrucat final Stefan este disponibil sufleteste pentru o noua experienta existentiala. prin orice mijloace Momentele subiectului sunt: a).. dupa care erau cu totii invitati sa pranzeasca la curte cu scopul de a impaca pe domnitor cu boierii. Expozitiunea in care se descrie drumul care merge la Moara cu noroc si a locului in care se afla si se prezinta personajele: Ghita. momentele subiectului. intr-o urisa piramida. d). Starea sa materiala devina tot mai buna.) si daca voi nu ma iubiti eu va iubesc pre voi (. Cele doua nopti din titlu sugereaza si doua etape din evolutia personajului principal. La ospatul de impacare de la curtea domneasca. incat ajunge sa isi arunce sotia in bratele lui Lica.. realizand prima nuvela istorica valoroasa din literatura romana.. b). sa devina violent si mohorat. Intriga. El este seful porcarilor si stapanul imprejurimilor. nesiguranta si absurdul. harnic si muncitor. . ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc. deoarece Tomsa fugise in ValahiaPunctul culminat: incepe odata cu al treilea capitol "Capul lui Motoc vrem. doamna!. a faptelor si intamplarilor semnificative prezentate intr-o opera literara. Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela istorica studiata. raspunzand boierilor cu fermitate:"Daca voi nu ma vreti. eu va vreu. Alexandru Lapusneanul este hotarat sa se instaleze pe tronul Moldovei.irationalul. dar nu si ultimele. marcata de aparitia lui Lica Samadaul in viata lui Ghita. Lapusneanul porunceste sa fie ucisi 47 de boieri ale caror capete sunt asezate dupa ranguri. eu va vreu"(." si incepe cu inscaunarea lui Lapusneanul care nu intampina nici o piedica.

prin farmec si delicatete. furandu-i banii . Mitropolitul ii indeplineste dorinta dandu-I numele de Paisie. pe care. O alta secventa narativa este intrarea personajului in cealalata lume . finalul este deschis. elegant. cu tramvaiul si discutiile din tramvai. care nu reusesc sa o inteleaga.. In acesta secventa. Aflat in cetatea Hotinului. dar nu-si da bine seama ce s-a intamplat exact. 33. este cultivat si plin de noblete. taia maini. Doamna Ruxandra accepta sfatul lui Spancioc de a-I pune sotului ei otrava in bautura. personajul afla ca au trecut 12 ani. unde trecerea timpului este oprita. final. devenind un nume cunoscut in medicina 17 Pascalopol este aristocratul rafinat un om generos.Deznodamantul: coincide cu ultimul capitol care are ca moto "De ma voi scula pre voi am sa popesc si eu. de fapt. cu gusturi desavarsite. un loc misterios. incipit. Otilia reprezinta eternul feminin impresioneaza prin complexitatea sufletului. lasand loc interpretarilor. Are multa afectiune pentru Otilia. nu il trece. 16 Felix Sima tipul ambitiosului. Nuvela fantastica: La tiganci. Secventa a patra este marcata de reintrarea in spatiul misterios al tigancilor. de Mircea Eliade Secventa narativa = Parte a unui text narativ care contine o singura actiune. prin referire la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente narative. remarcandu-se mai tarziu pe plan profesional.Prezinta tipurile de personaje dintr-o opera literara studiata. Timpde 4 ani Alexandru Lapusneanul nu a mai taiat capetele boierilor. refuzul de a angaja o servitoare. pe care le-a facut el. dar de ma voi indrepta.". este studios. s-a dedicat cartilor si lumea lui adevarata e lumea stiintei. Finalul este dependent de tipul si dimensiunea textului si poate fi inchis sau deschis. a fost inmormantat la manastirea Slatina unde se vede si astazi portretul lui si al familiei sale. Auzindu-si numele de calugar ii alunga cu jigniri si amenintari pe fratii sai intru credinta : "M-atapopit voi. Hildegard. Prezinta constructia subiectului si a discursului narativ dintr-o nuvela fantastica studiata. In nuvela La tiganci . Astfel: 14 mos Costache este tipul avarului. faptul ca nu o infiaza pe Otilia.. Aceasta secventa cuprinde si testul la care este supus si anume ghicirea tigancii. 18 Stanica Ratiu tipul parvenitului si al demagogului incearca sa se imbogateasca prin orice mijloace si ajunge chiar sa-i provoace un infarct lui mos Costache. unde Gavrilescu se reintalneste cu logodnica sa din tinerete. Este o enigma pentru cei din jur. De aceea reuseste sa treaca peste deceptia suferita din iubire. episod. realizata de unul sau mai multe personaje. atribuirea unor cheltuieli fictive lui Felix. lasand o pata de sange in istoria Moldovei. de George Calinescu Romanul realist prezinta personaje tipice. domnitorul se imbolnaveste grav si doreste sa se calugareasca. apartinand prozei realiste. datorita comportamentului ei contradictoriu. pre multi am sa popesc si eu! Iar pre cateaua asta voi s-o tai in patru bucati impreuna cu tancul ei!" Ingrozita de amenintarile lui Lapusneanul. insa. dar nu intreprinde nimic pentru a-i asigura viitorul si nici pentru a o infia. Proza realista: Enigma Otiliei. Se casatoreste cu ea pentru a o proteja si a-i asigura un viitor bun. un profesor de pian. prin imprevizibilul care o invaluie. cu toate ca are suficienti bani. lipsit de griji. O iubeste sincer pe Otilia si incerca sa-l induplece pe mos Costache sa o infieze. O secventa narativa ar fi calatoria lui Gavrilescu. de Mircea Eliade. dar nascocise alte moduri de a-I schingiui pe banuiti: scotea ochi. caracterizate printr-o trasatura puternica de caracter. Misterul si suspansul predomina pe tot parcursul operei si era normal ca autorul sa nu ne dea nici o explicatie a intamplarilor nici in final 34. A treia secventa narativa o constituie iesirea din bordeiul tigancilor si calatoria cu tramvaiul. Alexandru Lapusneanul. la tiganci. Toate faptele sale arata avaritia personajului: faptul ca nu isi repara casa aflata in paragina.

de i omul are iluzia c se poate sustrage ei.i pierde controlul asupra familiei sale. Rela ia omului cu p mantul a fost desacralizat . in urma afl rii ve tii ca Moromete le-a promis b ie ilor c dac se vor intoarce acas le va da lor totul. fapt promis de Moromete cand acesta vanduse un pogon de p mant din zestrea so iei. Paraschiv i Nil ) st teau spre tind gata de plecare dac s-ar fi iscat vreo ceart . f r conflicte mari. Familia lui Ilie Moromete este i ea m cinat de tot felul de conflicte in aparen minore. chiar dispunerea membrilor familiei la mas de la inceputul romanului arat rivalit ile existente intre copiii din prima c s torie i cei din a doua c s torie a lui Moromete. Catrina il va p r si pe Ilie in volumul al doilea. . care . 1955) Caracterizare direct a. de Marin Preda Ilie Moromete . teribil ca o fatalitate . exist i o criz extern a familiei produs de: impozite. Niculae este un antimorome ian. ranii din Morome ii incep s se deosebeasc intre ei prin cu totul altceva decat num rul strict al pogoanelor i anume prin faptul c unii au. care. un lider al satului. Morome ii. Catrina. lacoma si imorala. Niculae refuz orice dialog. . Ilie Moromete. 1955) Conflictul principal este de natur tragic i se d intre om i istorie. Intrarea ranilor mai inlesni i in circuitul comer ului de cereale are nu numai o importan economic .Niculae i tat l s u. ci le modific in primul rand atitudinea fa de p mant. Exist conflicte intre: . Moromete se rupe definitiv de fiul s u in al doilea roman.Evidentiati modul in care conflictul/conflictele unui roman ( de tip obiectiv sau de tip subiectiv) studiat se reflecta in evolutia personajului principal/a personajelor Morome ii. dar care vor duce treptat la destr marea ei i la schimbarea total a personajului principal. Conflictul dintre el i Niculae simbolizeaz conflictul dintre dou concep ii despre ran. 36. mereu in cautare de pretendenti 21 Titi Tulea tipul retardatului 22 Simion Tulea dementul senil 35. egoista si marsava. ap sa i de acea obsesie a p mantului. care vor s mearg la ora s se imbog easc rapid. care nu vrea s -l trimit la coal . Starea conflictual este permanent . Femeia supus de la inceputul vol. Se pare c timpul avea cu oamenii nesfar it r bdare. iar al ii nu au posibilitatea de a cump ra sau de a vinde. datorii la banc i alte datorii de gospod rie. Centrul vie ii economice r ne ti s-a deplasat de la posesia i exploatarea p mantului la valorificarea produselor sale r ne ti. Copiii din prima c s torie (Achim. Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului. Ei nu mai sunt ranii lui Rebreanu. dispretuind orice preocupare intelectuala 20 Aurica Tulea fata batrana.personajul principal (I vol.personajul principal (I vol.fra i. prin referire la un roman studiat (perioada dupa al doilea razboi mondial) Morometii. deoarece aceasta vrea s -i fie trecut casa pe numele ei.tat i cei trei fii.Moromete i Catrina.19 Aglae Tulea baba absoluta. Ca filosofie a existen ei. Incipitul aduce in prim-plan problema timpului. via a se scurgea aici. I se va transforma radical in cel de-al doilea volum. Cei f cu i cu Moromete st teau de partea cealalt lang mama lor. . istorie care ii marcheaz in mod hot rator destinul. Morome ii. de Marin Preda Roman de tip obiectiv Ilie Moromete . Pe lang aceste crize interne. f cut de narator: dezv luie un Moromete cu o personalitate complex . El este in c utarea unor valori care s -i ordoneze existen a.

Are reac ii paradoxale: unde te a tep i s se supere. c. Spune ca are o logica sucita . Pentru scena uciderii se inspir din Letopise ul rii Moldovei de Grigore Ureche.Moromete nu are un spirit comercial.prezen a formulelor specifice: a. scriitorul imagineaz un univers piln de semnifica ii. f cut de alte personaje:Catrina se amuz de glumele lui. roman de tip subiectiv) Alexandru L pu neanul. registre stilistice ). autocaracterizare: Domnule. cand comenteaz articolele din ziar. 37. Spancioc nu mai tr ia nici el in momentul revenirii lui L pu neanul pe tron. Coco il il face prost. f cute in scopuri artistice. b. prin referire la o opera literara de Ion Creanga. 2. 4.Are tendin a de a domina i de a face ca lumea din jur s se mi te dup voin a lui . doua dintre particularitatile de limbaj al prozei narative (la alegere. Cu toate acestea apar i licen e istorice (abateri de la adev rul istoric). din urmatoarea lista: modalitati ale nararii. Naratorul il p streaz pentru c era prototipul boierului intrigant. el se amuz . ea este inven ie. reprezentand genul boierilor patrio i. Creang renun la tradi ionalul a fost odat ca niciodat . Pornind de la fapte reale. naratorul se inspir din cronicile Moldovei. Formulele ini iale au rolul de a introduce cititorul in lumea basmului. nuvela istorica. Stroici este o inventie a autorului 38. ucigandu-l moral. prin dramatizarea epicului. Exemplifica. fa. Povestea lui Harap Alb. respectand in mare parte adev rul istoric. prin construirea unui caracter puternic. el este un pater familias. Familia lui Moromete este una de tip patriarhal. El si Stroici apar in opozi ie cu Mo oc. Artistul se deta eaz de cronicar. . a c rui autoritate e in declin. prin referire la un text narativ studiat (la alegere: povestire. vorbire directa si indirecta. folosind un enun ca Amu cic a fost odat . punand accent pe reliefarea caracterului domnitorului.fictiune. dup care se . pentru a-i atribui un sfar it pe m sura lui de caracter. 3. o ceart pe Catrina: De ce s manc m cainele. e bun cainele de mancat? E bun s te manance el pe tine. eu totdeauna am dus o via independent libertatea interioar e tr s tura lui definitorie. doar c amplific faptele. . in momentul in care cainele Du ulache fur branza de la mas . limbajul personajelor. Scena masacr rii este imbog it fa de cea din Letopise . 1.are o pl cere deosebit de a sta de vorb i de a medita. de Ion Creanga M rci ale prezen ei naratorului: . Caracterizarea indirect e dedus din faptele personajului. De cele mai multe ori ii face repro uri i crede c are sufletul negru de r utate i de tutun. . de Costache Negruzzi Nuvela istoric pleac de fapte reale. Literatura are un caracter fictiv. care dezv luie mai multe tr s turi de caracter: . Inainte de intalnirea din poiana fier riei luiIocan intr s se b rbiereasc i se las a teptat ca o vedet . Mo oc a murit decapitat imediat ce s-a insc unat Alexandru L pu neanul. De ex.Nu scap nici un prilej de a-i ironiza pe ceilal i: cand bea uic la B losu.Se consider superior celorlal i. Il aduce in Moldova pentru a construi antiteze. prin construc ia riguroas a nuvelei. marci ale prezentei naratorului. dar in realitate il admir i chiar il invidiaz pentru c tia s g seasc in ziar lucruri pe care el nu le vedea. prin crearea culorii locale. Explica relatia realitate. dar i fizic. in sensul c naratorul folose te tehnica regizoral in prezentarea faptelor: scene de ansamblu sunt alternate cu scene de detaliu.

Exemplifica. in lumea fic iunii. c. Cuvantul cic . b. apeland la o povestire studiata. Vasile Voiculescu.. registre stilistice ). cine se duce acolo bea i m nanc . unde totul este posibil i nu ne mai mir m de nimic. dar cititorul trebuie s se trezeasc la realitatea in care banul e st panul absolut. g l gie. care participa la intamplarile narate de povestitor si care . La unul f r suflet. Este vorba despre un om supranumit Luparul. Formula ini ial are rolul de a introduce cititorul in lumea basmului. bea i m nanc . in domeniul prozei accentul cade pe dimensiunea fantastica. Cine poate oase roade. Formulele mediane sunt menite s intre in aten ia cititorului. si in componenta carora se afla si naratorul care povesteste o intamplare petrecuta cu multi ani in urma. Formula are un umor amar i ascunde o obsesie ancestral (din vechime. c cuvantul din poveste. iar cine nu. Surpriza cea mai mare o aduce finalul. poet. din urmatoarea lista: modalitati ale nararii. este autorul unei opere deosebit de originale. inainte mult mai este. maxime: Lumea asta e pe dos. Apar fonetisme moldovene ti: aista. Povestirea este o specie a genului epic. evenimentele s-au intamplat oricum f r el. 39. ceea ce constituie cadrul(rama). de aceea consider c singura lui obliga ie e s spun povestea. opera este alcatuita dintr-un fragment initial si unul final.i fac i ei datoria lor ( i v rog s asculta i ). marci ale prezentei naratorului. Din punct de vedere compozitional. nici carne moale. h l gie pt. invitandu-i pe cititori s . fericirea e asimilat i cu bel ugul gastronomic. i acum mai ine inc . Iar pe la noi. toate merg cu capu-n jos. str veche): procurarea hranei. limbajul personajelor. si care constituie povestirea propriu-zisa. Tr s tura cea mai caracteristic a scriitorului popular este oralitatea.doua dintre particularitatile de limbaj al prozei narative (la alegere. Registrul stilistic folosit in basm este cel popular. reprezentant din perioada interbelica. naratorul se deta eaz de povestea lui ( Ce-mi pas mie? ) i se consider responsabil numai cu discursul. In lumea pove tilor. trebuie unul f r de lege. Formulele finale au rolul de a scoate ascult torul/cititorul din lumea fic iunii i de a-l duce in lumea real in care binele nu mai invinge intotdeauna.str duie te s ne explice de ce rudele nu se cuno teau intre ele (Craiul i Verde Imp rat). un om interesant ce starnea curiozitatea in a afla mai multe despre el. in care accentul este pus pe intamplari si situatii. in care. Cadrul este reprezentat de interiorul unei camere unde un grup de prieteni discuta despre vanatoare. naratorul bazat pe in elepciunea popular d sentin e. naratorul relateaza ca pe vremea cand era judecator de pace al unui ocol rural a avut de-a face cu un personaj aparte. de mici dimensiuni. pentru c aici se joac alte reguli: i a inut veselia ani intregi. In mijlocul lupilor de Vasile Voiculescu. in interiorul caruia este inserata o intamplare. cine are bani. se uit i rabd . In opera "In mijlocul lupilor" se acorda importanta naratorului si actului nararii.. Astfel. prozator si dramaturg. Dumnezeu s ne ie. sugereaz ideea c povestitorul n-a fost martor la evenimente i arunc asupra lor o umbr de indoial . cine nu. Stilul este senten ios. tot ce spune el poart pecetea stilului vorbit. Limba folosit de autor reprezint chintesen a vorbirii noastre populare din aceea i epoc . si mai putin asupra personajelor. aiasta.

cand a alc tuit lumea a dat fiec rui neam cate un semn: .neam ului urubul. cu ochi mici i verzi. c. Povestirea intamplarilor este de dimensiuni mici si se face folosind ca modalitate principala de realizare a operei naratiunea la persoana I. . Fizionomia personajelor i anumite particularit i ale acestora ilustreaz tr s turi ale personajelor. Moara cu noroc. 41. apartinand lui Mihail Sadoveanu. . b. ci are o construc ie liniar (este plat). realizandu-se o scurta caracterizare a personajului principal. care. Lic este un personaj malefic. Dup aceasta incepe prezentarea familiei Vitoriei Lipan. Acum in elege c este pedepsit pentru f r delegile lui: M-a ajuns mania lui Dumnezeu.turcului s aib putere asupra altora cu sabia. prezint efectele dramatice ale inadapt rii.iganului i-a dat cetera. deoarece urm re te drumul pe care il parcurge Vitoria pentru descoperirea so ului s u. . intrucat naratorul participa la intamplarile narate. Ioan Slavici este un portretist prin excelen . Baltagul.Ghi ii spune: tu nu e ti om Lic . Caracterizarea indirect rezult din faptele sale. Armele lui Lic sunt antajul i ho ia. alienarea. apartinand lui Ioan Slavici. Luparul. el se conduce dup un cod moral propriu. eroul se sinucide.constituie personajul principal al operei. accentul este pus pe intamplari si situatii. ci diavol. Inteligent. Caracterizare direct f cut de personaje: . prezentand societatea romaneasc de la sfar itul secolului al XIX-lea. . Are pl cerea de a ucide cu o satisfac ie demonic . descoper complexitatea sufletelor simple: hangiii. in afara legilor i a statului.sarbului sapa. In aceasta opera. Urm rit de Pintea. a.portretul fizic este detaliat i anticipeaz portretul moral: om cam de 36 de ani. si ami putin asupra personajelor. secundar. sf ramandu. .Ana simte c Lic este oarecum fioros i i i previne so ul c are de a face cu un om r u i primejdios . cu sprancene dese i impreunate la mijloc. erosul. Ca prozator realist nu insist asupra tr s turilor fizice. Explica modalitatile de caracterizare a personajului dintrun text narativ studiat. Sfar itul lui are loc intr-o noapte de Pa ti. El este singurul personaj care nu evolueaz . Inc de la intrarea in scen Lic se comport ca un st pan peste oameni i locuri. demonic. 40.i capul de trunchiul unui stejar. .muntenilor nu a mai avut ce s le dea i le-a dat inim u oar i femei iubare e i frumoase. de gandire i de comportament. de Mihail Sadoveanu (1930) Romanul se deschide cu o legend despre Dumnezeu. in urma tenta iei de a se refugia intr-o biseric p r sit . Caracterizare direct f cut de narator . de Ioan Slavici Tema o reprezint dezumanizarea provocat de patima banului. etice. frica. printre st rile analizate in nuvela psihologic se afl : obsesia. Caracteristicile nuvelei: subiectul dezv luie procesul de parvenire a individului. Aceste tr s turi sugereaz r utatea i demonismul personajului .Expune subiectul unui text narativ studiat. Firul epic al romanului este dinamic. anumite conflicte suflete ti. fin cunosc tor al psihologiei umane. ci asupra celor psihologice.

pleaca la targ sa-i vanda. iar cel sarac o femeie muncitoare si buna la inima . Cand ajung la Bicaz. altul sarac.. Ini ierea lui Gheorghi se face cand coboar in pr pastie i. el nu se intoarce acasa. care le inglobeaza pe celelalte doua. Partea a doua reprezinta planul fabulos in care eroul patrunde cu aceiasi dezinvoltura cu care a facut si trocul. carul pe capra. unde Vitoria discut cu so ia lui David de la care afl c Nechifor trecuse pe aici. iar George Munteanu il considera o foarte mestesugita demonstratie ca nu numai patitu-i priceput . iar Ilie Cu ui este luat de autorit i. La F rca a. Dupa opinia lui George Calinescu.i privegheaz tat l. Vitoria merge la p rintele D nil ca s -i citeasc slujbele i apeleaz la baba Maranda. care le relateaz despre Nechifor c era om curajos i pleca la drum asupra nop ii. 42. Insa Danila distruge carul. dintre care cel cu c ciul brum rie (Nechifor) disp ruse. Urm torul popas este la C lug reni.Inainte de a pleca la drum. capra pe gasca si aceasta pe o punga goala. vr jitoarea satului. tocme te bocitoare i face un parastas la care ii cheam pe uciga ii so ului ei: Calistrat Bogza i Ilie Cu ui. hangiul i i manifest sup rarea c oierul avea obiceiul de a porni noaptea la drum. Cei doi uciga i se deconspir in urma vorbelor insinuante ale Vitoriei. In locul numit La Cruci intalnesc un alai de nunt .Titlul este chiar numele eroului urmat de porecla data de sateni. Aceasta secventa face legatura dintre cele doua parti ale basmului. Indignat. Calistrat Bogza este lovit in frunte cu baltagul de c tre Gheorghi i este mu cat mortal de cainele Lupu. Un loc important in desf urarea ac iunii il constituie descoperirea cainelui Lupu. ca sa nu mai fie o povara pentru familie. nepriceperea si credulitatea sa. ine post negru 12 vineri. (C. acesta il sanctioneaza. Desi ii dovedeste prostia. La Dorna cei doi afl c Nechifor a cump rat 300 de oi. De la domnul David afl c Nechifor avea asupra lui mul i bani. scriitorul priveste cu ingaduinta faptele personajului sau. Lui Gheorghi i se d un baltag care este sfin it. apartinand lui Ion Creanga. La Suha sunt g zdui i de carciumarul Iorgu Vasiliu de la care afl c muntele a fost trecut doar de doi ciobani. Toiu. se intalnesc opozitii intre personaje: un frate bogat. suparat. se inchin la icoana Sf. Vitoria i Gheorghi poposesc la hanul lui Donea. Inceputul basmului ne introduce in atmosfera satului arhaic. de la m n stirea Bistri a. Dupa fiecare schimb dezavantajos. pentru a ilustra parca deplin acea logica anapoda care sta la baza trocului. La Borca devin martorii unui botez. Prepeleac. ca mai bine s-ar fi calugarit. basmul dovedeste ca prostul are noroc . Prepeleacul este un par infipt in pamant cu cracane scurte pe care se pun oalele la uscat . Ana. Lupu o recunoa te pe Vitoria i tot el o duce pe Vitoria in pr pastia de la Crucea Talienilor unde erau osemintele lui Nechifor. Amandoi erau insurati: cel bogat avea o nevasta pestrita la mate si zgarcita . Danila avea insa o pereche de boi frumosi. dar se indupleca sa-i mai dea o data carul. Prepeleac ) Porecla sugera saracia taranului. intr-un sat . iar fratele ii spune. Expune subiectul unui text narativ studiat. trocul si prostia omeneasca. Danila se intoarce la fratele mai mare si ii povesteste toata intamplarea. iar apoi a plecat inso it de al i doi oieri. Basmul Danila Prepeleac a aparut la 1 martie 1876 in revista Convorbiri Literare . Pe banii castigati si-ar fi putut cumpara alti boi mai mici si un car. Danila urmeaza sfatul fara prea mare convingere si naratiunea se incheaga in continuare pe trei motive: calatoria. ci isi continua drumul la targ. apoi il supun unor probe in urma carora el isi dovedeste . intr-un vag temporal: odata. Vitoria porne te la drum c l uzit de sentimentul datoriei fa de so i fa de tradi ie. Erou schimba boii pe car. Ca in basmele populare. omoara boii. eroul isi atrage impotrivirea dracilor care il mituiesc sa renunte la aceasta idee. Hangiul il cuno tea pe Nechifor despre care afirm c era om vrednic i fudul i avea cal bun. cei doi c l tori stau de vorb cu potcovarul Pricop. Vitoria i i inhumeaz so ul dup datin . Voind sa construiasca o manastire in care sa ramana calugar. iar la sfatul fratelui sau care se saturase sa-i imprumute mereu carul. Vitoria d ruie te un cap t de zah r mamei i bani pruncului.

Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas. Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de George Calinescu. cu aspecte topografice. blestemul. Caracterul ei se bazeaz pe elemente contradictorii: amestecul de inocen i maturitate. se comport ca un om liber. . dar dispre uind inteligen a feminin . nu tiu ce vreau . dar se dovedeste istet printre fiintele fabuloase malefice. Descrierea caselor ilustreaza. Danila reuseste sa-i pacaleasca pe draci. chiuitul. castigand banii. Personificat cu ajutorul verbelor (se desprinde. talentat .camera Otiliei. amestec de iubire i de ra iune.Felix o consider pe Otilia foarte frumoas . reflect caracterul contradictoriu. spunandu-i fe-feti a mea . dar te i revolt . El separa viata reala a cititorului de viata fictionala a personajelor din roman. dar i o oarecare instabilitate in comportament. drumul are semnificatia simbolica a destinului unor oameni si este investit cu functie metatextuala. prin aspect si asezare. la hora satului se eviden iaz feciorul lui Alexandru Pop Glaneta u. Caracterizare direct (autocaracterizare): . . aruncarea buzduganului. cult . Este o figur central a romanului. cu o st panire des var it de femeie . care te cucere te. Descrierea initiala a drumului introduce cititorul in viata satuluiardelean de la inceputul secolului al XX-lea. trecand cu u urin de la o stare la alta.Din mediul in care locuie te personajul . cu un Hristos de tinichea ruginita.eu sunt o z p cit . Inc de la inceputul romanului. inteles ca un corp sferoid . care nu ine cont de nici o regul exterioar . copil roas . cu varietatea de lucruri din ea.` c. Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de Liviu Rebreanu. alergarea. De aceea.Costache o crede inc un copil. 3. . dar in acela i timp. urca. dar se c s tore te cu Pascalopol. 44. dincolo de care nu poate s treac nimeni. 45.istetimea: fuga in jurul iazului. inteligent . etnografice (hora). tranta. e altruist . poart o masc . Caracterizare direct f cut de narator: Fa a m slinie. a. Creanga isi reabiliteaza eroul: el pare un prost printre oameni. Caracterizare direct f cut de c tre personaje prin tehnica reflect rii poliedrice (a pluriperspectivismului): .Aglae o consider viclean i interesat de mo tenirea lui Costache. . loc al actiunii romanului. nas mic. Ion de Liviu Rebreanu Personajul Ion este unul de referin in literatura roman . Ilustreaza particularitatile de structura a unui text narativ studiat. Descrierea finala inchide simetric romanul si face mai accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei viata. anticipeaza tragismul destinelor.desi faptele ei demonstreaza contrariul d. Otilia este fiica celei de-a doua so ii a lui Giurgiuveanu. apartinand lui Liviu Rebreanu Ion de Liviu Rebreanu Conceptia autorului despre roman. se reflecta artistic in structura circulara a romanului. grijulie fa de cei apropia i (nu vrea s stea in calea carierei lui Felix). Crucea stramba de la marginea satului . b. 2. inainteaza). sociale. Caracterizare indirect : rezult din fapte: 1. iube te pe Felix. Glaneta u) in desfasurarea narativa. concentrand tragica istorie a ranului ardelean din primele decenii ale secolului trecut. 43. In acesta a doua parte. conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor personaje (Herdelea. Aliindu-se cu animalele care suplineau limitele sale umane. devine o enigm . ochi alba tri . alearga.Pascalopol vede in ea acelea i calit i. e. amestecul de copil rie i feminitate.

un temperament controlat de instincte primare. care sufera transformari sufletesti profunde pe parcursul piesei. Cand s-a insurat cu Ana. rugandu-l pe Cellino sa-i fie profesor in ceea ce priveste cunoasterea femeilor: "mai intai te rog sa fii maestrul meu si sa-mi dezvalui cum se cunosc femeile". el ajunge comandant al flotei venetiene si primeste importanta si dificila misiune de a organiza o lupta navala. Ion era iute i harnic ca m -sa chipe i voinic. hot rat i perseverent in atingerea scopului. Odat satisf cut patima pentru p mant. so ia devenind o povar jalnic i incomod . cat timp el este plecat. tulburand liniltea unui c min.Prima intalnire in roman cu Otilia este la inceputul lui cand Felix intra in casa lui Mos Costache pentru a doua data(prima data mosul spunandu-i ca acolo nu sta nimeni). Ion s-a insurat de fapt cu p manturile ei.Pietro Gralla sau "eternul feminin"Alta. apoi o vede pe Florica. st panit de o violen n valnic . care ii era drag . Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de Camil Petrescu.si care doreste sa studieze muzica. Ion o seduce pe Ana. fiind omorat de George dup ce ii surprinde pe amanoi in flagrant. autoritar si doreste ca totul sa se afle sub controlul lui. Om priceput. Astfel. El stie cel mai bine cum s-o umileasca pe sotia lui.Exemplifica modalitatile de caracterizare a unui personaj feminin. Dovada a faptului ca nu poate stapani tot. In "Act venetian" avem de-a face cu personaje dinamice. curajos. vrea sa fie inconjurat de oameni cu caracter. puternici. 46.Ea este o cantareata la pian foarte talentata. ea este fata adoptiva a lui Mos Costache. Fiind dominat de dorin a de a fi respectat in sat. Dorind ca totul sa iasa perfect. el sim ind dureros pr pastia dintre el i bocotani . cel lalt glas ce mistuie sufletul lui Ion. numele ei de familie fiind Marculescu. pe langa severitatea si omul inflexibil. urm rind-o pe Ana cu o privire stranie. Pietro Gralla este numit "omul absolutului" deoarece este puternic. privind-o cu un zambet plin de dispret. forma sub care era cunoscut in timpul razboaielor. o latura sensibila. 47. patandu-i astfel onoarea si reputatia sa de om respectat de toata lumea. sotia sa. Pietro Gralla da dovada ca stie si sa piarda. de unde rezulta respectul si increderea enorma ce i se acordau. Despre Otilia autorul spunea: Otilia era eroina mea lirica. un adevarat exemplu de vitejie. dar s rac. iubirea p tma pentru Florica. Pietro cauta refugiu in iubire. tocmai de aceea e dezgustat de lasitatea si frivolitatea tanarului Cellino. Astfel cade victim celor dou patimi: glasul p mantului i glasul iubirii. nevasta lui George Bulbuc. dar i viclean. desi acest lucru se dovedeste ca nu este posibil. dezvaluind astfel.Ion. curaj si bun comportament pentru urmasii sai. lini tea unei intregi colectivit i. In caracterizarea personajelor lui Camil Petrescu sau folosit adesea o serie de clisee precum "omul absolutului". intrucat el se face vinovat de dezintegrare morl . Declansarea acestor metamorfoze launtrice extrem de abrupte reprezinta principalul focar de interes al dramei. Observam ca dragostea. Ion este drastic pedepsit de Rebreanu. sa se resemneze in fata soartei si nu se jeneaza sa ceara sfaturi unuia mai tanar decat el. ce nu se tem de lupte. Pietro Gralla este un om cu un caracter complex. proiectia sa in afara. duce la destinul tragic al eroului. ce era punctul lui slab. in cazul eroului nostru a fost un factor ce l-a transformat intr-o persoana aproape ucisa de o femeie. o imagine . il inseala cu Cellino. viteaz.Clanul Aglae doreste sa alunge pentru a putea pune mana mai usor pe averea lui Costache Giurgiuveanu. ins e con tient c Ana are p mant. si ea vine in salvarea lui recunoscandu-l. Lovit de esecul incercat in cariera lui militara. Alta. Conflictul interior care marca destinul fl c ului este vizibil inc de la inceput. r spunz tor de via a Anei i a copilului lor. prin referire la un roman studiat(periada de pana la al Doilea Razboi Mondial) Otilia personajul principal din romanul Enigma Otiliei. In final.

Aurica este invidioasa pe Otilia si ar vrea la fel ca Aglae sa o alunge. R bdarea aceasta este o impresie gre it a oamenilor in i i.o stapanire desavarsita de femeie. Primul volum are o construc ie clasic . Trei ani mai tarziu. 48. intr-un sat din campia Dun rii. incepe i se sfar e te cu tema timpului. un cap prelung si tanar de fata. de un stil perfect . Otilia casatorindu-se cu el. cu nasul mic si ochii foarte albastrii. iluzia c timpul st 5. simetric . apoi . cu fixarea spa io-temporal a ac iunii: cu ca iva ani inaintea inceperii celui de-al doilea r zboi mondial.Prezinta constructia subiectului unui roman de Marin Preda. izbucnea cel de-al doilea r zboi mondial.Fata maslinie. afla i in pragul unor imense r sturn ri istorice. era o mare libertate de miscari .incarcat cu bucle . dup scena seceri ului. relatii temporale si spatiale. mai ales a oamenilor de felul lui Ilie Moromete care cred c st in puterea lor de a evita marile conflicte. de Felix care-i infioara corzile inimii . iubita de parintele nesigur. descris in mod expres de autor . apoi ugurlan etc. a faptelor si intamplarilor semnificative prezentate intr-o opera literara. care corespund unor etape din via a familiei: 4. auzita de sus. stabilirea unui mod de via . Primele pagini sunt construite in perfect concordan cu timpul sugerat i un sfert din volumul intai se petrece de samb t seara pan duminic noapte. diferite ca importan : al familiei Moromete. Conflictul principal este de natur tragic i se d intre om i istorie. cu oase delicate de ogar .viitorul ei este ambiguu. ea este fascinanta.Otilia traieste drama singuratatii . cazand pana pe umeri . adic de la intoarcerea Morome ilor de la camp pan la fuga Polinei cu Biric . Povestirea se desf oar pe mai multe planuri. nedepozitand decat foarte putini bani in banca restul tinandu-i ascunsi sub salteaua lui. mereu imprevizibila. de Marin Preda (vol. semn al faptului c timpul nu mai avea r bdare . 1955) Ac iune Actiune = totalitatea evenimentelor.fara acea slabiciune supta si pastrata a Aureliei .Insa in trupul subtiratic . care pun in cump n insu i destinul ei milenar. prin referire la: actiune. Incipitul aduce in prim-plan problema timpului.Chipul adolescentin al Otiliei este de la inceput o aparitie angelica . conflict. istorie care ii marcheaz in mod hot rator destinul. arata si mai copilaroasa intre multele bucle si gulerul de dantela. El nu mai are r bdare i va produce in sanul r nimii schimb ri fulger toare. dilematica prin comportament.Ea este copilaroasa si in acelasi timp si matura dovedind o grija materna fata de Felix pe care-l protejeza ca pe un orfan. I. f r conflicte mari. Pascalopol o iubeste pe Otilia si ii implineste toate poftele ei. Aglae o vede ca o piedica in luarea averii lui Mos Costache.Mai intai voce cristalina. ocrotita de un strain . Ritmul evenimentelor se precipit in ultima parte a volumului I. din momentul sosirii lui Felix in casa lui Mos Costache. de i omul are iluzia c se poate sustrage ei. departe de mult visata fericire. incep necazurile i problemele care nu se mai rezolv . Romanul incepe in manier realist . Starea conflictual este permanent . Otilia este totusi fara cuib.lunara si feminina . asa cum o observa tanarul. In spa iul epic al lui Marin Preda func ia acestui timp este ins paradoxal . Otilia este unul dintre cele mai complexe personaje feminine din proza romaneasca. al lui Biric . Mos Costache o iubeste dar de zgarcit n-a putut sa-i asigure un viitor fara probleme. Romanul are trei p r i. dar apoi acesta i-a dat libertate ea casatorindu-se cu un conte din Spania. . Morome ii. Se pare c timpul avea cu oamenii nesfar it r bdare.Comportamentul ei este derutant: capabila de emotii puternice trece brusc de la o stare la alta. plecarea lui Achim la Bucure ti i inceperea unei perioade de fr mant ri suflete ti. 6. Parerea lui Felix despre Otilia la prima vedere este: fata parea sa aiba vreo 18-19 ani. via a se scurgea aici.

se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas. Prezentarea subiectului se face astfel: In expozitiune sunt prezentate principalele personaje din satul Pripas . se inchee cu Victoria lui Ion. acesta il omoara din gelozie.Planul ii izbuteste si fara sa o iubeasca o ia de nevasta pe Ana.Aceasta este acum casatorita cu George Bulbuc. care vor s mearg la ora s se imbog easc rapid.tat i cei trei fii.loc al actiunii romanului .Care la randul sau il va face pe chiabur de rusinea satului lasand-o insarcinata pe Ana.Moromete i Catrina. 49. Tema centrala posesiunea pamantului este dublata de tema iubiri. Romanul Ion este conceput ca avand o structura circulara. Ion. relatii sociale generate de diferentele economice (stratificarea Este prezentarea problematicii pamantului in conditiile satului ardelean. Ion. fapt promis de Moromete cand acesta vanduse un pogon de p manT din zestrea so iei. exist i o criz extern a familiei produs de: impozite. personajul central. Intriga romanului. pentru a obtine prin casatorie o zestre apreciabila. relatii temporale si spatiale. Pe lang aceste crize interne.nunta.iar intreaga averea a lui Ion pentru care el sacrificase totul trece in posesia bisericii. Ca sa iasa din aceasta condite pune la cale planul de a o seduce pe Ana fica lui Vasile Baciu un taran instarit. datorii la banc i alte datorii de gospod rie. In deznodamant naratorul il prezinta pe George care simtind ca Ion ii da tarcoala Floricai. prin referire la: actiune. Florica fata saraca dar frumoasa. Tema romanului. prin simetria incipidului cu final.La sfarsitul petrecerii.Bataia flacailor. George este arestat. pentru ca este sarac.descrierea finala a romanului inchide simetric romanul si face accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei-viata. In roman apar mai multe tipuri de conflicte: . conflict. care nu vrea s -l trimit la coal .in aparenta pentru platirea lautarilor. destramandu-I acesteia iluzia ca prin plecarea din casa tatalui sau traiul I se va inbunatati. Caracterul monografic al romanului orienteaza investigatia narativa despre diverse aspecte ale lumii rurale:obiceiurile legate de marile momente din viata omului (nasterea.Dupa obtinerea pamantului Ion o supune pe Ana unor violente fizice.Romanul sociala) sau culturale(universal taranilor.flacau.Exist conflicte intre: .inmormantarea). harnic si istet suporta umilinta de a nu fi bine vazut de cei din jurul sau si de a nu avea un loc de frunte in ierarhia satului. de Liviu Rebreanu.relati de familie. . deoarece aceasta vrea s -i fie trecut casa pe nume.o seduce si il forteaza pe Vasile Baciu sa accepte casatoria. rusinea pe care Vasile Baciu i-o face in fata satului va starni dorinta de razbunare a flacaului. desi tatal ei se impotriveste.universal intelectualitati rurale). Desfasurarea actiuni Dorind sa obtina cat mai repede pamant ii face curte Anei.pentru a-l determina sa accepte nunta. chiar dispunerea membrilor familiei la mas de la inceputul romanului arat rivalit ile existente intre copiii din prima c s torie i cei din a doua c s torie a lui Moromete Niculae i tat l s u.fata unui bogatan.flacaii merg la carcima. Dupa ce si-a satisfacut dorinta arzatoare de a avea mult pamant ramas singur hotaraste sa se intoarca la dragostea din intai. fra i. in fapt pentru dreptul de a o lua de sotie pe Ana. Reprezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamantul si consecintele actelor sale.care il rapune pe George cu paharul. Prezinta constructia subiectului unui roman de Liviu Rebreanu. Florica ramane singura.

"fata batrana".este genul parvenitului el profitand de orice situatie pentru a iesi in castig. cu iubirea si cu norocul. sortit sa fie incompatibil cu lumea. Romanul devine o satira vehementa la adresa burgheziei in care relatiile copii-parinti s-au degradat datorita banului.epilogul care ofera cititorului justificarea Otiliei:Felix avea sa faca o cariera stralucita neincomodata "de o dragoste nepotrivita". Metoda oglinzilor paralele".Aglae Tulea este "baba absoluta". Fara indoiala.-coflict central: lupta pentru pamant in satul Pipas -conflict secunda intre Ion George Bulbuc -conflict exterior : intre Ion si Vasile Baciu -conflict interior: intre glasul pamantului si glasul iubirii 50.. prin referire la: actiune. Prezinta constructia subiectului unui roman de George Calinescu .un avocat fara clienti.un tanar orfan.Otilia si Felix fiind nevoiti sa se mute. . Incadrarea lui in categoria constructiilor romanesti moderne poate fi explicata prin: Noutatea absoluta a formulei compozitionale.cand familia Tulea ia toata averea. relatii temporale si spatiale. Prezinta constructia subiectului unui roman de Camil Petrescu . 51. Tema romanului este drama omului superior. Aurica Tulea este fiica cea mica a Aglaei.Costache Giurgiuveanu tatal vitreg al Otiliei si tutorele lui Felix. Romaul prezinta viata burgheziei bucurestene din prima jumatate a secolului nostru.fiica cea mare a Aglaei Tulea. Ladima si Fred Vasilescu) este un inadaptat care nu se poate incadra in patul procustian" al iubirii sau al societatii.el este tipul avarului. diversele momente din viata personajelor sunt reconstituite din amintiri. relatii temporale si spatiale. lucrarea pe care o discutam este un roman. conflictul este determinat de incercarile membrilor clanului Tulea de a pune mina pe averea lui Costache Giurgiuveanu. opinii ale altor personaje si note de subsol. Patul lui Procust" (1933) este cel mai bun roman al lui Camil Petrescu si una dintre cele mai originale creatii din proza romaneasca moderna.Intriga este data de sosirea tanarului Felix Sima in casa tutorelui sau Costache Giurgiuveanu. de George Calinescu A aparut in martie 1938 si este un roman de factura balzaciana. Acuitatea analizei psihologice. Leonida Pascalopol este mosierul bogat si manierat. De-alungul actiunii naratorul insereaza cateva scene. Finalul este compus si el din doua secvente. Titlul original al romanului a fost "Parintii Otiliei" scriitorul avind in vedere ideea paternitatii. Felix Sima este de multe ori "vocea autorului".enigma acesteia fiind una nedezlegata. prin referire la: actiune.deznodamantul in care Felix abandonat primeste o explicatie de la Otilia menita sa dezlege misterul plecarii acesteia. Romanul are in centru istoria luptei pentru mostenirea averii lui mos Costache. actiunea" neavand un fir cronologic.care doreste sa triumfe in viata. Stanica Ratiu este sotul Olimpiei. finalul este abrupt si simetric ca in romanele lui Balzac. perspectiva narativa fiind secventiala. prin exis-tenta mai multor planuri narative si prin complexitatea per sonajelor. fiecare dintre actanti fiind vazut in mod diferit de catre cei care l-au cunoscut. conflict. prin amploarea constructiei epice. Enigma Otiliei.pretext pentru a descrie aspectul social al Bucurestiului. conflict.sentimentele acestuia fata de Otilia fiind neclarificate. iar "clanul" Tulea isi face griji referitoare la mostenirea averii lui mos Costache.Punctul culminant este dat de moartea lui mos Costache. Otilia Marculescu este o fata zglobie ce sta sub semnul dramei feminine. Timpul subiectiv. Deznodamantul il reprezinta intalnirea de dupa cativa ani a lui Felix cu Pascalopol.In desfasurarea actiunii Felix se indragosteste de Otilia.sora lui mos Costache. Fiecare dintre cele trei personaje care reprezinta omul supe rior (doamna T. Desfasurarea epica este lenta.

Titlul trimite la mitul antic al lui Procust. cea cu care Ana i i va disputa dragostea lui Ion. la toate evenimentele esen iale ale existen ei rurale: nunta. sau de Francois Torissard. De fapt. decu paje din ziare. se implic . Aceasta prima parte a cartii (alcatuita dupa formula romanului episto lar) reface o parte din viata doamnei T. Acum. romanul eviden iaz spa iul ardelenesc de la inceputul secolului al XX-lea. prin referire la un personaj dintr-o opera studiata. modul in care petrec tinerii i b tranii. Acestei teme i se adaug cea a iubirii. Publicat in 1920. Ritualul reune te chiar i personaje aflate in conflict: dru ca miresei este Florica. prin referire la un personaj dintr-o opera studiata. in jurnalul lui Fred Vasilescu. Al doilea plan este cel al esecurilor existentiale ale omului superior (reprezentat prin Ladima). nu p mantul se afl in centrul romanului. Acest plan ar putea fi numit al marilor iubiri nefericite si nu se rezuma la prima parte a romanului. 53. a l utarilor. amintirile lui Fred Vasilescu (aduse in prezent prin memorie involuntara). condi ia ranului este eviden iat prin tema p mantului care este. pentru c destinul personajului principal este definit de aceste dou mari coordonate. pentru c el determin in lumea satului pozi ia social i autoritatea moral a indivizilor. apartinand unui autor canonic. Deosebirea const in faptul c . Naratorul ne ofer astfel imaginea satului tradi ional. de fapt. Rezulta ca patul lui Procust" reprezinta un spatiu al ne-potrivirii aducator de suferinta. Cel de al doilea plan al romanului cuprinde actiunea propriu-zisa relatata in jurnalul lui Fred Vasilescu. ocup i ea un loc important. a starostelui nun ii. Prezinta conditia intelectualului.Epilog II"). hora. personajul lui Balzac (P mantul). Din punct de vedere compozitional. Al treilea plan este al autorului (devenit personaj. romanul Patul lui Procust" este alcatuit pe trei planuri: Primul dintre acestea se incheaga din cele trei scrisori pe care o anume doamna T. ranul lui Rebreanu se raporteaz permanent la mediul din care face parte. intitulat . dar i de confrunt ri. apar si alte doua personaje ale romanului (George Demetru Ladima si Emilia Rachitaru). Rebreanu acord horei un rol esen ial pentru c ea coaguleaz via a satului.. comentariile acesteia din urma. putem considera c i tema destinului este definitorie pentru roman. care vede in terenul de inut. s rac fiind lucreaz pentru gr dinarul unui castel i prime te p mant. inmormantarea. nunta.. Nunata lui Ion cu Ana respect toate tradi iile rurale: prezen a pe itorilor. care. Calinescu). num rarea banilor de c tre na . p mintul este folosit pentru acumularea banilor.. confesiuni ale unor martori (. particip activ la tot ceea ce ine de via a satului.Intr-o dupa-amiaza de august". miza conflictului. banii nu au relevan pentru o umanitate tradi ional . alte momente ale exis tentei ei trecute fiind reconstituite prin incidente de memorie si asociatie discontinua" (cum scria G. mijloacele pe care autorul le uti lizeaza fiind: scrisorile pe care ziaristul Ladima i le trimisese Emiliei. pentru c Ana realizeaz acum c ea nu reprezint pentru so ul ei decat sursa averii. Evenimentul echivaleaz cu momentul in care se intensific conflictele. prin numeroasele note de subsol si prin . De aceea. constituind un pretext pentru ca naratorul s p trund in psihologia personajelor. fiind nu numai loc de intalnire i de petrecere. la Rebreanu. m sura tuturor lucrurilor. lungin-du-i" sau scurtandu-i" dupa dimensiunile lui. ci dorin a lui Ion de a-l avea. Aceast obsesie a p mintului il apropie pe ranul lui Rebreanu de eroii lui Dostoievski (Fra ii Karamazov). i le trimite autorului. talhar-hangiu din Atica si care punea drumetii intr-un anumit pat. Si imaginile acestora se constituie din mai multe unghiuri (ca si cand ar fi priviti in mai multe oglinzi paralele"). 52.Epilog I"). in timp ce in romanul lui Balzac. cu obiceiuri vechi: prezen a l utarilor.Prezinta conditia taranului. apartinand unui autor canonic. a preotului. In primul rand. . ci este infuzat si in celelalte. in mod realist i are ca punct de plecare cateva dintre nuvelele cu care debutase scriitorul. De asemenea. In al doilea rand..

invalmasala si dezordine ceea ce creaza o imagine halucinanta de foc si trasnete . Autocaracterizarea ii completeaz portretul Otiliei.Ultima noapte de dragoste.umezeala. sa indure un razboi tragic si absurd. mult mai varstnic decat Otilia. res. urm rit in rela iile p rin i-copii. care ii atribuie rolul de observator lui Felix.Dar autoanalizandu-si starile cu luciditate. bunul gust in vestimenta ie: Fata sub iric . Ea impresioneaz prin naturale e.. prin . precum cochet ria. dar aman la nesfar it gestul. apartinand unui autor canonic. mizerie. dar strimt tare la mijloc.fiind dezvaluit in capito. i Pascalopol. Titlul anticipeaz tema romanului care pune accentul pe caracterul imprevizibil al eroinei i care face din oper o poveste a enigmei feminit ii. El se gande te la viitorul ei. disperare si moarte.pinge ideea geloziei.e traita sub semnul incertitudinii. definitoriu. neputand sa faca nici un compromis cerut de societate in care traieste. cartea purta titlul P rin ii Otiliei ..spaima. Ea este prezentat in mod direct de c tre narator. Prezinta conditia femeii. S.Vede in Ela idealul sau de iubire si feminitate. m rturise te G. Interesant este c . mur darie si mai ales frica .fiind un zbucium permanent in cautarea adevarului. Portretul personajului se completeaz prin alte tr s turi.i cunoa te foarte bine soarta de fiin tolerat .iubire. Fiecare dintre personajele romanului poate fi considerat p rinte al Otiliei. eponim. dar ii d in acela i timp dovezi de afec iune va fi enigmatic .El inseamna noroi. Traieste dureros drama omului singur. ci Felix crede c o are . de i nu este lipsit de sentimente fa de Otilia. Noi. mo Costache i i exercit lamentabil rolul de tat . imbr cat intr-o rochie foarte larg pe poale. m rturise te c in iubirea pentru ea imbin pasiunea cu paternitatea.Plim-barea la Odobesti declanseaza criza de incertitudine a iubirii. eroul prezentand razboiul tragic si absurd.intaia noapte de razboi Stefan Ghiorghidiu este personajul principal al romanului si reprezinta drama intelectualului pus in situatii limita.i rezolve singur problemele vie ii. intr-un fel sau altul. nu poate fi considerat un invins deoarece reuseste sa depaseasca gelozia care il ameninta sa-l dezumanizeze. ilustrand astfel motivul balzacian al paternit ii. Se considera un intrus in lumea ce il inconjoara si de aceea alege lumea ideilor pure si aspira la o dragoste absoluta cautand in permanenta certitudini.se inalta deasupra societatii dominata de interese materiale-traind o experienta morala superioara aceea a dramei omenirii silite. C linescu. vrea chiar s o infieze. care. suntem mediocre i singurul meu merit e c -mi dau seama de asta . uneori absurd care-l uime te pe Felix: Nu Otilia are o enigm .tragismul confruntarii cu moartea. In inten ia scriitorului. desi prima experinta de cunoastere.dar hiper. ei ii hot r sc destinul. De pild . dar simte fata de Ela o instrainare definitiva: sunt obosit mi-e indiferent chiar daca e nevinovata. fata care il respinge. Otilia este un personaj complex.frig si foame. fetele.traieste in lumea cartilor. in contextul epocii interbelice.lul: Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu .G. cu nasul mic i ochii foarte alba tri ar ta i mai copil roas intre multele bucle i gulerul de dantel . justificand titlul romanului. Frontul este haos. Razboiul este o alta experienta de viata in planul cunoasterii esentiale. prin referire la un personaj dintr-o opera studiata. Dramatismul iubirii lui Stefan intra definitiv in umbra.se intoarce acasa la Bucuresti. Titlul Enigma Otiliei sugereaz comportamentul derutant al eroinei.arsita. eu m gandeam c n-am ters praful de pe pian .Este un personaj lucid. experienta dramatica a frontului fiind decisiva. Comportamentul fetei este derutant pentru cei din jur.Frontul este o experienta traita direct. 54. Felix.sensibil si orgolios isi amplifica drama.inzestrat intelectual. Studen la filozofie.insetat de certitudini si adevar.Ranit si spitalzat. paduchi. la inceputul romanului: fa a m slinie. Pentru orice tan r de 20 de ani. pentru c . obligat s . ea are totu i con tiin a acestei superficialit i tipic feminine: cand tu vorbeai de ideal.punand sub sem nul intrebarii fidelitatea Elei. de i este superficial .

fiind omorat de George dupa ce ii surprinde pe amanoi in flagrant. din acest motiv putem considera romanul Enigma Otiliei un bildungsroman. Felix impreuna cu Pascalopol. insa e constient ca Ana are pamant. Cand s-a insurat cu Ana. modernismul personajului cansta si in faptulca nimeni nu poate dezlega misterul ce se tese in jurul ei. fiind capabila de emotii puternice. apoi o vede pe Florica. Tr ie te din plin via a i nimic nu o impiedic s rad in hohote sau s fie melancolic : Imi vine uneori s rad. sta ca un copil pe genunchi lui Pascalopol dar este lucida si matura atunci cand ii explica lui Felix motivele pentru care cei doi nu se pot casatori. el simtind dureros prapastia dintre el si bocotani . apoi trecand brusc de la o stare la alta. la hora satului se evidentiaza feciorul lui Alexandru Pop Glanetasu. tulburand liniltea unui camin. Vrei s fugim? Hai s fugim! 55. tandre. Otilia-Felix Otilia este un presonaj cu un comportament derutant. care ii era draga. Inca de la inceputul romanului. cu suvite mari de oar ce-i cadeau de sub sapca . Conflictul interior care marca destinul flacaului este vizibil inca de la inceput. Ion era iute si harnic ca ma-sa chipes si voinic. celalalt glas ce mistuie sufletul lui Ion. ce ilustreaza deseori o grija materna pentru el. iubirea patmasa pentru Florica. Astfel. Astfel cade victima celor doua patimi: glasul pamantului si glasul iubirii. stapanit de o violenta navalnica. nevasta lui George Bulbuc. intrucat el se face vinovat de dezintegrare morla. raspunzator de viata Anei si a copilului lor. duce la destinul tragic al eroului. In fata lui Felix are gesturi familiare. toata viata fiind in cautarea fericrii dar pana in final singura admite ca nu suntem fericiti decat cinci sase ani .Prezinta comparativ modalitatile de constructie a doua personaje intr-un roman de tip obiectiv studiat. 56. Ion s-a insurat de fapt cu pamanturile ei. linistea unei intregi colectivitati. obrazul de culoare maslinie . Otilia nu a ramas decat o enigma . concentrand tragica istorie a saranului ardelean din primele decenii ale secolului trecut. Felix Sima este definit de Calinescu ca fiind martor si actor . iar nasul de o taietura elenica ii dadea un aer voluntar . s zbor. hotarat si perseverent in atingerea scopului. urmarind-o pe Ana cu o privire stranie. imprastiata si visatoare. Personajul Ion este unul de referinta in literatura romana. s alerg. dar si viclean. pentru ei. care ilustreaza tema iubirii. Romanul pune in centrul narativ al actinunii formarea personalitatii lui Felix. Portretul fizic a lui Felix il ilustreaza foarte bine si pe cel moral: fata ii era juvenila si prelunga. zgarcenia si dorinta de parvenire. escaladeaz la mo ia lui Pascalopol stogurile de fan. aproape feminina de unde putem deduce sensibilitatea personajului. sotia devenind o povara jalnica si incomoda. Finalul romanului este decis in privinta destinului ce-l va avea Otilia. cunoa te detaliile rostogolirii prin iarb . Fiind dominat de dorinta de a fi respectat in sat.calit ile tipice virstei adolescentine: gust oricand farmecul jocurilor copil re ti. Ion este drastic pedepsit de Rebreanu. apartinand unui autor canonic. deseori dovedind in mod surprinzator luciditate si tact. . Odata satisfacuta patima pentru pamant. intr-un roman studiat. Otilia traieste drama singuratatii. dar sarac.Prezinta evolutia unui cuplu de personaje. Ion o seduce pe Ana. autorul descriind foarte bine snobismul. un temperament controlat de instincte primare. ajungand in finalul romanului la concluzia ca dupa atatia ani. este cel care ne introduce in atmosfera capitalei din acea vreme. Ion. Este un amestec ciudat de atitudine copilaroasa si matura in acelasi timp: alearga desculta prin iarba din curte.

ritmul trohaic. . Compania domnului G. un peisaj. elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat. dar barbat modern. e semnalata direct. departe. 58. progresiv. Eroul romanului Ultima noapte de dragoste. ceea ce ne arat c avem in fa un tablou. declanseaza criza de gelozie si incertitudinea iubirii.Prezinta elemente ale imaginarului poetic romantic. avid de cunoastere absoluta atat prin dragoste cat si prin experienta directa. eroul doreste certitudinea absoluta. romanul Ultima noapte de dragoste. Tema . constient de chinul sau launtric. in care se descrie un col de natur . un intelectual-student la filozofie. o drama a personalitatii. desi am suferit atata din cauza iubirii. . o descriere. feminin . un tip orgolios. Prin cele doua ipostaze pe care le traieste eroul.apartinand lui Mihai Eminescu.1 mai 1869 Pastelul specie a genului liric. Jurnalul lui de front contureaza o personalitate complexa. apartinand perioadei pasoptiste. Gelozia ramane undeva. Pastelul Malul Siretului. Plimbarea la Odobesti. identificate intr-un text studiat. iubirea. Casatorit cu cea mai frumoasa dintre colegele sale. de i prive te cu senin tate. in care crede a fi gasit idealul femeii iubite. amplifica suspiciunile lui Stefan. prin intermediul c ruia poetul i i exprim indirect sentimentele. confruntandu-se cu moartea. avocatul obscur. Confesandu-se si analizandu-se. tanarul cuplu cunoaste o schimbare radicala a existentei lor datorata unei mosteniri neasteptate lasate de un unchi bogat. . pune sub semnul indoielii fidelitatea femeii iubite. cu preocupari teoretice. 59. eroul respinge ca vulgara etichetarea ca gelos: Nu.trecerea timpului Eul liric apare in ipostaza de spectator. Prezinta comparativ modalitatile de constructie a doua personaje intr-un roman de tip subiectiv studiat. n-am fost niciodata gelos.57. acorda sotiei sale. Natura reflexiva. se intoarce in Bucuresti. dar i cu resemnare trecerea timpului. Tache. simtea o instrainare definitiva. Stefan Gheorghidiu este un personaj problematic. de Camil Petrescu. Viata lui Stefan Gheorghidiu a devenit curand o tortura . traita a razboiului. Experienta razboiului constituie pentru Stefan Gheorghidiu o experienta decisiva. de Vasile Alecsandri.. Nivelul fonetico-prozodic: . dar mai ales confruntata cu ea insasi. parasise universitatea.poezia este structurat in 4 catrene. un punct terminus al dramei intelectuale. langa Ela. intaia noapte de razboi. Gheorghidiu devine alt om in primele ceasuri de razboi. Drama iubirii lui este acum intrata definitiv in umbra. Stefan Ghiorghidiu aduna. aflata in imprejurari inedite. Prima experienta a cunoasterii.rima pereche. care cocheta. traieste doua realitati: realitatea timpului cronologic (frontul) si realitatea timpului psihologic. traita sub semnul incertitudinii. Experienta frontului a fost decisiva. si lipsita de insemnatate. intr-un grup mai mare.observ m prezen a abundent a imaginilor artistice i a figurilor de stil. Ranit si spitalizat. intaia noapte de razboi este un neintrerupt mars tot mai adanc in constiinta . Acasa. nu mai putea citi nici o carte. Ela. rezultat din faptul c doar poetul este con tient in aceast natur in mi care de trecerea timpului. semne ale nelinistii si indoielilor sale interioare si le diseca cu minutiozitate. .Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate (procedee artistice. Ultima strof are un ton ELEGIAC TRIST. Apari ia Convorbiri literare . Aspirand la dragostea absoluta.

realizand. apartinand lui Mihai Eminescu (la alegere. Elementele romantice specifice liricii eminesciene. iar la Eminescu floarea albastra reprezinta vointa. a ideilor metafizice. Titlul este si o metafora simbol. floarea albastra se metamorfozeaza in femeie luand chipul iubitei si tulburand inima eroului. Fata il cheama in lumea reala. intr-o alta lume. 2 ilustrand monologul interior al iubitei. iar celelate 2. care reprezinta si titlul poeziei. pe care i-l face aceasta iubitului. dar si nostalgia nesfarsitului sau femeia ideala. Aceasta isi situeaza sufletul vietii intr-o lume superioara. Acesta se arata uimit de frumusetea apropiata de perfectiune a iubitei. Cea de a doua secventa poetica desemneaza monologul de factura filosofica al eului liric. dupa cum reiese din ingaduinta sa fata de preaplinul pasional al fetei: Eu am ras. Aceasta creatie are la baza motivul romantic al florii albastre. elemente de recurenta) Floare albastra Titlul poeziei este alcatuit din doua sintagme. sugerata prin propozitia exclamativa: Ca un stalp eu stau in luna! . intre care se stabilesc relatii de opozitie: planul barbatului si planul femeii. dintre urmatoarele: titlu. In literatura germana.de altceva. un motiv romantic care apare si in alte literaturi. indemnandu-l sa renunte la idealurile sale si ii ofera iubirea ei. Tema poeziei o constituie aspiratia poetului catre iubirea ideala. visand la iubirea ideala. sedus de dulceata jocului inocent. care este un act de .dupa moarte. facand parte din etapa de tinerete a creatie eminesciene si anticipand marile poeme filosofice din perioada urmatoare. dar incrancenat sa atinga absolutul. dar si aspiratia. in care acesta aprofundeaza semnificatiile ideilor si aspiratiilor sale. pentru care floarea albastra sugereaza implinirea iubirii ideale si. izvoarele . A treia secventa reia monologul iubitei si debuteaza printr-o chemare a iubitului in mijlocul naturii. el este intalnit si in scrierile poetului italian Leopardi. intunecata mare . a cuplului erotic. portretul omului de geniu. apar in deplina concordanta cu starile indragostitilor Ultima secventa poetica constituie monologul eului liric si este incarcat de profunde idei filosofice. Floare albastra face parte din categoria operelor care au la baza temele romantice iubirea si natura. Motivul florii albastre apare si la Leopardi. secvente poetice. a vocii eului liric. Femeia este o copila naiva. si apoi. stanca . 60. implicit. ce nebuna! simbolizeaza miracolul trait . albastrul simbolizeaza infinitul. relatii de opozitie si de simetrie. alcatuit in prima parte dintr-un repros. De asemenea . Planul feminitatii(cuprins in strofele 1-3 si 5-12) are forma unui monolog. piramidele-nvechite . dintr-o provocare inocenta. sub forma de repros. monologul lirico-filosofic al barbatului. incipit. Prima secventa poetica reprezinta monologul fetei.Poezia Floare albastra de Mihai Eminescu a fost scrisa in anul 1872 si publicata un an mai tarziu in revista Convorbiri literare . Desi nu a precizat in nici un manuscris. Aspiratiile si ideile superioare ale barbatului sunt sugerate de simboluri precum: campiile Asire . privind conditia omului de geniu intr-o lume superficiala. reprezentand efemeritatea. incipitul constituindu-se in interogatia retorica. Eminescu a preluat acest motiv de la germanul Novalis. iar floarea poate fi fiinta care pastreaza dorintele Poezia este structurata pe doua planuri. codrul . pentru care floarea albastra simbolizeaza puritatea iubirii si candoarea iubitei.floare . Barbatul este un contemplativ. Analizeaza rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat. mai inalt si mai intelept. care culmineaza cu Luceafarul . Aceasta idila este formata din 4 secvente lirice. candva . De asemenea. n-am zis nimica . insa este imbogatita cu profunde mediatii filosofice. inferioara. iar superlativul Ce frumoasa. fiind . care insa nu se poate implini. in lirica lui Novalis. scepticismul sau reiesind din ultimul vers: Totusi este trist in lume . preocupat intr-un ceas cand putea sa cunoasca fericirea. delicatetea si albastra sugerand infinitul cosmic. in partea urmatoare. doua elemente. dornica de a se realiza prin iubire. iubire terestra. departarile marii si ale cerului. totodata.

'fluiere'. muta si inocenta. adica dispretuitoare de conventii. . accentueaza tacere generala. Imaginile vizuale sunt: dealul. cu izvoare care plang. fluiere murmura-n stana ). familiare ( scartaie-n vant cumpana de la fantana . cu o intensitate redusa. 'Sara'. salcamul. Senzatia de poveste evocata este data de prezenta in text a unui narator. Manat de sentimente puternice. luna. Aceste valori supreme devin echivalente cu viata insasi: '. 61. Imaginile auditive. cu stanci gata sa se pravale in prapastie.. confundand caile fericirii: Nu cata in departare/ Fericirea ta. marcat de pronumele personal eu . Reprosul este expresia intuitiei feminine.. al drumului spre fericire. fixeaza povestea in interiorul unei amintiri si confera poeziei caracterul de meditatie. Ele sunt melodioase si melancolice ( buciumul suna cu jale . Pastelul inserarii. si a unor scurte precizari. cresc tensiunea emotionala. dar mai ales originalitatea viziunii eminesciene privind reflectarea din perspectiva lumii interioare a lumii obiective. perceput vizual. Imaginile pe care le construieste Eminescu sunt vizuale si auditive. dar si prin impresia de generalitate conferita de pluralul substantivelor: 'casele'. Cele doua planuri (spatial si afectiv) se inscriu intr-o miscare ascendenta. iubita este frumoasa si nebuna .. el isi traieste iubirea din vis si descopera armonia sufletelor si frumusetea universului. Sunetele. voi cerca . Cadrul natural este insa autohtonizat : e gura raiului din cantecul popular. Tabloul este lucrat monocrom. iar momentul evocat este cel al asteptarii. Punctul culminant al trairii emotionale si momentul contopirii pastelului cu idila. Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate (imaginar poetic. apartinand lui Mihai Eminescu. Relatia intre cele doua planuri dezvaluie nu numai plasticitatea nebanuita a imaginilor vizuale si acustice. Sara pe deal Imaginar poetic 'Sara pe deal' este poemul dorului de dragoste. elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat. care simte in diversitatea preocuparilor abstracte ale barbatului pericolul instrainarii. dar mai ales acustic. Autohtonizat este si limajul copilei. are dublu rol. apoi in final Si te-ai dus. Sugestia de atemporalitate si arhaic este sustinuta de epitetele adjectivale: 'vechi' si 'bogat'. sugerand doar zone de umbra si lumina. foarte redus(cuprins in strofele 3 si 13-14).. pe care-l imagineaza tanarul.seductie./Si-a murit iubirea noastra. bazata pe paralelismul dintre om si natura. dragostea este neprefacuta si totala. aduce elemente specifice plaiurilor mioritice. cu luminisuri. turmele. toaca rasuna mai tare ) sau difuze ( clopotul vechi umple cu glasul lui sara ). pare o lectie de initiere intr-un segment al existentei pe care barbatul il minimalizeaza. In acelasi timp planul erotic se amplifica treptat. aspirant la ideal. il constitue versurile: 'Clopotul vechi imple cu glasul lui sara / Sufletul meu arde-n iubire ca para". cine treaba are .Astfel de noapte bogata / Cine pe ea n-ar da viata lui toata ?' Poezia este o idila cu puternice note de pastel in care se realizeaza (prin organizarea compozitionala) un deplin echilibru intre planul erotic si cel natural. potentand ideea ca poezia exprima aspiratia spre iubire. peisajul se estompeaza. proiectul ei erotic este de o mare fascinatie. Asistam astfel la un transfer metaforic intre planul natural si cel uman. in timp ce. care delimiteaza planurile: Astfel zise mititica/ Dulce netezindu-mi parul sau Inc-o gura-si dispare. stelele. cu trestii inalte si foi de mure. iubite! . Planul barbatului. 'satul' apar la singular cu functia de a uniciza spatiul. poarta in el toate atuurile tentatiei: natura este paradisiaca. al visului pur. dominante. De aceea. Cunfundarea lui in stele si in nori si-n ceruri nalte . apele plang . Provocarea pe care o lanseaza(strofele 5-12) izvoraste dintr-o nevoie demonstrativa. o data cu inserarea. de afara./Ca un stalp eu stam in luna .. cu soare si luna.. care se alinta in spiritul oralitatii taranesti: de ce m-ai uitat incalte . gandirea lui plina de imaginile campiilor Asire . mi-oi desface . ale intunecatei mari si ale invechitelor piramide care urca-n cer varful lor mare o determina sa-l avertizeze asupra capcanei in care ar putea sa cada. procedee artistice.

cavoul . intensitatea sentimentelor. Rima este imperecheata si produce o catifelare a tonului final.simbol si care este repetat de trei ori. adica moartea: Dormea intors amorul meu de plumb. setea de absolut. fonetic.apare motivul lumii-siren . a titanului razvratit impotriva conditiei sale. 64. deprimanta pentru care nici iubirea invocata cu disperare nu este o sansa de salvare. laitmotiv). a demonului indragostit. Glossa Tema . metaforele( Stam singur in cavou ) si personificarile ( Dormeau adanc sicriile de plumb ). sentimentul iubirii inseamna intoarcere spre apus cum spune poetul Lucian Blaga. La toate nivelurile (lexical. In acest mediu. Explica rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat. Lacustra. Versul eminescian este deosebit de muzical. doi dactili si un troheu. aceea i pies /Alte guri. stau care sugereaza acea atmosfera de dezolare. vaietul. relatii de opozitie si de simetrie. l. La nivelul prozodic se constata folosirea iambului. 62. . alcatuita din cimitir . Plumb. prin sugestie. legatura stransa intre iubire si natura. ostil.Versificatia Versul are 12 silabe. prelucrat i in strofele 6 i 8 .apare i la Shakespeare: Alte m ti. aceea i gam . Luceafaraul Elemente romantice: tema geniului neanteles.este un cod etic al omului de geniu care arat c omul superior trebuie s se renun e la fericirea iluzorie a vie ii omene ti i s se autocunoasc prin ra iune i contempla ie. epic si dramatic. elementul cosmic. Poezia este simbolista prin corespondentele dintre lumea exterioara si lumea interioara. Analizeaza particularitatile de structura si de expresivitate. prin referire la o poezie studiata. cadrul nopturn. sufleteasca. In aceste conditii poetul nu se poate redresa.apare motivul lumii ca teatru. elemente de recurenta motiv poetic. morfosintactic). iar ritmul este: un coriamb. Remarcam folosirea verbelor la imperfect: dormeau . Mijloacele artistice ale poeziei sunt simbolul ( plumbul ). care il impinge pe poet la izolare si disperare si realitatea interioara. apartinand lui George Bacovia (la alegere. sugereaza foarte bine plansetul. lumea este privit ca o scen in care oamenii sunt actorii. 63. caracteristice simbolismului. Motive: . dormea. poetul exteriorizeaza ideea de alunecare spre neant. Este considerata o capodopera a creatiei bacoviene si o culme a simbolismului romanesc. secvente poetice. de George Bacovia A aparut in fruntea volumului Plumb in 1916. Repetitia conjunctiei si amplifica atmosfera macabra si contribuie la realizarea unei nelinisti metafizice. de George Bacovia . jucand diverse roluri. Frecventa consoanelor m. b. Prezinta teme si/sau motive romantice. stam) sugereaza persistenta atmosferei deprimante. lumea atrage prin spectacolul i carnavalescul ei. o actiune trecuta dar neterminata. doua elemente dintre urmatoarele: titlu. in continua desfaurare inca. apeland la doua poezii studiate la clasa./ pe flori de plumb. sentimentul de impietrire si apasare sufleteasca fiind doar sugerat prin intermediul simbolului si prin muzicaliatea versurilor. simboluri ale unei univers rece. data de repetitia obsedanta a cuvantului plumb . nu se poate inalta . Poezia este alcatuita din 2 catrene. Verbele la imperfect (dormeau. numar fatidic in fiecare catren. In structura poemului exista elemente care apartin celor trei genuri litarare: liric. ca ecou al atmosferei insuportabile. care corespund celor 2 planuri ale realitatii: realitatea exterioara. inspiratia folclorica. Repetitia acestui cuvant sugereaza o atmosfera macabra de cavou.ipocrizia lumii . dar omul de geniu care tie acestea trebuie s se fereasc s nu cad in mrejele ei. care intinde lucii mreje . v. Cuvantul cheie al intregii poezii este plumb care devine metafora .

oranduie) intuim directia ascendenta a demersului artistic. cu ochii tulburi / Cu trupul istovit de cale ce motiveaza atitudinea si gestul de implorare. tainele lumii si farmecul vietii. Caderea ploii actioneaza hipnotic asupra somnului fiintei si a lumii. tine). pe care o implora sa-I dea puterea de a canta aspiratiile si suferintele celor multi. prin regresiunea in golul istoric al inceputurilor lumii: Pe-acelasi vremuri ma gasesc . tot asteptand . tale. Prin substantivele si verbele alese din aceeasi familie semantica (drum. in mod simbolic. de singuratate a poetului. concentrarile metaforice de o rara expresivitate: In drum mi se desfac prapastii / Si-n negura se-mbraca zarea . Repetarea obsesiva a pronumelui personal la persoana I (eu. caut. anunta doar motivul discursului si situeaza eul liric in postura de cautator al drumului autentic in arta. 65. dand glas sentimentelor umane de dragoste si ura.In prima strofa. temporara si nesigura. in relatie directa cu pronumele de persoana a II-a (tu. sub actiunea unei ploi permanente: De-atatea nopti aud plouand . Exponent al unei colectivitati etnice. stapane) si adresarea directa prin imperativul verbului (oranduie. in care se regasesc prelungiri ale clasicismului si romantismului. -mi. Accentul cade pe planul subiectiv. de neliniste. Doamne. carare. Rugaciune Poezia motiveaza crezul poetic ce strabate intreaga opera a lui Goga. vorbesc despre caracterul militant al poeziei si misiunea sociala a poetului. devenind in felul acesta un insingurat. cad. Dezorientarea si senzatia de gol psihic sunt potentate prin frecventa epitetului apreciativ: Ratacitor. Secvente poetice: Strofa I exprima. dezleaga. un prizonier al propriei lumi. Versurile constituie de fapt concluzia fireasca a strofei. Tonalitatea solemna a versului este potentata prin repetarea verbului si prin asezarea lui la . Strofa a doua: Starea de nevroza. ca expresie a misiunii artistului in societate. Titlul semnifica atitudinea de smerenie a poetului in fata Divinitatii. pe mine). sadeste. trecandu-se de la universal la individual. dezagregarea materiei. frecventa substantivelor in vocativ (parinte.Prezinta trasaturi ale unei poezii studiate. Cele sase strofe. de bucurie si tristete. se desfac. izvorata dintr-un suflet ravasit de durere. In urmatoarele doua strofe deslusim cu pregnanta preocesul de creatie si intelegem ca in viziunea lui Octavian Goga actul poetic inseamna zbucium si traire puternica. care presupun transfigurarea in arta a vietii si nazuintelor unei colectivitati. concentrata in final intr-o metafora-simbol: Parinte-orandui-mi cararea! . Lacustra reprezenta o locuinta primitiva. Podul care pastra legatura cu lumea terestra era noaptea tras la mal pentru a-i proteja pe locuitorii casei de pericolul lumii exterioare. oranduite intr-o simetrie compozitionala.Titlul poeziei este simbolic. Discursul poetic reflecta crezul artistic privind izvoarele si originalitatea artei. sentimente generate de pericolul iminent: In spate ma izbeste-un val . de care se izoleaza. pilotii grei ai lumii launtrice prabusindu-se sub actiunea distrugatoare a apei. da. in afara de versul al doilea. Titlul sugereaza faptul ca eul poetic este supus in permanenta pericolului agresiunii din partea lumii exterioare. ea impresioneaza prin gestul de umilinta care insoteste ruga. poetul simte povara raspunderii sale ( Nu mor stramosii niciodata / Razboiul lor in noi si-l poarta ).Dezagregarea se extinde la nivelul intregului univers. Printr-o constructie enumerativa in care sporul de frumusete si armonie este creat de melodia simbolurilor metaforice ( Da-mi cantecul si da-mi lumina / da-mi raza soarelui de vara ). din paleolitic. cale. construita pe apa si sustinuta de patru piloni. apare evidentiata ideea ca opera de arta exploreaza prin forme specifice. care se realizeaza ca o prelungire a primului catren: Tot tresarind. Strofa a patra o reia simetric pe prima. provocata in prima strofade plansul si dezagregarea materiei. alunga) sustin tonul confesional si implica sensul de ruga fierbinte si staruitoare. de iritare. se coreleaza cu spaima. Strofa a treia amplifica starea de angoasa. Invocatia este patetica.

Dumnezeu apare in ipostaza de oim i de vanat. aceasta din urma creatore de metafore. incipit. adresat Divinit ii. Este prelucrat aici motivul van torii. Exasperarea sa atinge apogeul in ultimul vers. optand cu fermitate nu pentru cunoasterea lor pe cale rationala. In poezie. 67. adica de imagini in care se intuieste simultan existenta a doua planuri diferite in ordinea lucrurilor. cuvantul devine mult mai dinamic si mai clocotitor. empiric sau pragmatic). apar inand lui Lucian Blaga (la alegere. ci si fauritorii ei. Definind printr-o suita de substantive specifice lexicului sau poetic (durere. sentimente imaginate de autor. pana ce izbucneste impetuos in final: In suflet seamana-mi furtuna / Sa-l simt in matca-I cum se zbate . Eul liric reu e te s dep easc elementul biografic. Conduita aceasta reliefeaza nu atat opozitia filozofica intre rationalism si irationalism. Eul liric are o leg tur real cu autorul deoarece crearea psalmilor a avut ca surse de inspira ie: cei 151 de psalmi din Psaltire. Treptat. pe care psalmistul il caut in zgomot i-n t cere . Strofa a doua descrie pendularea psalmistului intre credin i intre t gad . Expune specificul raportului autor-eu liric. cu eul liric sau poetic. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. Cele dou motive centrale ale Psalmilor sunt: Divinitatea i Psalmistul. voce delegat s exprime st ri. iar versul un strigat de durere. Nu trebuie confundat autorul. rela ii de opozi ie i de simetrie). cand exclam : Vreau s te pip i i s urlu este. biografic a autorului (eul biografic. Poezia are structura unui monolog dialogat. Artistul trebuie sa fie un glas smuls din vaierul celor multi. prin referire la un text poetic al unui autor apar inand direc iei moderniste. o masc . laitmotiv. Eul liric sau poetic . Dorin a celui care caut este de a g si ceva care s ii certifice clar existen a Divinit ii. cititorii. 66. lacrimi. poetul pare ca isi cheama confratii nu numai sa fie martori ai istoriei. ci doar pentru a-l pip i. o ipostaz a autorului A scris 16 Psalmi. In ultima strof . Psalmistul oscileaz intre evlavie i revolt . cei 4-5 ani de via monahal de la Cernica. dou dintre urm toarele: titlu. intre credin i t gad Tema este c utarea absolutului. truda) obiectul discursului sau patetic. secven e poetice. cat o diferenta intre gandirea rationala si gandirea poetica. El poarta armura si intrezareste in clocotul maniei inabusite si al razvratirii tumultoase nadejdea celor multi. Tema psalmilor o reprezint condi ia uman raportat la condi ia divin . Dilema interioar a psalmistului este sugerat prin interoga iile: S te ucid? Sau s -ngenunchi a cere? El ezit intre dorin a de a distruge orice mit sau form de idealitate i ingenuncherea in fa a St panului ceresc.persoana real care produce o oper . fiind format din patru catrene.inceputul versului. reflexul autorului este eul liric. Poezia apare ca o scurta confesiune in care Blaga vorbeste de atitudinea lui fata de tainele universale. deoarece in glasul psalmistului ne identific m i noi. Este o voce. unul concret si altul . timp in care lecturile religioase i-au pus amprenta asupra lexicului poetului. adeseori osciland intre credin i t gad . Eviden iaz elementele de compozi ie dintr-un text poetic studiat. persoana real care semneaz cartea.individualitate creatoare. elemente de recuren . de Lucian Balga Eu nu strivesc corola de minuni a lumii se afla in fruntea volumului de debut Poemele luminii din 1919.i o incle tare cu Dumnezeu din care s ias biruitor. dintre care 9 sunt in Cuvinte potrivite(1927). care nu trebuie confundat cu persoana real .In ultimele trei strofe. psalmistul nedorindu. amarul. suferin a poetului atinge paroxismul. Psalmii arghezieni Autor . ci pentru potentarea lor prin contemplarea nemijlocita a formelor concrete sub care se infatiseaza. tonalitatea versurilor devine tot mai aspra.motiv poetic.

care apartin poeziei. flori. nu sporeste.o treapta" in marea trecere" universala. semnifica misterele universale. prin extensie. in acest sens. nu iubeste. imbogatesc. Cartea" devine hrisovul vostru cel din tai". un moment al progresului inceput in adancurile timpului originar.altii. iubesc.Structura antitetica marcata prin termenii principali este adancita prin distributia verbelor. In versurile 5 si 6 este indicat izvorul limbajului poetic arghezian: graiul aspru. adancirea liris mului. innoirea metaforica. In strofa a III-a.dadaismul. prin repetitia lui obsedanta semnifica pe poet. In strofa I opera este vazuta ca . n versul al10-lea este enun tata estetica uratului: Facui din zdrente muguri si coroane" inseamna transformarea uratului in frumos. prin abstractizare. imaginile socante. Comentariul poeziei Testament". simplu. adica in poezie. Tot aici. metafore indraznete si o viziune originala asupra succesiunii generatiilor (elemente moderniste). cuvantul cheie al poeziei. Modernismul constituie o orientare artistica opusa traditio nalismului si care include. buze ori morminte.misterele universale. In propozitiile in care subiectul este eu verbele predicate sunt: nu strivesc. Noutatea viziunii asupra artei si a rolului poetului con stituie elemente moderniste.abstract. metafora: Sudoarea muncii sutelor de ani" cumuleaza sirul de opintiri existentiale ale strabunilor-tarani. intr-o contopire fara sfarsit. Pentru lumina altora exista un singur verb predicativ: Sugruma. apartinand lui Tudor Arghezi. cand cei dintai strabuni s-au ridicat din golul preexistentei. caruia poe tul ii da noi straluciri.infatisarile concrete ale misterelor.. Estetica uratului este formulata si in doua versuri din strofa a IV-a: . atat in privinta surselor de inspiratie cat si in cea a tehnicilor poetice. orientarea spre actual si spre citadin. un rost si valori noi. apare si sintagma cuvinte potrivite".Definit de criticul literar Eugen Lovinescu. versul liber constituie tot atatea elemente ale modernismului. devenind arta. Cunoasterea poetica. Astfel. lumina altora-gandirea logica. Cuvintele sunt prefa cute" in versuri si-n icoane". nu ucid. In strofa a II-a. Pe un plan mai profund. Aceasta il defineste pe autor ca pe un artizan care potriveste" cuvintele in vers. ochi. Relatii de opozitie: Marturisirea eului liric se organizeaza in jurul unor opozitii mereu amplificate: eu . buze. morminte . al batranilor" tarani. printr-o activitate migaloasa si grea. corola de minuni a lumii . desfasurata in mii de saptamani". proiectand in misterele lumii un inteles. ba chiar il sporeste.lumina altora. nu imbogateste. lumina mea semnifica gandirea poetica. Metafora corola de minuni a lumii . Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. Cunoasterea logica reduce numeric misterele prin determinarea lor conceptuala le sugruma vraja. Verbul la forma negativa nu strivesc exprima refuzul cunoasterii de tip rational si optiunea pentru cunoasterea luciderica/poetica. poetul devine un Creator care ii reda lumii frumusetea disparuta. de Tudor Arghezi. lumina mea . o seama de curente literare novatoare: simbolismul. o anume ambiguitate a limbajului. adica farmecul concret. dimpotriva conserva fiorul concret al necunoscutului. act al innobilarii Ideea legaturii poetului cu stramosii este exprimata in meta fora osemintelor varsate" in sufletul acestuia. imagine a perfectiunii prin ideea de cerc. Toti termenii au un sens figurat: pronumele personal eu-de altfel. 68.flori. Titlul: Este o metafora revelatorie care semnifica ideea cunoasterii luciferice. ucide. releva o mare bogatie de idei. nu sugrum ci sporesc. expresionismul. corola de minuni . individual. dar prin asociatii subintelese i se pot atasa si altele: striveste. uratul face parte dintre atributele lumii care si-a pierdut sacralitatea. modernisrnul in seamna o ruptura" fata de trecut si o innoire notabila. oclui.

Primele dou catrene reprezint rama. st panit de un ideal inalt. mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si preturi noi" In aceste versuri. -obiectiv i muzical . Poemul este structurat in 3 secven e. poezie ce deschide volumul de debut din 1919. ci prin intermediul unor m ti str ine. de Ion Barbu Poezia a ap rut in vol. a personajelor. apartinand lui Lucian Blaga. Spunerea cantecului presupune un anumit ritual. Cele dou personaje pot reprezenta dualitatea uman . Soarele simbolizeaz via a ra ional . Poezia este o balad cult . Poezia este o demonstra ie a ideii c nu este posibil nuntirea unor lumi diferite i cu aspira ii variate.O tr s tur important a textului este muzicalitatea. in ianuarie. prezen a dialogului.Din bube. Poezia este expresia viziunii artistului asupra universului i anticip teoriile din eseurile Eonul dogmatic sau din Trilogia cunoa terii.Poezia cuprinde 2 simboluri antonimice: Cele dou personaje apar in unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. impersonalizare). Balada mai este numit i cantec b tranesc de nunt . 69. Riga Crypto si lapona Enigel. con tient . Remarc m reluarea titlului in versul ini ial i referin a pentru verbe la forma negativ ( nu strivesc. Barbu vorbe te i sub masca laponei Enigel i sub cea a lui Riga Crypto.Poezia lui Barbu tinde spre esen e. . Are menirea de a incifra o experien . apoi in Rena terea roman . Sunt dou pove ti de iubire. Tehnica folosit de poet este cea a povestirii in ram sau a povestirii in povestire. nu ucid ) pentru a accentua opozi ia intre cele 2 tipuri de cunoa tere i pentru a condamna indirect efectul de anulare a misterului cosmic la nivelul cunoa terii empirice. Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. . de i ini ial este publicat in revista Glasul Bucovinei . prezentand elemente ale acesteia: un fir epic. Menestrelul (trubadurul) este rugat s cante o poveste de iubire. Unul dintre cele mai cunoscute texte blagiene programatice este Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. o jum tate apolinic i una dionisiac . tema eului poetic este tratata in spirit modernist: in ipostaza de artizan. iar lapona Enigel regnului uman. raportat la ra ional (mintea). poetul zamisleste o alta lume" decat cea traditionala. Prefer s pun in centrul ei problemele esen iale i nu cele care te exprim pe tine (obiectivitate. este o cantare ini iatic . Umbra simbolizeaz instinctul. Poetul i i alege personajele apar inand unor regnuri diferite pentru a sugera imposibilitatea dragostei lor i totodat antiteza dintre cele dou lumi.Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. dou luni mai tarziu. Metaforele plasticizante . contrastele sunt izbitoare. Incipitul este format din primele 5 versuri. Balada este o demonstra ie a ideii c ra iunea triumf in final asupra ira ionalului.Poezia se inscrie in lirismul obiectiv = un discurs liric prin care poetul i i exprim sentimentele prin intermediul unor m ti sau al unor personaje lirice (lirismul m tilor poetul nu i exprim in mod direct sentimentele. Poemele luminii. eroii sunt voci ale poetului). Setea dup soare a laponei Enigel nu este altceva decat setea dup ideal a omului. Joc secund (1930). un spa iu izolat. in cazul poeziei de mai sus. apartinand lui Ion Barbu. 70. Povestea de dragoste neimplinit a celor dou personaje este inserat in cadrul pove tii de iubire implinite. iar sintaxa frazei poate fi rupta (elemente moderniste). obscuritatea din om. Observam ca unii termeni capata semnificatii neobisnuite. o lume" a tuturor cuvin telor (frumoase si urate). Poezia se vrea a fi un mod impersonal al Lirei. celebr . Poezia modern barbian are urm toarele caracteristici: . ce definesc cunoa terea de tip luciferic/poetic prin deta area de un demers opus.

Cuvantul central este cel de carte.Ilustreaza conceptual operational arta poetica. s valorifice limbajul poporului care presupune originalitate. In cea de-a doua secven este dezvoltat opozi ia dintre cunoa terea de tip luciferic/poetic i cea de tip paradisiac/ tiin ific . flori. Cartea apare ca expresie a progresului omenirii de la munca fizic la munca intelectual : Ca s schimb m acum intaia oar / Sapa-n condei i brazda-n c limar . Prin iubire. Eul liric sintetizeaz toate cantecele care exist virtual in fiecare din noi. Metafora cuvinte potrivite are mai multe conota ii in text: .poetul trebuie s transfigureze realitatea. care exprim principiile estetice ale autorului ei. concep ia acestuia despre menirea poetului.crez literar. lumea cuvantului (buze). spiritual (ochi). buze.selectare. care apare surprins din mai multe unghiuri: . un poem programatic ap rut in primul volum de poezii argheziene Cuvinte potrivite. taina nop ii . imbinare pentru a ajunge la un vers care s exprime valori morale. sim indu-se un fragment dintr-un mister ce se autoregenereaz continuu. ci un simbol care poten eaz misterul. O serie de motive se reg sesc in campul semantic al ideii de tain : vraja nep trunsului ascuns . de Tudor Arghezi Este o art poetic . dar i la telluric (flori). morminte ) reprezint manifest ri ale tainelor in Univers. Art poetic . idee pe care o preia de Charles Baudelaire. sfant mister . poetul devine el insu i o form de manifersatre a tainei. despre func iile literaturii. Testament. omul poate restabili coresponden e intre Univers i sine. o treapt . tactile. c ci ii permite integrrea fiin ei individuale in Totul cosmic. olfactive. 1927. prin referire la o creatie lirica studiata. 71. naturale e.( ochi. Poezia este structurat in dou p r i: Prima parte are un caracter are un caracter adresativ (primele 12 versuri). Poetul este un Mesia care i i asum rolul de a scrie o carte. intunecata zare . motiv literar ce nu mai reprezint astrul tutelar. . adancimi de intuneric . respectiv iubirea: la baza demersului cognitiv al artistului st afectul.cartea este privit ca un document scris ce salveaz de uitare numele artistului: Nu. Astfel. lumea mor ii (morminte). de munc : i fr mantate mii de s pt mani/ Le-am pref cut in versuri i icoane . Eul liric dialogheaz cu un lector imaginar incercand s -l con tientizeze pe acesta de insemn tatea operei artistice. c ci eul liric refuz claritatea regimului diurn in favoarea regimului nocturn. despre modul in care trebuie scris aceasta. Titlul semnific intreaga oper a unui artist care este l sat ca mo tenire spiritual genera iilor viitoare. cunoa tere sau moarte. opozi ie accentuat prin compara ia ampl cu luna. apartinand unui autor canonic. El are misiunea de a valorifica acele cuvinte considerate pan atunci nonpoetice: . fiule. Arghezi cultiv estetica uratului. la fragilitatea existen ei.cartea apare ca treapt ce realizeaz leg tura dintre genera iile trecute i cele viitoare: Cartea mea-i. oper literar . trimi and la totalitatea experien elor de luare in posesie a realit ii: vizuale. la iubire. Ultima secven cuprinde motiva ia cunoa terii de tip luciferic.cartea este un hrisov.i voi l sa drept bunuri dup moarte/ Decat un nume adunat pe-o carte . protector al cuplului din poezia romantic . partea criptic a exisentului.opera trebuie s fie un act de trud . plasticitate. pline/ De osemintele v rsate-n mine In partea a doua a poeziei poetul exprim ideile esen iale ale sale. este asem nat cu Biblia pentru c ea con ine mo tenirea spiritual a genera iilor: A eaz-o cu credin c p tai/ Ea e hrisovul vostru cel dintai -cartea este un document social care exprim suferin a poporului: Ea e hrisovul vostru cel dintai/ Al robilor cu saricile.

poetul ne introduce intr-o atmosfer trecut . afectivitatea. pot sugera sensibilitatea. iar iubirea o cale de cunoa tere a misterelor lumii prin tr irea nemijlocit a formelor concrete. care implic principiul contrar. morminte justific tema mor ii. motivul luminii. al lunii. imbog it prin seria de antiteze i prin lan ul metaforic. iubirea. psihologic .] / c ci eu iubesc / i flori i ochi i buze i morminte . prin referire la un text liric studiat. intimitatea. poezia respect canoanele clasice. fiind organizat in 19 distihuri i un . f cand leg tura intre timpul prezent (obiectiv) i timpul amintirii (subiectiv). care sunt supuse aceleia i legi universale a trecerii implacabile a timpului. cu eul liric. cat i s le aline durerea: Am luat ocara. Adverbul de loc apare intr-o form popular . Poezia este un act de crea ie. Spa iul i timpul nu sunt precizate cu exactitate. In sprijinul acesteia mai apar idei precum cunoa terea poetic i cea ra ional ... deschidere a sufletului c tre lume. . 73.. cunoa tere. din care face parte i textul Aci sosi pe vremuri. prospe imea. Identific m dou metafore. ca prin vers. se intrege te cu versurile finale : Eu nu strivesc corola de minuni a lumii / [. al trudei: Slov de foc i slov f urit / Imp recheate-n carte se m rit . cea a trecerii ireversibile a timpului fugit irreparabile tempus i cealalt este fortuna labilis (soart schimb toare). buze sunt receptacole ale senzualit ii.F cu-i din zdren e muguri i coroane . slov f urit munca. ochi trimit la viziune. Veninul strans l-am preschimbat in miere . dar cu o func ie schimbat fa de romantism. 2 Tematica este una tradi ional . iar sensul s u. imaginate ca petalele unei corole uria e care ad poate te misterul lumii: flori semnific fragilitatea. Versifica ia este tradi ional prin cultivarea unei rime pereche i modern prin ritmul neregulat. cand s -njure . Ilustreaza conceptul operational traditionalism.poetul are i un rol social. Metaforele enumerate surprind temele majore ale crea iei poetice. efemeritatea. 3 Titlul con ine un adverb de loc (aci) i o locu iune adverbial de timp (pe vremuri). intunericul. rostirea poetic . Pastelul la Ion Pillat este doar un pretext pentru medita ia poetului asupra efemerit ii existen ei umane. Aceast lume radiaz din sensurile lucrurilor sau din rela iile lor cu lumea. 4 Scriitorul continu tradi ia lui Vasile Alecsandri prin practicarea unui pastel evoluat. frumuse ea via ii. Arghezi recunoa te c opera artistic nu este doar produsul inspira iei divine ci i al eforturilor. eternitatea. Principalul s u volum de poezii este cel din 1923. Poezia vorbe te despre dou pove ti de iubire. Poezia inseamn intuirea in particular a universalului.Ilustreaza conceptele operationale tema si motiv literar. de Ion Pillat 1 Este un scriitor apar inand perioadei tradi ionalismului interbelic. 72. Titlul este o metafor revelatorie care semnific ideea cunoa terii luciferice. al turi de Testament de Tudor Arghezi i Joc secund de Ion Barbu. Poemele luminii (1919). el trebuie s exprime atat suferin a confra ilor s i. Elementele realului devin poart c tre lumea de dincolo de ele. apartinand modernismului.. Tema poeziei o reprezint atitudinea poetic in fa a marilor taine ale Universului: cunoa terea lumii in planul crea iei poetice este posibil numai prin iubire. adic in fruntea operei. Pronumele personal eu este a ezat orgolios in fruntea primei poezii din primul volum. Aci sosi pe vremuri. Elementele de recuren in poezie sunt: misterul i motivul luminii. Pe Arge in sus. Poezia este a ezat in fruntea primului s u volum./Am pus-o cand s -mbie. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelic . Plasarea sa ini ial poate corespunde influen elor expresioniste (exacerbarea eului) din volumele de tinere e Titlul este reluat in incipitul poeziei. Slov de foc reprezint inspira ia. 5 La nivel prozodic.

iar sufletul se simte impovarat ca de un blestem: blestemat si semizeu / Caci imi este foarte rau . fie imperecheata sau imbratisata. crinolina. Iubirea sau fiinta iubita este denumita metaforic pasul tau de domnisoara . trezit de descoperirea sentimentului iubirii. separat de celalalte strofe. Elementele neomoderniste sunt ambiguitatea planurilor si a limbajului . Aceasta coordonata artistica se caracterizeaza prin intoarcerea autorului la traditia poetica. 75. Tema o constituie arta poetica ce surprinde conceptia autorului despre arta si menirea ei. dar este denumita si blestemat . iubirea) ca o forta demiurgica.monovers final. iar rima este usoara . m sura metric de 13-14 silabe. rima este usoara fie monorima fie imperecheata sau imbratisata . apar inand lui Nichita St nescu. Incadrata in estetica neomodernista. Titlul ilustreaza optiunea autorului pentru atingerea perfectiunii creatoare. ritmul este trohaic . Pentru poet . o secunda / Eu l-am fost zarit din unda . clopotul este un motiv sacru. Tema . este un sentiment efemer: O secunda. planului existentei si planului cunoasterii . din vegetal . venit dinafara poetului. ca o energie reordonatoare a lumii. Comenteaz elementele de limbaj i de expresivitate. versurile sunt grupate in 5 catrene. Leoaica tanara. 8 Se remarc predilec ia pentru simbol.este iubirea dar nu mai apare ca in alte poezii (Cantec . 6 cultivarea universului rural: berlin . Poetul contempla nasterea iubirii din mineral: Dintr-un bolovan coboara / Pasul tau de domnisoara . dar este doar o trasatura de o clipa.fie monorima. pentru ca provoaca suferinta. 74. berzele. ritmul este trohaic. Structura: are structura unei poezii clasice. eu raman . 7 tonul elegiac (trist). rima imperecheat . Ilustreaza conceptul operational neomodernism. pala semnifica in egala masura bucuria. cuprinde o concluzie lapidara formulata in numai 4 cuvinte : Pasul trece. poezia avand simultan doua chei de lectura : poezie erotica si arta poetica . Iubirea este denumita apoi semizeu . prin referire la un text liric studiat Poezia face parte din volumul "In dulcele stil clasic" aparut in 1970 si reprezinta trecerea la etapa creatiei de maturitate. nostalgica. Deci iubirea este un dor al naturii. in egala masura . Unele epitete ca amara . Ultimul vers al poeziei. lanuri de secar . Aceasta poezie este considerata o poezie lirica galanta . din natura intreaga: Dintr-o inserare-n seara / Pasul tau de domnisoara. iar un vers este izolat in finalul poeziei care este o concluzie a ideilor poetice exprimate. poezia se raporteaza la o intreaga traditie lirica pe care si-o asuma ca model. Masura versurilor este de 8-9 silabe . Preotul se imagineaza contempland aparitia iubirii pe sub soarele pitic / Aurit si mozaic . ci ca un sentiment conferential si efemer. dar ii dubleaza semnificatia. sunetul s u amintind de fragilitatea existen ei umane i de trecerea timpului. In dulcele stil clasic. Determinantul "dulce" implica starea melancolica. Structura acestei poezii este clasica . dar si durerea provocata de iubire. iubirea si creatia apartin . Masura versurilor este de opt noua silabe. Pentru el iubirea este mai nimic . stilul clasic fiind considerat un astfel de ideal. de Nichita Stanescu A aparut in volumul cu acelasi titlu in 1970 in care Nichita Stanescu parodiaza fara ironie stilul clasic al poeziei traditionale. Iubirea este un fapt exterior. / dintr-o pasare amara / pasul tau de domnisoara. campia. Repetarea acestei metafore de 4 ori la inceputul poeziei sublineaza sentimentul de emotie si uimire. Aceasta concluzie reliefeaza ideea nestatorniciei sentimentelor . dintr-un text poetic neomodernist. pentru ca inalta sufletul omului. reprezentarea abstractiilor a Absolutului . iar un vers este izolat in finalul poeziei care este o concluzie a ideilor poetice exprimate. este amara. versurile sunt grupate in 5 catrene . poetul accentuand efemeritatea acestui sentiment.

coroane de plumb . prin pronumele si verbele la persoana I. ca reactie impotriva poeziei retorice a romanticilor si a impersonalitatii reci a parnasienilor. deprimare. Poezia Plumb . Acest tip de lirism se poate regasi atat in poezia simbolista . careia i se opune lumina mea . care deschide si da titlul volumului de debut al lui Bacovia. Astfel. Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii . sugerat de cuvinte ce apartin campului semantic al elementelor funerare: sicriele de plumb . a sugestiei si a sinesteziilor. Poemele luminii (1919) reflecta lirismul subiectiv si anticipeaza sistemul filosofic realizat de marele scriitor. se refera la lirica eului . poezia citata este o meditatie filosofica. a lui Lucian Blaga. caracterizat prin negarea traditiei si prin impunerea unor principii de creatie innoitoare. el se detaseaza cu fermitate de lumina altora . Poezia este formata din doua catrene. sugerat de sentimental de iubire . Lirismul subiectiv. moartea. disperare. modernismului si neomodernismului. rasfrangandu-si ideile filosofice si asupra creatiei poetice. pentru a nu strica echilibrul perfect al acestuia. si-a atarnau aripele de plumb ). Plumb de George Bacovia. izvorata la el din iubire. inadaptarea. apartinand romantismului. pe care nu doreste sa le lamureasca. rostit cel mai adesea la pesoana I. Cel mai de seama reprezentant al simbolismului romanesc este George Bacovia. a promovat ideile moderne ale timpului sau. care insa nu este inaltator. fara perspective de implinire ( dormea intors amorul meu de plumb . simbolismului. cat si in cea modernista. avand meritul de a reface sensibilitatea poeziei prin cultivarea simbolului. publicat in anul 1916. cavou . deopotriva prin opera poetica si cea filosofica . Teoreticianul modernismului romanesc. Este vorba de prezentarea starii de extaz produsa poetului in clipa revelatiei absolutului. sentimentele. o confesiune elegiaca pe tema cunosterii. Fiind o fire bolnavicioasa si un spirit introverti si taciturn. Un reprezentant important al acestui curent este Lucian Blaga. Modernismul este un curent literar aparut in secolul al XX-lea. Astfel. prin intermediul revistei si a cenaclului Sburatorul . care sugereaza solitudinea. Acesta se identifica in poezie cu prezenta eului liric. el a creat un univers poetic dominat de culori cenusii. Eul liric pledeaza pentru potentarea misterelor universului. dimpotriva. inspiratie. care isi exprima in mod direct conceptiile. prin definitie. ci. de unde reiese conceptual de cunoastere . provocand nevroza. ci si ca o adevarata arta poetica avand ca tema raportul dintre artist si poezie. este tipul de discurs liric prin excelenta personal. are ca tema conditia de damnat a poetului intr-o societate supeficilala si meschina. incapabila sa perceapa si sa aprecieze adevarata arta. 76. boala. de muzicalitate funebra. care sugereaza cele doua planuri ale existentei: unul exterior.Ilustreaza conceptual operational lirism subiectiv. avand profunde accente lirice.erotice care sunt inevitabile dar efemere. prin iubire: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ [ ] caci eu iubesc / si flori. trairile. Textul acestei poezii a mai fost interpretat nu ca o poveste de iubire. Lucian Blaga este singurul poet-filosof din literature noastra. si ochi si buze si morminte . Eu nu strivesc corola de minuni a lumii . rece. Simbolismul este un curent literar aparut in Franta in ultimele decenii ale secolului al XIXlea. si unul interior. asezata in deschiderea volumului de debut. Ideea poetica a creatiei Eu nu strivesc corola de minuni a lumii exprima atitudinea poetului-filosof de a proteja misterele lumii. care se remarca prin capacitatea de a sintetiza intr-o opera literara relativ restransa. este Eugen Lovinescu. aflat in ferma opozitie fata de traditionalism. prin referire la doua poezii studiate. care. majoritatae temelor si a modalitatilor de expresie ale acestui curent.

Ilustreaza conceptul operational poezie epica. Cele dou personaje apar in unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal. Apolinicul inseamn tendin a spre ra iune. Sunt dou pove ti de iubire. dintre care: pronumele personal de persoana I singular eu .luciferica. celebr . de Ion Barbu Poezia este o balad cult . poetica. Tehnica folosit de poet este cea a povestirii in ram sau a povestirii in povestire. Riga Crypto i lapona Enigel. desc tu area instinctelor. verbele la persoana I singular. ordine. sugereaza distantarea clara de cei care ar putea ameninta tainele lumii ( sugruma ). cat si in textul poetic. tr irile extatice. prin referire la o poezie studiata. Marcile eului liric sunt numeroase. Barbu vorbe te i sub masca laponei Enigel i sub cea a lui Riga Cryptoi. Setea dup soare a laponei Enigel nu este altceva decat setea dup ideal a omului. Poetul i i alege personajele apar inand unor regnuri diferite pentru a sugera imposibilitatea dragostei lor i totodat antiteza dintre cele dou lumi. Are menirea de a incifra o experien . lipsa echilibrului. repetat de patru ori. 78. Poezia se inscrie in lirismul obiectiv = un discurs liric prin care poetul i i exprim sentimentele prin intermediul unor m ti sau al unor personaje lirice (lirismul m tilor poetul nu. in cazul poeziei de mai sus. . Poetul i i alege personajele apar inand unor regnuri diferite pentru a sugera imposibilitatea dragostei lor i totodat antiteza dintre cele dou lumi. Balada mai este numit i cantec b tranesc de nunt . prezen a dialogului. st panit de un ideal inalt. Primele dou catrene reprezint rama. este o cantare ini iatic . Balada mai este numit i cantec b tranesc de nunt . prin referire la un text literar studiat. un spa iu izolat. nu strivesc . Cele dou personaje apar in unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal. a caror forma negativa sugereaza respingerea ferma a atitudinii de lamurire a misterelor lumii. Balada este o demonstra ie a ideii c ra iunea triumf in final asupra ira ionalului. Dionisiacul reprezint spiritul misterios. Ilustreaza conceptual operational lirism obiectiv. prezentand elemente ale acesteia: un fir epic. eroii sunt voci ale poetului). care adancesc si amplifica idea de cunostere luciferica. Sunt dou pove ti de iubire. Poezia este o demonstra ie a ideii c nu este posibil nuntirea unor lumi diferite i cu aspira ii variate. obscuritatea din om. a personajelor. Termenii vin de la zeii Apollo i Dionis. a personajelor. iar lapona Enigel regnului uman. ci prin intermediul unor m ti str ine. Povestea de dragoste neimplinit a celor dou personaje este inserat in cadrul pove tii de iubire implinite. Poezia este o demonstra ie a ideii c nu este posibil nuntirea unor lumi diferite i cu aspira ii variate. Tehnica folosit de poet este cea a povestirii in ram sau a povestirii in povestire. Menestrelul (trubadurul) este rugat s cante o poveste de iubire. calm. un spa iu izolat. Soarele simbolizeaz via a ra ional . Spunerea cantecului presupune un anumit ritual. iubesc . Primele dou catrene reprezint rama. celebr . nu ucid . Spunerea cantecului presupune un anumit ritual. o jum tate apolinic i una dionisiac . 77. con tient . prezentand elemente ale acesteia: un fir epic. echilibru. Riga Crypto i lapona Enigel. Cele dou personaje pot reprezenta dualitatea uman . Povestea de dragoste neimplinit a celor dou personaje este inserat in cadrul pove tii de iubire implinite. care se regaseste atat in titlu. prezen a dialogului. Are menirea de a incifra o experien .i exprim in mod direct sentimentele. iar lapona Enigel regnului uman. cat si imbogatesc . Menestrelul (trubadurul) este rugat s cante o poveste de iubire. armonie. Apolinicul i dionisiacul sunt dou categorii estetice prezente in cultura omenirii. Umbra simbolizeaz instinctul. de Ion Barbu Poezia este o balad cult . este o cantare ini iatic .

moravuri intr-un mod care starne te rasul. avand defecte morale care sunt satirizate. o adevarata replica la "Tiganiada" lui Ion Budai-Deleanu. in final.L. Pristanda poli aiul slugarnic. grotesc . eroic . 6 i. altele interferente. O scrisoare pierdut . conflict intre aparen i esen . 4. starne te rasul. de salon. este o epopee in douasprezece canturi. Tipurile de personaje reflect anumite defecte de caracter sau vicii. contribuind la men inerea tensiunii dramatice. Exist diferite situa ii comice. Poemul "Levantul". de intrig . personajul este confruntat cu false probleme. Caracteristici: 1. Nae Ca avencu este pus ca s conduc manifesta ia in cinstea lui Agami Dandanache. acum se impac . Caragiale Comedia specie a genului dramatic. 5. este sl bit ulterior prin procesul de fragmentare. Scrisoarea este un adev rat personaj. de I. prin referire la un text liric studiat. Tipuri: comedia de situa ii. care este luat prizonier de piratul Iaurta Chiorul in timp ce calatorea de la Corfu la Zante. Exemplific tr s turile speciei dramatice comedia. Conflictul este produs de pierderea scrisorii trimise de Tip tescu lui Zoe. i deconstruc ie. 80. stil parodic.Hr. cu Agami Dandanache). ca etic dar i ca epistemologie a autorit ii ra ionale. . consumerism. Dac modernismul se recomand drept apoteoz a c ut rii unei estetici de c tre Iluminism. personajele transgresand planurile temporale pana in camera de creatie a autorului. ea se transform intr-o important surs a comicului. avand un final fericit. 2. Shakespeare. Zoe femeia adulterin . in care se identifica un amalgam de intamplari romantice intr-o epoca prepasoptista. Observarea discrepan ei intre aparen i esen produce efecte comice. prin referire la o oper literar studiat . I. nu inofensive: Curat constitu ional . ap rut dup Modernism sau ca o reac ie la acesta. care trece din man in man . ap rut in Antichitate. Ca avencu demagogul etc. V. Piesa se incheie intr-o not comic . sec. Moda retrospectivei tematice si stilistice practicata de postmodernisti scoate la iveala specii si genuri literare uitate. 3. Autori: Aristofan. unele delimitabile. Alecsandri. raportate mereu la prezent. la coinciden (Dandanache utilizeaz acela i instrument de antaj ca acela la care recurge Ca avencu). Caragiale folose te procedee specifice teatrului clasic. care mai inainte au fost in conflict. Postmodernismul este o mi care artistic . de caracter. Trahanache so ul incornorat. este mediocru. Textul este structurat pe mai multe niveluri. generand i intre inand intriga. iar personajele. ref and pacea. 6. la quiproquo (inlocuirea lui Ca avencu. care prezint personaje. uneori numite metanara iuni. In acest sens.L. o filosofie sau o condi ie existen ial . Prin dispari iile repetate i eforturile personajelor de a o recupera. impersonalizare).Poezia lui Barbu tinde spre esen e. Prefer s pun in centrul ei problemele esen iale i nu cele care te exprim pe tine (obiectivitate. Ilustreaza conceptul operational postmodernism. postmodernismul prive te modul in care autoritatea unor entit i ideale.. prin vorbele lui Pristanda. deznod mant vesel. diferite gre eli de exprimare care produc rasul. conflict derizoriu (nesemnificativ). f cand apel la incurc tur (determinat de pierderea banului). intampl ri. de moravuri. Personajul principal este Manoil. -obiectiv i muzical 79.Caragiale. Poezia se vrea a fi un mod impersonal al Lirei. Personajele vor s par altceva decat sunt.

poli aiul ora ului care ii raporteaz lui tefan Tip tescu. EXPOZI IUNEA.asocia ii incompatibile: Industria roman e admirabil . Comicul provine dintr-o neconcordan intre aparen i esen . adresant. mai ales neologismele. pe care a g sit-o intampl tor.Il prezint pe Ghi Pristanda... . El aflase c Nae Ca avencu este in posesia unui document important care va face posibil alegerea acestuia in Camera Deputa ilor.Expune subiectul unei comedii studiate. DESF URAREA AC IUNII este declan at de Ca avencu care amenin c va publica scrisoarea in ziarul s u.. ironia.. doi membri ai partidului.la centru o anonim pe care prefectul a reu it s o opreasc la timp. Cuvintele sunt deformate. plebicist (familie. DEZNOD MANTUL este declan at de situa iile comice care au ap rut. Tipuri de comic : de situa ie. ce desemneaz un fenomen care starne te rasul i care nu pericliteaz existen a celor implica i. intre adev r i minciun . Subiectul comediei este realizat pe baza comicului de situa ie in care sunt puse personajele.R cnetul Carpa ilor. intre scop i mijloace. Comicul de limbaj este provocat de: . de caracter.vrea s ob in . dar lipse te cu des var ire.scrisorica de amor furat de la Cet eanul turmentat care o g sise pe strad . .prezen a numeroaselor gre eli de vocabular. Farfuridi i Branzovenescu. renumera ie.Caragiale i i iube te personajele.ticuri verbale: . so ia lui Zaharia Trahanache. Ilustreaz comicul (de caracter.Autorul folose te ca moduri de expunere predominante dialogul i monologul.conturate prin comicul de caracter i comicul de limbaj. Forme ale comicului : umorul. prefectul jude ului c i-a indeplinit misiunea pe care o avusese. din lips de instruc ie: famelie. Dandanache. s-a dovedit a fi mai tic los decat Ca avencu.. cu orice pre .. remunera ie. ori s se revizuiasc . Caragiale Comicul categorie estetic .De aceea. .mai trebuie -alt dat 82. plebiscit). Nae Ca avencu. Noul candidat.inc lcarea regulilor gramaticale i a logicii . 81. A. de situa ie sau de limbaj). de limbaj. de nume. dar nu le iart acele defecte care le face ridicole. prin referire la o comedie studiat . sarcasmul. primesc ! dar s nu se schimbe nimica.centru a venit o dispozi ie prin care se cerea s fie trecut pe lista candida ilor un oarecare Agamemnon Dandanache. se tem de tr dare i au trimis. de I.nonsensul: . Zaharia Trahanache r spunde la antaj cu antaj deoarece descoper o poli falsificat de Ca avencu prin care acesta i i insu ea ilegal bani de la o funda ie. dup ce a ordonat perchezi ionarea i arestarea lui Ca avencu. satira. avocat din opozi ie i directorul ziarului .L. INTRIGA comediei este declan at de g sirea acestui document misterios scrisoarea de amor a prefectului c tre Zoe. PUNCTUL CULMINANT s-a declan at atunci cand de la . eful filialei partidului din acel jude . grotescul... e sublim . . el il antajeaz pe prefect cu . a incercat s -i ofere diferite func ii in stat. candidatura de deputat.In cele din urm . Ac iunea se petrece in capitala unui jude de munte la sfar itul secolului XIX-lea..contradic ia in termeni: Dup lupte seculare care au durat aproape 30 de ani. andrisant. tefan Tip tescu. ins promite c o va inapoia dac va fi ales deputat.A. deoarece a ajuns pe list antajand un politician important tot cu o scrisoare de amor. Ca avencu a reu it s ob in promisiunea Zoei Trahanache pentru a candida la func ia de deputat deoarece aceasta se temea c va fi compromis moral in societate.Dandanache nu inapoiaz scrisoarea pentru c . dar acesta a refuzat. O scrisoare pierdut .

Este necesara deci o asimilare totala in creatie si mesterul este constient de acest lucru. atitudini i sentimente contrare.Branzovenescu. Dintre toate sotiile Mira este aceea care apare pentru a impiedica un omor care i se pare impotriva firii. Mesterul trebuie sa aleaga intre pasiunea pentru creatie si iubire. intre for e adesea egale. Blaga depaseste schema mitica prin gandire filozofica si tehnica expresionista.Trahanache: ave i pu intic r bdare. Asemenea lui Eminescu. imbinand tr s turi pozitive i negative. 84. . o ideologie. curat constitu ional. Blaga reface structural semnificatiile baladei populare incat se poate vorbi de o asimilare totala a mitului. Creatia presupune insa nu numai sacrificarea celuilalt (Mira) ci si sacrificiul de sine. Astfel moartea mesterului nu este un accident ca in balada populara ci este o moarte voluntara. Femeia este eterna prin destinul ei de a da viata. Astfel biserica este simbolul creatiei care invinge timpul. . Astfel mesterii se revolta impotriva lui Manole si vor sa abandoneze constructia. banuiesc ca mesterul si-ar fi anuntat sotia despre juramantul facut.incurc tura (pierderea scrisorii). Blaga realizeaza o drama moderna pe tema conditiei creatorului de arta. 16-17). cu pasiunea pentru creatie. Dramatismul personajului rezulta din plasarea lui sub semnul unei serii conflictuale si a interogatiei absolute. in Fran a i in Germania. Ilustreaz conceptul opera ional de dram . amestec de tragic i comic. Conflictul interior. Personajul este complex prin framantarile sale dramatice.Ghi Pristanda: curat murdar. speranta. El face din Manole un personaj tragic. de Lucian Blaga Drama = specie a genului dramatic care apare in a doua jum tate a secolului al XVIII-lea. intr-un text dramatic studiat. cu Divinitatea. a nasterii. deznod mantul este mai apropiat de realitate decat in tragedie sau comedie. .cine o cere? Din lumina Dumnezeu nu poate s-o ceara fiindca e jertfa de sange. Astfel personajul este in conflict cu porunca oficiala. aceea de a alege intre pasiunea devastatoare pentru creatie si iubire. Comicul de situa ie rezult din fapte neprev zute i din prezen a unor grupuri insolite: . cu iubirea si cu sine insusi. Ba. scen . protagonistul este un caracter complex. Mesterul Manole. dragoste de viata. Blaga multiplica conflictul realizand o adevarata serie conflictuala. Caracteristici: a. datorat unor interese. durere. b. Pornind de la elementele mitului popular. Analizeaz construc ia subiectului (conflict dramatic. conflictul este puternic. Numai prin disparitia creatorului se poate impune o opera de arta. Blaga isi pune personajul intr-o dilema tragica. constient de caracterul irational.cuplul Farfuridi. d. Conflictul dramatic infruntarea dintre dou sau mai multe personaje dintr-o pies de teatru. i de natur psihologic . bucurie. cu precursori in Anglia epocii elisabetane (sec. intrig . . optiunea intre pasiune si iubire este amplificat de conflicte secundare. rela ii spa iotemporale). Blaga foloseste metafora femeie-biserica care trimite la vocatia creatiei.quiproquo-ul (inlocuirea lui Ca avencu prin Dandanache).orice scen in care apar efecte comice. . o dogma.. prin intrebarile pe care si le pune. mai mult. prin starile sufletesti atat de contradictorii prin care trece (consternare. Blaga a publicat aceasta piesa in 1927. frenezie creatoare. absurd al jertfei care i se cere: Jertfa aceasta de neinchipuit .evolu ia invers (Ca avencu).triunghiul conjugal: Zoe-Tip tescu-Trahanache. . 83. El a prelucrat un mit de intensa circulatie: mitul creatorului. secatuire sufleteasca). c. . din adancimi puterile necurate nu pot s-o ceara fiindca jertfa e impotriva lor . prin referire la o oper literar studiat .

prin nume. ci pe propria-i so ie. F r una din ele. a adar. aflat in lupt cu propriul s u destin. al dragostei.Conflictul poate fi: . me terul e anulat ca om. ca in balad . acolo unde balada rezolv aparent simplu . din care Manole in elege c sfatul stare ului Bogumil nu e lipsit de talc. so ia lui Manole. toate intruchipate de Mira. ceea ce denot o gandire plat i o anumit iner ie a personajului. Magicul explica faptul ca zidurile se surpa pentru ca nu sunt contracarate de o alta forta. Conflictul dramei incepe in momentul in care intr in scen Mira. o moarte necesar . ceea ce va adanci conflictul dramatic.L. f cand din personajul s u un erou de tragedie antic . Neastamparul demonic care-l stapaneste pe Manole pentru a realiza un lacas de preamarire pentru divinitate este infruntat de Bogumil . .care dezleaga enigma nerealizarii prin jertfa de om. Doctrina concepe puterile supranaturale ca expresie a doua principii universale: al binelui.Dandanache e peltic. al purit ii omene ti: biserica i Mira sunt cele dou "jum t i" ale personalit ii eroului. Comenteaz dou modalit i specifice de caracterizare a personajului dramatic. Blaga va insista asupra acestor fr mant ri interioare. O scrisoare pierdut . Bogumil semnifica doctrina religioasa cu originea in Asia Mica. dar in acela i timp i i d seama i de puternica dragoste ce-i leag pe cei doi so i. cunoscuta sub numele de bogomilism. Caragiale La Caragiale. si al raului..i Mira simbol al vie ii. Mira cunoa te fr mantarea interioar a so ului s u i a in eles sfatul stare ului Bogumil. Constat m deci un echilibru perfect al for elor conflictului. 85. Ie irea din conflict nu poate avea loc decat prin moartea eroului. reprezentat de Satana. dupa numele calugarului bulgar Ieremia Bogomil. intre un personaj i destin. el e de natur interioar . la care contribuie i G man in visurile sale. Prin limbaj: . cu necesitatea.mai mult prin sugestie . intriga desemneaz complica iile ap rute pe tot parcursul desf ur rii ac iunii. toate indirecte: 1. Intre cei doi so i are loc un schimb de replici. pentru frumuse ea i puritatea ei. poate. reprezinta fortele magice. In terminologia teatral . defect de vorbire care nu se potrive te cu statutul lui social: Asa e. reprezentat de Dumnezeu. devoranta pasiune pentru construc ie. in O scrisoare pierdut . intalnim frecvent ca modalit i de caracterizare preferate de autor urm toarele procedee fundamentale. de I. pe de o parte.Zaharia Trahanache are ticuri verbale. Gaman asista in somn la manifestarile spiritelor negative. pentru ca Gaman intruchipeaza si un personaj in actiune.. Manole este obligat de jocul sor ii s aleag intre biseric . izvorat din infruntarea lucidit ii me terului care construie te inc multe altare. de a sacrifica un om. f r indoial . care pentru Manole e ira ional . i de aici caracterul tragic al acestuia. pe de alta. Gaman este.prin limbaj 2.exterior: intre dou personaje. Conflictul piesei lui Blaga e tragic pentru c e f r ie ire.un conflict starnit de clarificarea in vis a cauzei pr bu irii zidurilor. intensa dragoste pentru via . prin motivul jertfei. de asemenea. sau o moarte accidental . Elementele conflictului sunt. Intreaga desf urare a ac iunii relev condi ia tragic a creatorului de valori durabile. s credem. un personaj ce simbolizeaza mentalitatea primitivului care. cum am fi tenta i. Intriga se contureaza inca din primul act. intre datorie i pasiune. Intriga elementul care declan eaz ac iunea intr-un text dramatic. . Manole refuza ideea. i nu pe oricine. 26 interior: intre ra iune i sentiment.simbol al Voca iei creatoare . Acum conflictul e clar i definitiv instalat. anuntat de staretul Bogumil si de Gaman. iar nu o sinucidere. prin referire la un text literar studiat. in conceptia lui Blaga. precum ave i pu intic r bdare .

Pristanda numele personajului este luat de la un joc moldovenesc in care se bate pasul intr-o parte i-n alta f r s se porneasc niciunde. schema dramei constand in succesiunea revela iilor din con tiin a personajelor. textul.Zaharia Trahanache numele lui sugereaz zahariseala i capacitatea de a se modela u or. in care afl m despre iubirea dintre Alta i Cellino. legea pl cerii.Expunde subiectul unei drame studiate. chemat de Gralla pentru a-i prezenta stadiul preg tirilor pentru lupta de a doua zi. tr dandu. autorul preferand un astfel de fundal pentru a accentua antiteza dintre spiritul incapabil de compromisuri al protagonistului i imoralitatea societ ii in care tr ie te. care ii m rturisise lui . Intriga coincide cu venirea lui Marcello Mariani. 86. Unele au rol de mise en abime. in ultimii ani de dinaintea c derii ei ca republic . Prin nume: . Ticul s u verbal produce asocia ii comice: curat murdar. pe fundalul a dou tablouri. . ce men ine tensiunea scenic i are drept consecin evolu ia protagoni tilor. amestecul clientelei politice a vremii. dar exist secven e narative ce reconstruiesc trecutul personajelor. autorul preferand. in timp ce Alta i Cellino se intalnesc intr-un chio c pe mare. principala sa caracteristic . Desf urarea ac iunii vizeaz nu numai confruntarea celor doi. dintre limbajele scenice. unde conflictul se rezolva printr-o solu ie de compromis. mai ales regionalismele. Centrul artelor de odinioar a devenit aici un loc al lipsei de scrupule. catrindal .Nae Ca avencu demagogia personajului. teroarea Inchizi iei. Ins intriga nu are aceea i densitate de fapte ca in teatrul clasic. Tr dat de ceilal i c pitani i inlocuit de Elmo. ca in comedie. al moravurilor reprobabile. In scen . astfel c mi carea scenic trece in plan secundar. ceea ce anticip evolu ia rela iei Alta-Pietro. dup ordinele superiorilor: Trahanaua e o coc moale. curat constitu ional. nume ce trimite la ca persoan care vorbe te mult. cum este secven a in care Nicola relateaz cum i-a ucis so ia adulterin cu 17 lovituri de cu it. elementele de comunicare paraverbal (intona ia. a a cum sunt cele din Actul al IIlea. iar neologismele le deformeaz . in pasaje autoreflexive. ce simte c adversarul de azi poate fi prefectul de maine. este sugerat prin numele de Ca avencu. c-am intors-o cu politica? . . famelie. Nicola i Alta in locuin a conduc torului flotei. Drama de Idei ACT VENETIAN. renumera ie. in rememor ri. timbrul vocii). ci i plecarea la lupta a lui Pietro. care se bucura de acelea i avantaje constitu ionale. al superficialit ii: preocuparea pentru vestimenta ie i pentru cosmetizare (este moda perucilor i a tenurilor pudrate). conduc torul fregatei Vellocitta.puicusorule. Indicii spa io-temporali vizeaz crearea unui cronotop. Pietro se intoarce la Alta. moda sigisbeiului care inso e te doamnele din inalta societate la evenimentele sociale sunt numai cateva aspecte ce recompun atmosfera epocii.Pristanda folose te frecvent termeni populari. Titlul puncteaz astfel scena ac iunilor. Vene ia degradat de la sfar itul secolului al XVIII-lea.i incultura i lipsa de instruc ie: bampir. curat condei. altele l muresc rela iile dintre cei trei componen i ai triunghiului erotic. demagogia celor ce pretind c le pas de soarta republicii. mimica personajelor. ar tand iretenia lui. faptul ca situa ia final nu se suprapune celei ini iale. Expozi iunea ii prezint pe Pietro Gralla. discutand depre trecutul lor comun de sclavi i pira i i despre treptele sociale urcate de Gralla pan la statutul actual. de Camil Petrescu. dinamica lor interioar .Farfurdi i Branzovenescu numele lor au rezonan e culinare i sunt derivate cu sufixe onomastice grece ti i romane ti. gestica. Subiectul dramatic este construit gradat. evenimentele evolueaz cronologic. Personajele camilpetresciene se consum in confrunt ri in care i i expun mentalita ile. a a cum am ilustrat mai sus. Subiectul dramatic se desf oar pe parcursul a trei acte.

Catavencu stie sa simuleze orice emotie. ce se afl acum succesiv in raportul de ini iator-ini iat: Pietro are de inv at de la Cellino lec ia adapt rii sociale. O scrisoare pierduta. candidatul grupului. Caracterizeaz un personaj dintr-un text dramatic studiat (la alegere: comedie. act I ) : fizic 40-50 ani . moral sinceritatea . Modalitati de caracterizare a personajului : Directe: -portretul lui Gralla realizat de autor in didascalii (scena I . candidatul grupului. stapanit de o dorinta profunda de parvenire politica. Discursurile sale pun in evidenta demagogia. gura mare . supus. tanar inteligent si independent. Dupa ce pierde scrisoarea devine umil. Atata vreme cat are scrisoarea este orgolios. Dupa ce pierde scrisoarea devine umil. in stare de orice pentru a-si atinge scopul. agresiv. Gestul Altei de a. inalt . El stie sa se emotioneze. Gralla pleac pe mare. Pentru a castiga lupta politica. forme ale dramaturgiei in teatrul modern). Catavencu este un actor desavarsit: cand se urca la tribuna. O scrisoare pierduta. tanar inteligent si independent. Principala trasatura a lui Catavencu este capacitatea de a se adapta la orice situatie. lingusitor.Caracterizeaza personajul preferat dintr-o comedie studiata.i injunghea so ul reprezint punctul culminant. -autocaracterizare vezi reveletia : Nu tu mai inselat . a spus nemuritorul Gambetta . El stie sa se emotioneze. Atata vreme cat are scrisoarea este orgolios. gandeste lucid . personaj ce ilustreaza drama intelectualului ce cauta absolutul in iubire (ca si Stefan Gheorghidiu ) si care intra in conflict cu sine si ceilalti . in stare de orice pentru a-si atinge scopul. a spus nemuritorul Gambetta . Catavencu este un actor desavarsit: cand se urca la tribuna. Catavencu nu ezita sa foloseasca santajul. de Ion Luca Caragiale Nae Catavencu Nae Catavencu este reprezentantul tinerii burghezii locale.Cellino intensitatea sentimentelor ei de dragoste. supus. corupt. El este mereu pregatit sa schimbe masca. Notiunile de tara. El este mereu pregatit sa schimbe masca. Deviza sa este scopul scuza mijloacele. Este directorul ziarului Racnetul Carpatilor. Notiunile de tara. Este directorul ziarului Racnetul Carpatilor. lingusitor. sa influenteze ascultatorii. lipsa de logica. iar Cellino in elege c superficialitatea nu se confund cu esen a. el isi intra in rol. In final. reprezinta pentru el simple lozinci in lupta electorala: 88. apparent calm si echilibrat . Este tipul politicianului demagog. eu m-am inselat ( Pietro Gralla descopera faptul ca propriul sistem de valori este incompatibil cu lumea reala si se hotaraste se isi reierarhizeze propriile valori) . lipsa de logica. nas puternic . el isi intra in rol. sa planga. de Ion Luca Caragiale Nae Catavencu Nae Catavencu este reprezentantul tinerii burghezii locale.Caracterizeaza un personaj dintr-o drama studiata. Catavencu nu ezita sa foloseasca santajul. popor. orice sentiment. incultura. incultura. 87 . fierbere interioara . progres. dram . reprezinta pentru el simple lozinci in lupta electorala: 89. orice sentiment. Discursurile sale pun in evidenta demagogia. ACT VENETIAN.i reg si echilibrul interior. popor. Pentru a castiga lupta politica. cu speran a de a. corupt. iar deznod mantul o inf i eaz ca pe o femeie dispre uit de ambele personaje masculine. de Camil Petrescu Personajul principal al acestei drame este PIETRO GRALLA . Deviza sa este scopul scuza mijloacele. agresiv. progres. inflexibil. Principala trasatura a lui Catavencu este capacitatea de a se adapta la orice situatie. inflexibil. sa influenteze ascultatorii. nu poarta peruca epocii . Este tipul politicianului demagog. Catavencu stie sa simuleze orice emotie. impulsivitatea . sa planga. stapanit de o dorinta profunda de parvenire politica. Indirecte: .

intr-o text literar studiat. care aspira la o cariera politica. pe fundalul unei agitate campanii electorale. situatia poate fi generalizata). O scrisoare pierduta. de crearea unei specii inedite: drama de idei . elementele de comunicare paraverbal (intona ia. replic . Subiectul dramatic se desf oar pe parcursul a trei acte. ce permite individualizarea personajelor.. cu un con inut grav. care da unitate operei. Ilustreaz elementele de compozi ie a textului dramatic (act. ilustrand cu fidelitate complexitatea vie ii reale i avand un conflict puternic. Tehnica este cea a amplificarii treptate a conflictului. Actiunea se desfasoara in "capitala unui judet de munte" (numele localitatii nefiind specificat. Actele sunt la randul lor divizibile in scene. b) confruntarea directa cu Cellino (Marcello Mariani) . textul este structurat in trei acte. Piesa este remarcabila. Act Venetian. Tema ei este demascarea prostiei umane si a imoralitatii publice si private. gestica. Intre avocatul Nae Catavencu. prin referire la o oper literar studiat . scen /tablou. Zoe. dintre limbajele scenice. 91. orientat p spre exterior. Camil Petrescu. Tensiunea scenic realizat prin confruntarea dialogic .Caragiale e o comedie si evoca viata publica si de familie de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Drama este o specie dramatic in versuri sau in proz . sigisbeu care prefera cantitatea calitatii si care devine un simbol al decadentei Venetiei 90. Act vene ian este o oper dramatic prin caracterul fictiv. spiritul de initiativa si de sacrificare al lui Pietro Gralla si superficialitatea si lipsa de vointa a lui Cellino (ajuns conducator al fregatei Velocita nu prin merite personale . autorul preferand.Ap rut in anul 1919. a a cum am ilustrat mai sus. a c ror ac iune este proiectat in dou tablouri: primul i al treilea au ca fundal palatul in stil renascentist al lui Pietro Gralla. al doilea un chio c pe mare. si grupul fruntas al conducerii locale (Zaharia Trahanache si Stefan Tipatescu) izbucneste un conflict iscat de pierderea unei scrisori de dragoste pe care Tipatescu i-o adresase sotiei lui Trahanache. prin arta compozitiei. inscriindu--se intre comediile de moravuri si de caracter.pe teme strategice vezi antiteza dintre profesionalismul . sclav) . cavaler al Ordinului de Malta . mimica personajelor. a adar.Exemplifica formele de manifestare ale dramaturgiei in teatrul modern. Ins intriga nu are aceea i densitate de fapte ca in teatrul clasic. antogonismul sau : . perioada interbelic reprezint o etap a diversific rii dramaturgiei sub raport tematic i sub cel al formulelor estetice. pe fundalul a dou tablouri. timbrul vocii). prin revela iile personajelor. Un prim argument ce ilustreaz caracterul modern al piesei este tematica orientat spre interior: drama intelectualului aflat in c utarea absolutului in dragoste. In literatura roman . din opozitie. prin faptul c este scris pentru a fi pus in scen . ci pentru ca se tragea dintr-o familie importanta a Venetiei ) .L. astfel c mi carea scenic trece in plan secundar. ceea ce implic automat folosirea monologului i a dialogului ca modalit i de expunere predominante i prezen a numeroaselor indica ii scenice. in teatru. de I.a) dialogul Pietro Gralla Nicola din prima scena : prezinta drumul parcurs de Pietro Gralla pe treptele scarii sociale pana la statutul de conducator al flotei venetiene (pirat . indica ii scenice). uit i minimale delimitate de modificarea num rului personajelor prezente pe scen in diversele momente ale firului epic. accentuandu-se confruntarea dintre sistemele axiologice ale celor dou personaje. Un al doilea argument de modernitate il constituie reducerea mi c rii scenice (in defavoarea spectacolului dramatic). devotamentul . si conceptia lui Cellino .pe tema dragostei vezi antiteza dintre conceptia absolutista a lui Pietro Gralla . Scriitorul creaza un conflict fundamental (pierderea scrisorii). dar si altele secundare (cuplul Farfuridi-Branzovenescu se tem ca nu sunt considerati membri . in primul rand. textul. spre refacerea tabloului moravurilor unei epoci. care vede in Alta o monada imediat urmatoare celei divine . apre deosebire de comedia lui Caragiale. Numele lui Camil Petrescu se leag . singurele in care intervine naratorul.

ci pune fa in fa dou sisteme axilogice (de valori) complet opuse. Gralla va deveni un individ care g se te in interior resursele pentru a. falsitatea. fie de modificarea locului sau a timpului ac iunii. tradarea. dovedind lips de con tiin de cet ean. Echilibrul cuplului nu este ins periclitat de adulter. ci doar pe cea pierderii capitalului de influen . Conflictul interior al lui Pietro Gralla eviden iaz spiritul hipersensibil. Prin dialog se prezinta evolutia actiunii dramatice. strategic . statutul social. militar .r spunsul dat de un personaj interlocutorului s u in cadrul unui dialog. care prefer sinuciderea in momentul anul rii idealurilor (Gelu Ruscanu din Jocul ielelor ). delimitat fie de plecarea sau de venirea unui personaj. Act Venetian. pe de o parte.marcanti ai partidului lor. (tehnica bulgarelui de zapada) Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene. ocupatia personajelor. eu m-am in elat este fraza ce sintetizeaz principala schimbare a c pitanului. spirit patriotic preocupat de soarta republicii. La polul opus. dintr-o drama studiata. minciuna. Camil petrescu. Act subdiviziune autonom a unei piese de teatru. de credibilitate. ipocrizia. ceea ce sugereaza apartenenta la o tipologie si poate constitui punctul de plecare in caracterizare. alaturi de numele semnificative. dintr-o comedie studiata. care in elege c realitatea infirm concep ia lui absolutist .Prezinta evolutia dintre doua personaje implicate in conflictul dramatic. ajuns conduc tor al flotei prin propriile merite.Prezinta evolutia dintre doua personaje implicate in conflictul dramatic. fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje. idealist al propriului sistem de valori. Unul dinre cuplurile cu cel mai mare impact in comedia O scrisoare pierdut este cel reprezentat de Zoe i Zaharia Trahanache: ei reprezint ipostaza familiei ce cultiv valori imorale precum adulterul. un partener care s il inlocuiasc in edin ele politice prelungite. Dintr-un intelectual inadaptat social. Cellino nu. Dialogul se poart pe marginea a dou realit i: cea politic . dar i i recompenseaz periodic capitanii. nu a participat la nicio lupt i nu a c l torit pe mare decat ca pasager.i dep i criza. in a a fel incat de i este invins prin tr darea Altei. i cea erotic . aparitia lui Dandanache). Confruntarea nu are resorturi sociale. delimitat de o ridicare i de o l sare de cortin . se precizeaza. Interesant este c personajele nu i i pun deloc problema destr m rii cuplului. aceasta il diferen iaz de eroii din alte piese camilpetresciene. Indicatiile scenice contureaza indirect personajele. prin semnificatia gesturilor si a mimicii. de I. 92. Replica . Pietro apare ca un ambi ios luptator pentru onoarea Vene iei.Coana Joi ica. se definesc relatiile dintre personaje si se realizeaza caracterizarea directa sau indirecta. antagonist. cu Cellino. . venerabilul pre edinte al tuturor comitetelor i comi iilor Zaharia Trahanache are in prefectul tefan Tip tescu nu numai un prietin . de putere politic . ci de pericolul de a fi publicat scrisoarea compromi toare de c tre Ca avencu. O scrisoare pierduta. superficialite i iresponsabilitate. vorbim de fapt depre triunghiul conjugal Tip tescu-Trahanache. Scen .L. Conflictul dramatic principal are ca surs confruntarea lui Pietro. Complicatiile se amplifica din ce in ce mai mult. pe de alt parte. hiperanalitic i problematizant al personajului care are revela ia caracterului utopic.Caragiale. r mane un inving tor prin puterea de regenerare. asa cum declar la sfar itul piesei. Nu tu m-ai in elat. Astfel. evolutiei inverse si interferentei diverselor serii de personaje aflate in conflict. 93. In lista cu Persoanele de la inceputul piesei.i cunoa te fregata.subdiviziune a unui act dintr-o pies de teatru. ca urmare a repetitiei. vorbind despre evolu ia cuplului ZahariaZoe. protagonistul. Stalp al puterii locale. ci in primul rand un amant al so iei.

din traditii folclorice. care a cultivat sugestia. incercau sa elibereze creatia artistica de rigiditatea canoanelor si a conventiilor clasice.. aparut in Anglia. noroiul. sinestezia. parnasianismul. romantismul exalta sentimentul si fantezia. precum i ca reac ie la poezia rece a parnasienilor. expresionismul. muzicalitatea. din istorie si chiar din miturile si legendele unor popoare indepartate. intimidandu. Romanticii preconizau o literatura inspirata din realitatile nationale. prin preferin a pentru o anumit tematic i prin modalit i stilistice distincte. Motive: singur tatea. Ilustreaz conceptul opera ional curent literar.reprezint o grupare larg de scriitori i opere. Poemele bacoviene sunt pline de o invazie de vaiete. ploaia. De asemenea. Apare ca atitudine impotriva epigonismului eminescian i a s m n torismului. plansete i oapte. a pieselor de teatru sau in versurile poeziilor unor personaje si probleme ce reflectau epoca de dupa Marea Revolutie Franceza din 1789. ca opozitie la clasicism. singur tatea. monotonia. I i trage sevele din poezia eminescian .i adversarii. In timp ce clasicismul este un curent al ratiunii. Visul si exotismul. simbolul. Ilustreaz conceptul opera ional curent literar. 95. ca reac ie impotriva poeziei prea retorice a romanticilor. boala.Specific comediei. negrul i galbenul. parnasianismul. Kog lniceanu. Romantismul s-a extins treptat in principalele tari europene. romantismul. melancolia. interesul pentru taramuri indepartate reprezinta teme ale romantismului. Poezia simbolist romaneasc este o poezie citadin . Simbolismul este un curent literar ap rut in Fran a. culorile. Natura patrunde masiv in creaiile romantice. parcul. cimitirul. naturalismul. Dacia literar . negru. simbolismul.clasicismul. dadaismul etc Romantismul este un important curent literar si artistic. toamna. cuprinzand toate artele si chiar unele domenii ale vietii sociale. manipuland to i b rba ii fie prin specularea sl biciunilor afective. obsesia i spleen-ul. muzica. dar dep esc totu i schematismul teatrului clasic. redactor M. Culorile preferate bacoviene sunt: albul. expresionismul. in vreme ce pe clasicisti ii interesau numai caractarele umane. Curente literare:. romantismul. dand totodata acces in paginile romanelor. Zoe este nu numai cocheta i adulterina.clasicismul. Cel mai reprezentativ poet simbolist de la noi este George Bacovia. Simbolismul romanesc este influen at de cel francez. care se inrudesc substan ial prin numeroase tr s turi comune de ordin ideologic i artistic. ambele personaje ilustreaz tipuri umane. ale individului. 94. prin referire la ideologia literara romantica. Expune doctrina estetica promovata de revista Dacia Literara. ploaia. simbolismul. particularit i de limbaj sau nume. sustineau valorile sensibilitatii. ale naturii. ci mai ales femeia voluntar care conduce din culise intraga via politic a ora ului. Curent literar. spleen-ul.. ambiguitatea. fie prin voin a de fier. coresponden ele (poezia Numai poetul. in a doua jum tate a secolului al XIX lea. Curente literare:. si determinad existenta unui stil romantic in mobilier. dar i prin combinarea elementelor de statut social i psihologic. care se inrudesc substan ial prin numeroase tr s turi comune de ordin ideologic i artistic. Franta si Germania in prima parte a secolului trecut. A aparut in perioada . in imbracaminte etc. 96. aparuta la 30 ianuarie 1840. dadaismul etc.reprezint o grupare larg de scriitori i opere. fiind individualizate prin comportament. Reperele lumii bacoviene sunt: cerul de plumb. Curent literar. in opozi ie cu temele cultivate de crea ia s m n torist . realismul. naturalismul. parcurile. Trahanache nu este numai incornoratul i tic itul. prin preferin a pentru o anumit tematic i prin modalit i stilistice distincte.). prin referire la simbolismul romanesc. violetul. ci mai ales politicioanul abil care prin firea calm i ticul ai pu intic r bdare! ca tig timp de reac ie. Sonoritatea bacovian este de un tip aparte. frunzele. realismul.

2. Petre Carp. in special din francez i italian . Studiul este format din doua parti: Conditiunea materiala a poeziei si Conditiunea ideala face mai intai dinstictia intre poezia ca arta. Dorin a de a unifica limba roman literar . Se pun bazele unei critici obiective ( vom critica opera i nu persoana Kogalniceanu). 2.Prezinta rolul lui Titu Maiorescu la dezvoltarea limbii romane. Prezint rolul Junimii i al lui Titu Maiorescu in impunerea noii direc ii in literatura roman din a doua jum tate a secolului al XIX lea. cuvintele au rol determinant in formarea de imagini prin personificari. Reprezentan i: V. Grigore Alexandrescu (fabule. Acolo unde lipse te din limb un cuvant i trebuie neap rat introdus o anumit idee vom imprumuta din limbile neolatine. Theodor Rosetti A fost infiin at in 1863. 97. ap rut la 1 martie 1867 Convorbiri literare . studiul insotit de o antologie de poezie. Maiorescu s-a pronun at in ceea ce prive te neologismele intr-un articol din 1881 Neologismele. menita sa exprime frumosul si stiinta care se ocupa de adevar. c) natura. imita ia ucide in noi duhul na ional Kog lniceanu 6. Negruzzi (Scrisori. Frumosul fiind ideea imbracata in materie sensibila. 4. el arat c acolo unde in limba roman exist pe lang cuvantul slavon un cuvant de origine latin trebuie indep rtat cel de origine slavon i p strat cel latin. ortografie fonetic se pronun a a cum se scrie. Introduc ia la Dacia literar este articolul-program al pa opti tilor. toate alcatuind . Vasile Pogor. Creang . Junimea junimismul Este o mi care literar i cultural de la sfar itul secolului al XIX-lea ini iat de ca iva tineri. care veniser de la studii din str in tate: Titu Maiorescu. Iacob Negruzzi. frumuse ile patriei. A avut revist proprie. pentru educarea maselor. Alecsandri. in acest studiu. prezint situa ia poeziei i a prozei romane ti de pan la el. Acesta con ine urm toarele puncte: 1. Titu Maiorescu a impus o direc ie nou in literatura roman . Bolintineanu. Maiorescu este cel din 1872 Direc ia nou in poezia i proza romaneasc . Contributiile estetice si critice ale lui Titu Maiorescu incep cu studiul: O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867 . Ex: vom zice binecuvantare i nu blagoslovenie. cultura prin prelec iuni populare organizate de ace tia. care s con in produc ii literare de pe intreg teritoriul Daciei (revistele de pan atunci aveau o culoare local i erau influen ate politic). Alexandru L pu neanul).pa optist . Slavici. Il nume te pe Vasile Alecsandri cap al poeziei noastre in genera ia trecut . A sus inut tinerele talente. 3. domeniul limbii T. 3.domeniul literaturii cel mai important studiu al criticului T. D. urmarind intarirea conceptului de poezie si de valoare. Maiorescu propune s se scrie in limba roman cu ortografie fonetic i nu etimologizant . Se combat traducerile si imita iile: traducerile nu fac o literatur . 5. De i nu a f cut analiz pe text. C. bunavestire i nu blagove tenie. satire). Dorin a de a se edita o revist . b) folclorul i tradi iile. a sintetizat in anumite afirma ii valoarea i importan a celor mai buni scriitori ai vremii: 98. T. Junimi tii au avut preocup ri in trei domenii: 1. epitete. comparatii. Caragiale. ca Eminescu. Nevoia de a avea o literatur original i unitar pentru to i romanii. Se propun teme originale pentru literatur : a) istoria na ional . afirmand despre pasteluri c sunt o podoab a literaturii romane . comb tand mediocrit ile. in acela i timp sesizand apari ia unui om al timpului modern . Mihai Eminescu.1830-1860.

Criticul atrage atentia ca sentimentele umane exprimate sunt eterne si universale: viata. Criticul afirm primatul esteticului asupra eticului. opunandu-se la introducerea neselectiva a formelor civilizatiei occidentale care nu pot duce la progres. la literatura analitic . desigur etapa evolutiei culturii. Eminescu poet foarte tanar care publicase in Convorbiri Literare numai trei poezii. Prezint tr s turi ale ideologiilor literare din perioada interbelic (modernism. 99. In Conditiunea ideala .conditiunea materiala a poeziei. Ea const in acea in l are impersonal .i arate preferin a pentru vreo formul estetic anumit . Moralitatea unei opere de art este de natur estetic i nu etic . In concep ia lui Lovinescu. Sbur torul va pleda pentru racordarea literaturii romane cu spiritul veacului. i preluand noi forme promovate de literatura european . Remarca farmecul limbajului. inandu-se cont i de specificul romanesc. mania constituie obiectul poezei. tristetea. conceptia inalta privind intelegerea artei antice. moartea. forme proprii. cultivat de exemplu de George Co buc. ca semn al celor alesi. Obiectivele revistei erau promovarea tinerilor scriitori i imprimarea unor tendin e moderniste in evolu ia literaturii. exist 2 tendin e majore in literatur : . In studiul Directia noua in poezia si proza romana (1872). Criticul accept teoria formelor f r fond pe care o respingea Titu Maiorescu. promovate de E. criticul sugereaza o ierarhizare a valorilor incurajatoare. Sbur torul refuz s . literaturii romane fiinda alta decat cea pe care a reprezentat-o Titu Maiorescu. 4 epicul va tinde spre o crea ie obiectiv (vezi cazul lui Rebreanu). 2 preocuparea pentru problematica intelectualului. bucuria. structurile din cultura mai dezvoltat . 3 trecerea de la poezia epic . Lovinescu va accepta teroria formelor fara fond. tradi ionalism). simboli ti. Lovinescu. Mai intai se imprumut forma. In perioada interbelica. apoi se creeaz i un fond original. tr ind emo ii estetice. tristetea. Deci iubirea. 1926-1927) i de cenaclul cu acelasi nume. ele urmarind a avea concentrare. modernismul presupunea: 1 trecerea de la romanul rural la cel citadin. In perioada interbelic . modelele. capacitate imaginativa si emotionala. pe care-l considera cap al generatiei trecute inscrie urmele lui M. disperarea. Lovinescu sus ine c imita ia simpl f r asimila ie nu are nici o valoare. conform c reia civiliza ia i cultura se propag prin imita ie de la superior la inferior. Literatura trebuie s p r seasc tradi ionalismul s m n torist i gandirist i s se inscrie in modernitate cultivand inspira ia citadin . 100. parnasieni. E. ura. Expune ideile care stau la baza direc iei moderniste.direc ia tradi ionalist reprezentat de revista Gandirea i de cercul gandiri tilor condus de . prin care uit de sine. subiectivismul extrem. In studiul In contra directiei de azi in cultura romana (1868). la o poezie care cultiv simbolul. considerand c formele pot s .i creeze fondul. Eugen Lovinescu este autorul teoriei sincronismului. Titu Maiorescu fundamenteaza teoria formelor fara fond. Astfel dupa V. in acea obiectivare a cititorului. Alecsandri. nou putand fi decat capacitaeta poetului. astfel incat la revist colaborau s m n tori ti. as scriitorului de a folosi limba si imaginile artistice. Ideile lovinesciene vor fi restranse i publicate in Istoria literaturii romane contemporane i in Istoria civiliza iei romane moderne. reali ti. Titu Maiorescu ocupandu-se de obiectul poeziei precizeaza ca acesta este totdeauna un simtamant sau o pasiune niciodata o cugetare exlusiv intelectuala . Modernismul a fost promovat de revista Sbur torul (1919-1922.

7. Gandirismul: mi care literar dezvoltat in jurul revistei Gandirea .spiritul ludic (de joac ) poemele lor mizeaz pe fantezie. Teoria sincronismului Teoria formelor f r fond este sus inut de c tre criticul Eugen Lovinescu. 1926-1927. de Ion Creang Incipit (modul in care incepe o oper literar ) i final (desemneaz partea final a unei opere literare i reprezint o concluzie a autorului) Formulele ini iale au rolul de a introduce cititorul in lumea basmului.1922. dadaismul. impotriva tradi iei. revista i cenaclul Sbur torul . Ion Pillat. Teme: interesul pentru folclor. Autonomia esteticului (esteticul trebuie disociat de alte valori cum ar fi eticul i etnicul). atitudine modernist = atitudine antiacademic . pauza descriptiva. Termenul de modernism a fost impus in critica literar de Eugen Lovinescu.respingerea tradi iei. elipsa. . Creang renun la tradi ionalul a fost odat ca niciodat . . povestire sau basm cult.direc ia modernist cunoa te i ea dou orient ri: Mi c rile artistice care exprim o ruptur de tradi ie. expresionismul. prin referire la conceptele din urmatoarea lista: secvente narative. Curente postromantice: simbolismul. suprarealismul. in lumea fic iunii. romanticii afirmau poporul i erau interesa i de folclor. Se cultiv valorile na ionale. Camil Petrescu. dup care se str duie te s ne explice de ce rudele nu se cuno teau intre ele (Craiul i Verde Imp rat). unde totul este posibil i nu ne mai mir m de nimic. . Exemple de curente avangardiste: dadaismul. G. Revista a activat intre anii 1919. Spiritul critic se men ine. Tradi ionalismul voie te o cultur creatoare de valori autohtone. final. Lucian Blaga. in timp ce intelectuali tii t g duiau poporul i abdicau de la autohtonism.constructivismul. Anton Holban.Prezinta constructia subiectului si a discursului narativ intr-o opera literara studiata. Reprezentan i: Vasile Voiculescu. Colaboratori: Cezar Petrescu. gandirismul. Vasile Voiculescu. care intemeiaz la Bucure ti revista Sbur torul i cenaclul cu acela i nume. Sensul tradi iei in acest studiu. Crainic distinge intre romantici i intelectualii europenizan i. incipit. inta suprem a unui popor este crea ia dup chipul i asem narea lui. joc de imagini. sugereaz ideea c povestitorul n-a fost martor la evenimente i arunc asupra lor o umbr de indoial .spiritul de frond (opozi ie fa de trecut). . anticlasic . Basmul Povestea lui Harap-Alb. vis. C linescu Obiectivele revistei erau promovarea tinerilor scriitori i imprimarea unor tendin e moderniste in evolu ia literaturii. Tudor Arghezi. dar impotriva tendin elor moderne. episod. anticonservatoare. avandu-l ca redactor pe Nichifor Crainic. alternanta. suprarealismul. idealizarea trecutului na ional. Criticul Eugen Lovinescu promoveaz o serie de scriitori tineri in revista sa: Ion Barbu. inlantuire. poporanismul.forme de exprimare ocante. Caracteristici ale curentelor de avangard : . Se pune accent pe ap rarea tradi iei. Ion Pillat. . Curente literare: s m n torismul. N. Cuvantul cic .Nichifor Crainic. Formula de ini ial are rolul de a introduce cititorul in lumea basmului. Tudor Vianu. dimensiunea ortodox . folosind un enun ca Amu cic a fost odat . Teoreticianul modernismului a fost criticul literar Eugen Lovinescu.

ceea ce dovedeste pretuirea lor. dar cititorul trebuie s se trezeasc la realitatea in care banul e st panul absolut. naratorul implicandu-se puternic in relatarea faptelor si stabilind o legatura foarte stransa cu ascultatorii. i a inut veselia ani intregi. Nu are nume. Formula are un umor amar i ascunde o obsesie ancestral (din vechime. El este un narator martor.Formulele finale au rolul de a scoate ascult torul/cititorul din lumea fic iunii i de a-l duce in lumea real in care binele nu mai invinge intotdeauna. sexul i varsta i i pun amprenta asupra povestirii: Eram un om buiac i ticalos. naratorul utilizand expresii si figuri de stil. iar cine nu. din povestirea Fantana dintre plopi mediul social. In opera literara Hanu Ancutei . pentru c aici se joac alte reguli. care asista ca martor la seara de la han. Subiectivitatea naratorului are ca efect lirismul naratiunii. Hanu Ancutei. cine se duce acolo bea i m nanc . pentru ca asista la tot ceea ce se intampla la han si ii urmareste pe fiecare. 10. Prezenta sa este redata prin utilizarea persoanei I in naratiune si confera iluzia autenticitatii. Experien a de via a a lui Neculai Isac. . faptele sunt prezentate din perspectiva povestitorului naratiunii-cadru. cine are bani bea i m nanc . Perspectiva naratiunii la persoana I este subiectiva. faptul ca este recunoscut ca unul dintre ei. de Mihail Sadoveanu. carora li se adreseaza direct. Om nevrednic nu pot s spun c am fost [ ] dar imi erau dragi ochii negri i pentru ei c lcam multe hotare. fericirea e asimilat i cu bel ugul gastronomic. i acum mai ine inc . Iar pe la noi. dar este acceptat de ceilalti. str veche): procurarea hranei. de Mihail Sadoveanu.Prezinta perspectiva narativa/ viziunea intr-o povestire studiata. In lumea pove tilor. devenind ascultator al fiecarei naratiuni rostite de ceilalti naratori. de exemplu. Perspectiva subiectiv pe care o are asupra relat rii vine ca o consecin a faptului ca este un narator-personaj. se uit i rabd .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->