1. Prezinta trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata.

Trasaturile prozei romantice sunt : - inspiratia din istoria nationala - personaje exceptionale in situatii exceptionale - destinul de exceptie al personajului principal - personajul principal este alcatuit din contraste puternice - seria de antiteze - culoarea epocii - spectaculosul gesturilor, replicilor si al scenelor Opera literara Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi apartine prozei romantice deoarece intruneste toate trasaturile mai sus enumerate. Se inspira din istoria nationala, prezentandu-ne cei 5 ani ai celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu dintre 1564-1569. Ne prezinta un personaj exceptional aflat in situatii exceptional, cu un destin neobisnuit. Personajul este alcatuit din contraste puternice, cum ar fi blandete fata de sotia sa si tiranie, cruzime( schingiuieste si ucide boierii), siretenie si respecul fata de cuvantul dat. Antiteza cea mai puternica este intre domnitor si sotia sa, Ruxanda. El este tiran si crud, aprig si sangeros, pe cand Ruxanda este blanda si gingasa. Culoarea epocii este realizata prin detalii vestimentare si prin descrierea obiceiurilor ( in special in scena din biserica), care ne introduc in atmosfera timpului. Cateva replici spectaculoase sunt chiar motto-urile nuvelei: : Daca voi nu ma vreti, eu va vreau , Ai sa dai sama, doamna , Capul lui Motoc vrem , De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu . Scene memorabile ar fi : intalnirea dintre boieri si Alexandru Lapusneanul de la inceputul nuvelei, cand boierii incearca sa-l convinga sa se intoarca, dar domnitorul nu se lasa induplecat ; scena din biserica, unde Lapusneanul reuseste sa disimuleze cainta pentru toate faptele sale si sa-i pacaleasca pe boieri, scena ospatului, in care domnitorul porunceste ca toti cei 47 de boieri sa fie macelariti, iar din capetele acestora face o piramida. Un gest spectaculos este acela in care Lapusneanul isi invita sotia sa asiste la acest spectacol grotesc, precum si acela in care il arunca pe Motoc in mainile multimii pentru a fi sfasiat. 2. Prezinta trasaturile prozei realiste, prin referire la o opera literara studiata. Trasaturile prozei realiste sunt : - inspiratia din realitate - prezentarea veridica si obiectiva a lumii - naratorul este omniscient (stie tot ce gandesc si simt personajele sale) - se prezinta personaje cu o trasatura dominanta de caracter - obiectivitatea naratiunii - se respecta tiparele scrisului conventional Romanul Mara, de Ioan Slavici apartine prozei realiste, deoarece se inspira din viata targurilor de provincie , a breslelor din ardeal, de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Tema romanului este prezentarea eforturilor unei femei vaduve dintr-un targ transilvanean, Radna, de a obtine o pozitie sociala privilegiata intre micii negustori ai locului, prin harnicie si perseverenta, pentru a asigura un trai mai bun copiilor sai, Persida si Trica. Naratiunea este realizata la persoana a III-a, din perspectiva unui narator obiectiv, omniscient. Personajul principal, Mara, este tipul vaduvei intreprinzatoare si aprige, sau tipul femeii capitalist.Ea este energica, optimista, abordand orice noua situatie cu increderea in sfarsitul bun. Fiica ei, Persida, este acelasi tip ca si mama ei, o Mara juvenila , cum observa Nicolae Manolescu. Romanul are doua planuri : planul Marei si planul iubirii dintre Persida si Na l. Viata de familie a

Persidei este prezentata in alternanta cu viata lui Trica in familia lui Bocioaca, starostele cojocarilor. 3. Exemplifica trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata. Proza fantastica are urmatoarele trasaturi : - aparitia brusca a unui element misterios, inexplicabil, care perturba ordinea fireasca a realitatii - nelinistea si spaima personajelor, care se straduiesc sa inteleaga ce se intampla si sa gaseasca o justificare a evenimentelor - nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare - alternanta celor doua planuri : real si ireal pe tot parcursul naratiunii - disparitia limitelor de timp si spatiu - intretinerea tensiunii epice - finalul ambiguu - ezitarea eroului si a cititorului de a opta pentru o explicatie a evenimentelor Nuvela La tiganci, de Mircea Eliade apartine prozei fantastice, deoarece tema acestei opere este iesirea din timp. Personajul principal penduleaza intre real(spatiul bucurestean) si ireal ( gradina tigancilor, bordeiul si casa cea mare). a.Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita, repetata de 3 ori pe saptamana, de profesorul de pian, Gavrilescu. b.Al doilea episod marcheaza intrarea personajului in planul ireal (cand Gavrilescu intra in bordeiul tigancilor). Aici dispar limitele de timp si spatiu. Gavrilescu trebuie sa ghiceasca tiganca din cele trei : o tiganca, o grecoaica, o evreica. Esueaza, insa, pentru ca se rataceste in amintire, aducandu-si aminte de logodnica sa din tinerete, Hildegard, pe care o parasise, insurandu-se cu Elsa. c.Gavrilescu revine in realitate si constata cu stupoare ca trecusera 12 ani. Nu gaseste nici o explicatie pentru nefirescul evenimentelor d.Personajul se reintoarce la tiganci, in ireal, se reintalneste cu Hildegard si, impreuna calatoresc spre moarte Finalul nuvelei este ambiguu, o alta trasatura a fantasticului. 4.Argumenteaza apartenenta la specia literara basm cult a unui text narativ studiat. Basmul cult - este o specie narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori simbolice, cu actiune implicand fabulosul. - Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui - Personajele indeplinesc o serie de functii( antaganistul, ajutoarele, donatorii), ca in basmul popular, dar sunt individualizate prin atribute exterioare si prin limbaj. - Reperele temporale si spatiale sunt vagi - In basmul cult, stilul este elaborat, se imbina naratiunea cu dialogul si cu descrierea - Existenta unui tipar narativ care consta in : a. o situatie initiala de echilibru b. un eveniment care deregleaza echilibrul initial c. aparitia donatorilor si a ajutoarelor d. actiunea reparatorie (trecerea probelor) e. refacerea echilibrului si rasplata eroului Basmul Povestea lui Harap Alb , de Ion Creanga este un basm cult deoarece indeplineste toate criteriile de mai sus. Respecta un tipar narativ, care cuprinde : a. Situatia initiala de echilibru : existenta a doi imparati frati, unul avand trei feciori, celalalt trei fete b. Aparitia factorului perturbator : cartea primita de la Imparatul Verde, care, neavand fete, are nevoie de un mostenitor la tron. c. Aparitia primelor ajutoare : calul nazdravan si sfanta Duminica.

d. Actiunea reparatorie : calatoria lui Harap-Alb si parcurgerea probelor : aducerea salatelor din gradina ursului, aducerea pielii cerbului si aducerea fetei imparatului Rosu. Acum apar si celelalte ajutoare : Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila. Si imparatul Rosu il supune pe Harap Alb la cateva probe : casa de arama, alegerea macului de nisip, ghicitul fetei. Acum intervin si furnicile si albinele, alte ajutoare. e. Refacerea echilibrului si rasplata eroului Harap Alb este decapitat de Span si inviat de fata Imparatului rosu cu apa vie si apa moarta. Spanul este ucis de cal, iar eroul rasplatit primind tronul si pe fata Imparatului Rosu, cu care se casatoreste in final. Povestea lui Harap Alb este un basm cult prin reflectarea conceptiei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor, umorul si specificul limbajului 5.Ilustreaza modalitale de caracterizare a eroului dintr-un basm cult studiat. Danila prepeleac este personajul principal al basmului cu acelasi nume, scris de Ion Creanga. Acest personaj este diferit fata de eroul din alte basme cu care am fost obisnuiti, datorita complexitatii sale. Pe parcursul basmului, el se afla in doua ipostaze, una in care intruchipeaza prostia, fiind tipul prostului sau pacalitului, iar apoi urmand sa devina simbolul istetimii omenesti. Autorul il caracterizeaza direct spunand iara cel mai mic era sarac era lenes, nechitit la minte si nechibzuit la trebi .Putem extrage calitatile si defectele sale si din vorbele personajelor cu care intra in contact cum ar fi fratele sau care ii spune mare natarau mai esti .Astfel, in prima parte a basmului, Danila apare ca un personaj lenes, prost, care nu pare a fi un erou. Faptul ca schimburile intre diferite obiecte ii sunt dezavantajoase, in final alegandu-se cu nimic, evidentiaza prostia.In loc sa se intoarca acasa, el isi continua drumul cu speranta ca in final va reusi sa indrepte situatia,dar cum ghinionul il urmarea peste tot, ajunge sa faca mai mult rau decat bine. Limbajul sau, un limbaj popular, presarat cu regionalisme, arata ca apartinea unei lumi simple. In a doua parte a textului,caracterizarea indirecta se realizeaza prin faptele lui Danila dar si prin personajele cu care intra in opozitie. Caracterul eroului este acum in antiteza cu cel pe care il avea la inceput.Nu mai are rolul omului prost, ci din portiva, devine un simbol al istetimii omenesti. Incercand sa repare una din pagubele pe care i le-a facut fratelui sau(distruganu-i carul, si omorandu-i boii), se hotaraste sa se intoarca acasa si sa ii ceara iapa ca sa fuga cu ea in lume. Insa pe drum da peste un helesteu, unde ciopleste o cruce si incearca sa ridice o manastire. Atunci apare un drac iesit din iaz, care ii spune ca locul acela apartine dracilor. Danila nu-l ia in seama,hotarat sasi duca planul pana la capat. Ca sa scape de el, dracii il pun la incercari, dar acesta da dovada de o inteligenta deosebita, pacalindu-i si luandu-le banii. Asa cum spune si George munteanu, Danila Prepeleac e un anapoda , prea frumos din punct de vedere etic si esential, pana la vremea prinderii de minte, 6.Prezinta constructia subiectului (actiune, conflict, relatii temporale si spatiale) intr-un basm cult studiat. Actiune: faptele , intamplarile evenimentele, perpetiile caresesucced intr-o opera literara. Constructia subiectului: Expozitiune : relatii temporale si spatiale: Timp fabulos si spatiu mitic: Amu cica era odata un crai care avea 3 feciori si un singur frate care era imparat intr-o tara mai indepartata , tocmai la o margine a pamantului Intriga - Verde Imparat ii cere fratelui sau, craiul, sa-I trimita cel mai vrednic dintre fii pentru a-l lasa mostenitor, caci el avea numai fete. Desfasurarea actiunii (conflictul intre fortele binelui =Harap-Alb si forte malefice =Spanul) Fiul cel mic -; span- Imp Verde. Gradina Ursului, Padurea Cerbului, fata Imparatului Ros. Gerile, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila.Casa de arama, macul si nisipul, pazirea fetei

imparatului, alegerea dintre fete., calul si turturica Punctul culminant: moare Harap -;Alb, moare Spanul, invie Harap-Alb Deznodamantul: nunta imparateasca. 8.Prezinta tipurile de personaje dintr-un basm cult studiat. Povestea lui Harap-Alb, de Ion Creanga Clasificarea personajelor se poate face in functie de mai multe criterii: 1. pozitiv (Harap-Alb, Sf. Duminica)/negativ (Spanul, Imparatul Ros) 2. real (Harap-Alb nu are nici o calitate supranaturala)/fabulos(Gerila, Setila) 3. principal (Harap-Alb)/secundar (Spanul)/episodic(Sf. Duminica, Imparatul Verde, Craiul) 4. Protagonist(Harap-Alb)/ antagonist(Spanul) 5. Rotund (complex, cu insusiri pozitive si negative)/plat(Spanul) Harap-Alb este un personaj rotund, deoarece nu este doar fiu de imparat, ci si o fiinta complexa, cu defecte si calitati. Invata din greseli si progreseaza, fiind supus unui proces initiatic. Criticul Vladimir Propp, in Morfologia basmului, identifica sapte mari tipuri de personaje: 1. Raufacatorul - Spanul; 2. Donatorul/Furnizorul -; Sf. Duminica; 3. Ajutorul -; calul; 4. Fata de imparat si tatal ei -; fata imparatului Ros; 5. Trimitatorul -; Spanul; 6. Eroul -; Harap-Alb; 7. Falsul erou -; fratii. Harap-Alb este personajul principal, pozitiv, protagonist si eponim(da titlul operei). 9.Ilustreaza conceptul operational povestire, prin referire la o opera literara studiata. Povestirea este o specie a genului epic in proza, in care naratiunea este relatata din perspectiva unui narator martor sau participant la fapte. Trasaturi: -se bazeaza pe oralitate si pe relatia explicita dintre povestitor si ascultator prin adresarea directa catre ascultator -presupune un anumit ceremonial sau cod al zicerii prin atmosfera spectaculoasa, spatiul si timpul actiunii legate de un trecut indepartat -interesul se manifesta mai mult fata de actiunea narata -implicarea intensa a naratorului -relatarea la persoana I -impresia de autenticitate Fantana dintre plopi , face parte din ciclul de povestiri Hanu Ancutei , de Mihail Sadoveanu si este o povestire in rama. Povestirile sale se situeaza intr-un plan al trecutului, principala lor caracteristica fiind evocarea unei lumi apuse, a celeilalte Ancute . Timpul naratiunii este magic pentru ca reconstituie o lume ce sta sub semnul varstei de aur: o departata vreme, demult . Spatiul povestirii are valoare mitica, fiind o imagine a paradisului pierdut. Hanul este loc de popas si de petrecere. Fantana dintre plopi are ca tema iubirea tragica, iar ca personaj narator pe capitanul Neculai Isac. Naratorul evoca o intamplare traita de el in tinerete. Atmosfera povestirii tine de modul in care naratorul stie sa creeze suspansul, sa mentina tensiunea, captand atentia ascultatorilor. El povesteste cum se indragosteste de o tigancusa, Marga. Ei se intalnesc la fantana dintre plopi si fata ii spune ca tiganii planuiesc sa-l omoare si sa-i ia banii, rolul ei fiind sa-l seduca. Tanarul reuseste sa scape, dar Marga este ucisa. Autenticitatea naratiunii este sustinuta prin relatarea la persoana I si prin interventia Ancutei, unul dintre ascultatori, care adevereste intamplarea stiuta de la mama ei. Relatia dintre narator si

ascultator este stransa. Naratorul se adreseaza interlocutorilor intr-un mod ceremonios. 11. Exemplific tr s turile nuvelei, prin referire la o oper literar studiat Nuvela este o crea ie epic in proz de dimensiuni medii cu un singur fir narativ i cu un conflict concentrat la care iau parte pu ine personaje c rora li se realizeaz un portret complex. Nuvela psihologica are urmatoarele trasaturi: -tema psihologica -un conflict interior -prezentarea unor tensiuni sufletesti -transformari sufletesti, morale, comportamentale suferite de personaje in evolutia lor -evolutia raporturilor dintre personaje -mijloace de investigatie psihologica Moara cu noroc , de Ioan Slavici, este o nuvela psihologica prin tematica, modalitati de caracterizare a personajului si de investigare psihologica, natura conflictului interior. Tema o reprezinta efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei de inavutire. Nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social. Scriitorul considera ca goana dupa avere zdruncina tihna sufleteasca si duce la pierzanie. Nuvela prezinta conflictul interior trait de ghita care este sfasiat de dorinte contradictorii: dorinta de a ramane un om cinstit, pe de o parte si dorinta de a se imbogati alaturi de Lica, pe de alta parte. Cizmar sarac, dar onest, harnic si muncitor, Ghita ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc, pentru a castiga rapid bani. Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc, seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi, tulbura echilibrul familiei. Din acel moment incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie, devenind lacom de bani si impulsiv. Se implica in afacerile murdare ale lui Lica si ajunge, in cele din urma sa o arunce pe Ana, sotia sa, in bratele lui Lica. In sufletul sau se da un conflict puternic intre dorinta de inavutire si fondul sau cinstit, dorind sa renunte la legaturile cu Lica, sa se schimbe. El, insa, ajunge sa-si ucida sotia, dupa care este impuscat de oamenii lui Lica. 12.Ilustreaza conceptual operational povestire in rama, prin referire la o opera literara studiata. Povestirea in ram este o categorie a genului epic numit i povestirea in povestire sau povestirea cu cadru, forma de incardare a uneia sau mai multor nara iuni intr-o alt nara iune. Povestirea in ram beneficiaz i de un spa iu privilegiat i ocrotitor (un topos), in care mai mul i povestitori relateaz intampl ri pilduitoare, respectand un ceremonial prestabilit si desf urand o art a discursului memorabil. Fantana dintre plopi, M. Sadoveanu-este povestire in rama deoarece: - se incadreaza intr-o povestire mai mare, este una dintre cele 9 povestiri cuprinse in Hanu Ancutei -spatiu desfasurarii actiunii este unul privilegiat si ocrotitor (un topos hanul Ancutei,) in care mai multi povestitori (printre care si capitanul de mazili Necuial Isac) relateaza intamplari pilduitoare, respectand un ceremonial prestabilit (se strang laolalta, Ancuta le toana vin etc) si desfasurad o arta a discursului memorabila. -Timpul narativ se situeaza intr-un plan al trecutului ( demult, pe vremea celeilalte Ancute , iar principala modalitate de expunere este evocarea. ) 13.Caracterizeaza personajul preferat dintr-o nuvela studiata. Caracterizarea lui Motoc Publicata in primul numar al revistei ,,Dacia Literara (1840), nuvela istorica ,,Alexandru Lapusneanul este considerata o capodopera a literaturi romane. Motoc este un personaj secundar fiind folosit de Voda pentru a-si pune in practica planurile diabolice. El este o personalitate istorica atestata documentar de cronica lui Grigore Ureche,

dar fericit. predomina in nuvelele sale. iar personajele cu destin tragic din nuvela sunt victime ale incalcarii invataturilor stravechi.. insa. Nuvela prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul social. Nuvela prezinta conflictul interior trait de ghita care este sfasiat de dorinte contradictorii: dorinta de a ramane un om cinstit. 15. In cronica lui Grigore Ureche. Vornicul Motoc este folosit ca un instrument de catre Alexandru Lapusneanu pentru a-si pune in practica planurile malefice.simtea parul zburlindu-i-se pe cap si dintii sai clantanind. Vornicul Motoc este caracterizat in mod direct de catre narator. Din punct de vedere al mijloacelor de expresivitata artistica..striga ticalosul . Nuvela psihologica are urmatoarele trasaturi: -tema psihologica -un conflict interior -prezentarea unor tensiuni sufletesti -transformari sufletesti.. tipa. . dorind sa renunte la legaturile cu Lica. Din acel moment incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie. 14 Exemplifica trasaturile nuvelei psihologice. Insusirile lui Motoc sunt evidentiate si indirect prin fapte. dar in realitate el isi . harnic si muncitor.silindu-se a ride .. tulbura echilibrul familiei. antiteza romantica domina textul. . Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc. in cele din urma sa o arunce pe Ana.boci ca o muiere . devenind lacom de bani si impulsiv. Acest destin tragic al lui Motoc a existat in realitate (istorie) dar boierul se numea Batista Veleli. in sala de ospete si la poarta cetatii cand este sfasiat de multime. pe de o parte si dorinta de a se imbogati alaturi de Lica.plangea. in bratele lui Lica. sa se schimbe. prin referire la o opera literara studiata. pe de alta parte. pentru a deveni o intruchipare romantica a boierului slugarnic.. Moara cu noroc ilustreaza epic si estetic conceptia etica a lui Ioan Slavici. ipocrit si las. Se implica in afacerile murdare ale lui Lica si ajunge. de Ioan Slavici. Nuvela solida. El. seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi. Cizmar sarac. dar onest. in conformitate cu care idea de om sarac.. Tema o reprezinta efectele nefaste si dezumanizante ale dorintei de inavutire.isi smulgea barba . cu subiect de roman (G. natura conflictului interior. modalitati de caracterizare a personajului si de investigare psihologica. sotia sa. pusa mai ales in evidenta prin relatiile dintre personaje: Lapusneanul-Motoc (Calaul si victima) si Lapusneanul-Ruxandra (Demonul si ingerul). . Motoc nemaistiind ce sa faca pentru a scapa de moarte: . care vor ajunge pana la disperare. comportamentale suferite de personaje in evolutia lor -evolutia raporturilor dintre personaje -mijloace de investigatie psihologica Moara cu noroc . ajunge sa-si ucida sotia. in palatul domnesc de la Iasi. Calinescu). . Ghita ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc. pentru a castiga rapid bani. Scriitorul este adeptul unui realism poporal .transfigurat in personaj literar prin fantezia autorului. Motoc este omorat in Polonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu. Naratorul nu isi exprima atitudinea fata de personaj dar se refera la gesturile acestuia prin care vrea sa fie remarcat de Lapusneanu .Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului intr-o nuvela psihologica. Scriitorul considera ca goana dupa avere zdruncina tihna sufleteasca si duce la pierzanie. fiind un important personaj din literatura romana. In sufletul sau se da un conflict puternic intre dorinta de inavutire si fondul sau cinstit. suspina . morale. Personajul este surprins in primul an de domnie al lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569) in mai multe locuri: dumbrava Tecuci. dupa care este impuscat de oamenii lui Lica. este o nuvela psihologica prin tematica. fiind foarte bine definit si conturat. Vornicul Motoc ramane intruchiparea acelei boierimi insetate de avere si se inscrie.

este o nuvela istorica pentru ca este inspirata din trecutul istoric.Dacia Literara (1840). si potrivit careia banii nu contribuie la umanizarea lumii.. Dar chiar acum. bogatia ci linistea colibei tale te face fericit ) si de aceea va evolua inevitabil spre un deznodamant tragic. solia boierilor trimisa de Tomsa pentru a-i impiedica intoarcerea. a nerespectarii moralei satului arhaic. 16 Exemplifica trasaturile nuvelei istorice. fara voie. fuge de eul sau real. la process jura stramb. boala. calugarirea si moartea prin otravire a domnitorului. fire rece. la carciuma apare un personaj ciudat. insensibila. moartea lui Alexandru Lapusneanul in bratele calailor sai. Ghita se dezumanizeaza. el pleaca impreuna cu Tomsa in Polonia).Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-o nuvela istorica. Caracterizarea lui Motoc Publicata in primul numar al revistei . cauta un alt eu . complice in jefuirea arendasului si in uciderea unei femei.Ghita. Evolutia lui Ghita este dramatica. impreuna cu Motoc si Tomsa). daca e vorba.. elemente de fictiune sunt: pastrarea lui Motoc in timpul domniei lui Lapusneanul ( in realitate. Spancioc fusese executat la Liov. are remuscari Ghita este un personaj rotund. dar si din Letopisetul lui Grigore Ureche.Alexandru . bland si cumsecade se destrama ireversibil. de Costache Negruzzi. personajul simuleaza alianta cu Lica. las. De fapt. unele trasaturi si actiuni ale unor personalitati istorice Opera literara Alexandru Lapusneanul . unde se va muta cu intreaga familie. Autorul preia urmatoarele evenimente consemnate in cronici: imprejurarile venirii lui Lapusneanul la a doua domnie. complex. lupta pentru impunerea autoritatii domensti si consecintele detinerii puterii de un domnitor crud. stapanul ilegal al locurilor. nuvela istorica . asa cum bine intuieste Ana. ci constituie sursa ei de pierzanie. caci. personajul Stroici ( care nu a existat in epoca). personajul nuvelei se abate de la norma morala enuntata la inceputul nuvelei ( omul sa fie multumit cu saracia sa. dar si cu Pintea. prin referire la o opera literara studiata.subiectul prezinta intamplari care au ca punct de plecare evenimente consemnate de istorie . acesta devine. Nuvela istorica are urmatoarele trasaturi: . stapanita. arderea cetatilor Moldovei. consecinta nefasta a instinctului exacerbat al avaritiei. devine fricos. transfigurandu-le artistic. ce traieste o drama psihologica. ce-l va conduce spre moarte mai mult. incepa sa se supuna (chiar daca nu asta isi doreste) lui Lica . Negruzzi modifica unele fapte istorice. Astfel. devine complicele Samadaului prin implicarea voluntara sau involuntara in afacerile oneroase si in crimele porcarului. Afacerile carciumarului incep sa prospere si acesta incepe sa guste satisfactia castigului cu multa usurinta a banilor.are ca tema evocarea artistica a unei perioade din istoria nationala. Personajul identifica saracia cu lipsa demnitatii si prin urmare se hotaraste sa abandoneze linistea colibei din sat si sa ia in arenda carciuma de la Moara cu Noroc. Sursa de inspiratie a nuvelei este Letopisetul Tarii Moldovei. de Miron Costin. iar fata de propriai familie joaca rolul onorabilitatii Asadar imaginea lui Ghita de om onest.este inspirata din trecutul istoric . iluzoriu. un om rau si primejdios . uciderea celor 47 de boieri la curte. el traieste o drama psihologica. locul si timpul actiunii fiind precizate . Tema nuvelei este evocarea artistica a unei perioade zbuciumate din istoria Moldovei. in care este puternic ancorata batrana mama a Anei.se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la fictiune si prin viziunea autorului . 17. cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569). tiran. la mijlocul secolului al XVI-lea. Lica Samadaul.personajele au numele. Spancioc si Stroici ( in realitate. simtind ca are nevoie de bunavointa acestuia. Carciumarul isi constientizeaza drama. ce se naste din conflictul interior al personajului dorinta de a ramane cinstit este la fel de puternica precum aceea de a se imbogati. precum si bucuria ca a scapat de saracie.

Alexandru Lapusneanul este considerata o capodopera a literaturi romane . transfigurat in personaj literar prin fantezia autorului. Vornicul Motoc ramane intruchiparea acelei boierimi insetate de avere si se inscrie. dar in realitate el isi . Motoc este un personaj secundar fiind folosit de Voda pentru a-si pune in practica planurile diabolice. fiind un important personaj din literatura romana..Alexandru Lapusneanu este personajul principal al nuvelei cu acelasi titlu prin calitati de exceptie si efecte extreme.. toate celelalte personaje. pentru a deveni o intruchipare romantica a boierului slugarnic.Ilustreaza conceptul operational nuvela fantastica. Lapusneanu este alcatuit din puternice trasaturi de caracter. . in palatul domnesc de la Iasi. In cronica lui Grigore Ureche. ipocrit si las.. de-a lungul celor patru capitole. fiind foarte bine definit si conturat. este dorinta de putere. Publicata in primul numar al revistei . ca si actiunile prezentate. .. care vor ajunge pana la disperare. Din punct de vedere al mijloacelor de expresivitata artistica.plangea.Lapusneanul este considerata o capodopera a literaturi romane.Dacia Literara (1840). Autorul isi urmareste personajul.. Motoc nemaistiind ce sa faca pentru a scapa de moarte: . tipa.Asa cum e infatisat. de a o cuceri si de a o pastra cu orice pret.striga ticalosul . nuvela istorica . un personaj exceptional. din momentul intrarii in tara si pana in clipa mortii. in sala de ospete si la poarta cetatii cand este sfasiat de multime. ipocrit si las. 19. Acest destin tragic al lui Motoc a existat in realitate (istorie) dar boierul se numea Batista Veleli. Este asezat in centrul nuvelei. Tot ceea ce se intampla in aceasta nuvela poarta pecetea duritatii lui Lapusneanu. trasatura sa dominata. Motoc este omorat in Polonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu. pentru a deveni o intruchipare romantica a boierului slugarnic. Vornicul Motoc este folosit ca un instrument de catre Alexandru Lapusneanu pentru a-si pune in practica planurile malefice. Prezinta comparativ modalitatile de constructie a doua personaje intr-o nuvela istorica studiata. Acest destin tragic al lui Motoc a existat in realitate (istorie) dar boierul se numea Batista Veleli.boci ca o muiere . El este o personalitate istorica atestata documentar de cronica lui Grigore Ureche. El este o personalitate istorica atestata documentar de cronica lui Grigore Ureche.. Personajul este surprins in primul an de domnie al lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569) in mai multe locuri: dumbrava Tecuci. transfigurat in personaj literar prin fantezia autorului. care se straduiesc sa inteleaga ce se intampla si sa gaseasca o justificare a evenimentelor -nici o explicatie nu se dovedeste pana la urma pe deplin satisfacatoare . Naratorul nu isi exprima atitudinea fata de personaj dar se refera la gesturile acestuia prin care vrea sa fie remarcat de Lapusneanu . Proza fantastica are urmatoarele trasaturi -aparitia brusca a unui element misterios. sunt orientate spre reliefarea caracterului acestuia.isi smulgea barba . Erou romantic. Vornicul Motoc este caracterizat in mod direct de catre narator. Insusirile lui Motoc sunt evidentiate si indirect prin fapte. antiteza romantica domina textul.simtea parul zburlindu-i-se pe cap si dintii sai clantanind. pusa mai ales in evidenta prin relatiile dintre personaje: Lapusneanul-Motoc (Calaul si victima) si Lapusneanul-Ruxandra (Demonul si ingerul). care perturba ordinea fireasca a realitatii -nelinistea si spaima personajelor. . inexplicabil.. suspina . In cronica lui Grigore Ureche. care le subordoneaza pe toate celelalte. Negruzzi reusind sa intruchipeze un personaj unic prin complexitatea acestuia.silindu-se a ride .. ce actioneaza in imprejurari deosebite. Motoc este omorat in Polonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu. 18. fiind foarte bine definit si conturat. Motoc este un personaj secundar fiind folosit de Voda pentru a-si pune in practica planurile diabolice. prin referire la o opera literara studiata.

o alta trasatura a fantasticului. Purificarea pregatitoare a sufletului pentru a accede la Sacrul etern (viata vesnica) se poate face doar prin recunoasterea greselilor si prin iubire. 20. acea zona crepusculara dintre viata si moarte. calatoreste cu tramvaiul. o evreica.de dimensiuni relativ reduse (se situeaza intre schita si roman). datorita varstei. punandu-se accentul pe un personaj principal. Hildegard este calauza din procesul intiatic (initierea in moarte).Prezinta deosebiri si asemanari intre 2 tipuri de nuvela studiate(nuvela psihologica. constata ca si-a uitat partiturile la eleva sa Otilia. o evreica). nu a trupului. Hildegard. verosimile.Nuvela incepe cu o calatorie obisnuita. caldurii de afara. in proza.Al doilea episod marcheaza intrarea personajului in planul ireal (cand Gavrilescu intra in bordeiul tigancilor).Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-o nuvela fantastica studiata. un barbat de 49 de ani. Gavrilescu. in ireal. Proba ghicitului. cu un singur fir narativ.de regula. urmarim avatarurile spiritului lui Gavrilescu. Gavrilescu face lectii de pian particulare. cu un conflict concentrat si intriga riguros construita. Gavrilescu trebuie sa ghiceasca tiganca din cele trei : o tiganca. deoarece tema acestei opere este iesirea din timp. aducandu-si aminte de logodnica sa din tinerete. se reintalneste cu Hildegard si. a cunoasterii unei tiganci dintre cele trei femei (o grecoaica. el trebuie purificat de greselile din timpul vietii pamantene. bordeiul si casa cea mare). nu numai a trupului. b.Personajul se reintoarce la tiganci. pentru ca se rataceste in amintire. a. Pentru aceasta. cu personaje putine. El este un om obisnuit care poarta in suflet amintirea unei iubiri adevarate pe care a ratat-o (fata de Hildegard) casatorindu-se intamplator cu Elsa. purtand discutii cu ceilalti calatori in legatura cu locul rau famat la tiganci". o tiganca. Personajul principal penduleaza intre real(spatiul bucurestean) si ireal ( gradina tigancilor.Gavrilescu revine in realitate si constata cu stupoare ca trecusera 12 ani. impreuna calatoresc spre moarte Finalul nuvelei este ambiguu. este Gavrilescu. actiunea nuvelei trece din planul realitatii intr-unui imaginar. de Mircea Eliade. ultimul pas al integrarii in marele cosmos. este o ultima sansa care se acorda spiritului de a-si recunoaste greselile (confundarea esentei cu aparentele). Personajul principal al nuvelei fantastice La tiganci. este plecarea definitiva. ci si a sufletului. calatoria lui Gavrilescu impreuna cu Hildegard este simbolica. Aici dispar limitele de timp si spatiu. care traieste sentimentul ratarii: considera ca ar fi putut ajunge un mare artist daca soarta i-ar fi fost favorabila. Nu gaseste nici o explicatie pentru nefirescul evenimentelor d. De fapt. el lesina. de profesorul de pian. prin intoarcerea in spatiu si timp pentru a corecta marile greseli ale vietii sale (ratarea iubirii lui Hildegard). Coborand din tramvai. surescitarii. cand spiritul (sufletul) se pregateste pentru intrarea in lumea eternitatii. este o intoarcere a spiritului. curatirea de pacate. in acest moment. iar intamplarile si faptele sunt.-alternanta celor doua planuri : real si ireal pe tot parcursul naratiunii -disparitia limitelor de timp si spatiu -intretinerea tensiunii epice -finalul ambiguu -ezitarea eroului si a cititorului de a opta pentru o explicatie a evenimentelor Nuvela La tiganci. De fapt. c.este o specie a genului epic. 21. repetata de 3 ori pe saptamana. Trecerea prin labirint dupa ratarea ghicirii este ispasirea. o grecoaica. intoarcerea lui Gavrilescu in real este numai aparenta. insa. Esueaza. pe care o parasise. istorica sau fantastica) Nuvela . . in episodul ultim. de Mircea Eliade apartine prozei fantastice. profesor de pian. insurandu-se cu Elsa. De aceea. La tiganci" este un sptiu imaginar.

credibilitatea .se acorda o importanta mai mare caracterizarii personajelor decat actiunii propriu-zise -detaliile au un rol semnificativ I.de regula. demonstrat in primul rand. inexplicabil prin legile naturale . intre povestitor i ascult tor Nuvela . scrierea capata mai multa credibilitate si faciliteaza identificarea cititorului cu intamplarile si cu nelinistea personajului .existenta celor 2 planuri: real . ac iune situat intr-un timp relativ determinat (trecut). in planul lumii familiare patrunde un eveniment misterios. de dimensiuni mai reduse decat nuvela i mai intins decat schi a.epoca se constituie prin culoare locala (mentalitati. uneori chiar mitic -stilul se caracterizeaz prin oralitate. verosimile.disparitia limitelor de timp si de spatiu la aparitia elementului ireal . ci al situa iilor -implicarea naratorului in ac iune este mai mare decat in nuvel (nara iune subiectivizat ). vestimentatie. in proza. obiceiuri.intamplarile sunt relatate alert si obiectiv . ceea ce asigura verosimilitatea.Asemanari intre nuvela psihologica si istorica.prin relatarea intamplarilor la persoana I de catre cel care le-a trait sau de catre un martor. iar intamplarile si faptele sunt. .ireal. limbaj) Nuvela fantastica .se observa tendinta de obiectivare. explicatii ce se dovedesc in general incomplete si nesatisfacatoare 22. .este inspirata din trecutul istoric .relatile temporale si spatiale sunt clar delimitate. care se limiteaz la nararea unui singur fapt epic. interesul concentrandu-se nu in jurul personajelor. atmosfer . cu un singur fir narativ. ceremonial. a face ca inexplicabilul sa devina acceptabil.Prezinta asemanari si deosebiri intre trasaturile povestirii si ale nuvelei. comportament.tema .personajele au trasaturi specifice unor personalitati istorice .se distanteaza de realitatea istorica prin viziunea autorului si fictiune . cu personaje putine.relatile temporale si spatiale sunt clar delimitate. evenimentele relatate. credibilitatea .inspirata din istoria nationala . adic men inerea unui permanent contact intre partenerii actului de comunicare. -povestirea este o specie epic in proz . Nuvela istorica .se observa tendinta de obiectivare.de dimensiuni relativ reduse (se situeaza intre schita si roman). o explicatie a evenimentului .finalul ambiguu .compozitia gradata a naratiunii intretine tensiunea epica . -construc ie mai pu in riguroas decat a nuvelei desf urarea ac iunii este mai pu in tensionat -exist o rela ie strans intre narator i receptor prin oralitate. punandu-se accentul pe un personaj principal. cu un conflict concentrat si intriga riguros construita.este o specie a genului epic. naratorul scrierii fantastice propune diverse explicatii pt.intamplarile sunt relatate alert si obiectiv . prin caracterul fatic al povestirii. ceea ce asigura verosimilitatea.pt.se acorda o importanta mai mare caracterizarii personajelor decat actiunii propriu-zise -detaliile au un rol semnificativ . naratorul nu se implica in subiect si se detaseaza de personaje .ezitarea eroului si a cititorului de a opta pt. naratorul nu se implica in subiect si se detaseaza de personaje .subiectul prezinta intamplari istorice .

Liviu Rebreanu este creatorul romanului romanesc modern. deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul Pripas si cu imaginea satului adunat la hora si se termina cu imaginea satului adunat la sarbatoarea hramului noii biserici si descrierea drumului dinspre satul Pripas. Hora . in spirit realist. to i ceilal i gravitand in jurul personalit ii sale. caracterizat printr-o inteligen dur . avand capacitatea de a surprinde citittorul in mod conving tor prin reac iile i gesturile lui. Personajul central al c r ii. Romanul Ion este modern pentru ca are caracter obiectiv (narator impersonal. Forster. Ana. intr-o lume in care statutul social al omului este stabilit in func ie de averea pe care-o posed . Nasterea ). in desfasurarea lui epica. Alexandru L pu neanul este personajul principal. intr-o lume in care statutul social al . ilustrand conflictul generat de lupta aprig pentru p mant. despre care autorul afl . uneori patimase. romanul lui Rebreanu este si analitic prin motivarea psihologica a faptului uman Romanul Ion este o monografie a realit ilor satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. iar pe de alta parte.Prezinta comparativ modalitatile de constructie a personajelor intr-o proza romantica si realista. exponen ial pentru o anumit categorie social . Conform delimit rii teoreticianului E. de fresca sociala. utilizand sondajul psihologic in construirea personajelor. fapt ce justific ac iunile personajelor. viata satului ardelenesc. Romanul este structurat in doua parti cu titluri sugestive: Glasul pamantului si Glasul iubirii. de i nu o iube te. 25. romanul lui Rebreanu este si analitic prin motivarea psihologica a faptului uman Romanul Ion este o monografie a realit ilor satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. dar mai ales printr-o voin imens . a a cum el insu i declar . fiica inv torului Herdelea il va lua pe Pintea nu din dragoste. Destinul fiecarui personaj devine astfel o problema de psihologie umana. Ion este modern si sub aspectul sondajului psihologic. Destinul fiecarui personaj devine astfel o problema de psihologie umana. In proza romantica:Personajele sunt caractere deja formate i se contureaz . Nunta . egoism i cruzime. ilustrand conflictul generat de lupta aprig pentru p mant. ci pentru c nu cere zestre. Exemplifica trasaturile romanului modern. Obiectiv. ci si de impulsuri ale fiintei ce rabufnesc in imprejurari. Florica se va c s tori cu George pentru c are p mant. Rebreanu construieste doua planuri de actiune care se intrepatrund: pe de o parte destinul lui Ion. este personaj reprezentativ pentru colectivitatea uman din care face parte prin mentalitatea clasei r ne ti careia ii apartine. Statutul s u social trebuie pus in rela ie cu tema operei. uneori patimase. prin referire la o opera literara studiata Ion este un roman modern scris de Liviu Rebreanu i ap rut in anul 1920. de asemenea. capitolele au titluri sinteza ( Inceputul . determinata nu numai de factori sociali. deoarece scrie primul roman obiectiv din literatura roman . Ion al Glaneta ului. iar structura sa psihologic este pus sub semnul unor tr s turi dominante: tipul ranului. Solu ia lui Rebreanu este aceea c Ion se va c s tori cu o fat bogat . el este un personaj rotund. deoarece scrie primul roman obiectiv din literatura roman . de fresca sociala. din cronicile lui Grigore Ureche i Miron Costin. din st rile conflictuale. Tehnica romanului este circulara. Obiectiv. Tehnicile compozitionale ale romanului sunt moderne. 24. L pu neanul avand o existen istoric determinat . ci si de impulsuri ale fiintei ce rabufnesc in imprejurari. Ion este modern si sub aspectul sondajului psihologic. naratiunea la persoana a III-a). In proaza realista: Personajele sunt construite.23. Liviu Rebreanu este creatorul romanului romanesc modern. prin referire la o opera literara studiata. sus inand firul epic al romanului. determinata nu numai de factori sociali.Ilustreaza conceptul operational roman. iar Laura. Ion este un roman modern scris de Liviu Rebreanu i ap rut in anul 1920. Personajul principal este tipic realist. in general. in desfasurarea lui epica.

desigur. iar Laura. Ana. deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul Pripas si cu imaginea satului adunat la hora si se termina cu imaginea satului adunat la sarbatoarea hramului noii biserici si descrierea drumului dinspre satul Pripas. dar lipsit de voce proprie . Romanul Ion este modern pentru ca are caracter obiectiv (narator impersonal. este personaj reprezentativ pentru colectivitatea uman din care face parte prin mentalitatea clasei r ne ti careia ii apartine.(N. narator. Autorul Este persoana care scrie o carte. Solu ia lui Rebreanu este aceea c Ion se va c s tori cu o fat bogat . Romancierul vrea sa creeze impresia ca este un observator (atat si nimic mai mult). Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narative (autor. iar pe de alta parte. detasat (atitudine detasata in prezentare si in descriere) este un narator omniscient. Tehnicile compozitionale ale romanului sunt moderne. 26. Nasterea ). Personajul central al c r ii. de i nu o iube te. naratiunea este la persoana a III-a cu focalizare zero (viziunea dindarat ) naratorul este obiectiv. Manolescu) Ion este un roman de tip obiectiv din perspectiva naratorului. 1 se afla in afara textului 2 are o viziune de ansamblu asupra continutului 3 concepe mesajul 4 alege modalitatile de a opera cu tehnicile narative 5 creeaza opera. personaje) Naratorul Este o voce careia naratorul ii desemneaza rolul de a nara faptele. Ca in toata proza realist-obiectiva. Autor narator persoanaje cititori => relatia dintre aceste instante este de subordonare. Naratorului i se subordoneaza personajele Naratorul omniscient 7 povesteste la persoana a III-a 8 cracteristic prozei obiective 9 independent de autor si de personaj 10 autorul ii confera independenta narativa totala 11 este tipul clasic. cel ce dirijeaza din spate toate actiunile personajului carora le cunoaste si le anticipeaza evolutia. naratiunea la persoana a III-a). carola le atribuie roluri 6 se adreseaza cititorilor 7 autorului i se subordoneaza toate celelalte instante ale comunicarii (narator. capitolele au titluri sinteza ( Inceputul . Florica se va c s tori cu George pentru c are p mant. alege modalitatile de exprimare si personajele. Ion al Glaneta ului. un eseu etc. inventeaza situatii si scene pentru a ilustra anumite trasaturi ale acestora 12 este omniprezent pe tot parcursul derularii evenimentului 13 perspectiva sa este unica Liviu Rebreanu Ion Liviu Rebreanu este un prozator obiectiv. Nunta . cititor) intr-un roman modern studiat. dar si din perspectiva relatiei narator personaj. Un observator omniscient. personaje. fapt ce justific ac iunile personajelor.omului este stabilit in func ie de averea pe care-o posed . utilizand sondajul psihologic in construirea personajelor. viata satului ardelenesc. ci pentru c nu cere zestre. Tehnica romanului este circulara. Rebreanu construieste doua planuri de actiune care se intrepatrund: pe de o parte destinul lui Ion. redacteaza o piesa de teatru. de a descrie locurile si personajele dintr-o opera literara epica. stiind mai mult decat personajele. fiica inv torului Herdelea il va lua pe Pintea nu din dragoste. impersonal. Romanul este structurat in doua parti cu titluri sugestive: Glasul pamantului si Glasul iubirii. . si omniprezent. narand la persoana a III-a. Hora .

Si in Ion .dirijand evolutia lor asemenea unui regizor. Naratorul-personaj reprezinta cumularea functiei vocii care povesteste in textul epic cu functia actantului. Romanul lui Camil Petrescu. autorul amplului roman In cautarea timpului pierdut . c ci naratorul face parte din lumea fictiv pe care o expune. ca si evenimentele sunt previzibile. personaj-narator sau narator martor ). sunt interpretate semnificatiile lor. El nu trebuie sa fie confundat cu autorul. destinul prestabilit al acestora. aceea a personajului-narator. este cel ce relateaz suita evenimentelor. cele dou atribu iuni f cand din Neculai . finalul nu surprinde. folosind ca suport un text narativ studiat. In legatura cu naratorul-personaj si felul in care prezinta el intamplarile. c pitanul de mazili Neculai Isac atunci cand poveste te intamplarea de la fantana dintre plopi. Alegerea lui Camil Petrescu este motivata chiar de el si este pusa in legatura cu conceptul de autenticitate Actul povestirii devine astfel si modalitate a analizei. Rezultatul acestei cumulari utilizarea naratiunii la persoana I. Ilustreeaz conceptul opera ional personaj-narator. 28. destinele personajelor. Naratorul nu se confund cu autorul. personajul-narator. Aceasta cumulare este specifica in primul rand romanului subiectiv. Acest tip de narator cunoaste traiectoriile existentiale ale personajelor. daca sotia sa. adica a personajului. precum memoria involuntara si digresiunea. Ilustreaza conceptul operational NARATOR (omniscient. Ela. adica un roman in care intamplarile si prezenta personajelor sunt filtrate printr-o unica individualitate. de exemplu. creandu-se astfel iluzia vietii (obiectivitate si verosimiliate) 27. finalul. Hanu Ancutei ) . de aceea intamplarile nu sunt prezentate cronologic. ci sa inteleaga unde este adevarul. Mihail Sadoveanu Naratorul reprezint instan a intermediar intre autor i cititor. in paralel cu intamplarile. de Mircea Eliade. Neculai Isac poveste te auditoriului (ascult torii prezen i la han). este implicat direct in succesiunea evenimential . Ultima noapte de dragoste. Prin participarea direct la succesiunea evenimen iala el este un personaj. intruchipat de Stefan Gheorghidiu incearca nu sa retraiasca trecutul. Naratorul este cel care povesteste intr-o naratiune. Hanu Ancutei . intaia noapte de razboi este un roman subiectiv. prin tehnica evoc rii. Nunta in cer . iar naratorul este cel care comunic istorisirea narat cititorului fictiv. care comunic istorisirea narat cititorului fictiv. aducand la cuno tin a i cititorului intampl rile de pe vremea celeilalte Ancu e . folosind ca suport un text narativ studiat. pot fi amintite alte concepte specifice romanului subiectiv. Astfel. avandu-l ca inaintas pe scriitorul francez Marcel Proust. unchiul Hasanache. ci in functie de felul in care sunt chemate de o imagine a prezentului care traieste o amintire.particip la intampl ri. Naratorul personaj ( tefan Gheorghidiu Ultima noapte . cel care isi asuma o anumita pozitie fata de faptele narate. Viziunea oferita de acest narator-personaj este partiala. Cititorul se identifica mai putin cu personajul principal si mai mult cu naratorul omniscient. naratorul-personaj nu se supune acelorasi rigori de organizare ca si naratorul obiectiv. existand o perspectiv subiectiv asupra evenimentelor narate. al carui model este adoptat de orientarea modernista. sau in romanele lui Camil Petrescu. fiind un mediator intre autor si cititor. Relatarea se face la persoana I. fiind deci un narator. fra ii acestuia). Autorul abstract este cel care a creat universul epic. l-a inselat sau nu. al turi de celelalte personaje ale povestirii (Marga.Fantana dintre plopi. asa cum intalnim in romanele care capata formula jurnalului. nu putem sa cunoastem toate intamplarile si nu stim daca unghiul sau de vedere este cel real sau vede totul deformat de prisma propriilor sentimente. pentru ca.

partea a doua este insa o experienta traita. zbuciumandu-se intre certitudine si incertitudine. facandu-si alti idoli: pamantul si averea. este intelectualul lucid. cand omenirea se afla intre viata si moarte. secundare. cat si in planul tragediei razboiului. Eroul. numele satului Pripas. Daca prima parte este o fictiune. . Ilustreaza conceptele operationale incipit si final. cu titluri semnificative. comunitatea n-a invatat nimic din faptele petrecute in Pripas. indoiala. organizata pe mai multe planuri paralele sau intersectate. Compozitia romanului: Romanul este scris la persoana I. sexul i varsta i i pun amprenta asupra povestirii: Eram un om buiac i tic los. in care se prezinta un numar mare de personaje. care exprima aspiratia catr sentimentul de iubire absoluta si Intaia noapte de razboi . in cautarea permanenta a iubirii absolute. deoarece eroul se destainuie. Structura romanului: Romanul este strucurat in doua parti. memoria involuntara aduce in timpul obiectiv experienta ulterioara a eroului.Isac un narator-personaj Perspectiva subiectiv pe care o are asupra relat rii vine ca o consecin a faptului c este un narator-personaj. aceea a omenirii ce traieste tragismul unui razboi absurd. in care timpul obiectiv evolueaza paralel cu timpul subiectiv. insetat de absolut. mediul social. fiind un monolog liric. prin referire la doua dintre romanele studiate. aflat in permanenta in cautare de certitudini privind sentimentul profund de iubire. singurele care se indreapta spre viitor sunt credinta si nadejdea reprezentata de turnul bisericii noi si de raza care poleieste Hristosul de tinichea. ca sentiment al existentei umane superioare. Romanul este alcatuit pe baza unui jurnal de campanie. cu actiune complexa. Rapele Dracului . o comunitate oarecare a carei viata poate fi regasita oriunde. Generatiile se succed. dornic de cunoastere. In plan subiectiv. Numele locurilor: Cismeaua Mortului . se analizeaza cu luciditate. Crucea de lemn stramba. intaia noapte de razboi (1930) surprinde drama intelectualului lucid. Om nevrednic nu pot s spun ca am fost [ ] dar imi erau dragi ochii negri i pentru ei c lcam multe hotare. Comunitatea a ramas aceiasi. dominat de incertitudini. scriitorul fiind ofiter al armatei romane. acestea fiind cele doua planuri compozitionale ce-l motiveaza pe Camil Petrescu drept novator al esteticii romanului romanesc. Stefan Gheorghidiu. episodice). sugereaza faptele malefice petrecute acolo. desfasurata pe mai multe planuri. viata merge inainte. aceea a iubirii. Romanul este o scriere epica in proza. care se dilueaza in fata unei drame mai complexe. o valtoare de patimi omenesti fara inceput si fara finalitate. care se salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice.Ilustreaza particularitati ale romanului subiectiv de pana la Al Doilea Razboi Mondial. Incipitul romanului descriind drumul. tanarul invatator Zagreanu va continua truda socrului sau. dominat de incertitudini si care se confeseaza introspectand cele mai adanci zone ale constiintei. ducand crucea unei existente mediocre insufletite insa de sentimentul datoriei. atat in plan erotic. obiectiv si realist. vazut ca iminenta a mortii. prin referire la o opera litarara studiata apartinand unui autor canonic. surprinzand doua ipostaza existentiale: Ultima noapte de dragostte . cu personaje numeroase si cu o intriga complicata. Hristosul de tabla ruginita. ca iminenta a mortii. Experien de via a lui Neculai Isac. care ilustreaza imaginea razboiului tragic si absurd. Tema romanului Ultima noapte de dragoste. (personajele principale. Romanul are o structura narativa ampla. coronita de floare vesteda sunt indiciile unei comunitati care a abandonat credinta crestina. in timpul primului razboi mondial. Semnificatia titlului: Cuvantul noapte repetat in titlu reda simbolic incertitudinea. Romanul Ion a aparut in 1920 in forma sa definitiva si fundamenteaza romanul social modern. de autenticitate. deoarece prozatorul nu era casatorit si nici nu traise o drama de iubire pana la scrierea romanului. 29. 30. de mare intindere. Finalul romanului reia metafora drumului. insetat de absolutul sentimentului de iubire. semnifica o metafora a vietii cu bucurii si necazuri. cu pondere diferita in structura epica.

Conflictul este de natura interioara in nuvela psihologica si se da intre dorinta lui Ghita de a ramane om cinstit si nevoia de a se imbogati cu orice pret. El este seful porcarilor si stapanul imprejurimilor. deoarece Tomsa fugise in ValahiaPunctul culminat: incepe odata cu al treilea capitol "Capul lui Motoc vrem. dar onest. harnic si muncitor. prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune. dar nu si ultimele. conflict. marcata de aparitia lui Lica Samadaul in viata lui Ghita. b). de Ioan Slavici Actiune = totalitatea evenimentelor. iar el e ucis de Rau . La ospatul de impacare de la curtea domneasca. sotia lui. c).povestire pe momente ale subiectului Costache Negruzzi este unul dintre primii scriitori romani care folosesc drept sursa trecutul istoric al poporului nostru. Ghita. 31. a faptelor si intamplarilor semnificative prezentate intr-o opera literara. Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela psihologica studiata. relatii temporale si spatial Nuvela psihologica: Moara cu noroc. necunoscutul si tainele firii umane. intrucat final Stefan este disponibil sufleteste pentru o noua experienta existentiala. Ana. "Alexandru Lapusneanul".. In Moara cu noroc. momentele subiectului. El se degradeaza ata de mult. curand ajunge sa fie tot mai lacom de bani. prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune. ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc. dar." si incepe cu inscaunarea lui Lapusneanul care nu intampina nici o piedica. Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an .. Autorul infatiseaza ultimii 5 ani din a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul. Lapusneanul porunceste sa fie ucisi 47 de boieri ale caror capete sunt asezate dupa ranguri.. Cele doua nopti din titlu sugereaza si doua etape din evolutia personajului principal. Punctul culminant: Ghita o ucide pe Ana.. Desfasurarea actiunii: Al doilea capitol are ca moto "Ai sa dai sama. eu va vreu. Expozitiunea in care se descrie drumul care merge la Moara cu noroc si a locului in care se afla si se prezinta personajele: Ghita. ani caracterizati prin razbunare plina de cruzime a voievodului impotriva boierilor tradatori. relatii temporale si spatial Alexandru Lapusneanul . pentru a castiga rapid bani. din ordinul lui Lica. care tulbura echilibrul familiei. realizand prima nuvela istorica valoroasa din literatura romana. incat ajunge sa isi arunce sotia in bratele lui Lica..) si daca voi nu ma iubiti eu va iubesc pre voi (. Deznodamantul: un incendiu teribil mistuie carciuma de la Moara cu noroc si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copiii. Expozitiunea : Primul capitol sub motoul "Daca voi nu ma vreti. d). hotarat sa ocupe tronul pentru a doua domnie Intriga: Manios cu ochii scanteind ca un fulger. Alexandru Lapusneanul facuse de stire tuturor boierilor sa participe impreuna la slujba de la Mitropolie.". Alexandru Lapusneanul este hotarat sa se instaleze pe tronul Moldovei.. Starea sa materiala devina tot mai buna. intr-o urisa piramida.. Ghita nu se poate sustrage influentei lui malefice. Desfasurarea actiunii: Ghita incepe sa se instraineze de familia lui. e).). Intriga. eu va vreu"(. un cizmar sarac.irationalul. dupa care erau cu totii invitati sa pranzeasca la curte cu scopul de a impaca pe domnitor cu boierii. doamna!.. conflict. prin orice mijloace Momentele subiectului sunt: a)." relateaza episodul venirii lui Alexandru Lapusneanul in Moldova. .. Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela istorica studiata. raspunzand boierilor cu fermitate:"Daca voi nu ma vreti. intre doua repere temporale cu valoare religioasa: de la Sfantul Gheorghe pana la Paste Conflictul = elementul esential care determina actiunea intr-o creatie epica sau dramatica.. sa devina violent si mohorat. cei doi copii si batrana. momentele subiectului. nesiguranta si absurdul. 32.

s-a dedicat cartilor si lumea lui adevarata e lumea stiintei. furandu-i banii . apartinand prozei realiste. caracterizate printr-o trasatura puternica de caracter. domnitorul se imbolnaveste grav si doreste sa se calugareasca. episod. taia maini. prin imprevizibilul care o invaluie. Aceasta secventa cuprinde si testul la care este supus si anume ghicirea tigancii. pre multi am sa popesc si eu! Iar pre cateaua asta voi s-o tai in patru bucati impreuna cu tancul ei!" Ingrozita de amenintarile lui Lapusneanul. Proza realista: Enigma Otiliei. Se casatoreste cu ea pentru a o proteja si a-i asigura un viitor bun. care nu reusesc sa o inteleaga. devenind un nume cunoscut in medicina 17 Pascalopol este aristocratul rafinat un om generos. lasand o pata de sange in istoria Moldovei. remarcandu-se mai tarziu pe plan profesional. refuzul de a angaja o servitoare. finalul este deschis. Nuvela fantastica: La tiganci. Hildegard. Prezinta constructia subiectului si a discursului narativ dintr-o nuvela fantastica studiata. incipit. In nuvela La tiganci . Secventa a patra este marcata de reintrarea in spatiul misterios al tigancilor. Alexandru Lapusneanul..". Otilia reprezinta eternul feminin impresioneaza prin complexitatea sufletului. elegant. de Mircea Eliade Secventa narativa = Parte a unui text narativ care contine o singura actiune. 16 Felix Sima tipul ambitiosului. 18 Stanica Ratiu tipul parvenitului si al demagogului incearca sa se imbogateasca prin orice mijloace si ajunge chiar sa-i provoace un infarct lui mos Costache. de George Calinescu Romanul realist prezinta personaje tipice. lasand loc interpretarilor. de fapt.Deznodamantul: coincide cu ultimul capitol care are ca moto "De ma voi scula pre voi am sa popesc si eu. personajul afla ca au trecut 12 ani. In acesta secventa. lipsit de griji. unde trecerea timpului este oprita. pe care. Auzindu-si numele de calugar ii alunga cu jigniri si amenintari pe fratii sai intru credinta : "M-atapopit voi. dar nu-si da bine seama ce s-a intamplat exact. O iubeste sincer pe Otilia si incerca sa-l induplece pe mos Costache sa o infieze. Finalul este dependent de tipul si dimensiunea textului si poate fi inchis sau deschis. faptul ca nu o infiaza pe Otilia. Misterul si suspansul predomina pe tot parcursul operei si era normal ca autorul sa nu ne dea nici o explicatie a intamplarilor nici in final 34. este studios. dar nu intreprinde nimic pentru a-i asigura viitorul si nici pentru a o infia. Mitropolitul ii indeplineste dorinta dandu-I numele de Paisie. datorita comportamentului ei contradictoriu. Este o enigma pentru cei din jur. un loc misterios. a fost inmormantat la manastirea Slatina unde se vede si astazi portretul lui si al familiei sale. Aflat in cetatea Hotinului. Are multa afectiune pentru Otilia.. prin farmec si delicatete. dar nascocise alte moduri de a-I schingiui pe banuiti: scotea ochi. De aceea reuseste sa treaca peste deceptia suferita din iubire. cu gusturi desavarsite.Prezinta tipurile de personaje dintr-o opera literara studiata. de Mircea Eliade. prin referire la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista: secvente narative. final. pe care le-a facut el. O secventa narativa ar fi calatoria lui Gavrilescu. A treia secventa narativa o constituie iesirea din bordeiul tigancilor si calatoria cu tramvaiul. atribuirea unor cheltuieli fictive lui Felix. 33. un profesor de pian. dar de ma voi indrepta. unde Gavrilescu se reintalneste cu logodnica sa din tinerete. Timpde 4 ani Alexandru Lapusneanul nu a mai taiat capetele boierilor. Doamna Ruxandra accepta sfatul lui Spancioc de a-I pune sotului ei otrava in bautura. cu tramvaiul si discutiile din tramvai. este cultivat si plin de noblete. Toate faptele sale arata avaritia personajului: faptul ca nu isi repara casa aflata in paragina. la tiganci. O alta secventa narativa este intrarea personajului in cealalata lume . realizata de unul sau mai multe personaje. insa. Astfel: 14 mos Costache este tipul avarului. nu il trece. cu toate ca are suficienti bani.

Niculae este un antimorome ian. 1955) Caracterizare direct a. teribil ca o fatalitate . Exist conflicte intre: . un lider al satului. Conflictul dintre el i Niculae simbolizeaz conflictul dintre dou concep ii despre ran. via a se scurgea aici. Moromete se rupe definitiv de fiul s u in al doilea roman.personajul principal (I vol. . Ca filosofie a existen ei. Se pare c timpul avea cu oamenii nesfar it r bdare.i pierde controlul asupra familiei sale. care nu vrea s -l trimit la coal . Rela ia omului cu p mantul a fost desacralizat . Paraschiv i Nil ) st teau spre tind gata de plecare dac s-ar fi iscat vreo ceart . fapt promis de Moromete cand acesta vanduse un pogon de p mant din zestrea so iei.Moromete i Catrina. istorie care ii marcheaz in mod hot rator destinul. Pe lang aceste crize interne. iar al ii nu au posibilitatea de a cump ra sau de a vinde. de Marin Preda Ilie Moromete . mereu in cautare de pretendenti 21 Titi Tulea tipul retardatului 22 Simion Tulea dementul senil 35. Ilie Moromete. Morome ii. exist i o criz extern a familiei produs de: impozite. ranii din Morome ii incep s se deosebeasc intre ei prin cu totul altceva decat num rul strict al pogoanelor i anume prin faptul c unii au. f cut de narator: dezv luie un Moromete cu o personalitate complex . datorii la banc i alte datorii de gospod rie. f r conflicte mari.Evidentiati modul in care conflictul/conflictele unui roman ( de tip obiectiv sau de tip subiectiv) studiat se reflecta in evolutia personajului principal/a personajelor Morome ii. Copiii din prima c s torie (Achim.19 Aglae Tulea baba absoluta. Cei f cu i cu Moromete st teau de partea cealalt lang mama lor. 1955) Conflictul principal este de natur tragic i se d intre om i istorie. in urma afl rii ve tii ca Moromete le-a promis b ie ilor c dac se vor intoarce acas le va da lor totul. care vor s mearg la ora s se imbog easc rapid. El este in c utarea unor valori care s -i ordoneze existen a. de Marin Preda Roman de tip obiectiv Ilie Moromete . egoista si marsava. care . de i omul are iluzia c se poate sustrage ei. 36. dispretuind orice preocupare intelectuala 20 Aurica Tulea fata batrana. prin referire la un roman studiat (perioada dupa al doilea razboi mondial) Morometii. Catrina. ci le modific in primul rand atitudinea fa de p mant. Starea conflictual este permanent . . ap sa i de acea obsesie a p mantului. Catrina il va p r si pe Ilie in volumul al doilea. deoarece aceasta vrea s -i fie trecut casa pe numele ei. Morome ii. Femeia supus de la inceputul vol.personajul principal (I vol. Incipitul aduce in prim-plan problema timpului. . Familia lui Ilie Moromete este i ea m cinat de tot felul de conflicte in aparen minore. care. Intrarea ranilor mai inlesni i in circuitul comer ului de cereale are nu numai o importan economic . Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului. Ei nu mai sunt ranii lui Rebreanu.tat i cei trei fii. lacoma si imorala.Niculae i tat l s u. chiar dispunerea membrilor familiei la mas de la inceputul romanului arat rivalit ile existente intre copiii din prima c s torie i cei din a doua c s torie a lui Moromete. Centrul vie ii economice r ne ti s-a deplasat de la posesia i exploatarea p mantului la valorificarea produselor sale r ne ti. dar care vor duce treptat la destr marea ei i la schimbarea total a personajului principal. I se va transforma radical in cel de-al doilea volum. Niculae refuz orice dialog.fra i.

prin crearea culorii locale. Cu toate acestea apar i licen e istorice (abateri de la adev rul istoric). Creang renun la tradi ionalul a fost odat ca niciodat . b. El si Stroici apar in opozi ie cu Mo oc. de Ion Creanga M rci ale prezen ei naratorului: . limbajul personajelor. Il aduce in Moldova pentru a construi antiteze. . Formulele ini iale au rolul de a introduce cititorul in lumea basmului. De ex. el este un pater familias. Povestea lui Harap Alb. Exemplifica. ea este inven ie. eu totdeauna am dus o via independent libertatea interioar e tr s tura lui definitorie. reprezentand genul boierilor patrio i. Naratorul il p streaz pentru c era prototipul boierului intrigant. Scena masacr rii este imbog it fa de cea din Letopise .fictiune. 2. marci ale prezentei naratorului. de Costache Negruzzi Nuvela istoric pleac de fapte reale. Explica relatia realitate. Pentru scena uciderii se inspir din Letopise ul rii Moldovei de Grigore Ureche. . Caracterizarea indirect e dedus din faptele personajului.are o pl cere deosebit de a sta de vorb i de a medita. Spune ca are o logica sucita . 3. nuvela istorica. doua dintre particularitatile de limbaj al prozei narative (la alegere. cand comenteaz articolele din ziar. respectand in mare parte adev rul istoric.Are reac ii paradoxale: unde te a tep i s se supere. 1. dup care se .Se consider superior celorlal i. Coco il il face prost. ucigandu-l moral. el se amuz . dar in realitate il admir i chiar il invidiaz pentru c tia s g seasc in ziar lucruri pe care el nu le vedea. dar i fizic. care dezv luie mai multe tr s turi de caracter: . Pornind de la fapte reale. din urmatoarea lista: modalitati ale nararii. Artistul se deta eaz de cronicar. 4. De cele mai multe ori ii face repro uri i crede c are sufletul negru de r utate i de tutun. a c rui autoritate e in declin. Spancioc nu mai tr ia nici el in momentul revenirii lui L pu neanul pe tron. registre stilistice ). Mo oc a murit decapitat imediat ce s-a insc unat Alexandru L pu neanul. pentru a-i atribui un sfar it pe m sura lui de caracter. 37. punand accent pe reliefarea caracterului domnitorului. Literatura are un caracter fictiv. in sensul c naratorul folose te tehnica regizoral in prezentarea faptelor: scene de ansamblu sunt alternate cu scene de detaliu. doar c amplific faptele.prezen a formulelor specifice: a. Familia lui Moromete este una de tip patriarhal. prin construc ia riguroas a nuvelei. prin referire la o opera literara de Ion Creanga. prin referire la un text narativ studiat (la alegere: povestire. naratorul se inspir din cronicile Moldovei. scriitorul imagineaz un univers piln de semnifica ii. prin dramatizarea epicului. e bun cainele de mancat? E bun s te manance el pe tine. Inainte de intalnirea din poiana fier riei luiIocan intr s se b rbiereasc i se las a teptat ca o vedet . f cute in scopuri artistice. o ceart pe Catrina: De ce s manc m cainele.Moromete nu are un spirit comercial. prin construirea unui caracter puternic. folosind un enun ca Amu cic a fost odat . c. in momentul in care cainele Du ulache fur branza de la mas . f cut de alte personaje:Catrina se amuz de glumele lui. Stroici este o inventie a autorului 38. autocaracterizare: Domnule.Nu scap nici un prilej de a-i ironiza pe ceilal i: cand bea uic la B losu. fa. . vorbire directa si indirecta. roman de tip subiectiv) Alexandru L pu neanul.Are tendin a de a domina i de a face ca lumea din jur s se mi te dup voin a lui .

Formula ini ial are rolul de a introduce cititorul in lumea basmului. care participa la intamplarile narate de povestitor si care . este autorul unei opere deosebit de originale. Tr s tura cea mai caracteristic a scriitorului popular este oralitatea. In lumea pove tilor. c. Apar fonetisme moldovene ti: aista. nici carne moale. in care. Cadrul este reprezentat de interiorul unei camere unde un grup de prieteni discuta despre vanatoare. cine se duce acolo bea i m nanc . Surpriza cea mai mare o aduce finalul. In opera "In mijlocul lupilor" se acorda importanta naratorului si actului nararii. sugereaz ideea c povestitorul n-a fost martor la evenimente i arunc asupra lor o umbr de indoial . in lumea fic iunii. un om interesant ce starnea curiozitatea in a afla mai multe despre el. Astfel. Formulele finale au rolul de a scoate ascult torul/cititorul din lumea fic iunii i de a-l duce in lumea real in care binele nu mai invinge intotdeauna. si care constituie povestirea propriu-zisa. Formulele mediane sunt menite s intre in aten ia cititorului. iar cine nu. cine are bani. aiasta. Iar pe la noi. g l gie. de aceea consider c singura lui obliga ie e s spun povestea. din urmatoarea lista: modalitati ale nararii. Limba folosit de autor reprezint chintesen a vorbirii noastre populare din aceea i epoc . La unul f r suflet. trebuie unul f r de lege. i acum mai ine inc . Registrul stilistic folosit in basm este cel popular.str duie te s ne explice de ce rudele nu se cuno teau intre ele (Craiul i Verde Imp rat).i fac i ei datoria lor ( i v rog s asculta i ). tot ce spune el poart pecetea stilului vorbit. cine nu. si in componenta carora se afla si naratorul care povesteste o intamplare petrecuta cu multi ani in urma. invitandu-i pe cititori s . h l gie pt. reprezentant din perioada interbelica. in domeniul prozei accentul cade pe dimensiunea fantastica. ceea ce constituie cadrul(rama). registre stilistice ).. Exemplifica. naratorul bazat pe in elepciunea popular d sentin e. bea i m nanc . Cuvantul cic . c cuvantul din poveste. inainte mult mai este. pentru c aici se joac alte reguli: i a inut veselia ani intregi. b. str veche): procurarea hranei. opera este alcatuita dintr-un fragment initial si unul final. in interiorul caruia este inserata o intamplare. Este vorba despre un om supranumit Luparul. dar cititorul trebuie s se trezeasc la realitatea in care banul e st panul absolut. Dumnezeu s ne ie.. Stilul este senten ios. Cine poate oase roade. In mijlocul lupilor de Vasile Voiculescu.doua dintre particularitatile de limbaj al prozei narative (la alegere. limbajul personajelor. in care accentul este pus pe intamplari si situatii. naratorul se deta eaz de povestea lui ( Ce-mi pas mie? ) i se consider responsabil numai cu discursul. Formula are un umor amar i ascunde o obsesie ancestral (din vechime. toate merg cu capu-n jos. naratorul relateaza ca pe vremea cand era judecator de pace al unui ocol rural a avut de-a face cu un personaj aparte. fericirea e asimilat i cu bel ugul gastronomic. se uit i rabd . apeland la o povestire studiata. 39. prozator si dramaturg. unde totul este posibil i nu ne mai mir m de nimic. poet. marci ale prezentei naratorului. Vasile Voiculescu. Povestirea este o specie a genului epic. si mai putin asupra personajelor. maxime: Lumea asta e pe dos. evenimentele s-au intamplat oricum f r el. de mici dimensiuni. Din punct de vedere compozitional.

El este singurul personaj care nu evolueaz . .Ana simte c Lic este oarecum fioros i i i previne so ul c are de a face cu un om r u i primejdios . cu sprancene dese i impreunate la mijloc. Caracterizarea indirect rezult din faptele sale. . Inc de la intrarea in scen Lic se comport ca un st pan peste oameni i locuri.muntenilor nu a mai avut ce s le dea i le-a dat inim u oar i femei iubare e i frumoase. Caracterizare direct f cut de personaje: . Inteligent. descoper complexitatea sufletelor simple: hangiii. Fizionomia personajelor i anumite particularit i ale acestora ilustreaz tr s turi ale personajelor. anumite conflicte suflete ti. erosul. demonic. ci are o construc ie liniar (este plat). Urm rit de Pintea. Baltagul.constituie personajul principal al operei. fin cunosc tor al psihologiei umane. 40. deoarece urm re te drumul pe care il parcurge Vitoria pentru descoperirea so ului s u. cand a alc tuit lumea a dat fiec rui neam cate un semn: . c. Povestirea intamplarilor este de dimensiuni mici si se face folosind ca modalitate principala de realizare a operei naratiunea la persoana I. Caracteristicile nuvelei: subiectul dezv luie procesul de parvenire a individului.portretul fizic este detaliat i anticipeaz portretul moral: om cam de 36 de ani. etice. . alienarea. de gandire i de comportament. Aceste tr s turi sugereaz r utatea i demonismul personajului . 41. apartinand lui Ioan Slavici. eroul se sinucide. b. Moara cu noroc. in urma tenta iei de a se refugia intr-o biseric p r sit . . Dup aceasta incepe prezentarea familiei Vitoriei Lipan. apartinand lui Mihail Sadoveanu. printre st rile analizate in nuvela psihologic se afl : obsesia.turcului s aib putere asupra altora cu sabia. sf ramandu.sarbului sapa. Armele lui Lic sunt antajul i ho ia. ci diavol. de Mihail Sadoveanu (1930) Romanul se deschide cu o legend despre Dumnezeu. Sfar itul lui are loc intr-o noapte de Pa ti. Explica modalitatile de caracterizare a personajului dintrun text narativ studiat.i capul de trunchiul unui stejar. a. el se conduce dup un cod moral propriu. Caracterizare direct f cut de narator .neam ului urubul.Ghi ii spune: tu nu e ti om Lic . prezint efectele dramatice ale inadapt rii. In aceasta opera. frica. Are pl cerea de a ucide cu o satisfac ie demonic .iganului i-a dat cetera. Luparul. Firul epic al romanului este dinamic. . de Ioan Slavici Tema o reprezint dezumanizarea provocat de patima banului. Acum in elege c este pedepsit pentru f r delegile lui: M-a ajuns mania lui Dumnezeu. si ami putin asupra personajelor. ci asupra celor psihologice. Lic este un personaj malefic. secundar. Ca prozator realist nu insist asupra tr s turilor fizice. Ioan Slavici este un portretist prin excelen . cu ochi mici i verzi. in afara legilor i a statului.Expune subiectul unui text narativ studiat. intrucat naratorul participa la intamplarile narate. . realizandu-se o scurta caracterizare a personajului principal. prezentand societatea romaneasc de la sfar itul secolului al XIX-lea. accentul este pus pe intamplari si situatii. care.

intr-un sat . iar la sfatul fratelui sau care se saturase sa-i imprumute mereu carul. dar se indupleca sa-i mai dea o data carul. Ini ierea lui Gheorghi se face cand coboar in pr pastie i. se intalnesc opozitii intre personaje: un frate bogat. unde Vitoria discut cu so ia lui David de la care afl c Nechifor trecuse pe aici. Un loc important in desf urarea ac iunii il constituie descoperirea cainelui Lupu. Voind sa construiasca o manastire in care sa ramana calugar. Inceputul basmului ne introduce in atmosfera satului arhaic. iar cel sarac o femeie muncitoare si buna la inima . ci isi continua drumul la targ. intr-un vag temporal: odata. Urm torul popas este la C lug reni. eroul isi atrage impotrivirea dracilor care il mituiesc sa renunte la aceasta idee. acesta il sanctioneaza. Dupa opinia lui George Calinescu. Prepeleac. pentru a ilustra parca deplin acea logica anapoda care sta la baza trocului. Calistrat Bogza este lovit in frunte cu baltagul de c tre Gheorghi i este mu cat mortal de cainele Lupu. altul sarac.Inainte de a pleca la drum. 42. scriitorul priveste cu ingaduinta faptele personajului sau. Erou schimba boii pe car. tocme te bocitoare i face un parastas la care ii cheam pe uciga ii so ului ei: Calistrat Bogza i Ilie Cu ui. iar George Munteanu il considera o foarte mestesugita demonstratie ca nu numai patitu-i priceput .i privegheaz tat l. La F rca a. hangiul i i manifest sup rarea c oierul avea obiceiul de a porni noaptea la drum. iar Ilie Cu ui este luat de autorit i. Lupu o recunoa te pe Vitoria i tot el o duce pe Vitoria in pr pastia de la Crucea Talienilor unde erau osemintele lui Nechifor. ca mai bine s-ar fi calugarit. Danila se intoarce la fratele mai mare si ii povesteste toata intamplarea. apoi il supun unor probe in urma carora el isi dovedeste . cei doi c l tori stau de vorb cu potcovarul Pricop. Vitoria porne te la drum c l uzit de sentimentul datoriei fa de so i fa de tradi ie. suparat. Insa Danila distruge carul. Vitoria d ruie te un cap t de zah r mamei i bani pruncului.Titlul este chiar numele eroului urmat de porecla data de sateni. (C. de la m n stirea Bistri a. Ca in basmele populare. apartinand lui Ion Creanga. Hangiul il cuno tea pe Nechifor despre care afirm c era om vrednic i fudul i avea cal bun. Vitoria i i inhumeaz so ul dup datin . Vitoria i Gheorghi poposesc la hanul lui Donea. Indignat. Lui Gheorghi i se d un baltag care este sfin it. carul pe capra. Vitoria merge la p rintele D nil ca s -i citeasc slujbele i apeleaz la baba Maranda. Prepeleacul este un par infipt in pamant cu cracane scurte pe care se pun oalele la uscat . se inchin la icoana Sf. dintre care cel cu c ciul brum rie (Nechifor) disp ruse.. vr jitoarea satului. Basmul Danila Prepeleac a aparut la 1 martie 1876 in revista Convorbiri Literare . De la domnul David afl c Nechifor avea asupra lui mul i bani. iar fratele ii spune. Danila urmeaza sfatul fara prea mare convingere si naratiunea se incheaga in continuare pe trei motive: calatoria. omoara boii. nepriceperea si credulitatea sa. Ana. Pe banii castigati si-ar fi putut cumpara alti boi mai mici si un car. pleaca la targ sa-i vanda. La Suha sunt g zdui i de carciumarul Iorgu Vasiliu de la care afl c muntele a fost trecut doar de doi ciobani. Danila avea insa o pereche de boi frumosi. Expune subiectul unui text narativ studiat. Amandoi erau insurati: cel bogat avea o nevasta pestrita la mate si zgarcita . Dupa fiecare schimb dezavantajos. Desi ii dovedeste prostia. La Dorna cei doi afl c Nechifor a cump rat 300 de oi. Partea a doua reprezinta planul fabulos in care eroul patrunde cu aceiasi dezinvoltura cu care a facut si trocul. Aceasta secventa face legatura dintre cele doua parti ale basmului. Prepeleac ) Porecla sugera saracia taranului. care le relateaz despre Nechifor c era om curajos i pleca la drum asupra nop ii. ine post negru 12 vineri. In locul numit La Cruci intalnesc un alai de nunt . Cand ajung la Bicaz. el nu se intoarce acasa. trocul si prostia omeneasca. La Borca devin martorii unui botez. basmul dovedeste ca prostul are noroc . ca sa nu mai fie o povara pentru familie. iar apoi a plecat inso it de al i doi oieri. Cei doi uciga i se deconspir in urma vorbelor insinuante ale Vitoriei. care le inglobeaza pe celelalte doua. Toiu. capra pe gasca si aceasta pe o punga goala.

prin aspect si asezare. 3. Caracterul ei se bazeaz pe elemente contradictorii: amestecul de inocen i maturitate. e altruist . inainteaza). Glaneta u) in desfasurarea narativa. apartinand lui Liviu Rebreanu Ion de Liviu Rebreanu Conceptia autorului despre roman. Caracterizare direct f cut de c tre personaje prin tehnica reflect rii poliedrice (a pluriperspectivismului): . dar i o oarecare instabilitate in comportament. inteligent . etnografice (hora). chiuitul. De aceea. loc al actiunii romanului. e. cu un Hristos de tinichea ruginita. copil roas . dar dispre uind inteligen a feminin . urca. . Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de George Calinescu. b. El separa viata reala a cititorului de viata fictionala a personajelor din roman. reflect caracterul contradictoriu. 43. inteles ca un corp sferoid . alearga. care te cucere te. nas mic.Pascalopol vede in ea acelea i calit i. la hora satului se eviden iaz feciorul lui Alexandru Pop Glaneta u. alergarea. iube te pe Felix. 45. tranta. dar in acela i timp.Din mediul in care locuie te personajul .camera Otiliei. . trecand cu u urin de la o stare la alta.desi faptele ei demonstreaza contrariul d. In acesta a doua parte. dar se c s tore te cu Pascalopol. Personificat cu ajutorul verbelor (se desprinde.Costache o crede inc un copil. drumul are semnificatia simbolica a destinului unor oameni si este investit cu functie metatextuala. concentrand tragica istorie a ranului ardelean din primele decenii ale secolului trecut. Descrierea caselor ilustreaza. grijulie fa de cei apropia i (nu vrea s stea in calea carierei lui Felix). Creanga isi reabiliteaza eroul: el pare un prost printre oameni. Otilia este fiica celei de-a doua so ii a lui Giurgiuveanu. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas. blestemul. Crucea stramba de la marginea satului .Aglae o consider viclean i interesat de mo tenirea lui Costache.` c. Descrierea finala inchide simetric romanul si face mai accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei viata. dincolo de care nu poate s treac nimeni. dar se dovedeste istet printre fiintele fabuloase malefice. amestec de iubire i de ra iune. Inc de la inceputul romanului. poart o masc . cu varietatea de lucruri din ea. Este o figur central a romanului. Caracterizare direct f cut de narator: Fa a m slinie. Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de Liviu Rebreanu. 2. castigand banii. se reflecta artistic in structura circulara a romanului. 44. nu tiu ce vreau . devine o enigm . Caracterizare direct (autocaracterizare): . ochi alba tri . talentat . dar te i revolt . . Descrierea initiala a drumului introduce cititorul in viata satuluiardelean de la inceputul secolului al XX-lea.Felix o consider pe Otilia foarte frumoas . care nu ine cont de nici o regul exterioar . Ilustreaza particularitatile de structura a unui text narativ studiat. se comport ca un om liber. cu aspecte topografice. amestecul de copil rie i feminitate. Ion de Liviu Rebreanu Personajul Ion este unul de referin in literatura roman . Caracterizare indirect : rezult din fapte: 1. cu o st panire des var it de femeie . . conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor personaje (Herdelea. spunandu-i fe-feti a mea . anticipeaza tragismul destinelor.istetimea: fuga in jurul iazului. a. sociale. Aliindu-se cu animalele care suplineau limitele sale umane. aruncarea buzduganului. Danila reuseste sa-i pacaleasca pe draci.eu sunt o z p cit . cult .

Dorind ca totul sa iasa perfect. dar i viclean. curaj si bun comportament pentru urmasii sai. el ajunge comandant al flotei venetiene si primeste importanta si dificila misiune de a organiza o lupta navala.Pietro Gralla sau "eternul feminin"Alta. Ion era iute i harnic ca m -sa chipe i voinic. sotia sa. care sufera transformari sufletesti profunde pe parcursul piesei. urm rind-o pe Ana cu o privire stranie. Declansarea acestor metamorfoze launtrice extrem de abrupte reprezinta principalul focar de interes al dramei. Pietro Gralla este un om cu un caracter complex. tulburand liniltea unui c min. lini tea unei intregi colectivit i. duce la destinul tragic al eroului. intrucat el se face vinovat de dezintegrare morl . tocmai de aceea e dezgustat de lasitatea si frivolitatea tanarului Cellino. Ion este drastic pedepsit de Rebreanu. ce era punctul lui slab.si care doreste sa studieze muzica. ea este fata adoptiva a lui Mos Costache. In caracterizarea personajelor lui Camil Petrescu sau folosit adesea o serie de clisee precum "omul absolutului". o latura sensibila. care ii era drag . iubirea p tma pentru Florica. Alta. vrea sa fie inconjurat de oameni cu caracter. Conflictul interior care marca destinul fl c ului este vizibil inc de la inceput. prin referire la un roman studiat(periada de pana la al Doilea Razboi Mondial) Otilia personajul principal din romanul Enigma Otiliei. dar s rac. il inseala cu Cellino. Fiind dominat de dorin a de a fi respectat in sat. r spunz tor de via a Anei i a copilului lor. curajos. 46. cat timp el este plecat.Prima intalnire in roman cu Otilia este la inceputul lui cand Felix intra in casa lui Mos Costache pentru a doua data(prima data mosul spunandu-i ca acolo nu sta nimeni). in cazul eroului nostru a fost un factor ce l-a transformat intr-o persoana aproape ucisa de o femeie. numele ei de familie fiind Marculescu. viteaz. Odat satisf cut patima pentru p mant. Pietro Gralla da dovada ca stie si sa piarda. puternici. un adevarat exemplu de vitejie. dezvaluind astfel. rugandu-l pe Cellino sa-i fie profesor in ceea ce priveste cunoasterea femeilor: "mai intai te rog sa fii maestrul meu si sa-mi dezvalui cum se cunosc femeile". privind-o cu un zambet plin de dispret. ins e con tient c Ana are p mant. o imagine . Dovada a faptului ca nu poate stapani tot.Exemplifica modalitatile de caracterizare a unui personaj feminin. Om priceput. Astfel. Observam ca dragostea. patandu-i astfel onoarea si reputatia sa de om respectat de toata lumea. Ion s-a insurat de fapt cu p manturile ei. desi acest lucru se dovedeste ca nu este posibil. Pietro cauta refugiu in iubire. fiind omorat de George dup ce ii surprinde pe amanoi in flagrant. Cand s-a insurat cu Ana. de unde rezulta respectul si increderea enorma ce i se acordau.Ion. In "Act venetian" avem de-a face cu personaje dinamice. El stie cel mai bine cum s-o umileasca pe sotia lui. sa se resemneze in fata soartei si nu se jeneaza sa ceara sfaturi unuia mai tanar decat el. Pietro Gralla este numit "omul absolutului" deoarece este puternic. si ea vine in salvarea lui recunoscandu-l. 47. Lovit de esecul incercat in cariera lui militara. apoi o vede pe Florica.Clanul Aglae doreste sa alunge pentru a putea pune mana mai usor pe averea lui Costache Giurgiuveanu.Ea este o cantareata la pian foarte talentata. cel lalt glas ce mistuie sufletul lui Ion. autoritar si doreste ca totul sa se afle sub controlul lui. Caracterizeaza personajul preferat dintr-un roman de Camil Petrescu. pe langa severitatea si omul inflexibil. el sim ind dureros pr pastia dintre el i bocotani . ce nu se tem de lupte. In final. Despre Otilia autorul spunea: Otilia era eroina mea lirica. nevasta lui George Bulbuc. un temperament controlat de instincte primare. hot rat i perseverent in atingerea scopului. forma sub care era cunoscut in timpul razboaielor. st panit de o violen n valnic . proiectia sa in afara. Astfel cade victim celor dou patimi: glasul p mantului i glasul iubirii. so ia devenind o povar jalnic i incomod . Ion o seduce pe Ana.

dilematica prin comportament. Trei ani mai tarziu. Mos Costache o iubeste dar de zgarcit n-a putut sa-i asigure un viitor fara probleme. Romanul incepe in manier realist . istorie care ii marcheaz in mod hot rator destinul. Parerea lui Felix despre Otilia la prima vedere este: fata parea sa aiba vreo 18-19 ani. de un stil perfect . cu nasul mic si ochii foarte albastrii. era o mare libertate de miscari . Incipitul aduce in prim-plan problema timpului. Se pare c timpul avea cu oamenii nesfar it r bdare. diferite ca importan : al familiei Moromete. Conflictul principal este de natur tragic i se d intre om i istorie.Fata maslinie. cazand pana pe umeri . apoi .Chipul adolescentin al Otiliei este de la inceput o aparitie angelica . apoi ugurlan etc. 1955) Ac iune Actiune = totalitatea evenimentelor.Ea este copilaroasa si in acelasi timp si matura dovedind o grija materna fata de Felix pe care-l protejeza ca pe un orfan.fara acea slabiciune supta si pastrata a Aureliei . f r conflicte mari. Povestirea se desf oar pe mai multe planuri.incarcat cu bucle . iubita de parintele nesigur. ea este fascinanta. nedepozitand decat foarte putini bani in banca restul tinandu-i ascunsi sub salteaua lui. arata si mai copilaroasa intre multele bucle si gulerul de dantela. dar apoi acesta i-a dat libertate ea casatorindu-se cu un conte din Spania. care corespund unor etape din via a familiei: 4. I. Primul volum are o construc ie clasic . Starea conflictual este permanent . 6. plecarea lui Achim la Bucure ti i inceperea unei perioade de fr mant ri suflete ti. Pascalopol o iubeste pe Otilia si ii implineste toate poftele ei. a faptelor si intamplarilor semnificative prezentate intr-o opera literara. ocrotita de un strain . asa cum o observa tanarul. prin referire la: actiune.Otilia traieste drama singuratatii . adic de la intoarcerea Morome ilor de la camp pan la fuga Polinei cu Biric .Insa in trupul subtiratic . Otilia este unul dintre cele mai complexe personaje feminine din proza romaneasca. . de Marin Preda (vol. via a se scurgea aici. Aglae o vede ca o piedica in luarea averii lui Mos Costache. Ritmul evenimentelor se precipit in ultima parte a volumului I. Aurica este invidioasa pe Otilia si ar vrea la fel ca Aglae sa o alunge. Romanul are trei p r i. relatii temporale si spatiale. un cap prelung si tanar de fata. dup scena seceri ului. cu oase delicate de ogar . simetric . mereu imprevizibila. 48. R bdarea aceasta este o impresie gre it a oamenilor in i i.viitorul ei este ambiguu. iluzia c timpul st 5. incepe i se sfar e te cu tema timpului.Comportamentul ei este derutant: capabila de emotii puternice trece brusc de la o stare la alta. care pun in cump n insu i destinul ei milenar. de Felix care-i infioara corzile inimii . incep necazurile i problemele care nu se mai rezolv . intr-un sat din campia Dun rii. stabilirea unui mod de via . departe de mult visata fericire. cu fixarea spa io-temporal a ac iunii: cu ca iva ani inaintea inceperii celui de-al doilea r zboi mondial. El nu mai are r bdare i va produce in sanul r nimii schimb ri fulger toare.Mai intai voce cristalina. semn al faptului c timpul nu mai avea r bdare . auzita de sus. In spa iul epic al lui Marin Preda func ia acestui timp este ins paradoxal . mai ales a oamenilor de felul lui Ilie Moromete care cred c st in puterea lor de a evita marile conflicte.o stapanire desavarsita de femeie. Morome ii. conflict. Otilia este totusi fara cuib. de i omul are iluzia c se poate sustrage ei.lunara si feminina . Primele pagini sunt construite in perfect concordan cu timpul sugerat i un sfert din volumul intai se petrece de samb t seara pan duminic noapte. izbucnea cel de-al doilea r zboi mondial.Prezinta constructia subiectului unui roman de Marin Preda. din momentul sosirii lui Felix in casa lui Mos Costache. afla i in pragul unor imense r sturn ri istorice. descris in mod expres de autor . al lui Biric . Otilia casatorindu-se cu el.

tat i cei trei fii. Dupa ce si-a satisfacut dorinta arzatoare de a avea mult pamant ramas singur hotaraste sa se intoarca la dragostea din intai. acesta il omoara din gelozie. deoarece aceasta vrea s -i fie trecut casa pe nume.nunta. In roman apar mai multe tipuri de conflicte: . rusinea pe care Vasile Baciu i-o face in fata satului va starni dorinta de razbunare a flacaului. care nu vrea s -l trimit la coal .Dupa obtinerea pamantului Ion o supune pe Ana unor violente fizice.Moromete i Catrina.universal intelectualitati rurale). Florica fata saraca dar frumoasa. Romanul Ion este conceput ca avand o structura circulara.Bataia flacailor. chiar dispunerea membrilor familiei la mas de la inceputul romanului arat rivalit ile existente intre copiii din prima c s torie i cei din a doua c s torie a lui Moromete Niculae i tat l s u. Ca sa iasa din aceasta condite pune la cale planul de a o seduce pe Ana fica lui Vasile Baciu un taran instarit. Intriga romanului. destramandu-I acesteia iluzia ca prin plecarea din casa tatalui sau traiul I se va inbunatati. Desfasurarea actiuni Dorind sa obtina cat mai repede pamant ii face curte Anei. Ion. Prezentarea subiectului se face astfel: In expozitiune sunt prezentate principalele personaje din satul Pripas . in fapt pentru dreptul de a o lua de sotie pe Ana. Florica ramane singura.Aceasta este acum casatorita cu George Bulbuc.iar intreaga averea a lui Ion pentru care el sacrificase totul trece in posesia bisericii.in aparenta pentru platirea lautarilor. 49.pentru a-l determina sa accepte nunta. . prin referire la: actiune. se inchee cu Victoria lui Ion.flacaii merg la carcima. conflict.loc al actiunii romanului .relati de familie. George este arestat.care il rapune pe George cu paharul.Planul ii izbuteste si fara sa o iubeasca o ia de nevasta pe Ana.o seduce si il forteaza pe Vasile Baciu sa accepte casatoria. relatii sociale generate de diferentele economice (stratificarea Este prezentarea problematicii pamantului in conditiile satului ardelean. se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas. de Liviu Rebreanu.flacau. harnic si istet suporta umilinta de a nu fi bine vazut de cei din jurul sau si de a nu avea un loc de frunte in ierarhia satului.La sfarsitul petrecerii.inmormantarea).Care la randul sau il va face pe chiabur de rusinea satului lasand-o insarcinata pe Ana. exist i o criz extern a familiei produs de: impozite. Pe lang aceste crize interne.Exist conflicte intre: .Romanul sociala) sau culturale(universal taranilor. Reprezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamantul si consecintele actelor sale. datorii la banc i alte datorii de gospod rie. care vor s mearg la ora s se imbog easc rapid. pentru ca este sarac. fapt promis de Moromete cand acesta vanduse un pogon de p manT din zestrea so iei. Tema centrala posesiunea pamantului este dublata de tema iubiri. In deznodamant naratorul il prezinta pe George care simtind ca Ion ii da tarcoala Floricai. Prezinta constructia subiectului unui roman de Liviu Rebreanu. prin simetria incipidului cu final. pentru a obtine prin casatorie o zestre apreciabila. personajul central. desi tatal ei se impotriveste.fata unui bogatan. relatii temporale si spatiale. Caracterul monografic al romanului orienteaza investigatia narativa despre diverse aspecte ale lumii rurale:obiceiurile legate de marile momente din viata omului (nasterea. fra i.descrierea finala a romanului inchide simetric romanul si face accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei-viata. Tema romanului. Ion.

Desfasurarea epica este lenta. Romanul are in centru istoria luptei pentru mostenirea averii lui mos Costache.Intriga este data de sosirea tanarului Felix Sima in casa tutorelui sau Costache Giurgiuveanu. Titlul original al romanului a fost "Parintii Otiliei" scriitorul avind in vedere ideea paternitatii. Aurica Tulea este fiica cea mica a Aglaei.Costache Giurgiuveanu tatal vitreg al Otiliei si tutorele lui Felix. Acuitatea analizei psihologice. Leonida Pascalopol este mosierul bogat si manierat. Otilia Marculescu este o fata zglobie ce sta sub semnul dramei feminine. Fiecare dintre cele trei personaje care reprezinta omul supe rior (doamna T. Romaul prezinta viata burgheziei bucurestene din prima jumatate a secolului nostru. conflict. Stanica Ratiu este sotul Olimpiei. Finalul este compus si el din doua secvente. 51.este genul parvenitului el profitand de orice situatie pentru a iesi in castig.Otilia si Felix fiind nevoiti sa se mute.pretext pentru a descrie aspectul social al Bucurestiului.In desfasurarea actiunii Felix se indragosteste de Otilia.el este tipul avarului. Incadrarea lui in categoria constructiilor romanesti moderne poate fi explicata prin: Noutatea absoluta a formulei compozitionale.un tanar orfan. fiecare dintre actanti fiind vazut in mod diferit de catre cei care l-au cunoscut. Enigma Otiliei. prin referire la: actiune. Prezinta constructia subiectului unui roman de Camil Petrescu .sora lui mos Costache. Metoda oglinzilor paralele". Fara indoiala.un avocat fara clienti. prin amploarea constructiei epice. diversele momente din viata personajelor sunt reconstituite din amintiri. Patul lui Procust" (1933) este cel mai bun roman al lui Camil Petrescu si una dintre cele mai originale creatii din proza romaneasca moderna. Timpul subiectiv. conflictul este determinat de incercarile membrilor clanului Tulea de a pune mina pe averea lui Costache Giurgiuveanu. De-alungul actiunii naratorul insereaza cateva scene. perspectiva narativa fiind secventiala. finalul este abrupt si simetric ca in romanele lui Balzac.-coflict central: lupta pentru pamant in satul Pipas -conflict secunda intre Ion George Bulbuc -conflict exterior : intre Ion si Vasile Baciu -conflict interior: intre glasul pamantului si glasul iubirii 50. prin exis-tenta mai multor planuri narative si prin complexitatea per sonajelor."fata batrana".enigma acesteia fiind una nedezlegata. Romanul devine o satira vehementa la adresa burgheziei in care relatiile copii-parinti s-au degradat datorita banului. relatii temporale si spatiale.fiica cea mare a Aglaei Tulea.. prin referire la: actiune. cu iubirea si cu norocul. Deznodamantul il reprezinta intalnirea de dupa cativa ani a lui Felix cu Pascalopol. .care doreste sa triumfe in viata. conflict. iar "clanul" Tulea isi face griji referitoare la mostenirea averii lui mos Costache. opinii ale altor personaje si note de subsol. actiunea" neavand un fir cronologic.Punctul culminant este dat de moartea lui mos Costache. Prezinta constructia subiectului unui roman de George Calinescu . relatii temporale si spatiale. lucrarea pe care o discutam este un roman.deznodamantul in care Felix abandonat primeste o explicatie de la Otilia menita sa dezlege misterul plecarii acesteia.sentimentele acestuia fata de Otilia fiind neclarificate. de George Calinescu A aparut in martie 1938 si este un roman de factura balzaciana. sortit sa fie incompatibil cu lumea. Felix Sima este de multe ori "vocea autorului".epilogul care ofera cititorului justificarea Otiliei:Felix avea sa faca o cariera stralucita neincomodata "de o dragoste nepotrivita". Ladima si Fred Vasilescu) este un inadaptat care nu se poate incadra in patul procustian" al iubirii sau al societatii. Tema romanului este drama omului superior.Aglae Tulea este "baba absoluta".cand familia Tulea ia toata averea.

prin referire la un personaj dintr-o opera studiata. Calinescu). amintirile lui Fred Vasilescu (aduse in prezent prin memorie involuntara). mijloacele pe care autorul le uti lizeaza fiind: scrisorile pe care ziaristul Ladima i le trimisese Emiliei. nu p mantul se afl in centrul romanului. Prezinta conditia intelectualului. talhar-hangiu din Atica si care punea drumetii intr-un anumit pat. a preotului. In al doilea rand. ci este infuzat si in celelalte. se implic . Naratorul ne ofer astfel imaginea satului tradi ional. dar i de confrunt ri. a l utarilor. hora. p mintul este folosit pentru acumularea banilor. Din punct de vedere compozitional. apartinand unui autor canonic. ranul lui Rebreanu se raporteaz permanent la mediul din care face parte.Intr-o dupa-amiaza de august". comentariile acesteia din urma. miza conflictului. de fapt. 53. num rarea banilor de c tre na . Rebreanu acord horei un rol esen ial pentru c ea coaguleaz via a satului. inmormantarea. prin referire la un personaj dintr-o opera studiata. i le trimite autorului. De fapt. condi ia ranului este eviden iat prin tema p mantului care este. Nunata lui Ion cu Ana respect toate tradi iile rurale: prezen a pe itorilor. in mod realist i are ca punct de plecare cateva dintre nuvelele cu care debutase scriitorul. Al doilea plan este cel al esecurilor existentiale ale omului superior (reprezentat prin Ladima). confesiuni ale unor martori (. la toate evenimentele esen iale ale existen ei rurale: nunta. personajul lui Balzac (P mantul). care. cu obiceiuri vechi: prezen a l utarilor. pentru c destinul personajului principal este definit de aceste dou mari coordonate. Evenimentul echivaleaz cu momentul in care se intensific conflictele. modul in care petrec tinerii i b tranii. particip activ la tot ceea ce ine de via a satului.Epilog I"). a starostelui nun ii. putem considera c i tema destinului este definitorie pentru roman. De aceea. banii nu au relevan pentru o umanitate tradi ional . pentru c Ana realizeaz acum c ea nu reprezint pentru so ul ei decat sursa averii.. Publicat in 1920. De asemenea. fiind nu numai loc de intalnire i de petrecere. Al treilea plan este al autorului (devenit personaj. sau de Francois Torissard. Deosebirea const in faptul c . romanul Patul lui Procust" este alcatuit pe trei planuri: Primul dintre acestea se incheaga din cele trei scrisori pe care o anume doamna T. Si imaginile acestora se constituie din mai multe unghiuri (ca si cand ar fi priviti in mai multe oglinzi paralele"). Aceast obsesie a p mintului il apropie pe ranul lui Rebreanu de eroii lui Dostoievski (Fra ii Karamazov). ocup i ea un loc important. 52. decu paje din ziare.Prezinta conditia taranului. apartinand unui autor canonic. m sura tuturor lucrurilor. alte momente ale exis tentei ei trecute fiind reconstituite prin incidente de memorie si asociatie discontinua" (cum scria G. la Rebreanu. . in jurnalul lui Fred Vasilescu. apar si alte doua personaje ale romanului (George Demetru Ladima si Emilia Rachitaru). intitulat . s rac fiind lucreaz pentru gr dinarul unui castel i prime te p mant.. cea cu care Ana i i va disputa dragostea lui Ion. nunta. ci dorin a lui Ion de a-l avea.Epilog II").Titlul trimite la mitul antic al lui Procust. care vede in terenul de inut. romanul eviden iaz spa iul ardelenesc de la inceputul secolului al XX-lea. Rezulta ca patul lui Procust" reprezinta un spatiu al ne-potrivirii aducator de suferinta. constituind un pretext pentru ca naratorul s p trund in psihologia personajelor. Cel de al doilea plan al romanului cuprinde actiunea propriu-zisa relatata in jurnalul lui Fred Vasilescu.. Acestei teme i se adaug cea a iubirii. In primul rand. Aceasta prima parte a cartii (alcatuita dupa formula romanului episto lar) reface o parte din viata doamnei T. in timp ce in romanul lui Balzac.. lungin-du-i" sau scurtandu-i" dupa dimensiunile lui. pentru c el determin in lumea satului pozi ia social i autoritatea moral a indivizilor. Acest plan ar putea fi numit al marilor iubiri nefericite si nu se rezuma la prima parte a romanului. prin numeroasele note de subsol si prin . Ritualul reune te chiar i personaje aflate in conflict: dru ca miresei este Florica. Acum.

El inseamna noroi. suntem mediocre i singurul meu merit e c -mi dau seama de asta . eu m gandeam c n-am ters praful de pe pian . desi prima experinta de cunoastere. Felix.traieste in lumea cartilor. Frontul este haos.dar hiper. urm rit in rela iile p rin i-copii. Otilia este un personaj complex.i cunoa te foarte bine soarta de fiin tolerat .i rezolve singur problemele vie ii..se inalta deasupra societatii dominata de interese materiale-traind o experienta morala superioara aceea a dramei omenirii silite. fata care il respinge. bunul gust in vestimenta ie: Fata sub iric . mo Costache i i exercit lamentabil rolul de tat . dar ii d in acela i timp dovezi de afec iune va fi enigmatic .Frontul este o experienta traita direct. Interesant este c .se intoarce acasa la Bucuresti. definitoriu. El se gande te la viitorul ei. Portretul personajului se completeaz prin alte tr s turi. Autocaracterizarea ii completeaz portretul Otiliei. Noi.Ranit si spitalzat.fiind dezvaluit in capito. cu nasul mic i ochii foarte alba tri ar ta i mai copil roas intre multele bucle i gulerul de dantel . S. i Pascalopol. de i este superficial . prin .inzestrat intelectual.Este un personaj lucid. obligat s .Plim-barea la Odobesti declanseaza criza de incertitudine a iubirii.e traita sub semnul incertitudinii. de i nu este lipsit de sentimente fa de Otilia. ilustrand astfel motivul balzacian al paternit ii. nu poate fi considerat un invins deoarece reuseste sa depaseasca gelozia care il ameninta sa-l dezumanizeze.pinge ideea geloziei. C linescu. ci Felix crede c o are .G. precum cochet ria..Dar autoanalizandu-si starile cu luciditate. justificand titlul romanului. In inten ia scriitorului. ei ii hot r sc destinul. in contextul epocii interbelice. disperare si moarte.sensibil si orgolios isi amplifica drama. Prezinta conditia femeii. eroul prezentand razboiul tragic si absurd.intaia noapte de razboi Stefan Ghiorghidiu este personajul principal al romanului si reprezinta drama intelectualului pus in situatii limita.lul: Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu . fetele.fiind un zbucium permanent in cautarea adevarului. dar strimt tare la mijloc. eponim. Se considera un intrus in lumea ce il inconjoara si de aceea alege lumea ideilor pure si aspira la o dragoste absoluta cautand in permanenta certitudini. intr-un fel sau altul. care ii atribuie rolul de observator lui Felix. imbr cat intr-o rochie foarte larg pe poale.spaima. care. Fiecare dintre personajele romanului poate fi considerat p rinte al Otiliei. Razboiul este o alta experienta de viata in planul cunoasterii esentiale. experienta dramatica a frontului fiind decisiva.tragismul confruntarii cu moartea. mizerie. prin referire la un personaj dintr-o opera studiata. ea are totu i con tiin a acestei superficialit i tipic feminine: cand tu vorbeai de ideal.Ultima noapte de dragoste. uneori absurd care-l uime te pe Felix: Nu Otilia are o enigm . 54. mult mai varstnic decat Otilia. Ea este prezentat in mod direct de c tre narator.Vede in Ela idealul sau de iubire si feminitate.invalmasala si dezordine ceea ce creaza o imagine halucinanta de foc si trasnete .punand sub sem nul intrebarii fidelitatea Elei. dar aman la nesfar it gestul.insetat de certitudini si adevar. vrea chiar s o infieze. Ea impresioneaz prin naturale e. neputand sa faca nici un compromis cerut de societate in care traieste.arsita. res. m rturise te G. Dramatismul iubirii lui Stefan intra definitiv in umbra. Titlul anticipeaz tema romanului care pune accentul pe caracterul imprevizibil al eroinei i care face din oper o poveste a enigmei feminit ii. sa indure un razboi tragic si absurd. Pentru orice tan r de 20 de ani.iubire.umezeala. Titlul Enigma Otiliei sugereaz comportamentul derutant al eroinei.frig si foame. mur darie si mai ales frica . la inceputul romanului: fa a m slinie. pentru c . dar simte fata de Ela o instrainare definitiva: sunt obosit mi-e indiferent chiar daca e nevinovata. apartinand unui autor canonic. cartea purta titlul P rin ii Otiliei . paduchi. Studen la filozofie. Traieste dureros drama omului singur. De pild . m rturise te c in iubirea pentru ea imbin pasiunea cu paternitatea. Comportamentul fetei este derutant pentru cei din jur.

Fiind dominat de dorinta de a fi respectat in sat. s alerg. iar nasul de o taietura elenica ii dadea un aer voluntar . Otilia nu a ramas decat o enigma . Felix impreuna cu Pascalopol. apoi o vede pe Florica. intr-un roman studiat. tandre. hotarat si perseverent in atingerea scopului. s zbor. autorul descriind foarte bine snobismul. la hora satului se evidentiaza feciorul lui Alexandru Pop Glanetasu. toata viata fiind in cautarea fericrii dar pana in final singura admite ca nu suntem fericiti decat cinci sase ani . cu suvite mari de oar ce-i cadeau de sub sapca . Conflictul interior care marca destinul flacaului este vizibil inca de la inceput. sta ca un copil pe genunchi lui Pascalopol dar este lucida si matura atunci cand ii explica lui Felix motivele pentru care cei doi nu se pot casatori. Personajul Ion este unul de referinta in literatura romana. iubirea patmasa pentru Florica. Romanul pune in centrul narativ al actinunii formarea personalitatii lui Felix. dar sarac. concentrand tragica istorie a saranului ardelean din primele decenii ale secolului trecut. intrucat el se face vinovat de dezintegrare morla. pentru ei. deseori dovedind in mod surprinzator luciditate si tact. Odata satisfacuta patima pentru pamant. aproape feminina de unde putem deduce sensibilitatea personajului. Astfel cade victima celor doua patimi: glasul pamantului si glasul iubirii. obrazul de culoare maslinie . apoi trecand brusc de la o stare la alta. un temperament controlat de instincte primare. escaladeaz la mo ia lui Pascalopol stogurile de fan. . imprastiata si visatoare. celalalt glas ce mistuie sufletul lui Ion. Ion s-a insurat de fapt cu pamanturile ei.Prezinta evolutia unui cuplu de personaje. duce la destinul tragic al eroului. este cel care ne introduce in atmosfera capitalei din acea vreme. Este un amestec ciudat de atitudine copilaroasa si matura in acelasi timp: alearga desculta prin iarba din curte. urmarind-o pe Ana cu o privire stranie. Finalul romanului este decis in privinta destinului ce-l va avea Otilia. Otilia traieste drama singuratatii. raspunzator de viata Anei si a copilului lor. insa e constient ca Ana are pamant. Felix Sima este definit de Calinescu ca fiind martor si actor .Prezinta comparativ modalitatile de constructie a doua personaje intr-un roman de tip obiectiv studiat. modernismul personajului cansta si in faptulca nimeni nu poate dezlega misterul ce se tese in jurul ei. Otilia-Felix Otilia este un presonaj cu un comportament derutant. sotia devenind o povara jalnica si incomoda. care ii era draga. linistea unei intregi colectivitati. In fata lui Felix are gesturi familiare. Ion era iute si harnic ca ma-sa chipes si voinic. Astfel. Vrei s fugim? Hai s fugim! 55. cunoa te detaliile rostogolirii prin iarb . Portretul fizic a lui Felix il ilustreaza foarte bine si pe cel moral: fata ii era juvenila si prelunga. Ion. Inca de la inceputul romanului. ce ilustreaza deseori o grija materna pentru el. Cand s-a insurat cu Ana. stapanit de o violenta navalnica. zgarcenia si dorinta de parvenire. fiind omorat de George dupa ce ii surprinde pe amanoi in flagrant. Tr ie te din plin via a i nimic nu o impiedic s rad in hohote sau s fie melancolic : Imi vine uneori s rad. dar si viclean. din acest motiv putem considera romanul Enigma Otiliei un bildungsroman.calit ile tipice virstei adolescentine: gust oricand farmecul jocurilor copil re ti. tulburand liniltea unui camin. Ion este drastic pedepsit de Rebreanu. el simtind dureros prapastia dintre el si bocotani . Ion o seduce pe Ana. nevasta lui George Bulbuc. apartinand unui autor canonic. 56. ajungand in finalul romanului la concluzia ca dupa atatia ani. care ilustreaza tema iubirii. fiind capabila de emotii puternice.

in care crede a fi gasit idealul femeii iubite. simtea o instrainare definitiva. Experienta frontului a fost decisiva.ritmul trohaic. constient de chinul sau launtric. 59. o descriere. un peisaj. Apari ia Convorbiri literare .trecerea timpului Eul liric apare in ipostaza de spectator. traita sub semnul incertitudinii. Drama iubirii lui este acum intrata definitiv in umbra. romanul Ultima noapte de dragoste. ceea ce ne arat c avem in fa un tablou. . care cocheta. dar mai ales confruntata cu ea insasi. progresiv. declanseaza criza de gelozie si incertitudinea iubirii. identificate intr-un text studiat. o drama a personalitatii. aflata in imprejurari inedite. Confesandu-se si analizandu-se. elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat. in care se descrie un col de natur . Gheorghidiu devine alt om in primele ceasuri de razboi. . Stefan Gheorghidiu este un personaj problematic. un punct terminus al dramei intelectuale. nu mai putea citi nici o carte. confruntandu-se cu moartea.Prezinta elemente ale imaginarului poetic romantic. . Natura reflexiva. Plimbarea la Odobesti. Stefan Ghiorghidiu aduna. Acasa.apartinand lui Mihai Eminescu. un intelectual-student la filozofie..poezia este structurat in 4 catrene. cu preocupari teoretice. Eroul romanului Ultima noapte de dragoste. si lipsita de insemnatate. Ela. feminin . iubirea. un tip orgolios. de Vasile Alecsandri. Pastelul Malul Siretului. tanarul cuplu cunoaste o schimbare radicala a existentei lor datorata unei mosteniri neasteptate lasate de un unchi bogat. Tache. parasise universitatea. Ranit si spitalizat. Prin cele doua ipostaze pe care le traieste eroul. de Camil Petrescu. intr-un grup mai mare. desi am suferit atata din cauza iubirii. Jurnalul lui de front contureaza o personalitate complexa.rima pereche. Experienta razboiului constituie pentru Stefan Gheorghidiu o experienta decisiva. Tema . acorda sotiei sale. eroul respinge ca vulgara etichetarea ca gelos: Nu. prin intermediul c ruia poetul i i exprim indirect sentimentele. Prima experienta a cunoasterii. Nivelul fonetico-prozodic: . Ultima strof are un ton ELEGIAC TRIST. intaia noapte de razboi.Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate (procedee artistice. se intoarce in Bucuresti. avocatul obscur. traita a razboiului. Casatorit cu cea mai frumoasa dintre colegele sale. e semnalata direct.observ m prezen a abundent a imaginilor artistice i a figurilor de stil. langa Ela. traieste doua realitati: realitatea timpului cronologic (frontul) si realitatea timpului psihologic. departe. eroul doreste certitudinea absoluta. dar barbat modern. Aspirand la dragostea absoluta. pune sub semnul indoielii fidelitatea femeii iubite. Prezinta comparativ modalitatile de constructie a doua personaje intr-un roman de tip subiectiv studiat. rezultat din faptul c doar poetul este con tient in aceast natur in mi care de trecerea timpului. de i prive te cu senin tate. Viata lui Stefan Gheorghidiu a devenit curand o tortura . n-am fost niciodata gelos. dar i cu resemnare trecerea timpului. apartinand perioadei pasoptiste. intaia noapte de razboi este un neintrerupt mars tot mai adanc in constiinta . Gelozia ramane undeva. . Compania domnului G. amplifica suspiciunile lui Stefan. 58. semne ale nelinistii si indoielilor sale interioare si le diseca cu minutiozitate.1 mai 1869 Pastelul specie a genului liric.57. avid de cunoastere absoluta atat prin dragoste cat si prin experienta directa.

a ideilor metafizice. Acesta se arata uimit de frumusetea apropiata de perfectiune a iubitei. apartinand lui Mihai Eminescu (la alegere. Tema poeziei o constituie aspiratia poetului catre iubirea ideala. inferioara. realizand. codrul . dornica de a se realiza prin iubire. intunecata mare . dintr-o provocare inocenta. el este intalnit si in scrierile poetului italian Leopardi. care reprezinta si titlul poeziei. care insa nu se poate implini. Floare albastra face parte din categoria operelor care au la baza temele romantice iubirea si natura. Planul feminitatii(cuprins in strofele 1-3 si 5-12) are forma unui monolog. Aceasta isi situeaza sufletul vietii intr-o lume superioara. privind conditia omului de geniu intr-o lume superficiala. dar incrancenat sa atinga absolutul.floare . candva .de altceva. intre care se stabilesc relatii de opozitie: planul barbatului si planul femeii. iar floarea poate fi fiinta care pastreaza dorintele Poezia este structurata pe doua planuri. in care acesta aprofundeaza semnificatiile ideilor si aspiratiilor sale. intr-o alta lume. incipit. iar la Eminescu floarea albastra reprezinta vointa. iar superlativul Ce frumoasa.dupa moarte. alcatuit in prima parte dintr-un repros. Desi nu a precizat in nici un manuscris. Fata il cheama in lumea reala. Prima secventa poetica reprezinta monologul fetei. sub forma de repros. implicit. sugerata prin propozitia exclamativa: Ca un stalp eu stau in luna! . Titlul este si o metafora simbol. Aceasta idila este formata din 4 secvente lirice. stanca . Cea de a doua secventa poetica desemneaza monologul de factura filosofica al eului liric. dar si nostalgia nesfarsitului sau femeia ideala. elemente de recurenta) Floare albastra Titlul poeziei este alcatuit din doua sintagme. Motivul florii albastre apare si la Leopardi. in partea urmatoare. in lirica lui Novalis.Poezia Floare albastra de Mihai Eminescu a fost scrisa in anul 1872 si publicata un an mai tarziu in revista Convorbiri literare . Eminescu a preluat acest motiv de la germanul Novalis. doua elemente. iubire terestra. A treia secventa reia monologul iubitei si debuteaza printr-o chemare a iubitului in mijlocul naturii. monologul lirico-filosofic al barbatului. fiind . relatii de opozitie si de simetrie. a vocii eului liric. albastrul simbolizeaza infinitul. Femeia este o copila naiva. izvoarele . preocupat intr-un ceas cand putea sa cunoasca fericirea. dar si aspiratia. In literatura germana. Aspiratiile si ideile superioare ale barbatului sunt sugerate de simboluri precum: campiile Asire . 60. care culmineaza cu Luceafarul . Barbatul este un contemplativ. iar celelate 2. Elementele romantice specifice liricii eminesciene. un motiv romantic care apare si in alte literaturi. scepticismul sau reiesind din ultimul vers: Totusi este trist in lume . dintre urmatoarele: titlu. 2 ilustrand monologul interior al iubitei. facand parte din etapa de tinerete a creatie eminesciene si anticipand marile poeme filosofice din perioada urmatoare. De asemenea. secvente poetice. pentru care floarea albastra simbolizeaza puritatea iubirii si candoarea iubitei. pentru care floarea albastra sugereaza implinirea iubirii ideale si. Analizeaza rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat. dupa cum reiese din ingaduinta sa fata de preaplinul pasional al fetei: Eu am ras. De asemenea . a cuplului erotic. si apoi. mai inalt si mai intelept. delicatetea si albastra sugerand infinitul cosmic. Aceasta creatie are la baza motivul romantic al florii albastre. incipitul constituindu-se in interogatia retorica. ce nebuna! simbolizeaza miracolul trait . reprezentand efemeritatea. indemnandu-l sa renunte la idealurile sale si ii ofera iubirea ei. visand la iubirea ideala. portretul omului de geniu. floarea albastra se metamorfozeaza in femeie luand chipul iubitei si tulburand inima eroului. care este un act de . departarile marii si ale cerului. sedus de dulceata jocului inocent. insa este imbogatita cu profunde mediatii filosofice. piramidele-nvechite . totodata. apar in deplina concordanta cu starile indragostitilor Ultima secventa poetica constituie monologul eului liric si este incarcat de profunde idei filosofice. n-am zis nimica . pe care i-l face aceasta iubitului.

al drumului spre fericire. care simte in diversitatea preocuparilor abstracte ale barbatului pericolul instrainarii. Pastelul inserarii. turmele.Astfel de noapte bogata / Cine pe ea n-ar da viata lui toata ?' Poezia este o idila cu puternice note de pastel in care se realizeaza (prin organizarea compozitionala) un deplin echilibru intre planul erotic si cel natural. Imaginile auditive.. in timp ce. luna. Sunetele. potentand ideea ca poezia exprima aspiratia spre iubire. dar mai ales acustic. 'satul' apar la singular cu functia de a uniciza spatiul. cine treaba are . Cele doua planuri (spatial si afectiv) se inscriu intr-o miscare ascendenta. elemente de versificatie) ale unui text poetic studiat. proiectul ei erotic este de o mare fascinatie. apoi in final Si te-ai dus. il constitue versurile: 'Clopotul vechi imple cu glasul lui sara / Sufletul meu arde-n iubire ca para". cu stanci gata sa se pravale in prapastie. In acelasi timp planul erotic se amplifica treptat. ale intunecatei mari si ale invechitelor piramide care urca-n cer varful lor mare o determina sa-l avertizeze asupra capcanei in care ar putea sa cada. Senzatia de poveste evocata este data de prezenta in text a unui narator. 'fluiere'. sugerand doar zone de umbra si lumina. bazata pe paralelismul dintre om si natura. Sugestia de atemporalitate si arhaic este sustinuta de epitetele adjectivale: 'vechi' si 'bogat'. 'Sara'. Ele sunt melodioase si melancolice ( buciumul suna cu jale . o data cu inserarea. el isi traieste iubirea din vis si descopera armonia sufletelor si frumusetea universului. cu izvoare care plang. Imaginile pe care le construieste Eminescu sunt vizuale si auditive. dragostea este neprefacuta si totala. Imaginile vizuale sunt: dealul. Sara pe deal Imaginar poetic 'Sara pe deal' este poemul dorului de dragoste. marcat de pronumele personal eu . Punctul culminant al trairii emotionale si momentul contopirii pastelului cu idila. procedee artistice. . pare o lectie de initiere intr-un segment al existentei pe care barbatul il minimalizeaza. cu soare si luna.. toaca rasuna mai tare ) sau difuze ( clopotul vechi umple cu glasul lui sara ). perceput vizual.. mi-oi desface . si a unor scurte precizari. confundand caile fericirii: Nu cata in departare/ Fericirea ta. al visului pur. pe care-l imagineaza tanarul. Tabloul este lucrat monocrom. Relatia intre cele doua planuri dezvaluie nu numai plasticitatea nebanuita a imaginilor vizuale si acustice.. cu o intensitate redusa. adica dispretuitoare de conventii.. Autohtonizat este si limajul copilei. poarta in el toate atuurile tentatiei: natura este paradisiaca. fluiere murmura-n stana ). gandirea lui plina de imaginile campiilor Asire .seductie. de afara. Aceste valori supreme devin echivalente cu viata insasi: '. De aceea./Si-a murit iubirea noastra. care delimiteaza planurile: Astfel zise mititica/ Dulce netezindu-mi parul sau Inc-o gura-si dispare. Planul barbatului. Provocarea pe care o lanseaza(strofele 5-12) izvoraste dintr-o nevoie demonstrativa. are dublu rol. accentueaza tacere generala. dar si prin impresia de generalitate conferita de pluralul substantivelor: 'casele'. apartinand lui Mihai Eminescu. iubita este frumoasa si nebuna . apele plang . familiare ( scartaie-n vant cumpana de la fantana . stelele. 61. dar mai ales originalitatea viziunii eminesciene privind reflectarea din perspectiva lumii interioare a lumii obiective. dominante.. care se alinta in spiritul oralitatii taranesti: de ce m-ai uitat incalte . iubite! . Asistam astfel la un transfer metaforic intre planul natural si cel uman. iar momentul evocat este cel al asteptarii. cu luminisuri. Cadrul natural este insa autohtonizat : e gura raiului din cantecul popular. Reprosul este expresia intuitiei feminine. foarte redus(cuprins in strofele 3 si 13-14). Comenteaza particularitatile de limbaj si de expresivitate (imaginar poetic. muta si inocenta. aspirant la ideal. salcamul. fixeaza povestea in interiorul unei amintiri si confera poeziei caracterul de meditatie. Cunfundarea lui in stele si in nori si-n ceruri nalte . cresc tensiunea emotionala. voi cerca ./Ca un stalp eu stam in luna . aduce elemente specifice plaiurilor mioritice. Manat de sentimente puternice. cu trestii inalte si foi de mure. peisajul se estompeaza.

apeland la doua poezii studiate la clasa. Poezia este simbolista prin corespondentele dintre lumea exterioara si lumea interioara. In aceste conditii poetul nu se poate redresa. Luceafaraul Elemente romantice: tema geniului neanteles.simbol si care este repetat de trei ori. Remarcam folosirea verbelor la imperfect: dormeau . sentimentul iubirii inseamna intoarcere spre apus cum spune poetul Lucian Blaga. Cuvantul cheie al intregii poezii este plumb care devine metafora . l. doi dactili si un troheu. apartinand lui George Bacovia (la alegere. Mijloacele artistice ale poeziei sunt simbolul ( plumbul ). prin referire la o poezie studiata. secvente poetice. La toate nivelurile (lexical. ostil. stau care sugereaza acea atmosfera de dezolare. Motive: . inspiratia folclorica. Este considerata o capodopera a creatiei bacoviene si o culme a simbolismului romanesc. data de repetitia obsedanta a cuvantului plumb . cadrul nopturn. relatii de opozitie si de simetrie. morfosintactic). aceea i pies /Alte guri. La nivelul prozodic se constata folosirea iambului. care intinde lucii mreje . intensitatea sentimentelor. Plumb. In structura poemului exista elemente care apartin celor trei genuri litarare: liric./ pe flori de plumb. caracteristice simbolismului. Glossa Tema .apare motivul lumii ca teatru. 64. prelucrat i in strofele 6 i 8 . care il impinge pe poet la izolare si disperare si realitatea interioara. simboluri ale unei univers rece. a titanului razvratit impotriva conditiei sale. 63. deprimanta pentru care nici iubirea invocata cu disperare nu este o sansa de salvare. sufleteasca. o actiune trecuta dar neterminata. Explica rolul elementelor de compozitie dintr-un text poetic studiat. de George Bacovia A aparut in fruntea volumului Plumb in 1916.Versificatia Versul are 12 silabe. care corespund celor 2 planuri ale realitatii: realitatea exterioara. Frecventa consoanelor m. a demonului indragostit. lumea atrage prin spectacolul i carnavalescul ei.ipocrizia lumii . jucand diverse roluri. setea de absolut. stam) sugereaza persistenta atmosferei deprimante. fonetic.este un cod etic al omului de geniu care arat c omul superior trebuie s se renun e la fericirea iluzorie a vie ii omene ti i s se autocunoasc prin ra iune i contempla ie.apare motivul lumii-siren . In acest mediu. Repetitia conjunctiei si amplifica atmosfera macabra si contribuie la realizarea unei nelinisti metafizice. Prezinta teme si/sau motive romantice. cavoul . elemente de recurenta motiv poetic. v. iar ritmul este: un coriamb. aceea i gam . in continua desfaurare inca. metaforele( Stam singur in cavou ) si personificarile ( Dormeau adanc sicriile de plumb ). prin sugestie. legatura stransa intre iubire si natura. Verbele la imperfect (dormeau. dormea.apare i la Shakespeare: Alte m ti. 62. poetul exteriorizeaza ideea de alunecare spre neant. sugereaza foarte bine plansetul. Poezia este alcatuita din 2 catrene. nu se poate inalta . Analizeaza particularitatile de structura si de expresivitate. Lacustra. laitmotiv). b. epic si dramatic. dar omul de geniu care tie acestea trebuie s se fereasc s nu cad in mrejele ei. Versul eminescian este deosebit de muzical. Rima este imperecheata si produce o catifelare a tonului final. . Repetitia acestui cuvant sugereaza o atmosfera macabra de cavou. alcatuita din cimitir . adica moartea: Dormea intors amorul meu de plumb. numar fatidic in fiecare catren. ca ecou al atmosferei insuportabile. lumea este privit ca o scen in care oamenii sunt actorii. elementul cosmic. doua elemente dintre urmatoarele: titlu. vaietul. sentimentul de impietrire si apasare sufleteasca fiind doar sugerat prin intermediul simbolului si prin muzicaliatea versurilor. de George Bacovia .

anunta doar motivul discursului si situeaza eul liric in postura de cautator al drumului autentic in arta. Strofa a treia amplifica starea de angoasa. care presupun transfigurarea in arta a vietii si nazuintelor unei colectivitati. Titlul sugereaza faptul ca eul poetic este supus in permanenta pericolului agresiunii din partea lumii exterioare. -mi. frecventa substantivelor in vocativ (parinte. Prin substantivele si verbele alese din aceeasi familie semantica (drum. stapane) si adresarea directa prin imperativul verbului (oranduie.Dezagregarea se extinde la nivelul intregului univers. din paleolitic. de singuratate a poetului. pe mine). caut. un prizonier al propriei lumi. Versurile constituie de fapt concluzia fireasca a strofei. Caderea ploii actioneaza hipnotic asupra somnului fiintei si a lumii. Cele sase strofe. In urmatoarele doua strofe deslusim cu pregnanta preocesul de creatie si intelegem ca in viziunea lui Octavian Goga actul poetic inseamna zbucium si traire puternica. oranduie) intuim directia ascendenta a demersului artistic. devenind in felul acesta un insingurat. prin regresiunea in golul istoric al inceputurilor lumii: Pe-acelasi vremuri ma gasesc . Podul care pastra legatura cu lumea terestra era noaptea tras la mal pentru a-i proteja pe locuitorii casei de pericolul lumii exterioare. cu ochii tulburi / Cu trupul istovit de cale ce motiveaza atitudinea si gestul de implorare. Titlul semnifica atitudinea de smerenie a poetului in fata Divinitatii. trecandu-se de la universal la individual. da. Strofa a doua: Starea de nevroza. pe care o implora sa-I dea puterea de a canta aspiratiile si suferintele celor multi. Exponent al unei colectivitati etnice. cad. 65. ea impresioneaza prin gestul de umilinta care insoteste ruga. de care se izoleaza. Tonalitatea solemna a versului este potentata prin repetarea verbului si prin asezarea lui la . Lacustra reprezenta o locuinta primitiva.Titlul poeziei este simbolic. dezleaga. tot asteptand .Prezinta trasaturi ale unei poezii studiate. construita pe apa si sustinuta de patru piloni. tainele lumii si farmecul vietii. provocata in prima strofade plansul si dezagregarea materiei. concentrarile metaforice de o rara expresivitate: In drum mi se desfac prapastii / Si-n negura se-mbraca zarea . izvorata dintr-un suflet ravasit de durere. alunga) sustin tonul confesional si implica sensul de ruga fierbinte si staruitoare. concentrata in final intr-o metafora-simbol: Parinte-orandui-mi cararea! . sub actiunea unei ploi permanente: De-atatea nopti aud plouand . Accentul cade pe planul subiectiv. sadeste. temporara si nesigura. Dezorientarea si senzatia de gol psihic sunt potentate prin frecventa epitetului apreciativ: Ratacitor. Invocatia este patetica. sentimente generate de pericolul iminent: In spate ma izbeste-un val . dand glas sentimentelor umane de dragoste si ura. in mod simbolic. pilotii grei ai lumii launtrice prabusindu-se sub actiunea distrugatoare a apei. vorbesc despre caracterul militant al poeziei si misiunea sociala a poetului. in care se regasesc prelungiri ale clasicismului si romantismului. se coreleaza cu spaima. Repetarea obsesiva a pronumelui personal la persoana I (eu. de neliniste. in relatie directa cu pronumele de persoana a II-a (tu. dezagregarea materiei. apare evidentiata ideea ca opera de arta exploreaza prin forme specifice.In prima strofa. care se realizeaza ca o prelungire a primului catren: Tot tresarind. poetul simte povara raspunderii sale ( Nu mor stramosii niciodata / Razboiul lor in noi si-l poarta ). carare. in afara de versul al doilea. Strofa a patra o reia simetric pe prima. Secvente poetice: Strofa I exprima. cale. tale. Printr-o constructie enumerativa in care sporul de frumusete si armonie este creat de melodia simbolurilor metaforice ( Da-mi cantecul si da-mi lumina / da-mi raza soarelui de vara ). se desfac. Doamne. tine). de iritare. Discursul poetic reflecta crezul artistic privind izvoarele si originalitatea artei. Rugaciune Poezia motiveaza crezul poetic ce strabate intreaga opera a lui Goga. de bucurie si tristete. oranduite intr-o simetrie compozitionala. ca expresie a misiunii artistului in societate.

fiind format din patru catrene. Cele dou motive centrale ale Psalmilor sunt: Divinitatea i Psalmistul. dou dintre urm toarele: titlu. psalmistul nedorindu. ci si fauritorii ei. amarul. optand cu fermitate nu pentru cunoasterea lor pe cale rationala. adica de imagini in care se intuieste simultan existenta a doua planuri diferite in ordinea lucrurilor. Eviden iaz elementele de compozi ie dintr-un text poetic studiat.inceputul versului. tonalitatea versurilor devine tot mai aspra. Exasperarea sa atinge apogeul in ultimul vers. truda) obiectul discursului sau patetic. poetul pare ca isi cheama confratii nu numai sa fie martori ai istoriei. Eul liric reu e te s dep easc elementul biografic. adeseori osciland intre credin i t gad . In ultima strof . Expune specificul raportului autor-eu liric. Este o voce. o masc . Tema psalmilor o reprezint condi ia uman raportat la condi ia divin . cat o diferenta intre gandirea rationala si gandirea poetica.individualitate creatoare. Eul liric are o leg tur real cu autorul deoarece crearea psalmilor a avut ca surse de inspira ie: cei 151 de psalmi din Psaltire. Treptat. Psalmii arghezieni Autor . unul concret si altul . In poezie. cei 4-5 ani de via monahal de la Cernica. persoana real care semneaz cartea. ci doar pentru a-l pip i. reflexul autorului este eul liric. intre credin i t gad Tema este c utarea absolutului.motiv poetic. ci pentru potentarea lor prin contemplarea nemijlocita a formelor concrete sub care se infatiseaza. Definind printr-o suita de substantive specifice lexicului sau poetic (durere. apar inand lui Lucian Blaga (la alegere. biografic a autorului (eul biografic. Nu trebuie confundat autorul. secven e poetice. Conduita aceasta reliefeaza nu atat opozitia filozofica intre rationalism si irationalism. cand exclam : Vreau s te pip i i s urlu este. Poezia are structura unui monolog dialogat. Strofa a doua descrie pendularea psalmistului intre credin i intre t gad . pe care psalmistul il caut in zgomot i-n t cere . pana ce izbucneste impetuos in final: In suflet seamana-mi furtuna / Sa-l simt in matca-I cum se zbate . Psalmistul oscileaz intre evlavie i revolt . aceasta din urma creatore de metafore.In ultimele trei strofe. rela ii de opozi ie i de simetrie). suferin a poetului atinge paroxismul. Eul liric sau poetic . empiric sau pragmatic). cu eul liric sau poetic. dintre care 9 sunt in Cuvinte potrivite(1927).persoana real care produce o oper . 66. sentimente imaginate de autor. Artistul trebuie sa fie un glas smuls din vaierul celor multi. deoarece in glasul psalmistului ne identific m i noi. adresat Divinit ii. cititorii. care nu trebuie confundat cu persoana real . Dorin a celui care caut este de a g si ceva care s ii certifice clar existen a Divinit ii. 67.i o incle tare cu Dumnezeu din care s ias biruitor. Dilema interioar a psalmistului este sugerat prin interoga iile: S te ucid? Sau s -ngenunchi a cere? El ezit intre dorin a de a distruge orice mit sau form de idealitate i ingenuncherea in fa a St panului ceresc. lacrimi. Poezia apare ca o scurta confesiune in care Blaga vorbeste de atitudinea lui fata de tainele universale. Este prelucrat aici motivul van torii. cuvantul devine mult mai dinamic si mai clocotitor. laitmotiv. incipit. Dumnezeu apare in ipostaza de oim i de vanat. elemente de recuren . timp in care lecturile religioase i-au pus amprenta asupra lexicului poetului. de Lucian Balga Eu nu strivesc corola de minuni a lumii se afla in fruntea volumului de debut Poemele luminii din 1919. prin referire la un text poetic al unui autor apar inand direc iei moderniste. voce delegat s exprime st ri. El poarta armura si intrezareste in clocotul maniei inabusite si al razvratirii tumultoase nadejdea celor multi. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. o ipostaz a autorului A scris 16 Psalmi. iar versul un strigat de durere.

nu ucid. Toti termenii au un sens figurat: pronumele personal eu-de altfel. lumina altora-gandirea logica. individual. nu sporeste. Cartea" devine hrisovul vostru cel din tai". versul liber constituie tot atatea elemente ale modernismului.o treapta" in marea trecere" universala. cuvantul cheie al poeziei. Estetica uratului este formulata si in doua versuri din strofa a IV-a: . apare si sintagma cuvinte potrivite". In strofa I opera este vazuta ca . devenind arta. un rost si valori noi. Metafora corola de minuni a lumii . al batranilor" tarani.abstract. nu sugrum ci sporesc. releva o mare bogatie de idei. corola de minuni . Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. Comentariul poeziei Testament". Astfel. uratul face parte dintre atributele lumii care si-a pierdut sacralitatea. adancirea liris mului. In strofa a III-a.dadaismul. nu iubeste. Cuvintele sunt prefa cute" in versuri si-n icoane". ba chiar il sporeste.lumina altora. o anume ambiguitate a limbajului. Verbul la forma negativa nu strivesc exprima refuzul cunoasterii de tip rational si optiunea pentru cunoasterea luciderica/poetica. act al innobilarii Ideea legaturii poetului cu stramosii este exprimata in meta fora osemintelor varsate" in sufletul acestuia. un moment al progresului inceput in adancurile timpului originar. proiectand in misterele lumii un inteles. oclui. Modernismul constituie o orientare artistica opusa traditio nalismului si care include. In strofa a II-a. Cunoasterea logica reduce numeric misterele prin determinarea lor conceptuala le sugruma vraja. adica farmecul concret. In versurile 5 si 6 este indicat izvorul limbajului poetic arghezian: graiul aspru. iubesc. cand cei dintai strabuni s-au ridicat din golul preexistentei. imaginile socante.Definit de criticul literar Eugen Lovinescu. Cunoasterea poetica. orientarea spre actual si spre citadin.. modernisrnul in seamna o ruptura" fata de trecut si o innoire notabila. metafora: Sudoarea muncii sutelor de ani" cumuleaza sirul de opintiri existentiale ale strabunilor-tarani. flori. poetul devine un Creator care ii reda lumii frumusetea disparuta. Tot aici. metafore indraznete si o viziune originala asupra succesiunii generatiilor (elemente moderniste). Pe un plan mai profund. In propozitiile in care subiectul este eu verbele predicate sunt: nu strivesc. desfasurata in mii de saptamani". printr-o activitate migaloasa si grea.infatisarile concrete ale misterelor. morminte . buze. ucide. semnifica misterele universale.misterele universale. intr-o contopire fara sfarsit. lumina mea . corola de minuni a lumii .flori. Noutatea viziunii asupra artei si a rolului poetului con stituie elemente moderniste. Aceasta il defineste pe autor ca pe un artizan care potriveste" cuvintele in vers. Pentru lumina altora exista un singur verb predicativ: Sugruma. Relatii de opozitie: Marturisirea eului liric se organizeaza in jurul unor opozitii mereu amplificate: eu . 68. de Tudor Arghezi. simplu. prin extensie. expresionismul. dar prin asociatii subintelese i se pot atasa si altele: striveste. o seama de curente literare novatoare: simbolismul. imagine a perfectiunii prin ideea de cerc. Titlul: Este o metafora revelatorie care semnifica ideea cunoasterii luciferice. imbogatesc. apartinand lui Tudor Arghezi. prin repetitia lui obsedanta semnifica pe poet. nu imbogateste. care apartin poeziei. prin abstractizare. caruia poe tul ii da noi straluciri. buze ori morminte. adica in poezie. n versul al10-lea este enun tata estetica uratului: Facui din zdrente muguri si coroane" inseamna transformarea uratului in frumos.Structura antitetica marcata prin termenii principali este adancita prin distributia verbelor. lumina mea semnifica gandirea poetica. ochi.altii. dimpotriva conserva fiorul concret al necunoscutului. atat in privinta surselor de inspiratie cat si in cea a tehnicilor poetice. in acest sens. innoirea metaforica.

de i ini ial este publicat in revista Glasul Bucovinei . celebr . Poezia modern barbian are urm toarele caracteristici: . impersonalizare). Povestea de dragoste neimplinit a celor dou personaje este inserat in cadrul pove tii de iubire implinite. Poetul i i alege personajele apar inand unor regnuri diferite pentru a sugera imposibilitatea dragostei lor i totodat antiteza dintre cele dou lumi. Remarc m reluarea titlului in versul ini ial i referin a pentru verbe la forma negativ ( nu strivesc. o lume" a tuturor cuvin telor (frumoase si urate).Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. 69.Poezia lui Barbu tinde spre esen e. eroii sunt voci ale poetului). Balada mai este numit i cantec b tranesc de nunt . -obiectiv i muzical . o jum tate apolinic i una dionisiac . a personajelor. este o cantare ini iatic . con tient . . ce definesc cunoa terea de tip luciferic/poetic prin deta area de un demers opus. Umbra simbolizeaz instinctul. Primele dou catrene reprezint rama. prezentand elemente ale acesteia: un fir epic. dou luni mai tarziu. . iar sintaxa frazei poate fi rupta (elemente moderniste).Poezia se inscrie in lirismul obiectiv = un discurs liric prin care poetul i i exprim sentimentele prin intermediul unor m ti sau al unor personaje lirice (lirismul m tilor poetul nu i exprim in mod direct sentimentele. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. Poezia se vrea a fi un mod impersonal al Lirei. Spunerea cantecului presupune un anumit ritual. Incipitul este format din primele 5 versuri. Metaforele plasticizante . Poemul este structurat in 3 secven e. apartinand lui Lucian Blaga. in cazul poeziei de mai sus. prezen a dialogului. Setea dup soare a laponei Enigel nu este altceva decat setea dup ideal a omului. apoi in Rena terea roman . Poezia este expresia viziunii artistului asupra universului i anticip teoriile din eseurile Eonul dogmatic sau din Trilogia cunoa terii. Are menirea de a incifra o experien . raportat la ra ional (mintea). tema eului poetic este tratata in spirit modernist: in ipostaza de artizan.Din bube. nu ucid ) pentru a accentua opozi ia intre cele 2 tipuri de cunoa tere i pentru a condamna indirect efectul de anulare a misterului cosmic la nivelul cunoa terii empirice. Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata. de Ion Barbu Poezia a ap rut in vol. Observam ca unii termeni capata semnificatii neobisnuite. Prefer s pun in centrul ei problemele esen iale i nu cele care te exprim pe tine (obiectivitate. Poezia este o demonstra ie a ideii c nu este posibil nuntirea unor lumi diferite i cu aspira ii variate. Balada este o demonstra ie a ideii c ra iunea triumf in final asupra ira ionalului.O tr s tur important a textului este muzicalitatea.Poezia cuprinde 2 simboluri antonimice: Cele dou personaje apar in unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal. Menestrelul (trubadurul) este rugat s cante o poveste de iubire. 70. mucegaiuri si noroi Iscat-am frumuseti si preturi noi" In aceste versuri. apartinand lui Ion Barbu. obscuritatea din om. in ianuarie. Cele dou personaje pot reprezenta dualitatea uman . Unul dintre cele mai cunoscute texte blagiene programatice este Eu nu strivesc corola de minuni a lumii. poezie ce deschide volumul de debut din 1919. Joc secund (1930). iar lapona Enigel regnului uman. ci prin intermediul unor m ti str ine. Sunt dou pove ti de iubire. un spa iu izolat. Poezia este o balad cult . Riga Crypto si lapona Enigel. Poemele luminii. Barbu vorbe te i sub masca laponei Enigel i sub cea a lui Riga Crypto. poetul zamisleste o alta lume" decat cea traditionala. Tehnica folosit de poet este cea a povestirii in ram sau a povestirii in povestire. st panit de un ideal inalt. contrastele sunt izbitoare. Soarele simbolizeaz via a ra ional .

opozi ie accentuat prin compara ia ampl cu luna. Art poetic . flori. de munc : i fr mantate mii de s pt mani/ Le-am pref cut in versuri i icoane .Ilustreaza conceptual operational arta poetica. despre func iile literaturii.i voi l sa drept bunuri dup moarte/ Decat un nume adunat pe-o carte . tactile. taina nop ii . Poetul este un Mesia care i i asum rolul de a scrie o carte. ci un simbol care poten eaz misterul. O serie de motive se reg sesc in campul semantic al ideii de tain : vraja nep trunsului ascuns . poetul devine el insu i o form de manifersatre a tainei. omul poate restabili coresponden e intre Univers i sine. partea criptic a exisentului. motiv literar ce nu mai reprezint astrul tutelar. pline/ De osemintele v rsate-n mine In partea a doua a poeziei poetul exprim ideile esen iale ale sale. o treapt . adancimi de intuneric . spiritual (ochi). intunecata zare . protector al cuplului din poezia romantic . trimi and la totalitatea experien elor de luare in posesie a realit ii: vizuale. Poezia este structurat in dou p r i: Prima parte are un caracter are un caracter adresativ (primele 12 versuri).selectare. buze. c ci ii permite integrrea fiin ei individuale in Totul cosmic. Testament. fiule. la fragilitatea existen ei. prin referire la o creatie lirica studiata.crez literar. Cartea apare ca expresie a progresului omenirii de la munca fizic la munca intelectual : Ca s schimb m acum intaia oar / Sapa-n condei i brazda-n c limar . s valorifice limbajul poporului care presupune originalitate. Prin iubire. In cea de-a doua secven este dezvoltat opozi ia dintre cunoa terea de tip luciferic/poetic i cea de tip paradisiac/ tiin ific . respectiv iubirea: la baza demersului cognitiv al artistului st afectul. concep ia acestuia despre menirea poetului. Ultima secven cuprinde motiva ia cunoa terii de tip luciferic. Cuvantul central este cel de carte. .opera trebuie s fie un act de trud . Astfel. la iubire. c ci eul liric refuz claritatea regimului diurn in favoarea regimului nocturn. El are misiunea de a valorifica acele cuvinte considerate pan atunci nonpoetice: . lumea cuvantului (buze). apartinand unui autor canonic. Eul liric sintetizeaz toate cantecele care exist virtual in fiecare din noi. 1927. dar i la telluric (flori). de Tudor Arghezi Este o art poetic .cartea este privit ca un document scris ce salveaz de uitare numele artistului: Nu. lumea mor ii (morminte). olfactive. Arghezi cultiv estetica uratului.poetul trebuie s transfigureze realitatea. Metafora cuvinte potrivite are mai multe conota ii in text: . sfant mister . cunoa tere sau moarte. naturale e. care exprim principiile estetice ale autorului ei. idee pe care o preia de Charles Baudelaire. Eul liric dialogheaz cu un lector imaginar incercand s -l con tientizeze pe acesta de insemn tatea operei artistice.cartea este un hrisov.cartea apare ca treapt ce realizeaz leg tura dintre genera iile trecute i cele viitoare: Cartea mea-i. este asem nat cu Biblia pentru c ea con ine mo tenirea spiritual a genera iilor: A eaz-o cu credin c p tai/ Ea e hrisovul vostru cel dintai -cartea este un document social care exprim suferin a poporului: Ea e hrisovul vostru cel dintai/ Al robilor cu saricile. morminte ) reprezint manifest ri ale tainelor in Univers. imbinare pentru a ajunge la un vers care s exprime valori morale. 71. un poem programatic ap rut in primul volum de poezii argheziene Cuvinte potrivite. oper literar . sim indu-se un fragment dintr-un mister ce se autoregenereaz continuu. Titlul semnific intreaga oper a unui artist care este l sat ca mo tenire spiritual genera iilor viitoare. plasticitate. care apare surprins din mai multe unghiuri: .( ochi. despre modul in care trebuie scris aceasta.

rostirea poetic . intunericul. Aceast lume radiaz din sensurile lucrurilor sau din rela iile lor cu lumea. Ilustreaza conceptul operational traditionalism. Veninul strans l-am preschimbat in miere . cat i s le aline durerea: Am luat ocara.. din care face parte i textul Aci sosi pe vremuri. Poezia inseamn intuirea in particular a universalului. 2 Tematica este una tradi ional . Elementele realului devin poart c tre lumea de dincolo de ele. 73. psihologic . iar iubirea o cale de cunoa tere a misterelor lumii prin tr irea nemijlocit a formelor concrete. poetul ne introduce intr-o atmosfer trecut . deschidere a sufletului c tre lume. prin referire la un text liric studiat. cu eul liric. dar cu o func ie schimbat fa de romantism. Aci sosi pe vremuri. Principalul s u volum de poezii este cel din 1923. poezia respect canoanele clasice. Poezia este un act de crea ie. afectivitatea. Pe Arge in sus. iar sensul s u. intimitatea. buze sunt receptacole ale senzualit ii. Versifica ia este tradi ional prin cultivarea unei rime pereche i modern prin ritmul neregulat. cand s -njure . al turi de Testament de Tudor Arghezi i Joc secund de Ion Barbu. cunoa tere.. imaginate ca petalele unei corole uria e care ad poate te misterul lumii: flori semnific fragilitatea. de Ion Pillat 1 Este un scriitor apar inand perioadei tradi ionalismului interbelic. ca prin vers. 3 Titlul con ine un adverb de loc (aci) i o locu iune adverbial de timp (pe vremuri). Poemele luminii (1919).Ilustreaza conceptele operationale tema si motiv literar. Titlul este o metafor revelatorie care semnific ideea cunoa terii luciferice. Elementele de recuren in poezie sunt: misterul i motivul luminii. Adverbul de loc apare intr-o form popular . efemeritatea.. . Poezia este a ezat in fruntea primului s u volum. Identific m dou metafore. care implic principiul contrar. ochi trimit la viziune. Spa iul i timpul nu sunt precizate cu exactitate. al trudei: Slov de foc i slov f urit / Imp recheate-n carte se m rit . Metaforele enumerate surprind temele majore ale crea iei poetice. Poezia vorbe te despre dou pove ti de iubire. slov f urit munca. pot sugera sensibilitatea. se intrege te cu versurile finale : Eu nu strivesc corola de minuni a lumii / [. al lunii. prospe imea. Pronumele personal eu este a ezat orgolios in fruntea primei poezii din primul volum. el trebuie s exprime atat suferin a confra ilor s i. Plasarea sa ini ial poate corespunde influen elor expresioniste (exacerbarea eului) din volumele de tinere e Titlul este reluat in incipitul poeziei. 4 Scriitorul continu tradi ia lui Vasile Alecsandri prin practicarea unui pastel evoluat. eternitatea. 5 La nivel prozodic. Tema poeziei o reprezint atitudinea poetic in fa a marilor taine ale Universului: cunoa terea lumii in planul crea iei poetice este posibil numai prin iubire. 72. imbog it prin seria de antiteze i prin lan ul metaforic.] / c ci eu iubesc / i flori i ochi i buze i morminte .poetul are i un rol social. apartinand modernismului. cea a trecerii ireversibile a timpului fugit irreparabile tempus i cealalt este fortuna labilis (soart schimb toare). care sunt supuse aceleia i legi universale a trecerii implacabile a timpului. morminte justific tema mor ii. fiind organizat in 19 distihuri i un ./Am pus-o cand s -mbie. Slov de foc reprezint inspira ia. In sprijinul acesteia mai apar idei precum cunoa terea poetic i cea ra ional .F cu-i din zdren e muguri i coroane . adic in fruntea operei. motivul luminii. f cand leg tura intre timpul prezent (obiectiv) i timpul amintirii (subiectiv). Pastelul la Ion Pillat este doar un pretext pentru medita ia poetului asupra efemerit ii existen ei umane. iubirea. Arghezi recunoa te c opera artistic nu este doar produsul inspira iei divine ci i al eforturilor. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelic .. frumuse ea via ii.

iar un vers este izolat in finalul poeziei care este o concluzie a ideilor poetice exprimate. Iubirea este un fapt exterior. eu raman . poetul accentuand efemeritatea acestui sentiment. prin referire la un text liric studiat Poezia face parte din volumul "In dulcele stil clasic" aparut in 1970 si reprezinta trecerea la etapa creatiei de maturitate. iar rima este usoara . Tema o constituie arta poetica ce surprinde conceptia autorului despre arta si menirea ei. pala semnifica in egala masura bucuria.monovers final. rima imperecheat . poezia se raporteaza la o intreaga traditie lirica pe care si-o asuma ca model. apar inand lui Nichita St nescu. sunetul s u amintind de fragilitatea existen ei umane i de trecerea timpului. este amara. iar sufletul se simte impovarat ca de un blestem: blestemat si semizeu / Caci imi este foarte rau .fie monorima. Determinantul "dulce" implica starea melancolica. iar un vers este izolat in finalul poeziei care este o concluzie a ideilor poetice exprimate. stilul clasic fiind considerat un astfel de ideal. 8 Se remarc predilec ia pentru simbol. separat de celalalte strofe. Ultimul vers al poeziei. din natura intreaga: Dintr-o inserare-n seara / Pasul tau de domnisoara. 6 cultivarea universului rural: berlin . iubirea si creatia apartin . trezit de descoperirea sentimentului iubirii. dar este doar o trasatura de o clipa. m sura metric de 13-14 silabe. dar si durerea provocata de iubire. fie imperecheata sau imbratisata. este un sentiment efemer: O secunda. 74. Aceasta concluzie reliefeaza ideea nestatorniciei sentimentelor . Aceasta coordonata artistica se caracterizeaza prin intoarcerea autorului la traditia poetica. 75. ci ca un sentiment conferential si efemer. planului existentei si planului cunoasterii . Aceasta poezie este considerata o poezie lirica galanta . poezia avand simultan doua chei de lectura : poezie erotica si arta poetica . campia. din vegetal . pentru ca inalta sufletul omului. Iubirea sau fiinta iubita este denumita metaforic pasul tau de domnisoara . in egala masura . dar este denumita si blestemat . Titlul ilustreaza optiunea autorului pentru atingerea perfectiunii creatoare. dar ii dubleaza semnificatia. Elementele neomoderniste sunt ambiguitatea planurilor si a limbajului . Pentru el iubirea este mai nimic . versurile sunt grupate in 5 catrene . o secunda / Eu l-am fost zarit din unda . reprezentarea abstractiilor a Absolutului . de Nichita Stanescu A aparut in volumul cu acelasi titlu in 1970 in care Nichita Stanescu parodiaza fara ironie stilul clasic al poeziei traditionale. rima este usoara fie monorima fie imperecheata sau imbratisata . Unele epitete ca amara . Ilustreaza conceptul operational neomodernism. lanuri de secar . iubirea) ca o forta demiurgica. nostalgica. crinolina. clopotul este un motiv sacru. venit dinafara poetului. Comenteaz elementele de limbaj i de expresivitate. Incadrata in estetica neomodernista. Iubirea este denumita apoi semizeu . cuprinde o concluzie lapidara formulata in numai 4 cuvinte : Pasul trece. Deci iubirea este un dor al naturii. Masura versurilor este de opt noua silabe. Structura acestei poezii este clasica . ritmul este trohaic. ca o energie reordonatoare a lumii. ritmul este trohaic . Masura versurilor este de 8-9 silabe . / dintr-o pasare amara / pasul tau de domnisoara. berzele. Repetarea acestei metafore de 4 ori la inceputul poeziei sublineaza sentimentul de emotie si uimire. dintr-un text poetic neomodernist. Structura: are structura unei poezii clasice.este iubirea dar nu mai apare ca in alte poezii (Cantec . versurile sunt grupate in 5 catrene. Preotul se imagineaza contempland aparitia iubirii pe sub soarele pitic / Aurit si mozaic . Leoaica tanara. Poetul contempla nasterea iubirii din mineral: Dintr-un bolovan coboara / Pasul tau de domnisoara . Pentru poet . In dulcele stil clasic. Tema . pentru ca provoaca suferinta. 7 tonul elegiac (trist).

Lirismul subiectiv. se refera la lirica eului . incapabila sa perceapa si sa aprecieze adevarata arta. sugerat de sentimental de iubire . care insa nu este inaltator. Este vorba de prezentarea starii de extaz produsa poetului in clipa revelatiei absolutului. si ochi si buze si morminte . a sugestiei si a sinesteziilor.erotice care sunt inevitabile dar efemere. o confesiune elegiaca pe tema cunosterii. trairile. si unul interior. provocand nevroza. careia i se opune lumina mea . Poezia Plumb . Astfel. cavou . de unde reiese conceptual de cunoastere . Fiind o fire bolnavicioasa si un spirit introverti si taciturn. rece. inadaptarea. are ca tema conditia de damnat a poetului intr-o societate supeficilala si meschina. prin referire la doua poezii studiate. inspiratie. care deschide si da titlul volumului de debut al lui Bacovia. fara perspective de implinire ( dormea intors amorul meu de plumb . avand profunde accente lirice. majoritatae temelor si a modalitatilor de expresie ale acestui curent. Acesta se identifica in poezie cu prezenta eului liric. a promovat ideile moderne ale timpului sau. moartea. el se detaseaza cu fermitate de lumina altora . Textul acestei poezii a mai fost interpretat nu ca o poveste de iubire. este Eugen Lovinescu. caracterizat prin negarea traditiei si prin impunerea unor principii de creatie innoitoare. prin iubire: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ [ ] caci eu iubesc / si flori. sugerat de cuvinte ce apartin campului semantic al elementelor funerare: sicriele de plumb . sentimentele. Plumb de George Bacovia. care sugereaza cele doua planuri ale existentei: unul exterior. ci si ca o adevarata arta poetica avand ca tema raportul dintre artist si poezie. deopotriva prin opera poetica si cea filosofica . disperare. rostit cel mai adesea la pesoana I. dimpotriva. coroane de plumb . Lucian Blaga este singurul poet-filosof din literature noastra. Poezia este formata din doua catrene. avand meritul de a reface sensibilitatea poeziei prin cultivarea simbolului. prin definitie. izvorata la el din iubire. boala. Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii . deprimare. rasfrangandu-si ideile filosofice si asupra creatiei poetice. Un reprezentant important al acestui curent este Lucian Blaga. cat si in cea modernista. Eul liric pledeaza pentru potentarea misterelor universului.Ilustreaza conceptual operational lirism subiectiv. Teoreticianul modernismului romanesc. 76. Simbolismul este un curent literar aparut in Franta in ultimele decenii ale secolului al XIXlea. care se remarca prin capacitatea de a sintetiza intr-o opera literara relativ restransa. Acest tip de lirism se poate regasi atat in poezia simbolista . aflat in ferma opozitie fata de traditionalism. prin pronumele si verbele la persoana I. a lui Lucian Blaga. apartinand romantismului. care sugereaza solitudinea. pe care nu doreste sa le lamureasca. care. ci. el a creat un univers poetic dominat de culori cenusii. asezata in deschiderea volumului de debut. ca reactie impotriva poeziei retorice a romanticilor si a impersonalitatii reci a parnasienilor. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii . poezia citata este o meditatie filosofica. Modernismul este un curent literar aparut in secolul al XX-lea. simbolismului. Astfel. modernismului si neomodernismului. Ideea poetica a creatiei Eu nu strivesc corola de minuni a lumii exprima atitudinea poetului-filosof de a proteja misterele lumii. publicat in anul 1916. prin intermediul revistei si a cenaclului Sburatorul . de muzicalitate funebra. pentru a nu strica echilibrul perfect al acestuia. Cel mai de seama reprezentant al simbolismului romanesc este George Bacovia. este tipul de discurs liric prin excelenta personal. Poemele luminii (1919) reflecta lirismul subiectiv si anticipeaza sistemul filosofic realizat de marele scriitor. si-a atarnau aripele de plumb ). care isi exprima in mod direct conceptiile.

este o cantare ini iatic . cat si in textul poetic. nu strivesc . un spa iu izolat. a personajelor. Are menirea de a incifra o experien . repetat de patru ori. care adancesc si amplifica idea de cunostere luciferica. armonie. iubesc . cat si imbogatesc . a caror forma negativa sugereaza respingerea ferma a atitudinii de lamurire a misterelor lumii. Are menirea de a incifra o experien . Primele dou catrene reprezint rama. de Ion Barbu Poezia este o balad cult . Setea dup soare a laponei Enigel nu este altceva decat setea dup ideal a omului.luciferica. eroii sunt voci ale poetului). ordine. o jum tate apolinic i una dionisiac . Povestea de dragoste neimplinit a celor dou personaje este inserat in cadrul pove tii de iubire implinite. care se regaseste atat in titlu. ci prin intermediul unor m ti str ine. Ilustreaza conceptul operational poezie epica. Povestea de dragoste neimplinit a celor dou personaje este inserat in cadrul pove tii de iubire implinite. lipsa echilibrului. Dionisiacul reprezint spiritul misterios. desc tu area instinctelor. de Ion Barbu Poezia este o balad cult . Termenii vin de la zeii Apollo i Dionis. Marcile eului liric sunt numeroase. Barbu vorbe te i sub masca laponei Enigel i sub cea a lui Riga Cryptoi. Tehnica folosit de poet este cea a povestirii in ram sau a povestirii in povestire. iar lapona Enigel regnului uman. prin referire la un text literar studiat. Spunerea cantecului presupune un anumit ritual. Tehnica folosit de poet este cea a povestirii in ram sau a povestirii in povestire. Riga Crypto i lapona Enigel.i exprim in mod direct sentimentele. in cazul poeziei de mai sus. Poezia se inscrie in lirismul obiectiv = un discurs liric prin care poetul i i exprim sentimentele prin intermediul unor m ti sau al unor personaje lirice (lirismul m tilor poetul nu. tr irile extatice. Primele dou catrene reprezint rama. Menestrelul (trubadurul) este rugat s cante o poveste de iubire. Poetul i i alege personajele apar inand unor regnuri diferite pentru a sugera imposibilitatea dragostei lor i totodat antiteza dintre cele dou lumi. a personajelor. Apolinicul i dionisiacul sunt dou categorii estetice prezente in cultura omenirii. 78. celebr . Cele dou personaje pot reprezenta dualitatea uman . obscuritatea din om. dintre care: pronumele personal de persoana I singular eu . prezentand elemente ale acesteia: un fir epic. Ilustreaza conceptual operational lirism obiectiv. poetica. . Balada mai este numit i cantec b tranesc de nunt . este o cantare ini iatic . st panit de un ideal inalt. celebr . echilibru. Spunerea cantecului presupune un anumit ritual. Cele dou personaje apar in unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal. sugereaza distantarea clara de cei care ar putea ameninta tainele lumii ( sugruma ). prezentand elemente ale acesteia: un fir epic. Poetul i i alege personajele apar inand unor regnuri diferite pentru a sugera imposibilitatea dragostei lor i totodat antiteza dintre cele dou lumi. prezen a dialogului. Soarele simbolizeaz via a ra ional . iar lapona Enigel regnului uman. Balada mai este numit i cantec b tranesc de nunt . Sunt dou pove ti de iubire. Menestrelul (trubadurul) este rugat s cante o poveste de iubire. nu ucid . un spa iu izolat. prin referire la o poezie studiata. Balada este o demonstra ie a ideii c ra iunea triumf in final asupra ira ionalului. Apolinicul inseamn tendin a spre ra iune. verbele la persoana I singular. Riga Crypto i lapona Enigel. Poezia este o demonstra ie a ideii c nu este posibil nuntirea unor lumi diferite i cu aspira ii variate. prezen a dialogului. Cele dou personaje apar in unor lumi diferite: Riga Crypto regnului vegetal. Poezia este o demonstra ie a ideii c nu este posibil nuntirea unor lumi diferite i cu aspira ii variate. 77. con tient . calm. Umbra simbolizeaz instinctul. Sunt dou pove ti de iubire.

contribuind la men inerea tensiunii dramatice. avand defecte morale care sunt satirizate. Poezia se vrea a fi un mod impersonal al Lirei. I. de caracter. ap rut dup Modernism sau ca o reac ie la acesta.Hr. . deznod mant vesel. de intrig . in care se identifica un amalgam de intamplari romantice intr-o epoca prepasoptista. grotesc . conflict derizoriu (nesemnificativ).Caragiale. stil parodic. Zoe femeia adulterin . diferite gre eli de exprimare care produc rasul. Exemplific tr s turile speciei dramatice comedia. cu Agami Dandanache). prin referire la un text liric studiat. care prezint personaje. impersonalizare). Personajele vor s par altceva decat sunt. f cand apel la incurc tur (determinat de pierderea banului). ea se transform intr-o important surs a comicului. ref and pacea. iar personajele. raportate mereu la prezent. 2. Tipuri: comedia de situa ii. eroic . Scrisoarea este un adev rat personaj. prin referire la o oper literar studiat . ap rut in Antichitate. Personajul principal este Manoil. care mai inainte au fost in conflict. avand un final fericit.. 4. de I. V. de moravuri. Alecsandri. la quiproquo (inlocuirea lui Ca avencu. prin vorbele lui Pristanda.Poezia lui Barbu tinde spre esen e. conflict intre aparen i esen . personajele transgresand planurile temporale pana in camera de creatie a autorului. i deconstruc ie. Exist diferite situa ii comice. O scrisoare pierdut . de salon. altele interferente. moravuri intr-un mod care starne te rasul. Conflictul este produs de pierderea scrisorii trimise de Tip tescu lui Zoe. Dac modernismul se recomand drept apoteoz a c ut rii unei estetici de c tre Iluminism. nu inofensive: Curat constitu ional . care este luat prizonier de piratul Iaurta Chiorul in timp ce calatorea de la Corfu la Zante. la coinciden (Dandanache utilizeaz acela i instrument de antaj ca acela la care recurge Ca avencu). sec. Shakespeare. este mediocru. o adevarata replica la "Tiganiada" lui Ion Budai-Deleanu. Nae Ca avencu este pus ca s conduc manifesta ia in cinstea lui Agami Dandanache. postmodernismul prive te modul in care autoritatea unor entit i ideale. Poemul "Levantul". Tipurile de personaje reflect anumite defecte de caracter sau vicii.L. Caracteristici: 1.L. personajul este confruntat cu false probleme. Caragiale folose te procedee specifice teatrului clasic. Postmodernismul este o mi care artistic . Pristanda poli aiul slugarnic. starne te rasul. unele delimitabile. 80. o filosofie sau o condi ie existen ial . Caragiale Comedia specie a genului dramatic. 6 i. Textul este structurat pe mai multe niveluri. consumerism. Piesa se incheie intr-o not comic . Prin dispari iile repetate i eforturile personajelor de a o recupera. acum se impac . Trahanache so ul incornorat. 3. ca etic dar i ca epistemologie a autorit ii ra ionale. in final. Observarea discrepan ei intre aparen i esen produce efecte comice. 6. Autori: Aristofan. 5. Ilustreaza conceptul operational postmodernism. generand i intre inand intriga. care trece din man in man . In acest sens. intampl ri. este o epopee in douasprezece canturi. uneori numite metanara iuni. Ca avencu demagogul etc. este sl bit ulterior prin procesul de fragmentare. Moda retrospectivei tematice si stilistice practicata de postmodernisti scoate la iveala specii si genuri literare uitate. -obiectiv i muzical 79. Prefer s pun in centrul ei problemele esen iale i nu cele care te exprim pe tine (obiectivitate.

asocia ii incompatibile: Industria roman e admirabil . intre adev r i minciun . candidatura de deputat. ce desemneaz un fenomen care starne te rasul i care nu pericliteaz existen a celor implica i.. . Zaharia Trahanache r spunde la antaj cu antaj deoarece descoper o poli falsificat de Ca avencu prin care acesta i i insu ea ilegal bani de la o funda ie. cu orice pre .la centru o anonim pe care prefectul a reu it s o opreasc la timp. avocat din opozi ie i directorul ziarului . doi membri ai partidului.nonsensul: . so ia lui Zaharia Trahanache. Tipuri de comic : de situa ie.. DEZNOD MANTUL este declan at de situa iile comice care au ap rut.Il prezint pe Ghi Pristanda.. de situa ie sau de limbaj). A. Nae Ca avencu. . satira. grotescul. dar nu le iart acele defecte care le face ridicole.Caragiale i i iube te personajele.ticuri verbale: .R cnetul Carpa ilor.centru a venit o dispozi ie prin care se cerea s fie trecut pe lista candida ilor un oarecare Agamemnon Dandanache. prin referire la o comedie studiat .. ironia. e sublim . Caragiale Comicul categorie estetic . de caracter. sarcasmul. adresant.In cele din urm . de I.mai trebuie -alt dat 82. renumera ie. a incercat s -i ofere diferite func ii in stat. poli aiul ora ului care ii raporteaz lui tefan Tip tescu. de limbaj.. O scrisoare pierdut . INTRIGA comediei este declan at de g sirea acestui document misterios scrisoarea de amor a prefectului c tre Zoe. prefectul jude ului c i-a indeplinit misiunea pe care o avusese.. ori s se revizuiasc . remunera ie. . EXPOZI IUNEA.contradic ia in termeni: Dup lupte seculare care au durat aproape 30 de ani. DESF URAREA AC IUNII este declan at de Ca avencu care amenin c va publica scrisoarea in ziarul s u. Farfuridi i Branzovenescu.inc lcarea regulilor gramaticale i a logicii . el il antajeaz pe prefect cu . pe care a g sit-o intampl tor. tefan Tip tescu.Dandanache nu inapoiaz scrisoarea pentru c . Comicul de limbaj este provocat de: . El aflase c Nae Ca avencu este in posesia unui document important care va face posibil alegerea acestuia in Camera Deputa ilor.L. dup ce a ordonat perchezi ionarea i arestarea lui Ca avencu. Noul candidat.A.scrisorica de amor furat de la Cet eanul turmentat care o g sise pe strad . Forme ale comicului : umorul. PUNCTUL CULMINANT s-a declan at atunci cand de la . .. de nume. dar lipse te cu des var ire. Comicul provine dintr-o neconcordan intre aparen i esen . intre scop i mijloace. 81.prezen a numeroaselor gre eli de vocabular. plebicist (familie.vrea s ob in . dar acesta a refuzat.conturate prin comicul de caracter i comicul de limbaj. andrisant. ins promite c o va inapoia dac va fi ales deputat. Ilustreaz comicul (de caracter. Ca avencu a reu it s ob in promisiunea Zoei Trahanache pentru a candida la func ia de deputat deoarece aceasta se temea c va fi compromis moral in societate.Autorul folose te ca moduri de expunere predominante dialogul i monologul.. mai ales neologismele. s-a dovedit a fi mai tic los decat Ca avencu.Expune subiectul unei comedii studiate. Dandanache. Subiectul comediei este realizat pe baza comicului de situa ie in care sunt puse personajele.De aceea. se tem de tr dare i au trimis. din lips de instruc ie: famelie. Ac iunea se petrece in capitala unui jude de munte la sfar itul secolului XIX-lea. plebiscit).. Cuvintele sunt deformate. primesc ! dar s nu se schimbe nimica. eful filialei partidului din acel jude . deoarece a ajuns pe list antajand un politician important tot cu o scrisoare de amor.

mai mult. o ideologie. optiunea intre pasiune si iubire este amplificat de conflicte secundare. Blaga reface structural semnificatiile baladei populare incat se poate vorbi de o asimilare totala a mitului. banuiesc ca mesterul si-ar fi anuntat sotia despre juramantul facut. Blaga depaseste schema mitica prin gandire filozofica si tehnica expresionista. Blaga realizeaza o drama moderna pe tema conditiei creatorului de arta. Numai prin disparitia creatorului se poate impune o opera de arta. Astfel biserica este simbolul creatiei care invinge timpul.orice scen in care apar efecte comice. . Comicul de situa ie rezult din fapte neprev zute i din prezen a unor grupuri insolite: . bucurie.evolu ia invers (Ca avencu). curat constitu ional. intrig . aceea de a alege intre pasiunea devastatoare pentru creatie si iubire. de Lucian Blaga Drama = specie a genului dramatic care apare in a doua jum tate a secolului al XVIII-lea. Ba. Dintre toate sotiile Mira este aceea care apare pentru a impiedica un omor care i se pare impotriva firii. constient de caracterul irational. amestec de tragic i comic. absurd al jertfei care i se cere: Jertfa aceasta de neinchipuit . intre for e adesea egale. prin referire la o oper literar studiat .Branzovenescu. 84. Conflictul dramatic infruntarea dintre dou sau mai multe personaje dintr-o pies de teatru. 83. Ilustreaz conceptul opera ional de dram . frenezie creatoare. Astfel moartea mesterului nu este un accident ca in balada populara ci este o moarte voluntara.cine o cere? Din lumina Dumnezeu nu poate s-o ceara fiindca e jertfa de sange. o dogma. cu pasiunea pentru creatie. d. cu precursori in Anglia epocii elisabetane (sec. . intr-un text dramatic studiat. El face din Manole un personaj tragic.cuplul Farfuridi. Mesterul trebuie sa aleaga intre pasiunea pentru creatie si iubire. durere.triunghiul conjugal: Zoe-Tip tescu-Trahanache. Conflictul interior. prin starile sufletesti atat de contradictorii prin care trece (consternare. . Dramatismul personajului rezulta din plasarea lui sub semnul unei serii conflictuale si a interogatiei absolute. Blaga isi pune personajul intr-o dilema tragica. protagonistul este un caracter complex. Personajul este complex prin framantarile sale dramatice. scen . Caracteristici: a. Blaga foloseste metafora femeie-biserica care trimite la vocatia creatiei. . Femeia este eterna prin destinul ei de a da viata. Este necesara deci o asimilare totala in creatie si mesterul este constient de acest lucru. .Trahanache: ave i pu intic r bdare.. imbinand tr s turi pozitive i negative.quiproquo-ul (inlocuirea lui Ca avencu prin Dandanache). Astfel mesterii se revolta impotriva lui Manole si vor sa abandoneze constructia. prin intrebarile pe care si le pune. cu Divinitatea. in Fran a i in Germania. Creatia presupune insa nu numai sacrificarea celuilalt (Mira) ci si sacrificiul de sine. Mesterul Manole. deznod mantul este mai apropiat de realitate decat in tragedie sau comedie. b. speranta. Astfel personajul este in conflict cu porunca oficiala. Blaga multiplica conflictul realizand o adevarata serie conflictuala. El a prelucrat un mit de intensa circulatie: mitul creatorului. datorat unor interese. Blaga a publicat aceasta piesa in 1927. . Pornind de la elementele mitului popular. 16-17). cu iubirea si cu sine insusi. Asemenea lui Eminescu. Analizeaz construc ia subiectului (conflict dramatic.Ghi Pristanda: curat murdar. . i de natur psihologic . a nasterii.incurc tura (pierderea scrisorii). din adancimi puterile necurate nu pot s-o ceara fiindca jertfa e impotriva lor . c. secatuire sufleteasca). atitudini i sentimente contrare. dragoste de viata. conflictul este puternic. rela ii spa iotemporale).

Dandanache e peltic. defect de vorbire care nu se potrive te cu statutul lui social: Asa e. Intre cei doi so i are loc un schimb de replici. un personaj ce simbolizeaza mentalitatea primitivului care. devoranta pasiune pentru construc ie. in conceptia lui Blaga. so ia lui Manole. Doctrina concepe puterile supranaturale ca expresie a doua principii universale: al binelui. Conflictul dramei incepe in momentul in care intr in scen Mira.Conflictul poate fi: . al dragostei. pentru ca Gaman intruchipeaza si un personaj in actiune.un conflict starnit de clarificarea in vis a cauzei pr bu irii zidurilor. toate intruchipate de Mira. pe de o parte. reprezinta fortele magice. i de aici caracterul tragic al acestuia. precum ave i pu intic r bdare . ca in balad . al purit ii omene ti: biserica i Mira sunt cele dou "jum t i" ale personalit ii eroului. anuntat de staretul Bogumil si de Gaman. toate indirecte: 1. f r indoial . intre un personaj i destin. Intriga se contureaza inca din primul act. intre datorie i pasiune. Prin limbaj: .care dezleaga enigma nerealizarii prin jertfa de om. dar in acela i timp i i d seama i de puternica dragoste ce-i leag pe cei doi so i. Gaman asista in somn la manifestarile spiritelor negative. ceea ce va adanci conflictul dramatic. iar nu o sinucidere. cu necesitatea. reprezentat de Satana. cunoscuta sub numele de bogomilism. in O scrisoare pierdut . Neastamparul demonic care-l stapaneste pe Manole pentru a realiza un lacas de preamarire pentru divinitate este infruntat de Bogumil . o moarte necesar . me terul e anulat ca om. Blaga va insista asupra acestor fr mant ri interioare. 85. Elementele conflictului sunt. reprezentat de Dumnezeu. de asemenea. la care contribuie i G man in visurile sale. Bogumil semnifica doctrina religioasa cu originea in Asia Mica. Constat m deci un echilibru perfect al for elor conflictului. F r una din ele. Ie irea din conflict nu poate avea loc decat prin moartea eroului.i Mira simbol al vie ii.Zaharia Trahanache are ticuri verbale. intensa dragoste pentru via . O scrisoare pierdut . f cand din personajul s u un erou de tragedie antic . el e de natur interioar . Intreaga desf urare a ac iunii relev condi ia tragic a creatorului de valori durabile. din care Manole in elege c sfatul stare ului Bogumil nu e lipsit de talc. Comenteaz dou modalit i specifice de caracterizare a personajului dramatic. pentru frumuse ea i puritatea ei. Manole refuza ideea. intriga desemneaz complica iile ap rute pe tot parcursul desf ur rii ac iunii. Manole este obligat de jocul sor ii s aleag intre biseric . intalnim frecvent ca modalit i de caracterizare preferate de autor urm toarele procedee fundamentale. prin referire la un text literar studiat. s credem. de I. poate. Mira cunoa te fr mantarea interioar a so ului s u i a in eles sfatul stare ului Bogumil. Gaman este.prin limbaj 2. . si al raului. 26 interior: intre ra iune i sentiment. Conflictul piesei lui Blaga e tragic pentru c e f r ie ire. In terminologia teatral . dupa numele calugarului bulgar Ieremia Bogomil. sau o moarte accidental . i nu pe oricine. aflat in lupt cu propriul s u destin. Intriga elementul care declan eaz ac iunea intr-un text dramatic. ci pe propria-i so ie. acolo unde balada rezolv aparent simplu .prin nume.exterior: intre dou personaje. prin motivul jertfei..L. care pentru Manole e ira ional . Magicul explica faptul ca zidurile se surpa pentru ca nu sunt contracarate de o alta forta. . Acum conflictul e clar i definitiv instalat. pe de alta. de a sacrifica un om. ceea ce denot o gandire plat i o anumit iner ie a personajului.mai mult prin sugestie .simbol al Voca iei creatoare . Caragiale La Caragiale. a adar.. izvorat din infruntarea lucidit ii me terului care construie te inc multe altare. cum am fi tenta i.

principala sa caracteristic . ce simte c adversarul de azi poate fi prefectul de maine. Pristanda numele personajului este luat de la un joc moldovenesc in care se bate pasul intr-o parte i-n alta f r s se porneasc niciunde. Nicola i Alta in locuin a conduc torului flotei. dup ordinele superiorilor: Trahanaua e o coc moale. Ins intriga nu are aceea i densitate de fapte ca in teatrul clasic. demagogia celor ce pretind c le pas de soarta republicii. este sugerat prin numele de Ca avencu. Personajele camilpetresciene se consum in confrunt ri in care i i expun mentalita ile. Expozi iunea ii prezint pe Pietro Gralla. unde conflictul se rezolva printr-o solu ie de compromis. Subiectul dramatic este construit gradat. c-am intors-o cu politica? . catrindal . ci i plecarea la lupta a lui Pietro. discutand depre trecutul lor comun de sclavi i pira i i despre treptele sociale urcate de Gralla pan la statutul actual. in pasaje autoreflexive. tr dandu. faptul ca situa ia final nu se suprapune celei ini iale. Desf urarea ac iunii vizeaz nu numai confruntarea celor doi. Vene ia degradat de la sfar itul secolului al XVIII-lea. Indicii spa io-temporali vizeaz crearea unui cronotop. conduc torul fregatei Vellocitta. ca in comedie. a a cum am ilustrat mai sus. legea pl cerii. . mimica personajelor. ar tand iretenia lui. Unele au rol de mise en abime. Ticul s u verbal produce asocia ii comice: curat murdar. dar exist secven e narative ce reconstruiesc trecutul personajelor. de Camil Petrescu. altele l muresc rela iile dintre cei trei componen i ai triunghiului erotic. nume ce trimite la ca persoan care vorbe te mult. Drama de Idei ACT VENETIAN. Centrul artelor de odinioar a devenit aici un loc al lipsei de scrupule. autorul preferand. mai ales regionalismele. moda sigisbeiului care inso e te doamnele din inalta societate la evenimentele sociale sunt numai cateva aspecte ce recompun atmosfera epocii. amestecul clientelei politice a vremii. ce men ine tensiunea scenic i are drept consecin evolu ia protagoni tilor. in timp ce Alta i Cellino se intalnesc intr-un chio c pe mare. in rememor ri.Nae Ca avencu demagogia personajului. gestica. renumera ie. Tr dat de ceilal i c pitani i inlocuit de Elmo.Pristanda folose te frecvent termeni populari. Titlul puncteaz astfel scena ac iunilor. Prin nume: . in care afl m despre iubirea dintre Alta i Cellino. timbrul vocii). dinamica lor interioar . pe fundalul a dou tablouri. chemat de Gralla pentru a-i prezenta stadiul preg tirilor pentru lupta de a doua zi. elementele de comunicare paraverbal (intona ia.i incultura i lipsa de instruc ie: bampir. astfel c mi carea scenic trece in plan secundar. teroarea Inchizi iei. curat condei. autorul preferand un astfel de fundal pentru a accentua antiteza dintre spiritul incapabil de compromisuri al protagonistului i imoralitatea societ ii in care tr ie te. In scen . al superficialit ii: preocuparea pentru vestimenta ie i pentru cosmetizare (este moda perucilor i a tenurilor pudrate). care se bucura de acelea i avantaje constitu ionale. a a cum sunt cele din Actul al IIlea. cum este secven a in care Nicola relateaz cum i-a ucis so ia adulterin cu 17 lovituri de cu it.Farfurdi i Branzovenescu numele lor au rezonan e culinare i sunt derivate cu sufixe onomastice grece ti i romane ti.Expunde subiectul unei drame studiate. curat constitu ional.Zaharia Trahanache numele lui sugereaz zahariseala i capacitatea de a se modela u or. schema dramei constand in succesiunea revela iilor din con tiin a personajelor. iar neologismele le deformeaz . in ultimii ani de dinaintea c derii ei ca republic . . dintre limbajele scenice. textul. Intriga coincide cu venirea lui Marcello Mariani. care ii m rturisise lui . 86. Pietro se intoarce la Alta. evenimentele evolueaz cronologic. Subiectul dramatic se desf oar pe parcursul a trei acte.puicusorule. ceea ce anticip evolu ia rela iei Alta-Pietro. famelie. al moravurilor reprobabile.

Catavencu stie sa simuleze orice emotie. El este mereu pregatit sa schimbe masca. in stare de orice pentru a-si atinge scopul. in stare de orice pentru a-si atinge scopul. gura mare . Notiunile de tara. El stie sa se emotioneze. iar deznod mantul o inf i eaz ca pe o femeie dispre uit de ambele personaje masculine. popor. stapanit de o dorinta profunda de parvenire politica. lingusitor. Modalitati de caracterizare a personajului : Directe: -portretul lui Gralla realizat de autor in didascalii (scena I . Deviza sa este scopul scuza mijloacele. Catavencu nu ezita sa foloseasca santajul. apparent calm si echilibrat . dram . tanar inteligent si independent. Notiunile de tara. ACT VENETIAN. progres. lingusitor. supus. orice sentiment. supus. inflexibil. Gestul Altei de a. reprezinta pentru el simple lozinci in lupta electorala: 88. Este directorul ziarului Racnetul Carpatilor. sa influenteze ascultatorii. fierbere interioara . Atata vreme cat are scrisoarea este orgolios. Pentru a castiga lupta politica. inflexibil. lipsa de logica. popor. El este mereu pregatit sa schimbe masca. 87 . eu m-am inselat ( Pietro Gralla descopera faptul ca propriul sistem de valori este incompatibil cu lumea reala si se hotaraste se isi reierarhizeze propriile valori) . Principala trasatura a lui Catavencu este capacitatea de a se adapta la orice situatie.Caracterizeaza personajul preferat dintr-o comedie studiata. candidatul grupului. O scrisoare pierduta. Discursurile sale pun in evidenta demagogia. sa influenteze ascultatorii. ce se afl acum succesiv in raportul de ini iator-ini iat: Pietro are de inv at de la Cellino lec ia adapt rii sociale. gandeste lucid . Dupa ce pierde scrisoarea devine umil.Caracterizeaza un personaj dintr-o drama studiata. Catavencu este un actor desavarsit: cand se urca la tribuna. Deviza sa este scopul scuza mijloacele. inalt .i injunghea so ul reprezint punctul culminant. agresiv. candidatul grupului. Discursurile sale pun in evidenta demagogia. de Ion Luca Caragiale Nae Catavencu Nae Catavencu este reprezentantul tinerii burghezii locale. nu poarta peruca epocii . iar Cellino in elege c superficialitatea nu se confund cu esen a. incultura. O scrisoare pierduta. In final. impulsivitatea . El stie sa se emotioneze. de Ion Luca Caragiale Nae Catavencu Nae Catavencu este reprezentantul tinerii burghezii locale. Catavencu stie sa simuleze orice emotie.Cellino intensitatea sentimentelor ei de dragoste. Dupa ce pierde scrisoarea devine umil. sa planga. Caracterizeaz un personaj dintr-un text dramatic studiat (la alegere: comedie. corupt. Catavencu este un actor desavarsit: cand se urca la tribuna. stapanit de o dorinta profunda de parvenire politica. Este tipul politicianului demagog. el isi intra in rol. moral sinceritatea . agresiv. Este directorul ziarului Racnetul Carpatilor. forme ale dramaturgiei in teatrul modern). Gralla pleac pe mare. reprezinta pentru el simple lozinci in lupta electorala: 89. Principala trasatura a lui Catavencu este capacitatea de a se adapta la orice situatie. Pentru a castiga lupta politica. de Camil Petrescu Personajul principal al acestei drame este PIETRO GRALLA . a spus nemuritorul Gambetta . nas puternic . Catavencu nu ezita sa foloseasca santajul. orice sentiment. a spus nemuritorul Gambetta . cu speran a de a. el isi intra in rol. -autocaracterizare vezi reveletia : Nu tu mai inselat . personaj ce ilustreaza drama intelectualului ce cauta absolutul in iubire (ca si Stefan Gheorghidiu ) si care intra in conflict cu sine si ceilalti . corupt. Atata vreme cat are scrisoarea este orgolios. progres. sa planga. Indirecte: .i reg si echilibrul interior. incultura. Este tipul politicianului demagog. lipsa de logica. tanar inteligent si independent. act I ) : fizic 40-50 ani .

Tema ei este demascarea prostiei umane si a imoralitatii publice si private. cavaler al Ordinului de Malta . Drama este o specie dramatic in versuri sau in proz . al doilea un chio c pe mare.Ap rut in anul 1919. ci pentru ca se tragea dintr-o familie importanta a Venetiei ) . cu un con inut grav. in primul rand. dintre limbajele scenice. a c ror ac iune este proiectat in dou tablouri: primul i al treilea au ca fundal palatul in stil renascentist al lui Pietro Gralla. textul. Scriitorul creaza un conflict fundamental (pierderea scrisorii). Act Venetian. mimica personajelor. Tehnica este cea a amplificarii treptate a conflictului. b) confruntarea directa cu Cellino (Marcello Mariani) . accentuandu-se confruntarea dintre sistemele axiologice ale celor dou personaje. Actele sunt la randul lor divizibile in scene. In literatura roman . prin revela iile personajelor. prin faptul c este scris pentru a fi pus in scen .pe tema dragostei vezi antiteza dintre conceptia absolutista a lui Pietro Gralla . Tensiunea scenic realizat prin confruntarea dialogic . Un prim argument ce ilustreaz caracterul modern al piesei este tematica orientat spre interior: drama intelectualului aflat in c utarea absolutului in dragoste. si conceptia lui Cellino . antogonismul sau : . pe fundalul unei agitate campanii electorale. uit i minimale delimitate de modificarea num rului personajelor prezente pe scen in diversele momente ale firului epic. apre deosebire de comedia lui Caragiale. Ilustreaz elementele de compozi ie a textului dramatic (act. Numele lui Camil Petrescu se leag . orientat p spre exterior. O scrisoare pierduta. Un al doilea argument de modernitate il constituie reducerea mi c rii scenice (in defavoarea spectacolului dramatic). Act vene ian este o oper dramatic prin caracterul fictiv. in teatru. autorul preferand. gestica. prin referire la o oper literar studiat . situatia poate fi generalizata). Actiunea se desfasoara in "capitala unui judet de munte" (numele localitatii nefiind specificat. sigisbeu care prefera cantitatea calitatii si care devine un simbol al decadentei Venetiei 90. inscriindu--se intre comediile de moravuri si de caracter. Piesa este remarcabila. care aspira la o cariera politica. de crearea unei specii inedite: drama de idei . 91. replic . care da unitate operei. Intre avocatul Nae Catavencu. a adar. Zoe. textul este structurat in trei acte.Exemplifica formele de manifestare ale dramaturgiei in teatrul modern. elementele de comunicare paraverbal (intona ia. devotamentul . de I. ceea ce implic automat folosirea monologului i a dialogului ca modalit i de expunere predominante i prezen a numeroaselor indica ii scenice. spiritul de initiativa si de sacrificare al lui Pietro Gralla si superficialitatea si lipsa de vointa a lui Cellino (ajuns conducator al fregatei Velocita nu prin merite personale . intr-o text literar studiat. ilustrand cu fidelitate complexitatea vie ii reale i avand un conflict puternic. si grupul fruntas al conducerii locale (Zaharia Trahanache si Stefan Tipatescu) izbucneste un conflict iscat de pierderea unei scrisori de dragoste pe care Tipatescu i-o adresase sotiei lui Trahanache. scen /tablou. dar si altele secundare (cuplul Farfuridi-Branzovenescu se tem ca nu sunt considerati membri .pe teme strategice vezi antiteza dintre profesionalismul . perioada interbelic reprezint o etap a diversific rii dramaturgiei sub raport tematic i sub cel al formulelor estetice. indica ii scenice). Camil Petrescu. prin arta compozitiei. din opozitie.a) dialogul Pietro Gralla Nicola din prima scena : prezinta drumul parcurs de Pietro Gralla pe treptele scarii sociale pana la statutul de conducator al flotei venetiene (pirat . singurele in care intervine naratorul. Ins intriga nu are aceea i densitate de fapte ca in teatrul clasic.. timbrul vocii). astfel c mi carea scenic trece in plan secundar. care vede in Alta o monada imediat urmatoare celei divine .L.Caragiale e o comedie si evoca viata publica si de familie de la sfarsitul secolului al XIX-lea. a a cum am ilustrat mai sus. ce permite individualizarea personajelor. spre refacerea tabloului moravurilor unei epoci. Subiectul dramatic se desf oar pe parcursul a trei acte. sclav) . pe fundalul a dou tablouri.

Cellino nu. venerabilul pre edinte al tuturor comitetelor i comi iilor Zaharia Trahanache are in prefectul tefan Tip tescu nu numai un prietin .Prezinta evolutia dintre doua personaje implicate in conflictul dramatic. in a a fel incat de i este invins prin tr darea Altei. ceea ce sugereaza apartenenta la o tipologie si poate constitui punctul de plecare in caracterizare.Coana Joi ica. r mane un inving tor prin puterea de regenerare. Prin dialog se prezinta evolutia actiunii dramatice. Act Venetian. vorbind despre evolu ia cuplului ZahariaZoe. de putere politic . spirit patriotic preocupat de soarta republicii. 92. dar i i recompenseaz periodic capitanii. La polul opus. protagonistul. aparitia lui Dandanache). ca urmare a repetitiei. prin semnificatia gesturilor si a mimicii. pe de alt parte.Prezinta evolutia dintre doua personaje implicate in conflictul dramatic. Interesant este c personajele nu i i pun deloc problema destr m rii cuplului. ajuns conduc tor al flotei prin propriile merite. Echilibrul cuplului nu este ins periclitat de adulter. . ipocrizia. falsitatea. un partener care s il inlocuiasc in edin ele politice prelungite. de credibilitate. idealist al propriului sistem de valori. Pietro apare ca un ambi ios luptator pentru onoarea Vene iei. ci de pericolul de a fi publicat scrisoarea compromi toare de c tre Ca avencu. care prefer sinuciderea in momentul anul rii idealurilor (Gelu Ruscanu din Jocul ielelor ). alaturi de numele semnificative.subdiviziune a unui act dintr-o pies de teatru. Nu tu m-ai in elat. In lista cu Persoanele de la inceputul piesei. tradarea. Gralla va deveni un individ care g se te in interior resursele pentru a. Replica . Confruntarea nu are resorturi sociale. Indicatiile scenice contureaza indirect personajele. care in elege c realitatea infirm concep ia lui absolutist .r spunsul dat de un personaj interlocutorului s u in cadrul unui dialog. Scen . ocupatia personajelor. Dialogul se poart pe marginea a dou realit i: cea politic . delimitat de o ridicare i de o l sare de cortin . Act subdiviziune autonom a unei piese de teatru. Camil petrescu. antagonist. de I. dintr-o drama studiata.i cunoa te fregata. se precizeaza. militar . 93. O scrisoare pierduta. minciuna. Dintr-un intelectual inadaptat social. i cea erotic . (tehnica bulgarelui de zapada) Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene.L. ci in primul rand un amant al so iei.marcanti ai partidului lor. eu m-am in elat este fraza ce sintetizeaz principala schimbare a c pitanului. ci pune fa in fa dou sisteme axilogice (de valori) complet opuse. dovedind lips de con tiin de cet ean. fiind construit sub forma schimbului de replici intre personaje. se definesc relatiile dintre personaje si se realizeaza caracterizarea directa sau indirecta. dintr-o comedie studiata. Conflictul dramatic principal are ca surs confruntarea lui Pietro. cu Cellino. ci doar pe cea pierderii capitalului de influen . strategic . Conflictul interior al lui Pietro Gralla eviden iaz spiritul hipersensibil. asa cum declar la sfar itul piesei. hiperanalitic i problematizant al personajului care are revela ia caracterului utopic.i dep i criza. delimitat fie de plecarea sau de venirea unui personaj. statutul social. Astfel. vorbim de fapt depre triunghiul conjugal Tip tescu-Trahanache. Unul dinre cuplurile cu cel mai mare impact in comedia O scrisoare pierdut este cel reprezentat de Zoe i Zaharia Trahanache: ei reprezint ipostaza familiei ce cultiv valori imorale precum adulterul. aceasta il diferen iaz de eroii din alte piese camilpetresciene. superficialite i iresponsabilitate. nu a participat la nicio lupt i nu a c l torit pe mare decat ca pasager. Stalp al puterii locale. evolutiei inverse si interferentei diverselor serii de personaje aflate in conflict. fie de modificarea locului sau a timpului ac iunii. pe de o parte. Complicatiile se amplifica din ce in ce mai mult.Caragiale.

Natura patrunde masiv in creaiile romantice. interesul pentru taramuri indepartate reprezinta teme ale romantismului. obsesia i spleen-ul. care se inrudesc substan ial prin numeroase tr s turi comune de ordin ideologic i artistic. aparut in Anglia. Culorile preferate bacoviene sunt: albul. Romanticii preconizau o literatura inspirata din realitatile nationale.). a pieselor de teatru sau in versurile poeziilor unor personaje si probleme ce reflectau epoca de dupa Marea Revolutie Franceza din 1789. manipuland to i b rba ii fie prin specularea sl biciunilor afective. cuprinzand toate artele si chiar unele domenii ale vietii sociale. Reperele lumii bacoviene sunt: cerul de plumb. cimitirul. ambiguitatea. parcul. prin preferin a pentru o anumit tematic i prin modalit i stilistice distincte. noroiul. aparuta la 30 ianuarie 1840. realismul. Franta si Germania in prima parte a secolului trecut. negrul i galbenul. sinestezia. A aparut in perioada . ca opozitie la clasicism. parnasianismul. realismul. Poezia simbolist romaneasc este o poezie citadin . I i trage sevele din poezia eminescian . prin preferin a pentru o anumit tematic i prin modalit i stilistice distincte. Simbolismul este un curent literar ap rut in Fran a. dar i prin combinarea elementelor de statut social i psihologic. muzica. naturalismul. Curente literare:. Romantismul s-a extins treptat in principalele tari europene. culorile. redactor M. ploaia. dadaismul etc.clasicismul. in a doua jum tate a secolului al XIX lea. in opozi ie cu temele cultivate de crea ia s m n torist . plansete i oapte.. precum i ca reac ie la poezia rece a parnasienilor. intimidandu. Ilustreaz conceptul opera ional curent literar. expresionismul. ci mai ales politicioanul abil care prin firea calm i ticul ai pu intic r bdare! ca tig timp de reac ie. expresionismul.Specific comediei. prin referire la ideologia literara romantica. coresponden ele (poezia Numai poetul. 95. singur tatea. prin referire la simbolismul romanesc. Curent literar. Visul si exotismul. frunzele. romantismul. care se inrudesc substan ial prin numeroase tr s turi comune de ordin ideologic i artistic. din istorie si chiar din miturile si legendele unor popoare indepartate. din traditii folclorice. Kog lniceanu.reprezint o grupare larg de scriitori i opere. ca reac ie impotriva poeziei prea retorice a romanticilor. fiind individualizate prin comportament. Poemele bacoviene sunt pline de o invazie de vaiete. fie prin voin a de fier. in imbracaminte etc. Simbolismul romanesc este influen at de cel francez. si determinad existenta unui stil romantic in mobilier. incercau sa elibereze creatia artistica de rigiditatea canoanelor si a conventiilor clasice. naturalismul.i adversarii. spleen-ul. negru. simbolismul. 94.clasicismul. Zoe este nu numai cocheta i adulterina. Curent literar. care a cultivat sugestia. muzicalitatea. dar dep esc totu i schematismul teatrului clasic. Sonoritatea bacovian este de un tip aparte.reprezint o grupare larg de scriitori i opere. Curente literare:. boala. De asemenea.. monotonia. parnasianismul. romantismul. dadaismul etc Romantismul este un important curent literar si artistic. melancolia. parcurile. ploaia. dand totodata acces in paginile romanelor. Trahanache nu este numai incornoratul i tic itul. simbolul. ambele personaje ilustreaz tipuri umane. romantismul exalta sentimentul si fantezia. sustineau valorile sensibilitatii. Dacia literar . violetul. In timp ce clasicismul este un curent al ratiunii. Expune doctrina estetica promovata de revista Dacia Literara. Motive: singur tatea. Cel mai reprezentativ poet simbolist de la noi este George Bacovia. particularit i de limbaj sau nume. ci mai ales femeia voluntar care conduce din culise intraga via politic a ora ului. simbolismul. ale individului. Apare ca atitudine impotriva epigonismului eminescian i a s m n torismului. Ilustreaz conceptul opera ional curent literar. in vreme ce pe clasicisti ii interesau numai caractarele umane. 96. toamna. ale naturii.

Se propun teme originale pentru literatur : a) istoria na ional . Dorin a de a unifica limba roman literar . a sintetizat in anumite afirma ii valoarea i importan a celor mai buni scriitori ai vremii: 98. comb tand mediocrit ile.1830-1860. Acesta con ine urm toarele puncte: 1. Maiorescu s-a pronun at in ceea ce prive te neologismele intr-un articol din 1881 Neologismele. Alexandru L pu neanul). in acela i timp sesizand apari ia unui om al timpului modern . c) natura. epitete. T. Junimea junimismul Este o mi care literar i cultural de la sfar itul secolului al XIX-lea ini iat de ca iva tineri. cultura prin prelec iuni populare organizate de ace tia. menita sa exprime frumosul si stiinta care se ocupa de adevar. D. Negruzzi (Scrisori. Il nume te pe Vasile Alecsandri cap al poeziei noastre in genera ia trecut . toate alcatuind . Se combat traducerile si imita iile: traducerile nu fac o literatur . pentru educarea maselor. 5. satire). 3. 4. ca Eminescu. Creang . bunavestire i nu blagove tenie. Se pun bazele unei critici obiective ( vom critica opera i nu persoana Kogalniceanu). afirmand despre pasteluri c sunt o podoab a literaturii romane . Caragiale. imita ia ucide in noi duhul na ional Kog lniceanu 6. Acolo unde lipse te din limb un cuvant i trebuie neap rat introdus o anumit idee vom imprumuta din limbile neolatine. Contributiile estetice si critice ale lui Titu Maiorescu incep cu studiul: O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867 . A sus inut tinerele talente. prezint situa ia poeziei i a prozei romane ti de pan la el. Nevoia de a avea o literatur original i unitar pentru to i romanii. Grigore Alexandrescu (fabule.Prezinta rolul lui Titu Maiorescu la dezvoltarea limbii romane. Maiorescu propune s se scrie in limba roman cu ortografie fonetic i nu etimologizant . b) folclorul i tradi iile. comparatii. Mihai Eminescu. ortografie fonetic se pronun a a cum se scrie. el arat c acolo unde in limba roman exist pe lang cuvantul slavon un cuvant de origine latin trebuie indep rtat cel de origine slavon i p strat cel latin. studiul insotit de o antologie de poezie. Introduc ia la Dacia literar este articolul-program al pa opti tilor. care veniser de la studii din str in tate: Titu Maiorescu. C. 97. Dorin a de a se edita o revist . Prezint rolul Junimii i al lui Titu Maiorescu in impunerea noii direc ii in literatura roman din a doua jum tate a secolului al XIX lea. Junimi tii au avut preocup ri in trei domenii: 1.domeniul literaturii cel mai important studiu al criticului T. Vasile Pogor. Petre Carp. Iacob Negruzzi. Studiul este format din doua parti: Conditiunea materiala a poeziei si Conditiunea ideala face mai intai dinstictia intre poezia ca arta. Maiorescu este cel din 1872 Direc ia nou in poezia i proza romaneasc . A avut revist proprie. ap rut la 1 martie 1867 Convorbiri literare . urmarind intarirea conceptului de poezie si de valoare. Theodor Rosetti A fost infiin at in 1863. in acest studiu. Alecsandri. 3. 2. De i nu a f cut analiz pe text. Frumosul fiind ideea imbracata in materie sensibila.pa optist . Slavici. domeniul limbii T. Ex: vom zice binecuvantare i nu blagoslovenie. in special din francez i italian . cuvintele au rol determinant in formarea de imagini prin personificari. care s con in produc ii literare de pe intreg teritoriul Daciei (revistele de pan atunci aveau o culoare local i erau influen ate politic). Bolintineanu. Titu Maiorescu a impus o direc ie nou in literatura roman . frumuse ile patriei. 2. Reprezentan i: V.

In studiul In contra directiei de azi in cultura romana (1868). prin care uit de sine. Astfel dupa V. In studiul Directia noua in poezia si proza romana (1872). promovate de E. Criticul accept teoria formelor f r fond pe care o respingea Titu Maiorescu. In concep ia lui Lovinescu. Modernismul a fost promovat de revista Sbur torul (1919-1922. Criticul atrage atentia ca sentimentele umane exprimate sunt eterne si universale: viata. literaturii romane fiinda alta decat cea pe care a reprezentat-o Titu Maiorescu. Lovinescu va accepta teroria formelor fara fond. apoi se creeaz i un fond original. Titu Maiorescu fundamenteaza teoria formelor fara fond. Alecsandri. Literatura trebuie s p r seasc tradi ionalismul s m n torist i gandirist i s se inscrie in modernitate cultivand inspira ia citadin . moartea. Criticul afirm primatul esteticului asupra eticului. conform c reia civiliza ia i cultura se propag prin imita ie de la superior la inferior. 4 epicul va tinde spre o crea ie obiectiv (vezi cazul lui Rebreanu). forme proprii. cultivat de exemplu de George Co buc. Eugen Lovinescu este autorul teoriei sincronismului. nou putand fi decat capacitaeta poetului. Ea const in acea in l are impersonal . i preluand noi forme promovate de literatura european . In perioada interbelica. inandu-se cont i de specificul romanesc. conceptia inalta privind intelegerea artei antice. tristetea. In Conditiunea ideala . reali ti. 3 trecerea de la poezia epic . opunandu-se la introducerea neselectiva a formelor civilizatiei occidentale care nu pot duce la progres. la o poezie care cultiv simbolul. la literatura analitic . Prezint tr s turi ale ideologiilor literare din perioada interbelic (modernism. ura. modernismul presupunea: 1 trecerea de la romanul rural la cel citadin. Moralitatea unei opere de art este de natur estetic i nu etic . Remarca farmecul limbajului. In perioada interbelic . structurile din cultura mai dezvoltat . simboli ti. in acea obiectivare a cititorului. bucuria. Obiectivele revistei erau promovarea tinerilor scriitori i imprimarea unor tendin e moderniste in evolu ia literaturii. 2 preocuparea pentru problematica intelectualului. Lovinescu sus ine c imita ia simpl f r asimila ie nu are nici o valoare. ele urmarind a avea concentrare. as scriitorului de a folosi limba si imaginile artistice. Ideile lovinesciene vor fi restranse i publicate in Istoria literaturii romane contemporane i in Istoria civiliza iei romane moderne. Lovinescu. parnasieni. Titu Maiorescu ocupandu-se de obiectul poeziei precizeaza ca acesta este totdeauna un simtamant sau o pasiune niciodata o cugetare exlusiv intelectuala . E. tristetea. tradi ionalism). criticul sugereaza o ierarhizare a valorilor incurajatoare. astfel incat la revist colaborau s m n tori ti. considerand c formele pot s . modelele. 100.i creeze fondul. 1926-1927) i de cenaclul cu acelasi nume.i arate preferin a pentru vreo formul estetic anumit . exist 2 tendin e majore in literatur : . desigur etapa evolutiei culturii. capacitate imaginativa si emotionala.direc ia tradi ionalist reprezentat de revista Gandirea i de cercul gandiri tilor condus de . Deci iubirea. Sbur torul refuz s .conditiunea materiala a poeziei. subiectivismul extrem. Mai intai se imprumut forma. Sbur torul va pleda pentru racordarea literaturii romane cu spiritul veacului. tr ind emo ii estetice. ca semn al celor alesi. Expune ideile care stau la baza direc iei moderniste. mania constituie obiectul poezei. disperarea. 99. pe care-l considera cap al generatiei trecute inscrie urmele lui M. Eminescu poet foarte tanar care publicase in Convorbiri Literare numai trei poezii.

Spiritul critic se men ine. Basmul Povestea lui Harap-Alb. Tudor Arghezi. povestire sau basm cult. dimensiunea ortodox . Curente postromantice: simbolismul. alternanta. N. de Ion Creang Incipit (modul in care incepe o oper literar ) i final (desemneaz partea final a unei opere literare i reprezint o concluzie a autorului) Formulele ini iale au rolul de a introduce cititorul in lumea basmului. folosind un enun ca Amu cic a fost odat . Sensul tradi iei in acest studiu. incipit. Teoreticianul modernismului a fost criticul literar Eugen Lovinescu. inlantuire. unde totul este posibil i nu ne mai mir m de nimic.forme de exprimare ocante. dar impotriva tendin elor moderne. idealizarea trecutului na ional. Caracteristici ale curentelor de avangard : . Ion Pillat. gandirismul. avandu-l ca redactor pe Nichifor Crainic. Cuvantul cic . suprarealismul. vis. Ion Pillat. Camil Petrescu. C linescu Obiectivele revistei erau promovarea tinerilor scriitori i imprimarea unor tendin e moderniste in evolu ia literaturii. dadaismul.respingerea tradi iei. joc de imagini. Teme: interesul pentru folclor. Teoria sincronismului Teoria formelor f r fond este sus inut de c tre criticul Eugen Lovinescu. Gandirismul: mi care literar dezvoltat in jurul revistei Gandirea . care intemeiaz la Bucure ti revista Sbur torul i cenaclul cu acela i nume.spiritul de frond (opozi ie fa de trecut). .direc ia modernist cunoa te i ea dou orient ri: Mi c rile artistice care exprim o ruptur de tradi ie. revista i cenaclul Sbur torul . Autonomia esteticului (esteticul trebuie disociat de alte valori cum ar fi eticul i etnicul). . poporanismul. Tudor Vianu. Reprezentan i: Vasile Voiculescu. Se pune accent pe ap rarea tradi iei. Curente literare: s m n torismul. atitudine modernist = atitudine antiacademic . in lumea fic iunii. Exemple de curente avangardiste: dadaismul.constructivismul.spiritul ludic (de joac ) poemele lor mizeaz pe fantezie. suprarealismul. Crainic distinge intre romantici i intelectualii europenizan i.Nichifor Crainic. Anton Holban. Se cultiv valorile na ionale. prin referire la conceptele din urmatoarea lista: secvente narative. Vasile Voiculescu. . impotriva tradi iei. dup care se str duie te s ne explice de ce rudele nu se cuno teau intre ele (Craiul i Verde Imp rat). . expresionismul. elipsa.1922. anticonservatoare. romanticii afirmau poporul i erau interesa i de folclor. anticlasic . pauza descriptiva.Prezinta constructia subiectului si a discursului narativ intr-o opera literara studiata. Formula de ini ial are rolul de a introduce cititorul in lumea basmului. . Tradi ionalismul voie te o cultur creatoare de valori autohtone. Lucian Blaga. Criticul Eugen Lovinescu promoveaz o serie de scriitori tineri in revista sa: Ion Barbu. final. G. 1926-1927. Termenul de modernism a fost impus in critica literar de Eugen Lovinescu. episod. sugereaz ideea c povestitorul n-a fost martor la evenimente i arunc asupra lor o umbr de indoial . Creang renun la tradi ionalul a fost odat ca niciodat . 7. Colaboratori: Cezar Petrescu. Revista a activat intre anii 1919. in timp ce intelectuali tii t g duiau poporul i abdicau de la autohtonism. inta suprem a unui popor este crea ia dup chipul i asem narea lui.

Perspectiva naratiunii la persoana I este subiectiva. In opera literara Hanu Ancutei . In lumea pove tilor. Perspectiva subiectiv pe care o are asupra relat rii vine ca o consecin a faptului ca este un narator-personaj. de Mihail Sadoveanu.Formulele finale au rolul de a scoate ascult torul/cititorul din lumea fic iunii i de a-l duce in lumea real in care binele nu mai invinge intotdeauna. iar cine nu. cine se duce acolo bea i m nanc . Subiectivitatea naratorului are ca efect lirismul naratiunii. faptele sunt prezentate din perspectiva povestitorului naratiunii-cadru. carora li se adreseaza direct. de exemplu. ceea ce dovedeste pretuirea lor. de Mihail Sadoveanu. cine are bani bea i m nanc . dar cititorul trebuie s se trezeasc la realitatea in care banul e st panul absolut. pentru c aici se joac alte reguli. naratorul implicandu-se puternic in relatarea faptelor si stabilind o legatura foarte stransa cu ascultatorii. faptul ca este recunoscut ca unul dintre ei. Om nevrednic nu pot s spun c am fost [ ] dar imi erau dragi ochii negri i pentru ei c lcam multe hotare. i a inut veselia ani intregi. care asista ca martor la seara de la han. pentru ca asista la tot ceea ce se intampla la han si ii urmareste pe fiecare. Nu are nume. naratorul utilizand expresii si figuri de stil. Hanu Ancutei. i acum mai ine inc . fericirea e asimilat i cu bel ugul gastronomic. Iar pe la noi. Experien a de via a a lui Neculai Isac. El este un narator martor. devenind ascultator al fiecarei naratiuni rostite de ceilalti naratori. Formula are un umor amar i ascunde o obsesie ancestral (din vechime. . 10.Prezinta perspectiva narativa/ viziunea intr-o povestire studiata. dar este acceptat de ceilalti. sexul i varsta i i pun amprenta asupra povestirii: Eram un om buiac i ticalos. Prezenta sa este redata prin utilizarea persoanei I in naratiune si confera iluzia autenticitatii. din povestirea Fantana dintre plopi mediul social. se uit i rabd . str veche): procurarea hranei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful