METODE INTERACTIVE DE GRUP ȘI TEHNICI DE ANALIZĂ ȘI

DEZVOLTARE A GÂNDIRII CREATIVE- DESCRIERE ȘI APLICATIVITATE

În condiţiile îndeplinirii unor sarcini simple, activitatea de grup este stimulativă, generând un
comportament contagios şi o strădanie competitivă; în rezolvarea sarcinilor complexe, rezolvarea de
probleme, obţinerea soluţiei corecte e facilitată de emiterea de ipoteze multiple şi variate.
Interacţiunea stimulează efortul şi productivitatea individului şi este importantă pentru
autodescoperirea propriilor capacităţi şi limite, pentru autoevaluare.
Avantajele interacţiunii:
 în condiţiile îndeplinirii unor sarcini simple, activitatea de grup este stimulativă, generând
un comportament contagios şi o strădanie competitivă;
 în rezolvarea sarcinilor complexe, rezolvarea de probleme, obţinerea soluţiei corecte e
facilitată de emiterea de ipoteze multiple şi variate;
 stimulează efortul şi productivitatea individului;
 există o dinamică intergrupală cu influenţe favorabile în planul personalităţii;
 subiecţii care lucrează în echipă sunt capabili să aplice şi să sintetizeze cunoştinţele în
moduri variate şi complexe, învăţând în acelaşI timp mai temeinic decât în cazul lucrului
individual;
 dezvoltă capacităţile elevilor de a lucra împreună - componentă importantă pentru viaţă şi
pentru activitatea lor profesională viitoare.
Clasificarea metodelor şi tehnicilor interactive de grup
După funcţia didactică principală putem clasifica metodele şi tehnicile interactive de grup
astfel:
astfel:
 Metode de predare-învăţare interactivă în grup:
 ƒ Metoda predării/învăţării reciproce (Reciprocal teaching – Palinscar);
 ƒ Metoda Jigsaw (Mozaicul); ƒ
 Citirea cuprinzătoare;
 Cascada (Cascade); ƒ
 STAD (Student Teams Achievement Division) – Metoda învăţării pe grupe mici; ƒ
 TGT (Teams/Games/Tournaments) – Metoda turnirurilor între echipe;
 ƒ Metoda schimbării perechii (Share-Pair Circles);
 ƒ Metoda piramidei;
 ƒ Învăţarea dramatizată;

 Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare:

 ƒ Harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map, Conceptual map);
 ƒ Matricele; ƒ
 Lanţurile cognitive;
 ƒ Fishbone maps (scheletul de peşte);
 ƒ Diagrama cauzelor şi a efectului; ƒ
 Pânza de păianjăn ( Spider map – Webs);