Metode de învǎţare prin cooperare

Efecte formative şi condiţii psihopedagogice necesare aplicǎrii acestora. Exemple din

practica didacticǎ

Shimbările în planul gândirii pe care metodele de învǎţare prin cooperare le produc, cele
de idei, de opinii, verbale, acţiune, activează copiii şi îi motivează reducând încorsetarea pe care
deopotrivă şi ei şi învǎţǎtoarea o resimt într-o activitate tradiţională.
Metodele interactive determină elevii să rezolve în grup problemele cu care se
confruntă(sarcina didactică) să ia decizii şi să aplaneze conflicte ce pot apărea. Ei descoperă o
noua experienţă interrelaţionând în grupuri de învăţare activă, aceea de a studia, de a investiga
împreună şi capătă încredere în capacitǎţile individuale şi ale grupului. Munca în echipă îi
bucură, le conferă încredere în forţele proprii, ceea ce îi determină să îşi asume responsabilităţi,
să se ajute reciproc pentru a duce la bun sfârşit sarcinile asumate.
Prin aplicarea în clasă a metodelor interactive de grup, copiii îşi exercită capacitatea de a
selecta informaţii, de a comunica idei şi deprind comportamente de învăţare necesare în viaţa de
şcolar şi adult. Efortul lor trebuie să fie unul intelectual, de exersare a proceselor psihice şi de
cunoaştere, de abordare a altor dimensiuni intelectuale, interdisciplinare, decât cele clasice.
Metodele de învǎţare prin cooperare acţionează asupra modului de gândire şi de
manifestare a elevului. Aplicarea lor trebuie făcută sub forma unui joc cu reguli. Prezentate
astfel, ele atrag copiii în activitate spre învăţarea activă, spre cooperare, îi determină să se
consulte în grup în luarea deciziilor şi previn/aplanează conflictele.
Metodele interactive de grup necesită mult tact din partea dascălilor, deoarece trebuie ca
ei să-şi adapteze stilul didactic în funcţie de structura personalităţii copilului. Ele pot fi
instrumente importante pe care învǎţǎtorii le pot utiliza pentru activităţi interesante, dense care
ajută copiii să realizeze judecăţi de substanţǎ şi fundamentale , să sprijine copiii în întelegerea
conţinuturilor pe care să fie capabili să le aplice în viaţa reală.Aceste metode stimulează
creativitatea elevilor, ce constă în enunţarea spontanǎ a cât mai multor idei pentru soluţionarea
unei probleme, dezvoltă copiilor capacitatea de efort propriu(dirijat), capacitatea de investigare,
de descoperire, dezvoltă abilităţi de explorare şi apoi cele de comunicare, promovează găndirea şi
învaţarea activă prin cooperare, permit copiilor să-şi organizeze cunoştinţele teoretice, artistice,
practice, expunerea lor verbala, presupun alternarea activităţii individuale cu cea de grup,
contribuie la formarea gândirii critice, încurajează cooperarea în activităţi dar şi independenţa,
promovează relaţiile interculturale pe baza comunicării, promovează o activitate didacticǎ
modernǎ centrată pe demersuri intelectuale interdisciplinare, sunt mijloace eficiente de exersare a
imaginaţiei învăţând copilul să gândească în viitor, să se proiecteze pe sine într-o altă ipostazǎ,
contribuie la dezvoltarea copilului pe toate nivelurile.
Contribuind la predarea şi învăţarea cunoştinţelor, la fixarea, consolidarea şi evaluarea
acestora, metodele de învǎţare prin cooperare se prezintă ca jocuri distractive.Ele determină
elevul să urmărească atent, cu interes sporit şi curiozitate lecţia, să-şi folosească imaginaţia,
memoria, puterea de anticipare.
Un alt aspect pozitiv al folosirii acestor metode în lucrul efectiv la clasǎ este încurajarea
colaborării şi stimularea spiritului de echipă, dar şi dezvoltarea spiritului competiţional.
Prin cooperare, activitatea devine mai antrenantă, mai dinamică, mai eficientă, copiii
mobilizându-se şi devenind dornici să ajungă la un rezultat.
 Metoda În ce Condiţii psihopedagogice Efecte formative
domeniu/ necesare aplicării metodei
arie se poate
aplica
curriculară
şi la ce nivel

Mozaicul Limbă şi - pregătirea climatului optim pentru a - cognitive (achiziţia de cunoştinţe,

comunicare trezi interesul elevilor; deprinderea de a selecta, de a sintetiza,
Om şi - pregătirea materialului de studiu şi de a prezenta informaţia)
societate împǎrţirea acestuia pe fragmente; - afectiv-relaţionale (capacitatea de a
- clasele - construirea grupurilor iniţiale şi de relaţiona armonios cu alţi colegi,
a III-a, a IV-a experţi; spiritul de echipă, toleranţa la puncte de
- activizarea, coordonarea, îndrumarea vedere diferite)
elevilor spre cooperare;
- monitorizare, învăţătoarea asigură că
informaţiile şi cunoştinţele se transmit
corect;
Palăriile Lb.română - poate fi folosită la orice categorie de - deblochează creativitatea umană;
gânditoare Ştiinţe vârstă psihopedagogică; - promovează învăţarea prin colaborare
Matematică - respectarea specificului fiecărei pălării şi cooperare între elevi;
Istorie putând fi purtate pe rând de fiecare - schimbarea la elevi a perspectivei de
Geografie participant; gândire;
-clasele I, - pregǎtirea unui material didactic bogat, - dezvoltă gândirea obiectivă(pălăria
a II-a pălăriile frumos colorate; albă);
-clasele - pregătirea climatului optim; - dezvoltă gândirea afectivă(pălăria
a III-a, a IV-a roşie);
- dezvoltă gândirea negativă(pălăria
neagră);
- dezvoltă gândirea pozitivă(pălăria
galbenă);
- dezvoltă gândirea creativă(pălăria
verde);
- metacogniţie (pălăria albastră);
- stimuleazǎ creativitatea;
- dezvoltǎ capacitatea de analizǎ şi
rezolvare de probleme;
Ştiu-vreau Lb.română - împǎrţirea clasei în grupe a câte 4-5 - contribuie la o lectură activă, o
să Ştiinţe elevi şi fiecare grupă îşi va alege un rată crescută a retenţiei informaţiei,
ştiu-am Matematică reprezentant care va nota pe fişă cele la creşterea capacităţii de a realiza
aflat Istorie stabilite de membrii grupului; categorizări şi a unui interes crescut
Geografie - prezentarea tabelulului cu rubricile: pentru învăţare;
-clasele aII-a „Ştiu / Vreau să ştiu / Am învăţat“ şi - se realizează o învăţare autentică
-clasele aIII- parcurgerea celor trei paşi: inventarierea şi durabilă prin asimilarea unor
a- a IV-a a ceea ce ştim (etapa „Ştiu’), cunoştinţe noi şi restructurarea
determinarea a ceea ce dorim să învăţăm activă a unor scheme mentale;
 (etapa „Vreau să ştiu”) şi reactualizarea a
aceea ce am învăţat (etapa „Am învăţat”).
- notarea întrebărilor elevilor;
- studierea unui text, realizarea unor
investigaţii;
- monitorizarea activităţii pe grupe;
Turul Lb.română - antrenarea elevilor în aprecierea
galeriei Ştiinţe lucrărilor după criterii clare, explicite,
Matematică afişate de către profesor;
Istorie - discutarea rezultatelor finale, a
Geografie aprecierilor colegilor; această discuţie
Educaţie poate fi răspunsul la întrebarea „Ce aş
civicǎ schimba la posterul meu acum, după ce
clasele am văzut şi altele ?”
a III-a, a IV-a - organizarea spaţiului de expunere ;
- braistorming individual ;
- interviu de grup ;
- realizarea produselor;
- susţinerea produselor de către un
raportor;
- afişarea produselor;
- efectuarea turului galeriei;
- dezbaterea;
- se dezvoltă capacitatea
de exprimare orală, elevii fiind puşi
în situaţia de a reformula cu propriile
lor cuvinte cele învăţate.
- se formeazǎ capacitatea de cooperare
şi colaborare cu ceilalţi membrii din
grup;(act.în perechi şi în grup);
- contribuie la achiziţia de noi de
cunoştinţe şi-completarea lacunelor;
-dezvoltǎ încrederea în sine;
- elevii sunt încurajaţi să-şi exprime
opiniile
- se dezvoltǎ deprinderile de auto şi
interevaluare a elevilor;
- dezvoltarea gândirii critice;
- implicare activă;
- sentimente de împlinire;
- se realizeazǎ valorizarea fiecărui elev;
- dezvoltarea încrederii de sine;
- duce la o învăţare agreabilă;

Explozia Lb română - pregătirea psihologică pentru învăţare; - faciliteazǎ crearea de rǎspunsuri la

stelarǎ clasele a II-a, - prevenirea şi reducerea influenţelor întrebǎri în grup şi individual, pentru
a III-a,a IV-a negative ale surselor perturbatorii; rezolvarea problemei propuse;
Matematică - asigurarea repertoriilor congruente; - stimuleazǎ creativitatea în grup şi
clasele a III-a - asigurarea unui limbaj comun între individualǎ;
a IV-a educaor şi educat; - dezvoltǎ şi exerseazǎ gândirea
Ed civică - utilizarea unor modalităţi eficiente de cauzalǎ, divergentǎ, deductivǎ,
Clasele activizare; inteligenţele multiple, limbajul, atenţia
a III-a, a IV-a distributivǎ;
Ştiinţe - dezvoltǎ capacitatea de comunicare şi
Istorie de interrelaţionare;
- promovează colaborarea şi
cooperarea;
Jurnalul Limbă şi - pregǎtirea şi selectarea resurselor :elevii - este o tehnică / metodă folosită
cu dublǎ comunicare sunt solicitaţi să citească cu atenţie un pentru a-i îndemna pe elevi să
intrare Om şi anumit text; fiecare elev alege din text coreleze noile informaţii cu
societate un pasaj care l- a impresionat mai experienţa lor personală, cu
 -clasele aIII- mult ; pagina de caiet este împărţită în
a- a IV-a două : în partea stângă , fiecare elev
scrie pasajul ales ; în partea dreapră
notează comentariile referitoare la
pasajul respectiv, formuleazǎ întrebǎri,
realizeazǎ un desen;
- monitorizarea activitǎţii individuale;
- învǎţǎtorul se asigurǎ cǎ elevii au
abilităţi de citire conştientă, cursivă şi cǎ
sunt disponibili să lucreze cu textul ;
cunoştinţele anterioare; să reflecteze
la semnificaţia pe care o are un text
( un conţinut informaţional ) pentru
fiecare dintre ei ;
- elevii au posibilitatea să-şi etaleze
experienţele anterioare şi să le coreleze
cu noile informaţii, pot nota impresii,
sentimente, întrebări ;
- se dezvoltă abilităţile de comunicare;
- se dezvoltă încrederea în sine;
- dezvoltă competenţe sociale
relevante;
- metoda permite decodificarea textelor
citite ;
-are o eficienţǎ cognitivă sporită;

Exemple de aplicare a metodelor de învǎţare prin cooperare în practica didacticǎ

Limba română - clasa a II-a -Textul „Cheile” după Tudor Arghezi

Cel ce poartă pălăria albă trebuie să redea pe scurt conţinutul textului „Cheile”,
oferind o privire obiectivă a informaţiilor.
Purtând pălăria roşie, gânditorul poate spune aşa: ”Aşa simt
eu în legătură cu…”Această pălărie legitimează emoţiile şi
sentimentele ca parte integrantă a gândirii. Pălăria roşie permite gânditorului
să exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie, întrebându-i care
este părerea lor în legătură cu personajele povestirii (Miţu şi Baruţu) “din perspectiva pălăriei
roşii”, adică din punct de vedere emoţional şi afectiv.
Pălăria neagră este pălăria avertisment, concentrată în special pe aprecierea
negativă a lucrurilor. Gânditorul pălăriei negre punctează ce este rău, incorect şi
care sunt erorile, explică ce nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge, care sunt
riscurile, pericolele, greşelile făcute de cei doi copii. Gânditorul nu exprimă
sentimente negative, acestea aparţinând pălăriei roşii, după cum aprecierile pozitive sunt lăsate
pălăriei galbene.
Pălăria galbenă este simbolul gândirii pozitive şi constructive, al optimismului. Se
concentrează asupra aprecierilor pozitive, aşa cum pentru pălăria neagră erau
specifice cele negative. Nu se referă la crearea de noi idei sau soluţii, acestea
fiind domeniul pălăriei verzi. Pentru textul pus în discuţie copiii ar putea
răspunde la întrebarea : Credeţi că pentru cei doi copii hotărârea luată de unchiul
Sesis este considerată o pedeapsă?
Pălăria verde simbolizează gândirea creativă. Căutarea alternativelor este
aspectul fundamental al gândirii sub pălăria verde. Este folosită pentru a
ajunge la noi concepte şi noi percepţii, noi variante, noi posibilităţi. Cere un
efort de creaţie. Cei care sunt sub semnul acestei pălării trebuie să găsească
soluţii la următoarea problemă: Cum ai fi procedat dacă ai fi fost în locul
unchiului Sesis?
 Pălăria albastră este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor
desfăşurate. Este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării.
Gânditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce întrebările,
formulează ideile principale şi concluziile la sfârşit. Monitorizează jocul şi are
în vedere respectarea regulilor.

Limba română - clasa a II-a -Textul ,,Crăiasa Zăpezii” de H. Cr. Andersen

Pălăria albă: informează (Despre ce este vorba în text – povestirea lecţiei)
Pălăria roşie: spune ce simte ( Ce ţi-a plăcut mai mult în text, de ce?)
Pălăria neagră: pesimistă ( De ce s-a speriat băieţelul? De ce crăiasa nu este lăsată să intre în
casă?)
Pălăria galbenă: optimismul (Cum descrie bunica iarna? Care sunt frumuseţle pe care ni le poate
oferi crăiasa?)
Pălăria verde: creativă ( Imaginează-ţi un dialog cu Crăiasa Zăpezii! Imaginează – ţi o călătorie
în palatul Crăiesei Zăpăzii!)
Pălăria albastră: clarifică (Adresează câteva întrebări colegilor, prin care să clarifici conţinutul
textului!)

Matematică, clasa a IV-a - consolidarea înmulţirii cu numere naturale în concentrul 0-

100: Elevii au fost împărţiţi în grupe de câte şase, fiecare din ei primind o pălărie colorată şi au
avut de rezolvat următoarele sarcini, pornind de datele pe care le au la dispoziţie:
Date: 3 rânduri cu câte 9 lalele, 5 rânduri cu câte 7 narcise, s-au luat 21 flori.
Sarcini:
 Citeşte colegilor de grupă datele pe care le are;
 Rezolvă problema;
 Descoperă greşelile şi află un nou mod de rezolvare;
 Creează o problemă pe baza datelor citite de colegul său;
 Îşi exprimă sentimentele (bucuria că au fost plantate flori şi tristeţea că au
fost rupte florile);
 Alege modul de rezolvare, observă notarea în caiete a rezolvării
problemei.
Expozia stelarǎ - se scrie problema a cărei soluţii trebuie descoperită apoi se formulează cât mai
multe întrebări care au legătură cu ea

Ştiinţe - clasa a III-a CUM?

DE CE? CÂND?

SAREA SE
DIZOLVĂ
ÎN APĂ

CINE? UNDE?

Limba Română – „În Ajun de Anul Nou”- Fănuş Neagu- clasa a IV-a

CUM?

DE CE? CÂND?

BĂNICĂ

CINE? UNDE?
Bibliografie:
o Lect.univ.dr. Mihaela Voinea, Tehnici de învăţare prin cooperare“TRANSVERVAL
– INTERACTIVE TRAINING”- Program de formare-dezvoltare continuă a
cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, Braşov, 2011
o Elena Mîndru, Areta Niculae, Lucica Borbeli, Strategii didactice interactive,
Editura Didactica Publishing House, 2010
o Silvia Breban, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga- Metode interactive
de grup, Editura Arves Bucureşti, 2002;
o M.E.d.c. – Învăţarea activă - ghid pentru formatori şi cadre didactice, Bucureşti,
2001