Sunteți pe pagina 1din 13

Clasa de elevi ca grup

social

Obiectivele cursului:

La finalul cursului toți studenții vor ști:

- caracteristicile clasei ca grup social;

- despre scopuri, norme în clasă;

- cum să crească coeziunea de grup;

-

diferențele dintre elevi; - rolurile jucate de elevi, în clasă

- cum s ă creasc ă coeziunea de grup; - diferen ț ele dintre elevi; -
Clasa de elevi  E ste un grup social supus in mod constant influentelor educative

Clasa de elevi

Este un grup social supus in mod constant influentelor educative exercitate

de scoala.

Relațiile din clasa de elevi au ca suport

raporturile interpersonale din cadrul clasei si

relatia pedagogica educator-educat. Sintalitatea clasei!

Clasa de elevi ca grup social

latinescul „classis” – cu sensul de mulţime, grup

Ioan Nicola: clasa poate fi considerată ca un grup

 Ioan Nicola: clasa poate fi considerat ă ca un grup social, unde, ca urmare a

social, unde, ca urmare a interrelaţiilor care se stabilesc între membrii ei, apare şi se dezvoltă o realitate socială cu consecinţe multiple asupra desfăşurării procesului

instructiv educativ.

La nivelul clasei de elevi putem vorbi despre scopuri, roluri, norme şi coeziunea grupului.

Scopurile pot fi de tip prescriptiv, stabilite de persoane din afara grupului clasă, precum şi individuale, ale copiilor care compun clasa.

Scopurile trebuie să fie convergente!

Clasa de elevi ca grup social  Rolurile: ansamblul de sarcini care trebuie realizate de

Clasa de elevi ca grup social

Rolurile: ansamblul de sarcini care trebuie realizate de membrii grupului, care au ca scop ordonarea şi controlul conduitei elevilor, creşterea prestigiului clasei, dezvoltarea resurselor personale etc.

În organizaţii există roluri desemnate sau alocate, ca fiind prescrise formal de către organizaţie, prin care se indică cine, ce face” şi „cine poate spune altora ce să facă”: şeful clasei, reprezentantul în consiliul elevilor, casierul, etc.

Faţă de aceste roluri se dezvoltă însă şi roluri precum

clovn-ul clasei, yesman-ul clasei, bârfitoarea clasei etc.

Roluri ale elevilor în grup

Roluri ale elevilor în grup  Alpha male : inteligent peste medie, fizic mai bine dezvoltat

Alpha male: inteligent peste medie, fizic mai bine dezvoltat

Alpha female: inteligenta peste medie, imbracaminte

ultima moda, foloseste sarcasmul pentru a controla

Instigatorul: incepe scandalul, dar de regula evadeaza din situatie, pe furis

Moderatorul/Intrebatorul: intrerupe constant, pune

aceeasi intrebare in diferite moduri, este continuu

deranjant

Deflectorul/cel care abate atentia: muta atentia profesorului de pe studentul vinovat, prin mici comentarii sau prin mici rautati

atunci Roluri ale elevilor în grup  Perturbatorul : isi planuieste interventia perturband cand profesorul

atunci

Roluri ale elevilor în grup

Perturbatorul: isi planuieste interventia perturband

cand profesorul se concentreaza pe obtinerea controlului

clasei.

Orchestratorul: coordoneaza in special comportamentele negative, actionand ca un dirijor al simfoniei comportamentelor negative, orchestrand izbucniri in grup.

Clownul clasei: cel care-i distreaza, pe care este dificil sa-l opresti. In momentele de tensiune ei sparg concentrarea printr-un comentariu amuzant. De obiecei iau acest rol datorita unei imagini de sine scazute sau datorita anxieta- tii pe care o resimt. Cateodata fac glume pe seama lor, luandu-le celorlalti inainte.

Calul de bataie/Victima: fata sau baiatul care sunt bucu-

rosi sa-si asume rolul de victima

Roluri ale elevilor în grup

Roluri ale elevilor în grup  Contestatorul: persoana careia ii place sa conteste regulile si instructiunile

Contestatorul: persoana careia ii place sa conteste

regulile si instructiunile date. Astfel de elevi isi creeaza spectacolul prin intrari intarziate, fiind aplaudati de ceilalti Invizibilul: cineva cunoscut drept ”copilul calorifer” deoa- rece toata ziua sta langa acesta, fiindu-i frica sa se mute din aceasta zona considerata de securitate. Astfel de elev poate fi victima unor agresiuni sau intimidari.

Manipulatorul: Incearca sa-imanipuleze pe studentii din jurul lui sa-i provoace pe profesori. Sunt foarte satisfacuti cand reusesc.

Operatorul ascuns: pare placut, dar sub masca politetii

incearca sa diminueze autoritatea dascalului. Ei nu fac ce li se cere, dar acest lucru nu este usor vizibil

Roluri ale elevilor în grup  Spargatorul de reguli : contesta regulile si testeaza granitele.

Roluri ale elevilor în grup

Spargatorul de reguli: contesta regulile si testeaza granitele. Cand ii ceri sa nu depaseasca linia, degetele de la picioare sunt peste ea.

Atotstiutorul: le stie pe toate. Anticipeaza perturbator detaliile, pune sub semnul intrebarii

deciziile, precum si sarcinile de lucru stabilite. Pot fi

foarte opozitionali.

Centrul atentiei: vor sa fie tot timpul vizibili si vor face orice, vor provoca pentru a deveni centrul

imaginii

Cochetul: flirteaza cu profesorii, cu elevii pentru a obtine atentia si sprijinul.

Pasivii: frica de esec, de respingere a grupului. Tin mainile jos.

Roluri ale elevilor în grup

Roluri ale elevilor în grup  Oaia : cel care-i urmeaza orbeste pe ceilalti  Agresivul/elevul

Oaia: cel care-i urmeaza orbeste pe ceilalti

Agresivul/elevul ostil: cel care-si prezinta ceea ce

simte intr-o maniera agresiva. Sunt ostili cu

profesorii si colegii. Adesea sunt victimile unor agresiuni

Elevii potrivnici: se ocupa constant de fleacuri si-i

deranjeaza pe toti din jur

Elevii trambita: cei care vorbesc tare si cu un volum excesiv fata de mediul in care stau, pentru a obtine atentie pozitiva sau negativa de la altii

Clasa de elevi ca grup social  Normele sunt a ş tept ă ri colective

Clasa de elevi ca grup social

Normele sunt aşteptări colective pe care membrii grupului le au cu privire la comportamentul lor, unii

faţă de alţii.

Ele sunt coduri de conduită care specifică ce ar trebuie să facă, sau nu, membrii grupului, faţă de standardul de normalitate acceptat.

Au rolul de reglare şi evaluare a grupului. Astfel de

norme pot fi de tip constitutiv, cu referire la activitatea de învăţare sau instituţionale, legate de specificul instituţiei.

O serie de norme apar în toate organizaţiile, influenţând comportamentul membrilor lor. Acestea sunt:

- Normele de loialitate: de obicei sunt cerute din

cerinţa existenţei unui grad mare conformare şi

loialitate a membrilor.

Clasa de elevi ca grup social

Norme legate de ţinută: purtarea uniformei, chiar ca element de manifestare a culturii organizaţionale.

Norme privind alocarea recompenselor:

ţ ionale. — Norme privind alocarea recompenselor :  echitatea – recompenseaz ă în concordan ţă

echitatea recompensează în concordanţă cu intrări precum efortul sau performanţa; egalitatea recompensează pe toată lumea egal; reciprocitatea recompensează elevii în acelaşi fel în care ei te recompensează pe tine, ca dascăl; responsabilitatea socială recompensează pe cei care au, într-adevăr nevoie de recompensă.

Norme de performanţă: noii veniţi în clasă vor fi atenţi la indicii precum: În ce condiţii pot chiuli de la şcoală fără a fi pedepsit ? Pot să nu-mi fac tema la diferite materii fără a pierde prea mult la note ?

In concluzie, structura, coeziunea si dinamica unui grup ii confera acestuia o nota distincta, care il deosebeste de alte grupuri, rezultand ceea ce

numim sintalitatea grupului de elevi

Diferenţe în clasă

Diferen ţ e în clas ă de la Diferen ţ e de abilitate -motiva ţ ia

de la

Diferenţe de abilitate

-motivaţia pentru muncă în clasă diferă semnificativ,

cei dotaţi la cei mai puţin dotaţi -niveluri diferite de abilitate reclamă atitudini diferite din partea profesorului

-criteriile care definesc succesul sau insuccesul diferă, în funcţie de nivelul de abilitate al elevilor.

De obicei, diferenţierile defavorizează elevii cu

performanţe mai scăzute.

Această atitudine poate determina din partea elevilor un

răspuns de tipul:

(clovnul clasei, izolatul, leneşul, surghiunitul sau respinsul).

jocurilor de sustragere”, de evitare

Dacă nu sesizează acest aspect, profesorul le poate face jocul, oferindu-le chiar întăriri (râde la glumele clovnului)!

Diferenţe în clasă

Diferen ţ e în clas ă Diferen ţ e de sex - acestea sunt rodul Prejudec

Diferenţe de sex - acestea sunt rodul

Prejudecăților proiectate asupra elevilor.

Intervenţiile profesorului nu trebuie să inducă diferenţieri în funcţie de sex!

Diferenţe de statut socio-economic

- elevii proveniţi dintr-un mediu socio-economic

modest au tendinţa de a se subaprecia în raport cu elevii

proveniţi din pătura bogată;

valorile şi standardele promovate în şcoli se apropie mai mult de cele proprii păturii bogate;

elevii cu posibilităţi economice modeste au tendinţa de a se plasa în rândul celor cu un nivel mai scăzut al

abilităţilor;

elevii proveniţi din pătura bogată înţeleg mai repede şi cultivă oarecum firesc propriul statut printre colegi.