social Obiectivele cursului: La finalul cursului toți studenții vor ști:
- caracteristicile clasei ca grup social;
- despre scopuri, norme în clasă; - cum să crească coeziunea de grup; - diferențele dintre elevi; - rolurile jucate de elevi, în clasă Clasa de elevi Este un grup social supus in mod constant influentelor educative exercitate de scoala.
Relațiile din clasa de elevi au ca suport
raporturile interpersonale din cadrul clasei si relatia pedagogica educator-educat. Sintalitatea clasei! Clasa de elevi ca grup social latinescul „classis” – cu sensul de mulţime, grup Ioan Nicola: clasa poate fi considerată ca un grup social, unde, ca urmare a interrelaţiilor care se stabilesc între membrii ei, apare şi se dezvoltă o realitate socială cu consecinţe multiple asupra desfăşurării procesului instructiv –educativ. La nivelul clasei de elevi putem vorbi despre scopuri, roluri, norme şi coeziunea grupului.
Scopurile pot fi de tip prescriptiv, stabilite de
persoane din afara grupului clasă, precum şi individuale, ale copiilor care compun clasa. Scopurile trebuie să fie convergente! Clasa de elevi ca grup social Rolurile:ansamblul de sarcini care trebuie realizate de membrii grupului, care au ca scop ordonarea şi controlul conduitei elevilor, creşterea prestigiului clasei, dezvoltarea resurselor personale etc.
În organizaţii există roluri desemnate sau alocate, ca
fiind prescrise formal de către organizaţie, prin care se indică „cine, ce face” şi „cine poate spune altora ce să facă”: şeful clasei, reprezentantul în consiliul elevilor, casierul, etc. Faţă de aceste roluri se dezvoltă însă şi roluri precum clovn-ul clasei, yesman-ul clasei, bârfitoarea clasei etc. Roluri ale elevilor în grup
Alpha male: inteligent peste medie, fizic mai bine
dezvoltat Alpha female: inteligenta peste medie, imbracaminte ultima moda, foloseste sarcasmul pentru a controla Instigatorul: incepe scandalul, dar de regula evadeaza din situatie, pe furis Moderatorul/Intrebatorul: intrerupe constant, pune aceeasi intrebare in diferite moduri, este continuu deranjant Deflectorul/cel care abate atentia: muta atentia profesorului de pe studentul vinovat, prin mici comentarii sau prin mici rautati Roluri ale elevilor în grup Perturbatorul: isi planuieste interventia perturband atunci cand profesorul se concentreaza pe obtinerea controlului clasei. Orchestratorul: coordoneaza in special comportamentele negative, actionand ca un dirijor al simfoniei comportamentelor negative, orchestrand izbucniri in grup. Clownul clasei: cel care-i distreaza, pe care este dificil sa-l opresti. In momentele de tensiune ei sparg concentrarea printr-un comentariu amuzant. De obiecei iau acest rol datorita unei imagini de sine scazute sau datorita anxieta- tii pe care o resimt. Cateodata fac glume pe seama lor, luandu-le celorlalti inainte. Calul de bataie/Victima: fata sau baiatul care sunt bucu- rosi sa-si asume rolul de victima Roluri ale elevilor în grup Contestatorul: persoana careia ii place sa conteste regulile si instructiunile date. Astfel de elevi isi creeaza spectacolul prin intrari intarziate, fiind aplaudati de ceilalti Invizibilul: cineva cunoscut drept ”copilul calorifer” deoa- rece toata ziua sta langa acesta, fiindu-i frica sa se mute din aceasta zona considerata de securitate. Astfel de elev poate fi victima unor agresiuni sau intimidari. Manipulatorul: Incearca sa-imanipuleze pe studentii din jurul lui sa-i provoace pe profesori. Sunt foarte satisfacuti cand reusesc. Operatorul ascuns: pare placut, dar sub masca politetii incearca sa diminueze autoritatea dascalului. Ei nu fac ce li se cere, dar acest lucru nu este usor vizibil Roluri ale elevilor în grup Spargatorul de reguli: contesta regulile si testeaza granitele. Cand ii ceri sa nu depaseasca linia, degetele de la picioare sunt peste ea. Atotstiutorul: le stie pe toate. Anticipeaza perturbator detaliile, pune sub semnul intrebarii deciziile, precum si sarcinile de lucru stabilite. Pot fi foarte opozitionali. Centrul atentiei: vor sa fie tot timpul vizibili si vor face orice, vor provoca pentru a deveni centrul imaginii Cochetul: flirteaza cu profesorii, cu elevii pentru a obtine atentia si sprijinul. Pasivii: frica de esec, de respingere a grupului. Tin mainile jos. Roluri ale elevilor în grup
Oaia: cel care-i urmeaza orbeste pe ceilalti
Agresivul/elevul ostil: cel care-si prezinta ceea ce simte intr-o maniera agresiva. Sunt ostili cu profesorii si colegii. Adesea sunt victimile unor agresiuni Elevii potrivnici: se ocupa constant de fleacuri si-i deranjeaza pe toti din jur Elevii trambita: cei care vorbesc tare si cu un volum excesiv fata de mediul in care stau, pentru a obtine atentie pozitiva sau negativa de la altii Clasa de elevi ca grup social Normele sunt aşteptări colective pe care membrii grupului le au cu privire la comportamentul lor, unii faţă de alţii. Ele sunt coduri de conduită care specifică ce ar trebuie să facă, sau nu, membrii grupului, faţă de standardul de normalitate acceptat. Au rolul de reglare şi evaluare a grupului. Astfel de norme pot fi de tip constitutiv, cu referire la activitatea de învăţare sau instituţionale, legate de specificul instituţiei. O serie de norme apar în toate organizaţiile, influenţând comportamentul membrilor lor. Acestea sunt: - Normele de loialitate: de obicei sunt cerute din cerinţa existenţei unui grad mare conformare şi loialitate a membrilor. Clasa de elevi ca grup social —Norme legate de ţinută: purtarea uniformei, chiar ca element de manifestare a culturii organizaţionale.
— Norme privind alocarea recompenselor:
echitatea – recompensează în concordanţă cu intrări precum efortul sau performanţa; egalitatea – recompensează pe toată lumea egal; reciprocitatea – recompensează elevii în acelaşi fel în care ei te recompensează pe tine, ca dascăl; responsabilitatea socială – recompensează pe cei care au, într-adevăr nevoie de recompensă.
— Norme de performanţă: noii veniţi în clasă vor fi atenţi la indicii
precum: În ce condiţii pot chiuli de la şcoală fără a fi pedepsit ? Pot să nu-mi fac tema la diferite materii fără a pierde prea mult la note ?
In concluzie, structura, coeziunea si dinamica unui grup ii confera acestuia
o nota distincta, care il deosebeste de alte grupuri, rezultand ceea ce numim sintalitatea grupului de elevi Diferenţe în clasă Diferenţe de abilitate -motivaţia pentru muncă în clasă diferă semnificativ, de la cei dotaţi la cei mai puţin dotaţi -niveluri diferite de abilitate reclamă atitudini diferite din partea profesorului -criteriile care definesc succesul sau insuccesul diferă, în funcţie de nivelul de abilitate al elevilor.
De obicei, diferenţierile defavorizează elevii cu
performanţe mai scăzute. Această atitudine poate determina din partea elevilor un răspuns de tipul: „jocurilor de sustragere”, de evitare (clovnul clasei, izolatul, leneşul, surghiunitul sau respinsul).
Dacă nu sesizează acest aspect, profesorul le poate face
jocul, oferindu-le chiar întăriri (râde la glumele clovnului)! Diferenţe în clasă Diferenţe de sex - acestea sunt rodul Prejudecăților proiectate asupra elevilor. Intervenţiile profesorului nu trebuie să inducă diferenţieri în funcţie de sex!
Diferenţe de statut socio-economic
- elevii proveniţi dintr-un mediu socio-economic modest au tendinţa de a se subaprecia în raport cu elevii proveniţi din pătura bogată; valorile şi standardele promovate în şcoli se apropie mai mult de cele proprii păturii bogate; elevii cu posibilităţi economice modeste au tendinţa de a se plasa în rândul celor cu un nivel mai scăzut al abilităţilor; elevii proveniţi din pătura bogată înţeleg mai repede şi cultivă oarecum firesc propriul statut printre colegi.