MANAGEMENTUL SCOLAR

Dimensiunile managementului clasei de elevi Managementul conflictelor Programele din scoli pentru solutionarea conflictului Invatare prin cooperare Cauzele conflictelor din scoli. Strategii de interventie Dimensiunile managementului clasei de elevi
Privitor la managementul clasei R.B. Iucu precizeaza sase dimensiuni 1[1]:

a) Dimensiunea ergonomica; ) Dimensiunea psi!ologica; c) Dimensiunea sociala; d) Dimensiunea normativa; e) Dimensiunea operationala; f) Dimensiunea inovatoare. a) Dimensiunea ergonomica
Atunci cand ne referim la studiul ergonomic avem in vedere dispunerea mobilierului din clasa, vizibilitatea si pavoazarea salii de clasa. Referirile se fac la:

dispunerea mobilierului in sala de clasa. Mo ilierul este o aza importanta" o aza te!nico#materiala a invatamantului fiind compus din piese de mo ila folosite in mediul scolii. Mo ilierul scolar cuprinde piese destinate locurilor de studiu" locului de invatare al elevilor si piese ale mo ilierului personal destinat profesorului. $tri utele moderne ale mo ilierului sunt% simplitate; functionalitate; dura ilitate etc.

vizibilitatea este o calitate ergonomica si are in vedere adaptarea spatiului scolar al clasei" mo ilierului la necesitatile elevilor. &izi ilitatea este dependenta si de starea de sanatate a elevilor" de anumiti parametri fizici"

iologici" medicali si se au in vedere indeose i la copii cu cerinte educationale speciale. pavoazarea salii de clasa se refera la sta ilirea unui sim ol" a unei mascote care sa dea identitatea clasei respective. 'iecare clasa" ca grup organizat" poate sa se identifice la nivelul culturii manageriale printr#un element individual. Clasa de elevi are o cultura care promoveaza valori instrumentale si valori e(presive" sloganuri" sim oluri" ceremonii" ritualuri de realizare. Cultura e(presiva a clasei se poate concretiza printr#un sim ol" o medalie preferata" seturi de fotografii cu mem rii clasei etc. b) Dimensiunea psihologica )lementele centrale ale acestei dimensiuni sunt reprezentate de% atmosfera" respectarea" e(ploatarea particularitatilor individuale ale elevilor. 'actorul central este capacitatea de munca a elevilor definita ca *potential energetic si functional" fizic si psi!ic" de care tre uie sa dispuna individul uman +elevul) pentru desfasurarea la nivel optim de intensitate" ritm si eficienta a unei activitati +educationale) date, +'lorea &oiculescu)-[-]. Componentele capacitatii de munca ale elevilor sunt +../. Iucu) 0[0]% capacitatea de munca nominala" desemnand totalitatea resurselor energetice si functionale ale organizatiei si ale SP1" ce formeaza potentialul uman de efort fizic si intelectual al elevilor in conditii normale de sanatate; capacitatea functionala de munca" se refera la energia fizica si psi!ica utilizata efectiv in activitatea scolara.
Masurarea capacitatii de munca se face cu ajutorul instrumentelor psi odiagnostice, dar se mai poate face si prin comparatia cu indicatorii dezvoltarii psi o!fizice a elevilor.

De masura in care se concretizeaza capacitatea de munca a elevilor depinde managementul clasei de elevi proiectat si se refera la% 1. Capacitatea de invatare. Managementul clasei este interesat de invatarea in plan socio#relational dar si normativ. )levii pentru a lua contact cu sarcina de invatare tre uie sa se prezinte si sa fie cunoscute% nivelul lor psi!ologic" conceptia lor despre invatare si analiza logica a continutului de invatat. Ca determinant structural al capacitatii de invatare se mentioneaza% resursele intelectuale" informationale din memorie" algoritmul de operare cu informatia" strategii de gandire; resursele reglatorii +tre uinte" motive cu intensitati diferite" interesele" calitatile vointei);

" #

 -.

resursele comportamental comportamente" conduite).

instrumentale

+deprinderi"

Competentele socio#relationale. 2u intotdeauna in comportamentul elevului transpar principiile morale" de aceea pentru a forma la copil deprinderi si refle(e morale tre uie sa se procedeze ordonat si sistematic. )ducatia morala trimite la constituirea unui *intreg sistem in care deprinderile individului se spri3ina si se completeaza unele pe altele. 'ormarea aptitudinilor si a refle(elor morale reprezinta momentul de de ut si in acelasi timp" sfarsitul educatiei morale la copil,. $sadar" competentele socio#relationale se fundamenteaza psi!ologic pe convingere +element psi!ologic comple(" cognitiv" afectiv" volitional). Pro lema vointei are o mare importanta in educatia morala" pentru ca principiile morale pot fi acceptate" dar la un prim o stacol apare renuntarea. 4adislav Duric5[5] sta ileste trei pasi in instructia voluntara% ela orarea unui proiect dupa normele scolare cu sta ilirea unui o iectiv pe termen lung si pe termen scurt; stimularea de catre cadrul didactic a initiativei +disponi ilitate" spirit de decizie" cura3" independenta) in alegerea si realizarea o iectivelor; evidentierea perseverentei ori de cate ori este nevoie.

In concluzie: vointa se dobandeste prin actiune educationala si capacitatile manageriale ale cadrului didactic transpar privitor la formarea si educarea vointei in primul rand in buna organizare a procesului instructiv!educativ. c) Dimensiunea sociala

Perspectiva sociologica de studiu a clasei de elevi a fost de mare interes pentru autori ca $mil Paun, Mielu %late, Ioan &icola, 'asile Popeanca etc. Investigatiile sociologice s!au referit la: sintalitatea, problematica liderilor, grupul mic si altele. d) Dimensiunea normativa (lasa de elevi este nu numai o entitate psi ologica dar si o realitate sociala si psi osociala ce rezulta din interactiunile dintre membrii sai. Privitor la clasa de elevi distingem: normele explicite ce se impart in norme substitutive )decurg din caracteristicile procesului de predare invatare* si normele institutionale )decurg din prezentarea scolii ca institutie sociala*. &ormele e+plicite se aplica uniform si unitar la toti elevii, iar cadrului didactic ii revine sarcina de a trece grabit de la caracterul impus acestora la caracterul acceptat, interiorizat, normele implicite sunt norme produse de viata in comun a grupului si au surse: interiorizarea normelor e+plicite,

aducerea de norme din e+teriorul clasei respective )de la alte grupuri*, interactiunile din viata grupului. e) .imensiunea operationala

Aceasta dimensiune operationala poate fi privita ca o prelungire a dimensiunilor normative. In dimensiunea operationala transpare pozitia divergenta dintre cultura profesorilor si cultura elevilor, intr!un alt capitol )cultura organizationala* am trecut in sinteza strategiile de rezistenta, de supravietuire in clasa de elevi, adaptate de elevi. Profesorul nu trebuie sa e+cluda cultura elevilor, ci trebuie sa inteleaga elementele culturii lor normative implicite in favoarea si considerarea culturii normative e+plicite. &etratarea cu tact a elementelor culturii implicite determina la elevi structurarea a doua tipuri de culturi: proscoala )valorile practicate nu sunt in contradictie cu valorile fundamentale ale scolii* si antiscolara )valorile sunt nonconformiste, deviante, manifestarile comportamentale sunt in functie de se+ul elevilor, mai frecvent la baieti*. (ompetentele manageriale ale profesorilor se remarca si in identificarea, diagnosticarea la timp a devierilor comportamentale. (adrul didactic poate adopta una sau c iar doua strategii de interventie mentionate mai jos )R.B. Iucu*/[6]: 1. strategia de dominare presupune structuri de relationale asimetrice, comportamente profesionale de prestigiu, autoritate, negocierea cunoaste doua forme: e+plicita )consensuala, desc isa* si implicita )ascunsa, practicata de elevii care depasesc limitele de toleranta* ale culturii normative e+plicite, fraternizarea practicata de profesorii care alinta pedagogic elevii datorita neputintei de a domina si de a intervenii, strategia bazata pe ritual si rutina, creeaza profesorului predictia si determina adaptarea unor interventii standardizate si uniforme, /. terapia ocupationala determina cresterea dinamicii clasei, cultura fiind o forma de tratament si de interventie in cazul abaterilor, strategia de sustinere morala accentueaza functia moralizatoare a discutiei directe, iar reusita scolara a elevului este asociata cu reusita sa sociala. f) Dimensiunea inovatoare

".

#.

-.

0.

Managementul clasei de elevi considera dimensiunea inovatoare ca o strategie inovatoare a organizarii interactiunilor si a deciziilor din grupul!clasa. In situatiile de criza, independenta atitudinala si interventia profesorului depind de capacitatile inovatoare ale sale. In plan relational, inovatia este rezultatul presiunii fortelor sociale inovatoare si al presiunii elevilor care actioneaza din interes.

Managementul conflictelor Definirea conflictului. Nivele

In diferite lucrari de specialitate, conflictul este abordat ca un fenomen negativ sau ca un fenomen pozitiv, dar mai e+ista si o alta maniera de abordare ca potential distructiv.

Ca fenomen negativ" conflictul tre uie an!ilat din timp" pentru ca sanatatea organizatiei sa nu fie pertur ata. Ca masuri se recomanda deciziile transante si e(ercitarea unui sistem de control eficient. Conflictele nu pot fi evitate" ele tre uie rezolvate deoarece pot fi surse pentru alte conflicte. Ca fenomen pozitiv" conflictul sumeaza energiile care se pun de unavoie in 3oc% dinamismul" am itiile" competitivitatea. In aceasta perspectiva conflictul nu tre uie evitat" se cere gasirea unei modalitati de a administra * furtunile, provocate. Deci" conflictul poate fi considerat ca fiind e(presia evolutiei dintr#o organizatie. Ca fenomen distructiv" conflictul este considerat ca potential nociv care impiedica organizatia sa raspunda la nevoile de sc!im are de mediu. D. &irga" P. &irga7[7] sintetizeaza urmatoarele directii de definire a conflictului din organizatie% 4. Stern 8 *conflictul este o forma de opozitie care este centrata pe adversar si azata pe incompati ilitatea scopurilor" intentiilor sau valorilor partilor oponente" directa si personala in care adversarul controleaza scopul sau intentia dorita de am ele parti,; ..M. Steers 8 *conflictul este un proces in care indivizii sau grupurile considera ca alti indivizi sau grupuri au impiedecat sau impiedica +cu suprematie) planurile" scopurile sau activitatile lor,; M. /ur9e 8 *conflictele se produc in masura cvasi#sistematica intre o iectivele unui individ sau serviciile care se lovesc de vointa altuia vazute ca fiind impotriva intereselor proprii,.
R.M. 1teers )in .. 'irga, P. 'irga 1223* a identificat urmatoarele nivele ale conflictului:

1. Conflictul intrapersonal a. . Conflictul atractie#atractie presupune prezenta a doua alternative dezira ile" cu valente pozitive pentru su iect; Conflictul atractie#respingere este cel mai frecvent in comportamentul organizational" scopurile au aspecte pozitive si negative" generand an(ietate cu privire la pozitiile care tre uie adoptate; Conflictul respingere#respingere nu are consecinte importante asupra comportamentului organizatiei" persoana poate sa nu aleaga nici o varianta. -.
0

c.

Conflictul interpersonal 8 se intalneste cand doi indivizi nu sunt de acord intr#o pro lema" au la aza relatii interpersonale tensionate;

0.

Conflictul intergrupuri 8 se intalneste intre grupuri cand e(ista dezacorduri intre parti cu privire la scopuri sau la distri utia de resurse;

5. Conflictul interorganizational 8 se intalneste in disputele intre% doua companii; doua companii din sectoare industriale sau economice diferite; doua sau mai multe tari.

Tipuri de conflicte In organizatii predomina urmatoarele tipuri de conflicte% a) Conflictul ierar!ic intre diferite nivele organizationale; ) Conflictul functional intre diferite departamente functionale ale organizatiei; c) Conflictul intre conducere si su ordonati; d) Conflictul dintre formal si informal" cand normele informale organizationale pentru performanta sunt incompati ile cu normele formale. .. Steers specifica e(istenta urmatoarelor conflicte% a. Conflictele de scop" cand e(ista incompati ilitate intre dorintele unei persoane si ale altor persoane. Situatia poate fi intalnita si in conditiile incompati ilitatii dorintelor intre doua grupuri; . Conflicte cognitive" determinate de incompati ilitatea ideilor sau opiniilor intre grupuri; c. Conflictul afectiv" intalnit cand sentimentele si atitudinile unei persoane sunt incompati ile cu ale altor persoane; d. Conflictul de comportament" cand o persoana sau un grup prezinta conduite inaccepta ile. Factorii declansatori ai conflictelor Intr#o organizatie e(ista numerosi factori care faciliteaza aparitia conflictelor% a) Compartimentarea organizatiei este determinata de gruparea sau ordonarea activitatilor din organizatie. Conflictul se iveste cand mai multe grupuri au o iective si idei diferite; grupurile fiind in relatii de dependenta reciproca. De e(emplu" in scoala se poate ivi un conflict intre catedra de lim a si literatura romana si catedra de lim i moderne" conflictul fiind generat de modalitatile prin care ar fi operationalizat curriculum centrat pe competente.

) Competenta pentru resursele deficitare poate fi e(primata prin disputa dintre su compartimentele sau dintre serviciile functionale organizationale% conflictul poate fi interindividual sau intergrupal" indivizii urmarind aspiratii individuale" iar grupurile satisfacerea unor scopuri colective. $cest tip de conflict poate fi intalnit intre cadrele didactice pentru a intra in *gratiile, directorului in momentul completarii fisei individuale de evaluare. c) Competitia pentru putere si influenta. Se stie ca puterea are un caracter profund conflictual" iar indivizii" grupurile" departamentele fac tot ce pot pentru a#si prote3a valorile proprii sau *traditiile, proprii" de unde si aparitia de noi conflicte. Partile interesate *ating, punctele c!eie ale organizatiei" realizeaza uneori aran3amente care le prote3eaza propriile interese sau formeaza coalitii agresive pentru a#si atinge o iectivul comun sta ilit.

d) Tentativele de autonomie. $utonomia este un factor important in o tinerea satisfactiei oferite de munca" avand legatura cu ideea de li ertate personala. Sc!im area din profilul unui post" al unui departament este privita ca o valoare a teritoriului" de unde si aparitia unor actiuni de respingere si de rezistenta. In organizatia scoala" adesea ocuparea prin suplinire sau titularizare a unui post este privita de colegii din catedra respectiva nu tocmai cu unavointa. $cum pot apare conflicte intre noii veniti si cadrele didactice cu vec!ime" fiind vor a de un conflict generat de valorile celor doua tipuri de cadre didactice. e) Problemele personale, componenta umana a conflictului nu poate fi negli3ata" potentialele conflicte au surse in frustrarile" nelinistile" agresiunile individului organizational. f) Problemele de comunicare sunt generate de% informatiile incomplete" canale inadecvate de comunicare" lim a3ul prea specializat si transmiterea defectuasa a informatiilor de la un nivel la altul pot constitui surse ale conflictului. In scoala asemenea prile3uri e(ista pentru a genera conflictele. Diagnoza conflictului $ diagnostica un conflict presupune a determina dimensiunile sale perceptive. Conflictul devine mai usor de diagnosticat atunci cand e(ista un numar mare de dimensiuni perceptive aflate la polul usor de rezolvat si ineinteles un numar mic de dimensiuni perceptive la polul greu de rezolvat +D. &irga" P. &irga" ) :[:]. Dimensiunile perceptive sunt% 1) Problema in discutie vizeaza punerea de acord a principiilor uneori c!iar renuntarea la integritatea etica. $tunci cand un principiu devine punct de criza" fiecare va incerca sa demonstreze celuilalt ca se afla in eroare cognitiva. 1rmarea este irosirea de energie a partilor implicate. -) Marimea mizei. Miza inseamna ce poate fi castigat sau pierdut. Cel mai adesea oamenii se implica emotional in conflicte" implicarea emotionala fiind privita ca o irosire de energie. Cel mai ine este atunci cand se realizeaza
3

intelegerea intre parti" ele nefiind foarte implicate emotional pot rezolva o iectiv neintelegerile pe care le au. 0) Interdependenta partilor presupune doua jocuri *suma nula, 8 cand e(ista perceptia ca o parte castiga in detrimentul altei parti; atentia este centrata pe castigul personal mai mult decat pe cel mutual prin cola orare sau reglare de pro leme; *suma pozitiva, 8 cand e(ista convingerea ca am ele parti pot o tine eneficii din situatia conflictuala.

5) Continuitatea interactiunilor" se refera la intinderea in timp a interactiunilor dintre parti. $stfel" partile considera ca sunt intr#o interactiune pe termen lung" daca tranzactiile prezente sunt percepute ca avand o semnificatie redusa" conflictul fiind usor de rezolvat. In situatia in care sc!im ul sau tranzactia este asemenea unei relatii episodice" partile nu vor prezenta nici o dorinta de a se acomoda una cu cealalta" conflictul fiind dificil de rezolvat. 6) !tructurarea partilor" se refera la prezenta unui lider care daca este% puternic" va reusi sa rezolve conflictul; sla " va determina ca grupurile re ele sa nu participe la solutionarea conflictului.

7) Implicarea unei terte persoane. Implicarea emotionala in conflicte determina% perceptiile distorsionate" gandirea irealista" comunicarea diferita" atacuri personale" ofense etc. )fectele mentionate pot fi eliminate prin implicarea unei terte persoane +mediator). Intr#o organizatie un manager nu poate fi perceput ca neutru daca mediaza un conflict" pe cand un consultant poate indeplini rolurile de mediator +supervizarea comunicarii intre parti" mentinerea unei instructiuni rezona ile" constructive intre parti etc.); :) Progresul perceput al conflictului. Partile tre uie sa fie pregatite pentru a o tine reconcilierea" iar pe parcursul derularii conflictului managerii tre uie sa prezinte o seama de solutii cu consecinte enefice pentru am ele parti. +D.&irga" P. &irga);[;]. Dimensiuni # Pro lema in discutie # Marimea mizei # Interdependenta partilor # Continuitatea
4

Punct de vedere dificil Punct de vedere de rezolvat usor de rezolvat Pro lema principiilor Dezacorduri asupra continutului referitoare la forma pro lemei Mare Mica Suma zero Suma pozitiva .elatie discontinua .elatie pe termen

lung $morfa" fractionata" Criza" leader#sc!ip leader#sc!ip sla puternic # Implicarea unei terte 2u are efect prezenta Determina persoane in criza a celei de#a incredere" putere si treia parti o iectivitate <a el nr. 1 Dimensiunile conflictului Procesualitatea conflictelor =. <!omas +1>::) a ela orat un model al procesualitatii conflictului" desfasurat in patru stadii%

interactiunilor # Structura partilor

!tadiul " #rustrarea 8 poate fi cauzata de diferiti factori ca% dezacordul dintre scopurile performante" lupta pentru resurse" identificarea de noi reguli" aparitia unor politici noi etc. !tadiul $ Conceptualizarea 8 cand partile incearca sa inteleaga natura pro lemei" ce posi ile solutii se pot da. $cum" in acest stadiu se sta ileste strategia. !tadiu % Comportamentul 8 cand partile lupta pentru a#si realiza propriul mod de rezolvare +competitie sau acomodare) al pro lemei. $cum" se cauta cel mai un procedeu strategic. !tadiu & 'fectele 8 cand am ele parti determina masura in care se poate a3unge la rezultate une. 1n conflict viitor poate aparea daca una din parti nu este satisfacuta sau e satisfacuta doar partial.

In cadrul celui de#al treilea stadiu" comportamentul" =. <!omas >[>] a identificat cinci posi ilitati de solutionare a conflictului% confruntarea +competitia)" rezolvare +cola orare)" compromisul" evitarea" adaptarea +acomodarea). Modalitatile de solutionare au fost adaptate de ?. /ogat!i. Caracterizarea stilului presupune a raspunde la urmatoarele intre ari%
a. 4a care situatie se preteaza@ b. Care sunt consecintele neutilizarii stilului@ c. Care sunt urmarile aplicarii frecvente a stilului@

1. !tilul (Confruntare) a. Situatiile in care se practica acest stil% criza de timp" urgenta; cand se aplica o masura nepopulara +soma3" disciplina);

cand managerul e perceput ca nepopular" dar va tre ui sa fie autoritar; cand managerul e convins ca solutia propusa de el este cea corecta; cand unele persoane au tendinta permanenta de a manipula; cand unele persoane comportament necompetitiv. promoveaza avanta3ele unui

. Consecintele neutilizarii stilului% se pierde controlul situatiei; asemanarea deciziilor" pentru ca se gandeste prea mult; puterea detinuta de manager nu este folosita.

c. Consecintele utilizarii frecvente a stilului% rigiditate in gandire si in actiune; nu se mai cola oreaza cu ceilalti; nimeni nu mai recunoaste ca a gresit in ec!ipa.

-. !tilul (*ezolvare +colaborare)) a. Situatiile in care se practica% interesele celor doua parti sunt foarte importante si se impune gasirea unor solutii comune; cand se urmareste o tinerea unui consens general" o adeziune generala; pro lema este foarte importanta si managerul este nevoit sa cedeze; cand se doreste stimularea cola orarii celorlalti.

. Consecintele neutilizarii stilului% c!iar daca oamenii au cerut spri3in" managerul nu le#a dat a3utorul; managerul si anga3atii nu#si dau seama de avanta3ele ce le#ar avea din cola orare;

neutilizarea stilului e(prima teama de conflict a managerului.

c. Consecintele utilizarii frecvente a stilului% formalism; se pierde timpul prin discutarea unor aspecte nesemnificative; agasarea managerului si om ardarea acestuia cu pro lemele su alternilor; la pro lemele simple se dau solutii simandicoase.

0. !tilul (Compromisul) a. Situatiile in care se practica% situatii conflictuale" care cer parcurgerea mai multor etape de rezolvare temporara; situatii e(clusiviste" am ele ta ere au putere egala si vor sa#si puna in aplicare ideile; situatii cu un ec!ili ru temporar; se vrea un moment. eneficiu mai mare si se renunta la o victorie de

. Consecintele neutilizarii stilului% accentuarea sau c!iar agravarea unor conflicte; anularea unor posi ile eneficii in viitor; nediferentierea de catre manager a unor pro leme minore sau importante.

c. Consecintele alegerii permanente a stilului% pierderea increderii" prestigiului si autoritatii managerului in raport cu su alternii; se instaleaza incompetenta; managerii fac concesii din teama.

5. !tilul ('vitare) a. Situatiile in care se practica%

una dintre parti este foarte puternica; situatia nu va avea o solutionare pozitiva; consecintele conflictului ar fi foarte grave; practicarea" consumarea conflictului presupune costuri foarte mari; nu sunt suficiente informatii; poate fi si o alta persoana care sa rezolve conflictul.

. 2epracticarea stilului dovedeste ca managerii nu cunosc prea ine parti adverse si pot genera stari emotionale potrivnice" pierderea cola oratorilor. c. Practicarea frecventa a stilului duce la scaderea sanselor managerilor de a#si realiza interesele. 6. !tilul (,comodare) a. Situatiile in care se practica% cand se doreste un climat relational cu partile implicate; cand nu e(ista o alta perspectiva care sa favorizeze interesele proprii; cand pierderile se minimalizeaza si un castig redus se considera mai oportun; cand pro lema este mai importanta pentru ceilalti" iar acomodarea permite mentinerea relatiilor de cola orare.

2epracticarea stilului dovedeste ca managerii nu#si pot sustine interesele devenind suspicios de adaptativi.

c. Practicarea stilului dovedeste ca managerii nu#si pot sustine interesele devenind suspicios de adaptativi.
5bservatie: 1tilurile prezentate nu e+ista in stare pura la un singur manager, oricare dintre manageri practica o forma combinata: confruntare!adaptare, rezolvare!compromis, evitare!izolare etc.

Strategii de minima eficienta in rezolvarea conflictelor

.in prezentarea de la punctul anterior a stilurilor practicate in rezolvarea conflictelor, reiese ca una din masurile managerilor este de a alege strategiile de rezolvare cele mai bune la situatiile si partile importante, dar nu odata, managerii din graba si din necunoastere aleg modalitati ineficiente de rezolvare a conflictelor.

Printre modalitatile cele mai ineficiente de rezolvare a conflictelor mentionam ++D.&irga" P. &irga)1A[1A]% a) -eglijarea sau ignorarea problemei " a conflictului" in ideea ca se va rezolva singur; ) Minimalizarea problemei" cand se stie ca ea e(ista" dar nu se considera ca ar avea consecinte serioase asupra organizatiei. Pro lema este mascata de documente irocratice *este in studiu,; c) Dubla non.actiune" managerul nu numai ca nu rezolva pro lema dar tine su control si anga3atii" su alternii pe care#i franeaza in posi ila solutionare a pro lemei; d) Politica secretului" se crede ca prin ascunderea conflictului acesta se reduce. Pro lema nu se face cunoscuta deoarece ar determina pro a il ranirea su alternilor; e) ,similarea caracterului" cand persoana implicata in conflict este discreditata" indepartata de grup" stigmatizata" izolata. Pe langa strategiile ineficiente mentionate mai sus e(ista cateva strategii de eficienta minima in rezolvarea conflictelor% 1. '/agerarea persuasiunii" prin care se a ate atentia de la pro lemele in cauza" apelandu#se la valori ca% cinste" supravietuirea organizatiei etc. Intradevar prin persuasiune se amana pro lema dar nu se rezolva conflictul; -. *Cumpararea, este strategia prin care se ofera adversarilor un anume lucru si i se pretinde renuntarea la lupta. Prin aceasta strategie managerul isi pierde cinstea si curand lupta poate fi reluata" 0. Coalitiile se practica de manager atunci cand acesta doreste sa#si dez ine oamenii;

5. Constrangerea presupune renuntarea la respectivul comportament" in caz contrar realizandu#se sanctiunea +pedeapsa)" retrogradari" locarea recompenselor. Su alternii pot sa adopte un conformism apatic sau sa lupte pentru a#si castiga drepturile. rogramele din scoli !entru solutionarea conflictului .elatiile sociale" inevita il" sunt caracterizate prin aparitia conflictelor" iar un conflict poate fi constructiv sau distructiv. <urnura constructiva a conflictului este determinata de relatiile de una cooperare. In scoli" industrie s#au ela orat programe de instruire pentru rezolvarea conflictelor. $semenea programe sunt noi si prea putine cercetari sistematice s#au
16

facut asupra lor; continutul acestor programe difera dupa grupurile de varsta ale elevilor. Programele de instruire sunt caracterizate de urmatoarele elemente centrale +M.Deutsc!" pp. --7" -0:)% 1. Identificarea tipului de conflict trimite la tipul de conflict conflict cu motiv mi(t de tipul% amandoi castiga" amandoi pierd" unul castiga" unul pierde;

conflict cooperare pura de tipul amandoi pot castiga" amandoi pot pierde; 'iecare tip de conflict presupune folosirea unor strategii redate in ta elul urmator% Conflict # conflict suma zero +conflict victorie#infrangere) Strategie" tactica # confruntare fizica" # confruntare legala" # inselare" # inducerea in eroare; # seducerea; # conflict cu motiv mi(t # santa3ul. # solutionarea pro lemelor; # cooperare pentru a gasi o solutie de conflict; # aplicarea unor principii corecte; # solutionarea rationala. <a elul nr. - Strategii de rezolvare a conflictelor -. Indiferent de cat suntem de initiati, curiosi" tre uie sa constientizam cauzele si consecintele conflictelor. In timp tre uie sa invatam sa ne analizam furia prin modalitati care nu sunt violente. B disputa castigata prin violenta va determina ca revansa sa fie castigata tot prin violenta. 0. Conflictul nu trebuie evitat ci confruntat " evitarea conflictului determina irita ilitate" tensiune" persistenta pro lemei. Se impune cautarea mi3loacelor defensive pentru evitarea conflictului% alegerea" amanarea" ama ilitatea e(agerata" rationalizarea" solutionarea prematura a conflictelor.

5. *especta interesele tale si respecta interesele celorlalti " nerespectarea propriilor interese determina indivizii sa defineasca in general conflictele ca lupte pe *viata si pe moarte, c!iar cand acestea sunt conflicte minore. Cand elevii sunt invatati sa se respecte pe ei insisi" dar si pe colegii lor" atunci ei vor sti si vor intelege ca ei tre uie sa solutioneze constructiv conflictul. 6. Diferentele culturale se cer a fi respectate si intelese, cultura celuilalt tre uie inteleasa asa cum celalalt va tre ui sa inteleaga cultura noastra; neintelegerile de ordin cultural se cer a fi anticipate. a) '/ista o diferenta intre interese si pozitii 8 pozitiile pot fi opuse dar interesele nu pot fi aceleasi" dar situate pe pozitii diferite. ) Interesele proprii si interesele celuilalt se cer a fi analizate 8 pentru a se identifica interesele comune si compati ile. Studierea intereselor celuilalt creste toleranta. Cand ostilitatea dintre partile aflate in conflict este foarte mare implicarea partilor terte au rolul de a concilia" de a micsora neincrederea si ostilitatea. c) Interesele conflictuale sunt o problema reciproca 8 ce urmeaza a fi rezolvata prin cooperare. Conflictul este Caici 8 acum # acesta, si nu este un conflict intre personalitati" nu se urmareste dovedirea celui mai un. Se vizeaza calea comuna din care am ele parti tre uie sa castige ceva. d) Cand se comunica se cere atentie pentru a fi intelesi 8 emotiile celuilalt tre uie captate astfel incat sa avem dovada clara ca el sau ea va intelege modul de gandire sau a simti ca solutionarea constructiva este determinata de sentimentul de a fi inteles si de comunicare eficienta. e) In timpul unui conflict aprins apar manifestari de jignire 8 perceptii eronate" gindire stereotipa care influenteaza comunicarea si scad sansele de solutionare a pro lemei. $pare eroarea fundamentala de atri uire e(primata prin tendinta de a atri ui actiunile agresive ale adversarului" personalitatii acestuia" pe cand actiunile agresive personale sunt atri uite circumstantelor e(terne. f) 'iecare e ine sa#si dezvolte abilitatile de abordare a conflictului pentru a nu fi disperati cand ne confruntam cu cei mai puternici decat noi.

g) #iecare trebuie sa.si cunoasca reactiile tipice la diferite conflicte. Conflictul determina an(ietate si e ine ca fiecare sa#si cunoasca predispozitiile de a raspunde la conflict. !) Pe toata durata conflictului nu trebuie sa renuntam la moralitatea noastra, celalalt trebuie privit si considerat ca o persoana ce are dreptul la atentie si dreptate. "nvatare !rin coo!erare

Invatarea prin cooperare presupune e(istenta unor elemente c!eie% interdependenta pozitiva" elevii su indrumarea profesorilor isi vor da seama ca este in avanta3ul lor daca alti elevi invata ine si este in dezavanta3 daca unii colegi invata rau. $ceasta interdependenta se realizeaza prin% diviziunea muncii" acordarea de sarcini diferentiate +interdependenta sarcinilor); impartirea resurselor materiale" in grup +interdependenta resurselor); acordarea de recompenselor); recompense comune +interdependenta

interactiunea fata in fata; raspunderea individuala a fiecarui mem ru al grupului de invatare prin cooperare pentru a se cunoaste materialul ce urmeaza a fi invatat; alocarea timpului" a procedeelor de analiza" a eficientei grupului respectiv si a masurilor ce pot fi luate in vederea im unatatirii lucrului.

In defavoarea invatarii prin cooperare s!au creat mai multe mituri )7o nson 8olube9, 1240*: a. Lumea adulta este foarte competitiva si invatamantul prin cooperare nu pregateste elevi buni.

(ontraargumente: invatarea prin cooperare nu elimina competitia din scoli, dimpotriva se furnizeaza mai multa e+perienta in competitia individuala si de grup si invatarea prin coopereare stimuleaza formarea abilitatilor necesare si pentru alte aspecte foarte importante ale vietii: mentinerea unei casatorii durabile, a unei prietenii etc. b. In grupurile eterogene, elevii buni sunt dezavantajati.

(ontraargumente: elevii buni prin faptul ca ii ajuta pe elevii mai slabi isi intaresc propriile cunostinte, invata cum sa!i ajute pe altii, cum sa se respecte reciproc. c. Invatarea prin cooperare nu implica o invatare corecta.

(ontraargumente: notarea in grup poate determina o interpatrundere pozitiva. ( iar daca se da o nota in grup se pot folosi si note individuale. $levii invata ca in viata reusita lor in grup este afectata si de situatiile individuale, dar si de grupul, organizatia din care fac parte. d. Invatarea prin cooperare faciliteaza lumea intelectuala, elevii buni fac toata treaba, iar elevii lenesi primesc totul pe gratis.

(ontraargument: invatamantul prin cooperare are o responsabilitate individuala: gafa unui elev devine problema grupului, care poate fi solutionata cu ajutorul profesorului. Cauzele conflictelor din scoli. Strategii de interventie 1tarile tensionale au ca sursa diferite aspecte din procesul educational. Aceste aspecte pot fi determinate de neconcordanta dintre asteptarile elevilor si asteptarile profesorilor, contradictia

dintre normele culturii implicite si e+plicite din scoala si nu in ultimul rand starile tensionate sunt determinate de un management defectuos practicat la nivelul clasei de elevi. Relatiile interpersonale din clasa genereaza cele mai multe stari tensionale, conflictele. :iteratura de specialitate este marcata in ultimul timp de o serie de studii cu privire la aceasta problema )R.M. &iculescu, 122-, $.7oita, 122/, R.B. Iucu, 1222, 1. Iosifescu, "666*. Astfel, in conte+tul relatiilor profesor!elev, sursele starilor conflictuale sunt reprezentate de )$. 7oita*11[11]: cunoasterea empirica a particularitatilor, asteptarilor, aspiratiilor elevilor, nerezolvarea unor probleme mai vec i care se pot croniciza,

neinteresarea profesorului fata de anumite cauze comportamentale ale elevilor, neoferirea sprijinului pentru depasirea unor situatii critice in clasa de elevi, supraincarcarea cu sarcini dificile pentru nivelul clasei respective, aplicarea brutala a cerintelor formale si reglementarilor scolii, nevalorificarea creativitatii elevilor,

practicarea frecventa a evaluarii frontale blocandu!se afirmarea unor elevi buni si foarte buni, respingerea unor opinii opuse, modificate contradictorii cu unele opinii ale profesorului, persistenta an didactism,

folosirea continua a unui control e+cesiv,

nemotivarea elevilor la inceputul unei activitati, daca nu li se precizeaza scopul, obiectivele, finalitatea a ceea ce se doreste, nemotivarea notelor, sanctiunilor, pedepselor aplicate, nesustinerea autocunoasterii, autoevaluarii elevilor,

comunicarea slaba cu parinsii pentru cunoasterea evolutiei copiilor si ignorarea parteneriatului cu parintii, neclarificarea unor interpretari gresite,

recurgerea la autoritate in rezolvarea unor probleme,

neintelegerea si lipsa preocuparii profesorului pentru e+plicarea esecurilor inregistrate de elevi, aplicarea unui stil e+cesiv de permisiv sau e+cesiv de autoritar al profesorului,

toleranta de catre profesor a unor stari agresive, a unor elevi la lectie impotriva altor elevi.

11

Rezolvarea situatiilor conflictuale generate de cauzele mai sus mentionate, cunoaste sanse de reusita in conditiile elaborarii unui plan comun cu elevii. Astfel, din punct de vedere managerial, rezolvarea situatiilor tensionate se realizeaza pe o perioada de timp scurta, medie sau lunga. R.B. Iucu1"[1-] ofera urmatoarele repere: identificarea si stabilirea tipului de conflict, a partilor implicate si oferirea primelor e+plicatii, analiza situatiei cu precizarea: cauzelor, factorilor si a continutului,

stabilirea deciziei de rezolvare pe baza unor criterii manageriale, psi opedagogice impreuna cu elevii, alcatuirea impreuna cu elevii a programului de interventie educativa pe etape, operatii si cu anumite metode, aplicarea programului cu o permanenta evaluare,

evaluarea finala, analiza eficientei si a succesului dar si continuarea unei bune colaborari pentru a preveni noi stari prin care se poate redesc ide conflictul.

In situatiile de criza educationala, profesorul are la dispozitie strategii de interventie )R.B. Iucu*1# [10]. Astfel se pot realiza: a* Interventia in cazul copiilor cu nevoi speciale in clasa. :a nivelul managementului clasei de elevi s!a conturat o noua perspectiva integrarea. .in aceasta perspectiva se urmareste scolarizarea copiilor cu cerinte educationale speciale ($1 in scolile de masa sub o indrumare atenta a cadrelor didactice de specialitate si pe baza unor programe speciale, b* Interventia in cazul abaterilor comportamentale grave. Prin abatere comportamentala grava intelegem o atitudine antiscolara de incalcare a regulilor, a legilor de drept, urmata de o sanctiune cel mai adesea pe cale judiciara. In asemenea situatii, drept strategie avem: consilierea ; este relatia dintre cadrul didactic si elev cu scopul declarat de a!l ajuta. Inainte de a realiza consilierea, profesorul trebuie sa!si puna urmatoarele intrebari: <rebuie sa se intervina= (um se defineste problema=

(are e momentul pentru interventie= (are demersuri se preteaza problemei=

(are sunt cele mai adecvate persoane pentru negociere= (aracteristicile negocierii sunt:

preocuparea pentru toata fiinta )caracter olistic*,

analizarea comportamentului normal si anormal al elevului )caracter comple+*,

1" 1#

e+ploatarea rezultatelor descoperirilor din domeniul consilierii )caracter stimulativ*

>aza (lasificatoare

1copul ! constructia de relatii specifice, ! clasificarea obiecti! velor, ! intelegerea corecta a situatiilor ! trecerea activa a scopului esential al consilierii, <ranzitia spre relatii normale intre elev si cadrul didactic.

(e face cadrul didactic ! asculta activ si accepta elevul,

>ormulare

Interventie Inc eiere

! valorifica in functie de cunostintele de psi o!logie si gandeste critic asupra consecintelor, ! intervine cu cunos!tinte practice si!si foloseste abilitatile metodologice, ! formuleaza concluzii si continua consilierea prin abordari periodice.

<abelul # $tapele consilierii c* Strategii de consiliere in clasa de elevi. (el mai adesea conflictul este un factor destructurant, perturbator pentru ec ilibrul colectivului de elevi. (a strategii in vederea depasirii lor amintim: ascultarea fara implicare emotionala din partea profesorului,

audierea continutului, cu centrare pe ceea ce se spune si nu pe modul in care se prezinta problema, a+area pe proces si mai putin abordarea comportamentului individului,

1trategia de interventie elaborata de cadrul didactic este determinata de raspunsurile la urmatoarele intrebari: (e ar castiga clasa si ce castig eu ca profesor daca evit conflictul= (e costuri personale si de grup ar e+ista pentru evitarea conflictului= Pe ce durata s!ar intinde una sau mai multe alternative si care ar fi beneficiul in urma aplicarii unora sau altora=

A. Acland si 1ouni )1224* considera ca interesele sunt intotdeauna negociabile, dar nevoile nu se negociaza, conflictul scoate la lumina nevoile. Intelegerea este concluzia oricarei negocieri si prin ea se pot satisface interesele si nevoile comune. $ficienta intelegerii creste cand se includ aranjamente realiste, practice, realizabile. Principalele stiluri de negociere sunt )8assan, 1ouni, 1224*: 1. negociatorul cooperant caracterizat prin : transparenta, loialitate fata de partener, generator de stari pozitive, negociatorul afectiv tine seama de starile sale de moment si se caracterizeaza prin subiectivism fiind dominat de dorinta,

".

#.

negociatorul conflictual, tine seama de forta si nu de diplomatie, face uz de santaj, amenintari, abuz de forta, -. negociatorul demagog face uz de minciuna, manipulare, simulare, duplicitate. d* Strategii de interventie in plan atitudinal pedeapsa . In scoala traditionala pedepsele erau apreciate, elevii realizau performante din teama de a nu fi pedepsiti, dar s!a creat un mit al an+ietatii. Pedeapsa poate fi abordata din punct de vedere moral si managerial.

.in punct de vedere moral are o conotatie de vina, ispasire, mijloc de dirijare, stimul cu trei acceptiuni )R.B. Iucu*1-[15]: dezavantaj )datorita ispasirii*, mijloc de corectie )pedeapsa ca norma*, e+perienta manageriala )pedeapsa naturala*, .in punct de vedere managerial pedeapsa este un mijloc de dirijare, o norma cu influenta educativa. Pedeapsa poate fi o arma foarte buna in mana unui cadru didactic cu e+perienta. ?n profesor care impune respect, dovedeste competenta profesionala, atasament pentru clasa respectiva, atunci cand aplica o pedeapsa, are toate sansele ca aceasta sa aiba efecte pozitive mari. .ar pedeapsa nu se aplica oricui si oricand, de aceea subiectii care vor suporta pedeapsa trebuie sa aiba o anumita maturitate psi ica, deoarece in caz contrar pedeapsa genereaza efecte opuse celor asteptate.

?nii autori, $. @eissler, (ollier, diferentiaza intre pedeapsa disciplinara si pedeapsa educativa. >ormele pedepsei disciplinare sunt: lucrul, arestul, amenintarea si pedepsirea prin notare si pedepsirea indirecta prin parinti. Pedepsele educative urmaresc transformarea in sens pozitiv a vointei celui pedepsit, copilul poate sa!si asume responsabilitatea faptelor sale. >ormele pedepsei educative sunt: privarea de afectivitate, repararea greselii si ispasirea. .eci, daca amenintarile provoaca an+ietate, pedepsele educative determina intelegerea valorica a faptelor produse.

1-