STRUCTURI ACTUALE DE

PROIECTARE CURRICULARĂ

Cristiana Mailat
 Conceptul de curriculum este reprezentat de totalitatea situațiilor de
învățare propuse de cadrul didactic sau create de via ță și a experiențelor
specifice de învățare la care este supus un om, de-a lungul existen ței sale.

Situații de învățare/
Experiența de
învățare

Experiențe pozitive Experiențe negative

Proiectarea didactică reprezintă procesul de

anticipare a operaţiilor de planifcare, organizare şi
desfăşurare a procesului educaţional, în condiţiile
cunoaşterii şi stăpânirii variabilelor implicate în
desfăşurarea acestei activităţi.
 Conceptul de curriculum este supus, în continuare, procesului de
extindere, precizare, nuanțare, pentru a ține pasul cu evolu ția cercetării și a
practicii, procesul de reformă curriculară fiind unul continuu.

Metodologie deductivă

Plan Programe
cadru existente
 Analiza situației actuale

Proiectare curriculară – eşalonarea pe unităţi de timp

a conţinuturilor educaţionale concretizate în documente
întocmite de cadrul didactic: planifcarea calendaristică,
proiectele de activităţi didactice etc.

Pedagogia modernă

 gândirea și structurarea situațiilor de învățare efectivă;

 prefigurarea experiențelor de învățare;
 mai puțin pe întocmirea planurilor.
 1. Nivel macropedagogic

- se referă la un plan cadru, manuale școlare, set complex de reguli etc.

Asupra căror competențe considerați că trebuie

pus mai mult accent încă din perioada
preșcolarității?
 Creativitate

Autocunoaștere Imaginație

Lucru în echipă Gândire logică

Ideile, convingerile, concepţiile, valorile, principiile şi interpretările filosofice,
sociologice şi psihopedagogice specifice perioadei actuale

Constructivism pedagogic

Principii de structurare şi de punere în practică a programelor

curriculare de tip constructivist
 Principiul priorității
construcției mentale
a cunoașterii

Principii de
Principiul priorității
evaluării formative, structurare şi de Principiul
autonomiei și al
dinamice activităților punere în indivudualizării
didactice
practică a
programelor
curriculare de tip
constructivist

Principiul învățării
Principiul învățării
prin interacțiune
contextuale
socială
 2. Nivel mezopedagogic (intermediar)

- se referă la un demers educațional realizat la nivelul inspectoratelor şcolare

prin propunerea/ desfășurarea unor cursuri de formare pentru cadrele
didactice.

Considerați că sunt necesare programele de formare și

actualizare continuă a cadrelor didactice? De ce?
Selectarea materialelor adecvate activită ții
didactice

Consolidarea echipei didactice

Ajutor și sugestii

Adaptarea învățământului tradițional la noi

cerințe
 3. Nivel micropedagogic

- proiectare anuală, semestrială, secven țială a unită ților de instruire etc.

Acţiunea de proiectare a activităţii didactice se
concretizează în proiectul anual, proiectul tematic, proiectul
săptămânal şi proiectul fecărei activităţi didactice.

Cum poate cadrul didactic să stârnească și să

mențină interesul elevilor?
Managementul învățării

Încadrarea în planul tematic

Derivarea obiectelor operaționale pe

baza finalităților propuse

Construirea cadrului unde are loc

învățarea

Prefigurarea demersului didactic, cu

utilitate practică

Monitorizarea progresului

Anticiparea strategiilor de evaluare

 Învăţarea din perspectiva competenţelor marchează o
schimbare strategică dinspre obiectivele pedagogice spre
competenţele şcolare şi o mutaţie de accent dinspre
evaluarea sumativă/normativă spre evaluarea formativă
şi formatoare, sugerând o abordare integratoare a activităţii
de formare-evaluare a competenţelor şcolare şi realizarea
acesteia după cerinţele instruirii şi evaluării autentice.

Curriculum centrat pe competențe

 Curriculum centrat pe competențe

Abordări curriculare
Abordări curriculare Abordări curriculare
centrate pe
centrate pe standarde centrate pe proces
rezultatele învățării
• Țintele de atins, de • Proiectarea pe • Elevul este
către cadrele standarde pe care elementul central,
didactice împreună elevii trebuie să le cu caracteristicile
cu elevii atingă sale individuale
• Ministerul • Necesitatea
Educației stabilește procesului de
standarde, pe care învățare
elevii trebuie să le
atingă la un
inverval de timp

Convergenţa evidentă a tuturor acestor abordări curriculare constă în opoziţia lor

fermă faţă de curriculumul centrat pe conţinuturi şi deci opoziţia faţă de modelele
curriculare în care elevul este pasiv care este nevoit doar să acumuleze, să
memoreze informaţii.
Legea Educaţiei Naţionale Nr. 1/2011 prevede: „Curriculumul naţional pentru
învăţământul primar şi gimnazial se axează pe 8 domenii de competenţe cheie care
determină profilul de formare a elevului:

a) competenţa de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul

minorităţilor naţionale;
b) competenţe de comunicare în limbi străine;
c) competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie;
d) competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare
şi cunoaştere;
e) competenţe sociale şi civice;
f) competenţe antreprenoriale;
g) competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală;
h) competenţa de a învăţa să înveţi.
 Avantaje Dezavantaje

Exigențele pieței Slaba dotare

muncii tehnologică

Profesorii dobândesc Dificultatea

competențe de pregătirii cadrelor
proiectare didactică didactice

Imposibilitatea
Învățare continuă și aprofundării și
autoevaluare aglomerarea
cerințelor
 Bibliografie

1. Silvaș A – Lexicon de pedagogie, Eikon, 2016: 42-55.

2. Crețu C – Teoria curriculum-ului și conținuturile educației, Universitatea Al. I.
Cuza Iași, 2000: 30-36.
3. Mândruț O, Ardelean A - Contribuții la teoria curriculumului: proiectarea
documentelor reglatoare și metodologice, Vasile Goldiș University Press, 2015:
18-21.
Vă mulțumesc!