MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

CURSUL ONLINE: FORMAREA

COMPETENȚELOR PROFESIONALE ALE
CADRELOR DIDACTICE DE SPRIJIN
ȘI ALE PSIHOPEDAGOGILOR

MODULUI III: PROIECTAREA PROCESULUI

EDUCAȚIONAL DIN PERSPECTIVA
INCLUZIUNII COPIILOR CU CES (SESIUNEA I)

Elaborat în cadrul proiectului „Reforma educației

din Moldova” (MERP), care este finanțat
de Banca Mondială.
Discuții referitoare la realizarea temelor predate
și la rezultatele Testului de evaluare sumativă
pentru Modulul 2

• Componente forte ale produselor realizate de către

formabili;
• Succesele formabililor în aplicarea teoriei studiate
în cadrul Modulului 2;
• Componente ale produselor prezentate de
formabili, care ar necesita îmbunătățiri;
• Întrebări, opinii, sugestii ale formabililor;
• Recomandări pentru eficientizarea procesului
formativ la studierea Modulului 3.
 MODULUI III: PROIECTAREA PROCESULUI EDUCAȚIONAL
DIN PERSPECTIVA INCLUZIUNII COPIILOR CU CES

3.1.1. Proiectarea procesului educațional.

Repere teoretice
La finalizarea acestui modul formabili vor fi capabili să:
• identifice etapele proiectării didactice în contextul
incluziunii copiilor cu CES;
• elaboreze recomandări în vederea realizării unei
proiectării didactice eficiente pentru copilul cu CES;
• identifice elementele componente ale PEI;
• diferențieze conceptele de adaptare curriculară și
modificare curriculară;
• elaboreze o secvență de modificări curriculare;
• sa autoevalueze privind competența de proiectare
Proiectarea didactică este o parte indispensabilă a
procesului educațional care are ca scop atingerea unor
finalități stabilite anterior și, totodată, este o condiție
inerentă a realizării unei activități didactice eficiente.

Astfel, din perspectiva educației incluzive, proiectarea

didactică poate fi definita drept un demers de anticipare
a modului în care se va desfășura procesul educațional
într-o anumita perioadă de timp.
 Selectarea
Procesarea
conținuturilor
informațiilor
adecvate situației
acumulate privind
de
realizarea
învățare-evaluare
Curriculumului la
contextualizate
clasă CONCEPTUL
”PROIECTAREA
DIDACTICĂ
CONSTRUCTIVISTĂ”
se axează pe
CUNOAȘTERE formarea abilităților ORGANIZARE
de construire a
cunoașterii de către
elevii înșiși,
individualizare
Interpretările și Apelul la
reflecțiile colaborarea cu un
posibile de făcut grup de profesori
în argumentarea pentru
deciziilor luate obiectivizare etc.
Fazele proiectării procesului educațional
individualizat din perspectiva incluziunii

Pregătirea;
Conceperea;
Realizarea;
Evaluarea;
Adaptarea
Planificarea individualizată a procesului educațional se
realizează în conformitate cu concluziile și
recomandările formulate în rezultatul evaluării
complexe a dezvoltării copilului și are drept scop
asigurarea progresului pe domeniile de dezvoltare.
Principiile care stau la baza elaborării unei proiectări
individualizate sunt:
- centrarea procesului educațional pe copil şi nu pe conținuturi;
- adaptarea strategiilor de predare-învățare-evaluare la
comunitatea de instruire și la fiecare elev cu necesități speciale, în
parte;
- asigurarea caracterului flexibil al procedurilor/activităților de
evaluare;
- asigurarea șanselor egale fiecărui copil prin adaptare la ritmul,
stilul de învățare, tipul de inteligență;
- alternarea eficientă a formelor de organizare a procesului
educațional (frontal, în grup, în perechi şi individual);
 - utilizarea metodelor activ-participative;
- implicarea elevilor în luarea deciziilor în procesul de
proiectare;
- asigurarea conexiunii inter/intra/transdisciplinare;
- axarea pe progresul individual în realizarea evaluării bazată pe
competențe.
În acest context, proiectarea individualizată oferă oportunitatea
de a proiecta activitățile educaționale din perspectiva
valorificării potențialului actual al elevului cu CES, fapt care
solicită:
- cunoașterea, în prealabil, a particularităților individuale ale
personalității elevului, în baza recomandărilor date de către
specialiștii-evaluatori și consemnate în PEI;
- a analizei probelor de evaluare și a altor produse elaborate de
elev (compuneri, teste, portofoliu etc.);
- observarea sistematică;
- convorbiri cu părinții și cu elevul însuși.
În rezultat, cadrul didactic proiectează demersul/ traseul
educațional al elevului cu CES, prin adaptări curriculare
(adaptări sau modificări) la disciplină, ca parte componentă a
planului educațional individualizat (PEI).
Plan Educațional Individualizat (PEI), este parte componentă a
pachetului de documente curriculare care asigură dezvoltarea
educației incluzive în instituțiile de învățământ general.
Totodată, CD realizează acest proces de proiectarea
individualizată într-o strânsă colaborare cu alte cadre
didactice, specialiști (membri ai echipei PEI), cu elevul însuși și
familia acestuia.
Consultarea PEI-ului dă posibilitate cadrelor didactice,
specialiștilor să identifice punctele forte, interesele și
necesitățile elevului/elevei, tipul de curriculum la discipline
etc., fapt care contribuie la realizarea unei proiectări eficiente
atât a demersului didactic, cât și a asistenței individualizate a
copilului/elevului cu CES.
Scopul proiectării individualizate, consultării PEI este
asigurarea progresului, formarea/ dezvoltarea competențelor
elevului cu CES și asigurarea incluziunii educaționale.
Echipa PEI este constituită la recomandarea de CMI și
include personalul cu atribuții directe înasistența
elevului cu CES, dar și dirigintele, învățătorul/
profesorul la disciplină, alți specialiști în dependența
de caz. Echipa PEI are mai multe funcții: identificarea
punctelor forte, a intereselor şi necesităților elevului;
finalitățile/competențele pe care trebuie să le
achiziționeze elevul în perioada planificată, acordarea
serviciilor de sprijin; recomandarea strategii/
tehnologii educaționale adecvate, integrarea
serviciilor de sprijin în sala de clasă, la nivel de
instituție sau alte servicii disponibile în comunitate.
Echipa PEI elaborează, realizează și evaluează PEI-ul
elevului cu CES. De regulă, coordonează procesul PEI
învățătorul/dirigintele clasei sau CDS.
 Cadru didactic de sprijin/CDS acordă asistență
educațională individualizată elevului CES, în vederea
asigurării incluziunii educaționale și a progresului în
dezvoltarea lui, compensarea și remedierea
dificultăților de învățare.
Totodată, CDS colaborează cu cadrele didactice la
clasă, alți specialiști, părinți/tutorele în vederea
stabilirii metodelor eficiente de lucru cu elevii cu CES
și adaptării la necesitățile acestora; realizării
finalităților stabilite în PEI; monitorizării progresului
copilului ; elaborării materialelor didactice
individualizate; a proiectării anuale, lunare,
săptămânale și zilnice de asistență; a activității CREI și
stabilirii unui parteneriat socio-cultural.
Psihopedagogul este persoana a cărei activitate, în
contextul educației incluzive, constă în acordarea de
suport în dezvoltarea copilului cu CES pentru
optimizarea și asigurarea calității acestui proces. De
asemenea acordă asistență tuturor actorilor implicați în
vederea prevenirii şi combaterii
excluderii/marginalizării copiilor cu CES în procesul
educațional; oferă recomandări privind planificarea
activităților de asistență a elevului în conformitate cu
CES; adaptările de mediu și de proces adecvate CES;
aplicarea strategiilor didactice adaptate la CES.
Elaborează și prezintă: planul de asistență și de
monitorizare a dezvoltării copilului/elevului cu CES,
rapoartele de activitate, note informative.
Proiectarea activității psihopedagogulu, dezvoltarea
unui proces incluziv este axată pe trei direcții prioritare:
de evaluare a dezvoltării copilului; de dezvoltare,
compensatorie și de asistență metodologică.
Astfel, proiectarea individualizată presupune
parcurgerea de către cadrul didactic a patru etape
importante care sunt într-o interconexiune.

Cele 4 etape ale proiectării individualizate sunt:

I. Documentarea;
II. Elaborarea planificării de lungă durată;
III. Elaborarea proiectării unităților de învățare
sau a lecției;
IV. Reflecția.
 Etapa 1. Documentarea

Procesarea informațiilor
acumulateprivind
realizarea
curriculumului la clasă

Selectarea unor
Interpretarea și
conținuturi
reflecțiile posibile
adecvate
de făcut în
situațiilor de
argumentarea
învățare-evașluare
deciziilor luate
în diferite contexte

Apelul la colaborarea
cu un grup de
profesori pentru
obiectivizare
 Etapa 1: Documentarea
Pentru realizarea unei proiectări individualizate, se va porni, mai întâi, de la cunoașterea
copilului prin examinarea recomandărilor SAP, analiza rezultatelor evaluărilor elevului, a
altor produse ale acestuia (lucrări, portofoliu etc.), observarea sistematică, examinarea
PEI-ului, convorbiri cu părinții/alți reprezentanți legali și elevul însuși. Se va ține seama,
în primul rând, de abilitățile copilului, de punctele lui tari, dar și de necesitățile lui
educaționale, de posibilitățile școlii de a asigura suportul necesar.
Un rol important la această etapă revine și cadrului didactic de sprijin, psihopedagogului
care
pot oferi informații relevante despre copil în baza observațiilor efectuate, dar și a
discuțiilor
cu membrii familiei, cu copilul, cu alte cadre didactice și actorii implicați în procesul de
incluziune.
Un prim-pas în elaborarea proiectării didactice este consultarea documentelor, a actelor
normative care reglementează procesul educațional: Planul-cadru pentru învățământul
primar, gimnazial și liceal; Curriculumul național la disciplină (2019); Planul educațional
individualizat(PEI); Standardele de eficiență a învățării la disciplină; Referențialul de
evaluare a competențelor specifice etc.
Noul Curriculum Național (2019), introduce conceptul de proiectarea didactică
personalizată care oferă cadrului didactic dreptul de a lua decizii asupra modalităților pe
care le consideră optime în asigurarea calității procesului educațional la clasă. Totodată, în
acest caz, profesorul își asumă, prin proiectarea didactică personalizată, responsabilitatea
de a asigura elevilor parcursuri școlare individualizate, în funcție de condiții şi cerințe
concrete.
Documentele de proiectare didactică, realizate de profesor, conform noului curriculum
sunt
proiectarea didactică de lungă durată; proiectarea unităților de învățare sau proiectarea
didactică zilnică pentru fiecare lecție.
 Etapa 2. Elaborarea planificării de lungă durată

Nivelele de Produsele Note,

Responsabili
proiectare elaborate precizări
PLD/Proiect de CD în colaborarea
PLD
lungă cu În baza PEI
CM
durată CDS
PUI/Proiect pe CD în colaborarea
unități PUÎ cu
Nu se face plan
de învățare CDS
separat pentru
CD în colaborare cu copilul cu CES
PL/Proiect de lecție PL
CDS
PA/ Plan de Se face pentru
asistență a PA CDS unul sau mai
copiilor mulți copii
 MODELE DE PROIECT DE LUNGĂ DURATĂ
Modelul 1.

Unități de Unități de Nr. de Data Activități de Evaluare Observații

competențe conținut ore învățare

Modelul 2.

Activități Unități de
Unități de Unități de
Nr. ore Data și produse Resurse Observații competenț
competențe conținut
de învățare e

Proiect de lungă durată (PLD) din perspectiva incluziunii are un caracter individualizat și

Proiectul de lungă durată stă la baza elaborării adaptărilor curriculare, a

curriculumului modificat și constituie un suport în realizarea proiectării pe
unități de învățare sau a lecției.
 La elaborarea PLD cadrul didactic va răspunde,
în prealabil, la următoarele întrebări:

• Care sunt competențele ce trebuie selectate/

modificate pentru copilul cu CES?
• Ce unități de conținut curriculare trebuie
selectate/ modificate?
• Ce adaptări curriculare sunt necesare pentru
copilul cu CES?
• Ce strategiile de predare- învățare-evaluare
trebuie adaptate?
• Care este produsul pe care îl va elabora elevul cu
CES?
 Pași în elaborarea PLD din perspectiva incluziunii:

- determinarea unităților de învățare, corespunzătoare

temelor indicate în curriculum;
- stabilirea succesiunii unităților de învățare;
- selectarea unităților de conținut pentru fiecare unitate de
competență, inclusiv pentru elevul cu CES, recomandat cu
modificări curriculare, și luarea deciziei privind simplificarea,
comasarea sau excluderea unor finalități (la necesitate);
- monitorizarea distribuirii echitabile a unităților de
competență, elaborând o matrice a competențelor;
- selectarea/modificarea conținuturile adecvate
competențelor specifice pentru copilul cu CES, iar la
necesitate unele conținuturi pot fi excluse, simplificate,
comasate;
- alocarea timpului necesar (ore-lecții) pentru fiecare unitate
de învățare și unitățile de conținut, pentru activitățile de
evaluare și produse (numărul de ore pentru evaluările
formative, sumative, analiza evaluării, dar și pentru
individualizare);
 Pași în elaborarea PLD din perspectiva incluziunii
- selectarea/adaptarea strategiilor de predare-
învățare-evaluare în funcție de clasă, de
cerințele educaționale ale elevului, de inteligențele multiple,
de stilul de învățare, de finalități și conținuturi pentru a
asigura progresul în raport cu finalitățile planificate;
- selectarea/adaptarea strategiilor/metodelor de evaluare
sumativă la fiecare unitate de învățare (aceste
metode/tehnici de evaluare sunt diversificate (oral, scris
etc.) în funcție
de necesitățile elevului cu CES);
- identificarea resursele necesare realizării finalităților
stabilite;
- oferirea de servicii de consultanță elevului şi părinților/
altor reprezentanți legali în arcurgerea demersului
educațional individualizat la disciplina de studiu;
- completarea rubricilor corespunzătoare din PEI: pentru
modificări curriculare.
 Un instrument eficient de proiectare pentru adaptările
curriculare (adaptări și modificări curriculare) este
proiectul extins ce include și compartimente care vizează
direct elevul cu CES.
Scopul proiectului de lungă durată extins este de a facilita
activitatea cadrului didactic la disciplină, asigurând
continuitatea acestui proces, dar el nu devine
obligatoriu.
Strategi
Unități Strategi
Unități de i
Unități de Unități de i Strategi
conținutu Strategi de
de compet conținutu Nr. didactic i de
ri Data ididacti evaluar
compet ențe ri ore e evaluar
modificat ce e
ențe modific curriculare adaptat e
e adaptat
ate e
e
 Etapa 3. Proiect pe unități de învățare(PUÎ)

Unitatea de învățare este un concept relativ nou în proiectarea

didactică de la noi, odată cu implementarea curriculumului
modernizat (2010). Ea reprezintă o structură didactică deschisă și
flexibilă și are următoarele caracteristici în contextul proiectării
individualizate:
- determină formarea unor comportamente specifice, generate de
integrarea competențelor specifice;
- este unitară din punct de vedere tematic;
- se desfășoară sistematic și continuu pe o anumită perioadă de
timp;
- se finalizează cu o evaluare sumativă, urmată de o analiză a
evaluării efectuate.

Unitatea de învățare ce se constituie din trei elemente-cheie în

interconexiune permanentă:
unități de competențe, unități de conținuturi, activități și produse de
învățare.
Astfel, elevul cu CES poate studia unele discipline în baza
curriculumului general, iar altele conform unui curriculum
modificat(CM) și/sau a adaptărilor curriculare ( CGA).
 Un instrument de proiectare a unității de învățare este
setul de întrebări anticipative:
Ce activități de învățare sunt potrivite pentru
formarea/dezvoltarea competențelor
specifice ?
Cum se pretează conținuturilor curriculare?
Cum voi
Ce activități de învățare se potrivesc la etapele cadrului ERRE?
face?
Cum va fi implicat elevul cu CES
Care este stilul de învățare dominant în clasă/a elevului cu CES?
Care sunt inteligențele multiple care predomină în clasă/a
elevului cu CE

Ce resurse voi folosi pentru dezvoltarea competențelor elevilor?

Ce resurse voi folosi pentru elevul cu CES?
Cu ce?
Ce materiale didactice individualizate sunt necesare pentru elevul
cu CES?
 Cât timp se alocă pentru fiecare activitate?
Ce tip de evaluare voi realiza?
Cât? Ce strategii/tehnici de evaluare voi aplica?
Cum voi evalua progresul elevului cu CES?
...

Proiectarea unităților de învățare derivă din proiectarea de lungă durată

din care se preiau unitățile de competențe și unitățile de conținuturi
curriculare.
Proiectele unităților de învățare se fac treptat, pe parcursul anului, cu o
săptămână înainte de începutul fiecărei unități de învățare.

Modelul 1. Proiect al unităților de învățare

Unități de
Detalieri Nr. Evaluare Observați
competență Data Resurse
de conținut* ore * i
*
 Modelul 2. Proiect al unităților de învățare

Tipul Unități de Conținuturi Strategii

Dat Subiectu Etapele Evaluarea
lecție competență * și resurse didactice
a l lecției lecției *
i * didactice* *
Evacarea
Realizarea
sensului
Reflecția
Extinderea

Pentru elevul cu CES, nu se elaborează un plan separat, dar se suplimentează

proiectul pe unități de învățare cu specificări privind strategiile didactice,
activitățile individuale, de grup sau frontale în care acesta va fi implicat,
materialele didactice care vor fi utilizate.

În antetul proiectului se specifică: clasa; disciplina; nr. unității de învățare, nr.

de ore locate; perioada; unitățile de competență* (de indicat cele modificate
pentru elevul cu CES)

Notă: Asteriscul (*) din Modelul 2, indică modificările și/sau adaptările, care se
specifică pentru copilul cu CES, la necesitate.
 Etapa 4. Proiectarea lecției (PL)

O proiectare de calitate pe unități de învățare admite

excluderea planificării curente (zilnice). În cazul
copilului cu CES, proiectarea pe unități de învățare
reflectă în ansamblu abordarea individualizată a
acestuia, asigurând, astfel, corelarea optimă între
componentele curriculare.
În cazul proiectării curente a fiecărei lecții separat, în
funcție de scopul și obiectivele lecției, cadrul didactic
poate folosi diverse modele de structurare a
demersurilor didactice.
În proiectarea eficientă a lecției la clasa, în care sunt
copii cu CES, cadrul didactic anticipează
răspunsurile la următoarele întrebări utilizând ca
instrument de proiectare un set de întrebări
anticipative.
 Exemple de întrebări anticipative:
- Cum voi corela activitatea de azi cu lecția anterioară?
- Cum pot începe lecția?
- Care sunt activitățile pe care le voi organiza? (Rămân la
activitățile planificate în
proiectul unității de învățare sau elimin/adaug și alte
activități? În ce succesiune?)
- Cum îl voi implica pe elevul cu CES la oră (individual, în
grup)?
- Cum voi alterna activitățile individuale cu cele de lucru în
grup, în perechi și frontale?
- Ce resurse pot folosi? (Completez/elimin materialele
planificate anterior?)
- Ce materiale am pregătit pentru elevul cu CES?
- Cum voi finaliza lecția?
- Ce teme pentru acasă individualizate le voi propune
elevilor?
 Un rol important în planificarea individualizată revine
formulării sarcinilor de învățare care trebuie gradate, conform
principiilor didactice:
- de la simplu spre compus;
- de la concret la abstract;
- de la particular la general, asigurând accesibilitate și progres
copilului.
Acestea se bazează pe achizițiile anterioare, interesele și
experiența copilului.
Atunci când un elev întâmpină dificultăți în realizarea unei sarcini
de învățare este recomandabil ca sarcina să fie segmentată pe pași
pentru a fi efectuată de elev.
În literatura de specialitate sunt descrise mai multe modele de
proiectare a lecției.
De menționat că nu se elaborează un plan de lecție separat pentru
elevul cu CES, ci sunt incluse în proiectul de lecție la clasă asistența
acordată elevului cu CES, implicarea lui și materialele oferite.
Sunt diversificate formele de organizare a activităților de învățare:
frontal, în perechi, în grup și individual, fapt care permite
implicarea tuturor elevilor.
 Model orientativ de proiectare a lecției: clasa, disciplina,
subiectul, tipul lecției, durata, profesor, competența*,
strategii didactice*, evaluarea*

Activitatea
Momente Activitatea Strategii
cadrului Evaluare*
instrucționale elevilor* didactice*
didactic
Evocare
Realizarea
sensului
Reflecție
Extindere

Notă: Asteriscul (*) din tabelă indică modificările și/sau

adaptările, care se specifică pentru copilul cu CES, la
necesitate.
 Etapa 5. Reflecția

Reflecția este un exercițiu de autoevaluare pe care îl

realizează cadrul didactic după o lecție sau mai multe în
vederea identificării punctelor forte și a necesităților
pentru a produce schimbări calitative asupra
procesului.
Cea mai bună imagine a eficienței proiectării
demersurilor didactice se reflectă, de fapt, în achizițiile
și competențele dezvoltate/formate elevilor. Un rol
important al reflecției este acela de a analiza în ce
măsură demersul conceput/ proiectat a putut fi aplicat
și a fost eficient la clasă.
Autoevaluarea vizează atât demersul didactic la nivel
global (anual), intermediar (unitate de învățare), cât și
la nivelul fiecărei lecții.
Ca instrument de reflecție pot fi utilizate:
- fișele de autoevaluare;
- tehnici care se pretează autoevaluării/reflecției: jurnalul reflexiv,
pagină de jurnal, minieseul, 3-2-1 etc.

Reflecția, indiferent în ce formă este realizată, poate fi structurată

pornind de la un set de întrebări evaluative:
• Care este părerea mea despre lecție?
• În ce măsură am respectat/am modificat scenariul pentru această
lecție?
• De ce am făcut aceste modificări?
• Care sunt aspectele care mi-au reușit?
• Care sunt aspectele care nu mi-au reușit? De ce?
• Dacă aș relua lecția ce aspecte aș modifica?
• La ce ar trebui să atrag atenție în proiectarea și organizare
activităților ulterioare?
Constatările și concluziile relevante, derivate din etapa de reflecție,
vor servi drept temei pentru a îmbunătăți proiectarea curentă
ulterioară, din perspectiva necesităților copilului cu CES.
Se recomandă ca acestea să fie înregistrate, inclusiv în fișa de
monitorizare a evoluției în dezvoltarea copilului.
 AUTOEVALUAREA COMPETENȚELOR DE PROIECTARE
Fișa de autoevaluare:

Criterii Descrierea Punctaj

- adecvată pentru domeniile curriculare la

Abordare
disciplină; reflectă diversitatea de elevi în clasă (stil
didactică
de învățare, inteligențele multiple, elevi cu CES)

- sunt proiectate spre realizare în timp suficient;

Competențele
sunt modificate, la necesitate, pentru copilul cu CES

- corespund celor curriculare (inclusiv CA. CM);

Conținuturile
- adecvate vârstei copiilor

- legături între conținuturi; succesiune logică și

Coerența
gradată (de la simplu la complex)
 - corelații clare între competențe – conținuturi –
activități de învățare – resurse – evaluare;
- Corelații ntre: competențe –competențe modificate;
- conținuturi– conținuturi modificate;
- activități de învățare – activități de învățare
Corelații adaptate;
- resurse –resurse adaptate (materiale, de timp etc.);
strategii de evaluare – strategii de evaluare
adaptate;
- proiectul pe unități de învățare – proiectul de lungă
durată
diversificate; stimulative;
Activitățile Activitățile
asigură participarea tuturor;
didactice didactice
formele de organizare adecvate activităților
implicare relevantă a resurselor umane (cadru
didactic la clasă, CDS, alți specialiști, asistenți,
colegi);
Resursele materialele didactice variate (adaptate la CES); Resursele
adaptate la necesitățile educaționale ale copilului
cu CES;
management eficient al timpului
 Planul educațional individualizat (PEI)
PEI este parte componentă a pachetului de
documente curriculare care asigură dezvoltarea
educației incluzive în instituțiile de învățământ
general.
• Conform Codului Educației: „Planul educațional
individualizat” (PEI) este un instrument de
organizare și realizare coordonată a procesului
educațional pentru copilul cu cerințe educaționale
speciale (CES)”.

• Elaborarea și realizarea PEI devine obligatorie odată

ce au fost confirmate de către SAP cerințele
educaționale speciale ale copilului
• În PEI se precizează suportul educațional
necesar elevului cu CES, precum și serviciile
non-educaționale.

• În procesul de elaborare PEI este absolut

necesară colaborarea dintre membrii
echipei.
Principiile care stau la baza elaborării
unei proiectări individualizate:
• Centrarea procesului educațional pe copil şi
nu pe conținuturi;
• Adaptarea strategiilor de predare-
învățare-evaluare la comunitatea de instruire
și la fiecare elev cu necesități speciale, în
parte;
• Asigurarea șanselor egale fiecărui copil prin
adaptare la ritmul, stilul de învățare, tipul de
inteligență.
 Scopul proiectării individualizate este:

Asigurarea progresului, formarea/dezvoltarea

competențelor elevului cu CES și asigurarea incluziunii
educaționale.
Cadrul didactic proiectează demersul/traseul
educațional al elevului cu CES, prin adaptări
curriculare sau prin modificări curriculare la
disciplină, ca parte componentă a planului educațional
individualizat (PEI).
Proiectarea individualizată se realizează într-o strânsă
colaborare cu alte cadre didactice, specialiști (membri
ai echipei PEI), cu elevul însuși și familia acestuia.
 Roluri și responsabilități în elaborarea
PEI
• Administrația instituției aprobă componența CMI și a echipei PEI;
• Dirigintele clasei acumulează și comunică echipei informația pe
care o cunoaște cu referință la punctele forte, necesitățile şi
interesele elevului;
• Psihologul școlar acumulează și comunică echipei informația cu
referință la punctele forte, necesitățile, interesele și
caracteristicile specifice ale elevului;
• Învățătorul/profesorul la clasă furnizează informații privind
rezultatele evaluării competențelor elevului în materia respectivă
de studiu, pentru a identifica punctele forte şi necesitățile elevului;
• Cadrul didactic de sprijin planifică și realizează asistența
individualizată a elevului cu CES;
• Psihopedagogul/Alți specialiști participă la procesul PEI, prin
elaborare, realizare, monitorizare, revizuire/actualizare a PEI
pentru copilul cu cerințe educaționale speciale
 ATRIBUȚIILE CADRULUI DIDACTIC DE SPRIJIN:
CDS este/poate fi specialistul calificat în
domeniul pedagogiei, psihopedagogiei şi
pedagogiei speciale, care acordă asistență
psihopedagogică copiilor cu CES.
Atribuții și responsabilități:
∙ acordarea suportului educațional și
facilitatea incluziunii școlare a
copiilor/elevilor cu CES în instituțiile de
învățământ general;
∙ colaborarea cu alți actori comunitari
pentru realizarea obiectivelor PEI;
∙ promovarea educației incluzive.
 ATRIBUȚIILE PSIHOPEDAGOGULUI:
• Depistarea unor eventuale dificultăți de dezvoltare,
învățare și adaptare ale copiilor în instituții de
învățământ general;

• Oferirea suportului psihopedagogic necesar pentru

depăşirea dificultăţilor şi asigurarea dezvoltării
progresive a copilului;

• Monitorizarea evoluției copilului în procesul

educațional;
• Colaborarea cu Comisia multidisciplinară intrașcolară
(CMI), familia /reprezentanții legali ai copilului, alţi
specialiști implicați în realizarea obiectivelor incluse
în Planul educaţional individualizat.
Coordonarea cu cadrele didactice la clasă
CDS și psihopedagogul colaborează și coordonează
acțiunile împreună cu cadrele didactice la clasă.

În acest timp specialiștii se pot confrunta cu unele

obstacole și bariere, cum ar fi:

∙ reticența unor cadre didactice și manageriale privind

incluziunea educațională și socială a copiilor cu CES şi
rolul CDS în acest proces;

∙ dificultăți de acomodare la schimbare, fapt care

afectează profund activitățile de predare/ învățare/
evaluare.