ESEU PEDAGOGIE

CONȚINUTURILE GENERALE ALE EDUCAȚIEI

CUPRINS

1. INTRODUCERE
2. SCOPUL
3. PROBLEMATICA
3.1 Dinamica procesului de predare
3.2 Planificarea conţinuturilor de predare a lecţiilor
3.3. Organizarea predării.
3.4 Conducerea și evaluarea lecţiei.
3.5. Stilurile de predare
4. CONCLUZII
5. BIBLIOGRAFIE
 1. INTRODUCERE

Predarea este una dintre cele mai importante abilităti a unui profesor în general
această abilitate trebuie însușita. Motivul esențial pentru care am ales ca temă ,,Facorii
dedezvoltare psihici" este reprezentat de faptul că mă va ajuta foarte mult în cadrul de
profesor/antrenor de înot. Nimeni nu s-a născut învățat sau având abilitatea de a îi învăța pe
alții, de aceea mi-am dorit să fac o cercetare mai amanuntită asupra a ceea ce inseamnă cu
adevărat tehnică modului de predare.
Această temă se află în stransă concordantă cu proiectul pe care mi l-am ales, mai
exact ,,Lecție de antrenament în disciplină înot juniori 1", deoarece pentru a susține un
antrenament este necesară o bază de cunoștințe în domeniu. Având în vedere că există multe
metode de predare, sunt de părere că un antrenor trebuie să știe să adopte tehnica potrivită în
funcție de persoană pe care o antrenează. Oamenii sunt diferiți, iar fiecare are propria
capacitate de a înțelege lucrurile, de aceea consider că un adevărat profesor este cel care va
știi să se adapteze la capacitatea de înțelegere a fiecărei persoane.

2. SCOPUL

În tematica referatului încerc să scot în evidență următoarele:

orientările strategice ale procesului de învăţământ, prin realizarea finalităţilor
instructiveducative, pe nivele de formare, şcolarizare, sub forma unor rezultate
aşteptate, derivate din ideal;
deciziile luate pentru realizarea idealului, prin curricula şcolare;
arată direcţia acţiunii, strategia generală, proiectarea acţiunilor;
faţă de ideal, stabilesc intenţii, aspiraţii pe termen mediu, cu un grad mijlociu de
generalitate, în acţiuni determinate, anticipând etape şi operaţii, echilibrând aspectele
formative-informaţive-educative ale procesului de învăţământ;
moduri de planificare, organizare a instrucţiei şi educaţiei şcolare, în curricula
diversificate, cu precizarea rezultatelor pe etape (cicluri curriculare), cu prevederea
structurilor şi conţinuturilor, cu indicarea resurselor necesare, cu evaluarea strategiilor
globale optime şi prevenirea nonconcordanţelor cu idealul sau condiţiile specifice;
Trăsături esenţiale:
caracterul de acţiune, deoarece vizează direcţiile principale de acţiune socială, care
susţin politica, planificarea educaţiei, învăţământului, elaborarea curriculumului;
caracterul strategic, pentru că vizează liniile generale de inovaţie pedagogică
(didactică), pe termen lung şi mediu, care susţin funcţional sistemul de învăţământ;
caracterul tactic, prin precizarea criteriilor de elaborare a obiectivelor generale ale
sistemului, care susţin proiectarea planurilor de învăţământ, a întregului curriculum;
observarea, analiza, prevederea condiţiilor disponibile;
sugerarea ordinii, succesiunii adecvate a folosirii mijloacelor;
alegerea alternativelor, stabilirea unor norme, reglementări;
mobilizarea capacităţilor proprii, raţionale, intenţionale, în planuri de acţiune,
prevenirea piedicilor, prevederea consecinţelor;
depăşirea condiţiilor existente, învingerea dificultăţilor;
stabilirea de variante acţionate, pentru asigurarea flexibilităţii modificării pe parcursul
acţiunii;
adaptarea la posibilităţile elevului, cu eliminarea caracterului abstract, uniform, cu
neglijarea capacităţilor individuale;
sugerarea posibilităţilor de realizare în grup, prin cooperare, prin crearea mediului,
situaţiei formative;
exprimarea prin valori, specifice laturilor educaţiei (intelectuale, morale, estetice,
ştiinţifice, tehnologice, sociale, profesionale etc), iar selecţia, ordonarea lor stau la
baza definirii conţinuturilor, ciclurilor de formare, criteriilor de evaluare sumativă

3. PROBLEMATICA

În tematica referatului încerc să scot în evidență următoarele:

orientările strategice ale procesului de invătămant, prin realizarea finalitătilor
instructiveducative, pe nivele de formare, școlarizare, sub formă unor rezultate
așteptate, derivate din ideal;
deciziile luate pentru realizarea idealului, prin curricula școlare;
arată direcția acțiunii, strategia generală, proiectarea acțiunilor;
față de ideal, stabilesc intenții, aspirații pe termen mediu, cu un grad mijlociu
de generalitate, în acțiuni determinate, anticipând etape și operații, echilibrând
aspectele formative-informative-educative ale procesului de învățământ;
 moduri de planificare, organizare a instrucției și educației școlare, în curricula
diversificate, cu precizarea rezultatelor pe etape (cicluri curriculare), cu
prevederea structurilor și conținuturilor, cu indicarea resurselor necesare, cu
evaluarea strategiilor globale optime și prevenirea nonconcordanțelor cu
idealul sau condițiile specifice;

Trăsături esențiale:
caracterul de acțiune, deoarece vizează direcțiile principale de acțiune socială,
care susțin politica, planificarea educației, invătămantului, elaborarea
curriculumului;
caracterul strategic, pentru că vizează liniile generale de inovație pedagogică
(didactică), pe termen lung și mediu, care susțin funcțional sistemul de
invătămant;
caracterul tactic, prin precizarea criteriilor de elaborare a obiectivelor generale ale
sistemului, care susțin proiectarea planurilor de invătămant, a întregului
curriculum;
observarea, analiza, prevederea condițiilor disponibile;
sugerarea ordinii, succesiunii adecvate a folosirii mijloacelor;
alegerea alternativelor, stabilirea unor norme, reglementări;
mobilizarea capacitătilor proprii, raționale, intenționale, în planuri de acțiune,
prevenirea piedicilor, prevederea consecințelor;
depăsirea condițiilor existente, învingerea dificultătilor;
stabilirea de variante acționate, pentru asigurarea flexibilitătii modificării pe
parcursul acțiunii;
adaptarea la posibilitătile elevului, cu eliminarea caracterului abstract, uniform, cu
neglijarea capacitătilor individuale;
sugerarea posibilitătilor de realizare în grup, prin cooperare, prin crearea mediului,
situației formative;
exprimarea prin valori, specifice lațurilor educației (intelectuale, morale, estetice,
științifice, tehnologice, sociale, profesionale etc), iar selecția, ordonarea lor stau la
bază definirii conținuturilor, ciclurilor de formare, criteriilor de evaluare sumativă
 3.1. Dinamica procesului de predare.
Predarea este înţeleasă ca fiind procesul de transmiterc sau de expunere a
cunoştinţelor, în esenţa ei reprezintă toate acţiunile desfăşurate de către profesor/antrenor în
cadrul lecţiei/antrenamentului, având ca scop determinarea elevilor să înveţe. Importantă în
predare este capacitatea profesorului de a atrage, a captiva şi de a sădi în mintea elevilor
dorinţa de învăţare şi de mişcare. In cadrul predării se disting două aspecte distincte:
instruirea şi transformarea elevilor. Instruirea constă în transmiterea cunoştinţelor de către
profesor, dar şi în efortul depus de elev/pentru înţelegerea, raţionalizarea aspectelor şi
execuţia mişcărilor ce dă un anumit sens fenomenelor, produce transformarea
comportamentului în toate sensurile:
 fizic
 intelectual
 afectiv-emoţional
 social.

3.2. Planificarea conţinuturilor de predare a lecţiilor.

Conţinuturile educaţiei reprezintă dimensiunile sau laturile activităţii de educaţie, în
mod implicit şi ale celei de instruire, care, conform unor valori fundamentale concentrate la
nivelul unor finalităţi (obiective) asigură formarea şi dezvoltarea complexă a personalităţii
(celui educat, educatului) în plan moral, intelectual, tehnologic, estetic şi fizic.
Eficienţa procesului de predare-învăţare depinde de modul cum profesorul ştie să îşi
planifice, pregătească, să-şi structureze şi să expună conţinutul învăţării. Planificarea,
structurarea conţinutului predării, presupune realizarea unei succesiuni metodice care să
asigure realizarea procesului de învăţare a exerciţiilor, cunoştinţelor, de formare a
deprinderilor şi priceperilor motrice, dar şi de dezvoltare a aptitudinilor psihtomotrice şi
educare a calităţilor morale şi de voinţă. Stabilirea succesiunii metodice a exerciţiilor, în
vederea realizării procesului de predare-învăţare respectă următoarele cerinţe:stabilirea clară
a obiectivelor operaţionale ale lecţiei care vor determina alegerea mijloacelor şi a metodelor
din lecţia respectivă; stabilirea testelor finale, intemediare; elaborarea succesiunii exerciţiilor
standard; evaluarea şi formarea capacităţii de autoevaluare; respectarea individualizării în
procesul predării; alegerea exerciţiilor în funcţie de scopul urmărit.

3.3. Organizarea predării.

Organizarea (managementul) predării constă în două acţiuni principale:
  în sens restrâns, constă în organizarea clasei și se referă la conducerea
operaţională - deplasarea materialelor, deplasarea colectivului de elevi.
 în sens larg, constă în organizarea transmiterii (comunicării) cunoştinţelor care
presupune realizarea întregii activităţi de proiectare, aplicare, evaluare a
execuţiei cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor motrice, deci tot ceea ce
gândeşte şi execută profesorul împreună cu un anumit colectiv de elevi;
Organizarea procesului de predare-învăţare şi pregătire, presupune realizarea unor
operaţii:
 alegerea formei ideale de organizare a lecţiei;
 învăţarea punerii în practică a organizării materialelor şi a spaţiului de lucru;
 învăţarea punerii în practică a organizării elevilor.
În procesul de organizare a lecţiei intră şi procesul de organizare a materialului
didactic, a spaţiului existent şi necesar procesului de învăţare, dar şi procesul de verificare a
funcţionalităţii materialelor şi instalaţiilor. Organizarea materialului necesar desfăşurării
procesului de predare-î nvăţare a deprinderilor motrice trebuie să se realizeze într-un timp cât
mai scurt, într-un mod cât mai organizat şi mai eficient.

3.4. Conducerea și evaluarea lecţiei.

Pentru conducerea şi dirijarea unei lectii trebuie sa avem exerciţii încât să permită
realizarea acest lucru pe durata acesteia cum ar fi:
folosirea unui volum suficient de lucru în funcţie de elev;
adaptarea exerciţiilor în funcţie de particularităţile fiecărui elev în parte;
asigurarea unui timp maxim de intervenţii corective;
alegerea celei mai bune forme de organizare pentru colectiv;
instrucţiunile de organizare trebuie să elibereze profesorul de problemele de
organizare.
Profesorul îşi alege, în funcţie de modul de gândire, indicaţiile de conducere şi dirijare
a exerciţiilor, care se referă la:
modalitatea de începere a execuţiei
sublinieri ce privesc securitatea organismului propriu şi a coechipierilor
momentul cel mai potrivit pentru a face corectările şi a da explicaţiile
suplimentare - execuţiile reuşite şi nereuşite (aprecierea şi dezaprobarea).

3.5. Stilurile de predare

 Eficiența unei predări depinde de stilul abordat de antrenor sau profesor în momentul
transmiterii de informații, stil ce depinde de o serie de factori: de pregatirea știintifică a
profesorului/antrenorului, de maiestria sa pedagogică, de particularitățile elevilor/sportivilor,
de cantitatea și calitatea informației transmise, de personalitatea profesorului/antrenorului,
de capacitatea „educatorului” de a utiliza activ și eficient și de a adapta metodele de predare
în scopul realizarii obiectivelor propuse etc. Stilul de predare abordat, de către fiecare cadru
didactic în parte, constă în modalitatea personală de realizare a predării în conformitate cu
achiziţiile ce urmează a fi realizate.
Educaţia formală reprezintă ansamblul acţiunilor (şi al influenţelor) pedagogice
proiectate instituţional prin structuri organizate sistemic, pe niveluri şi trepte de studii (şcoli,
universităţi, centre de perfecţionare etc.) în cadrul unui proces de instruire realizat cu
maximum de rigurozitate în timp şi spaţiu (plan, programe, manuale, cursuri, materiale de
învăţare etc.).
Educaţia formală este organizată instituţional în cadrul sistemului de învăţământ, sub
îndrumarea cadrelor didactice de specialitate, care asigură dirijarea conştientă a raporturilor
funcţional-structurale dintre educator şi educat realizate într-un context metodologic de
predare- învăţare-evaluare, favorabil reuşitei pedagogice.

4. CONCLUZII

Predarea cunoştinţelor, deprinderilor, formarea priceperilor, a trăsăturilor de caracter

şi de comportament este în principal rezultatul muncii profesorului şi a elevului. Munca
profesorului este influenţată de interacţiunea dintre trăsăturile de personalitate şi aptitudinile
psihopedagogice generale, cu cele didactice şi cele educaţionale adecvate. Manifestarea
aptitudinilor psiho-pedagogice generale, a aptitudinilor didactice şi a aptitudinilor
educaţionale, la profesorul de educaţie fizică/antrenor contribuie la îmbunătăţirea procesului
instructiv educative:
activitatea de predare stimulează și susţine motivaţia elevilor pentru învăţarea continuă,
permanentă;
prin activitatea de predare, cadrele didactice descoperă, stimulezează şi dezvoltă
aptitudinile elevilor şi vin în întâmpinarea intereselor şi nevoilor lor;
prin activitatea de predare, cadrele didactice propun elevilor situaţii de învăţare diverse şi
eficiente, care să mijlocească atingerea obiectivelor instructiv-educative propuse;
 activitatea de predare facilitează nu numai transmiterea de cunoştinţe, ci şi de competenţe,
atitudini şi comportamente;
modalitatea de predare dă posibilitatea elevilor să realizeze transferuri de cunoştinţe şi de
competenţe intra- şi interdisciplinare;
în predare se urmărește realizarea legăturii dintre activitatea instructiv-educativă şi viaţa
cotidiană.

În concluzie, prin realizarea acestui eseu consider că am reușit să îmi formez o bază
de cunoștințe în domeniu, pe care le voi pune în practică în viitoarea carieră. Sunt ferm
convins că prin tema abordată, citirea acestui eseu va fi un prim pas important și pentru alți
oameni aflați la începutul acestei cariere, întrucât oferă informații relevante în legatură cu
tehnica de predarare.

5. BIBLIOGRAFIE

Anca Dragu, Sorin Cristea,(2003) Psihologie şi pedagogie şcolară, Ed. Ovidius University
Press, Constanţa.
Baciu,C. Bocoş, M., Chiş, V., & Ionescu, M.(2001). Pedagogie: suporturi pentru formarea
profesorilor. Cluj-Napoca, Presa Universitara Clujeană
https://biblioteca.regielive.ro/seminarii/pedagogie/continuturile-educatiei-265503.html-
accesat 24.06.2018
http://www.umfcv.ro/files/p/e/Pedagogie%201.pdf - accesat 26.06.2018