Curriculumul

preşcolar

Prezentare generală
Definirea termenilor

 Curriculum – actualitate
 Definiţia extinsă: Curriculum-ul reprezintă
ansamblul tuturor experienţelor de învăţare
directe şi indirecte ale elevilor implicaţi în
situaţii educaţionale implicite şi explicite.
 Definiţia restrânsă: Curriculum-ul
reprezintă totalitatea documentelor şcolare
cu caracter reglator care asigură
managementul sistemului la nivel
micropedagogic.
Abordarea curriculară a
programului educaţional din
grădiniţă
a. La nivelul programului educaţional ca ansamblu structurat:
 ancorarea programului în cadre conceptuale şi acţionale mai largi:
Strategia naţională privind educaţia timpurie (ca parte a Strategiei
convergente privind dezvoltarea timpurie a copilului, MECT, 2005),
sistemul Reperelor fundamentale privind învăţarea şi dezvoltarea
timpurie a copilului de la naştere la 7 ani (Reprezentanţa UNICEF
România, 2007);
 centrarea pe finalităţi, considerate a fi punctul de start în proiectarea şi
dezvoltarea programului curricular şi definite la mai multe nivele
integrative: finalităţi ale educaţiei timpurii, finalităţi ale domeniilor
fundamentale de dezvoltare, finalităţi ale domeniilor experienţiale,
finalităţi ale categoriilor de activităţi de învăţare prezente în planul de
învăţământ,
 adoptarea deplină a principiului centrării pe copil, prin preocuparea
pentru îndeplinirea obiectivelor domeniilor de dezvoltare, prin
promovarea învăţării bazate pe experienţierea realităţii şi a învăţării
integrate, prin recomandarea diferenţierii şi individualizării curriculare.
 b. La nivelul conţinuturilor curriculare
 descrierea conţinuturilor în termenii finalităţilor cadru şi referenţiale, ceea ce
permite o abordare curriculară flexibilă, ţinând cont de:
 particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor;
 principiile de psihologie a învăţării;
 dinamica socială şi culturală a societăţii;
 specificul cultural local;
 tendinţele internaţionale înregistrate în educaţia preşcolară.
 specificarea conţinutului curricular sub forma temelor integrative, care invită la
abordarea integrată a cunoaşterii şi al căror grad sporit de generalitate îi dă
cadrului didactic o largă putere de decizie în selectarea şi dezvoltarea
proiectelor şi a temelor săptămânale;
 includerea în ansamblul conţinuturilor a unor seturi de abilităţi şi cunoştinţe
transversale, prin delimitarea domeniului activităţilor de dezvoltare personală,
care promovează: autocunoaşterea, dezvoltarea abilităţilor de comunicare,
conştientizarea şi autocontrolul învăţării prin joc, dezvoltarea abilităţilor de luare
a deciziilor, mediere a conflictelor şi a comportamentului empatic;
 renunţarea în planul de învăţământ la un număr fix, prestabilit de activităţi
didactice pentru fiecare din domeniile de învăţare specifice preşcolarităţii şi
asigurarea libertăţii cadrului didactic în planificarea activităţii zilnice cu
preşcolarii;
 încurajarea includerii în sistemul experienţelor de învăţare a elementelor de
curriculum local, regional, a exploatării diversităţii interpersonale şi
multiculturale, în vederea asigurării unei bune inserţii socio-culturale a copiilor.
 c. La nivelul practicilor de predare- învăţare şi evaluare
 diversificarea tipologiei activităţilor didactice specifice grădiniţei în vederea
lărgirii gamei experienţelor de învăţare ale copiilor (prin includerea explicită în
programul curricular a activităţilor de dezvoltare personală);
 încurajarea învăţării prin experienţierea realităţii, acest tip de învăţare
asigurându-le copiilor achiziţii durabile şi transferabile;
 predarea integrată a conţinuturilor, în vederea creării la copii a unei imagini
unitare asupra realităţii;
 produsele anticipate ale învăţării nu sunt doar cunoştinţe punctuale, ci şi
deprinderi, atitudini, valori şi competenţe, care să îi permită copilului preşcolar
familiarizarea cu diverse domenii ale cunoaşterii şi realităţii şi să îi ofere
instrumente (deprinderi de muncă intelectuală, structuri cognitive şi conceptuale,
comportamente) ale cunoaşterii ulterioare;
 încurajarea utilizării metodologiei activizante, a învăţării bazate pe proiect şi
a jocului, pentru plasarea copilului în situaţii de exploare nemijlocită a realităţii
fizice şi sociale;
 considerarea activităţilor de evaluare ca şi componentă reglatorie a procesului
continuu de predare – învăţare;
 recunoaşterea potenţialului formativ al elementelor de mediu fizic şi relaţional
specific instituţiei preşcolare şi definirea în acest fel a unor aspecte ale
curriculum-ului ascuns.
 Integrarea situaţiilor de învăţare de tip formal cu cele de tip non-formal şi
informal, prin definirea familiei, a comunităţii şi a grupului de co-vârstnici ca
factori educativi complementari grădiniţei;
Programul curricular pentru
învăţământul preşcolar se
caracterizează
 Extensie prin:
 este comprehensiv, incluzând o gamă largă de
experienţe de învăţare,
 în practica educaţională: organizarea de situaţii
de învăţare variate, atât prin finalităţi, cât şi prin
conţinuturi, tipologia activităţilor, metodologie şi
scenariul didactic abordat.
 Echilibru
 există o consistenţă internă a domeniilor
experienţiale, care asigură unitatea internă a
programului curricular.
 în practica educaţională: decizii responsabile
privind numărul activităţilor didactice asociabile cu
anumite domenii experienţiale şi corelarea
echilibrată a acestora cu activităţile integrate, cu
situaţiile de învăţare bazată pe proiect şi cu
specificul celorlalte tipuri de activităţi cuprinse în
planul de învăţământ (ALA, ADP etc.).
 Relevanţă
 îi asigură preşcolarului experienţe de învăţare utile în raport cu

problematica şi cu nevoile individuale şi ale vârstei, dar şi cu

specificul lumii în care copilul trăieşte.
 În practica educaţională: fundamentarea proiectării didactice

anuale, săptămânale şi zilnice pe cunoaşterea particularităţilor

grupei şi ale membrilor ei, prin îmbinarea elementelor de
curriculum comun cu cele ale curriculum-ului diferenţiat şi local.
 De asemenea, este importantă în acest context urmărirea
transversală, în toată perioada parcurgerii programului curricular,
a formării unor seturi de deprinderi şi atitudini esenţiale pentru
implicarea eficientă, prezentă şi viitoare, a copilului în situaţii de
învăţare şi de explorare a realităţii: încurajarea autonomiei, a
comportamentelor de auto-reglare, a abilităţilor de comunicare şi
relaţionare socială, a perseverenţei şi a rezistenţei la frustrare
etc.
 Diferenţiere
 Răspunde nevoilor şi a ritmurilor de învăţare variate ale copiilor
 Este o caracteristică definitorie a programelor educaţionale
constructiviste.
 Progresie şi continuitate
 între nivelurile şi ciclurile de învăţământ şi pentru
prevenirea sincopelor şi a schimbărilor bruşte de
orientare şi practică educaţională, care sunt
responsabile uneori de apariţia dificultăţilor de
adaptare şi a blocajelor în dezvoltarea continuă a
copilului.
Analiza curriculum-ului
preşcolar din perspectiva
dimensiunii
 de structură
Domeniile experienţiale
 arii de organizare a cunoaşterii (seturi de informaţii,
concepte, realităţi fizice şi sociale) şi a modalităţilor diverse
de raportare la realitate (competenţe, capacităţi, atitudini,
comportamente specifice diferitelor domenii de dezvoltare).
 sunt perspective, sistematice, ordonate, de explorare,
experienţiere, organizare prin înţelegere a realităţii, fiind din
acest punct de vedere mai apropiate domeniilor de
cunoaştere.
 Domeniile de dezvoltare reflectă categoriile de
achiziţii de cunoștințe declarative, procedurale,
atitudinale, strategice care contribuie la obținerea
competenței și funcționalității copilului.
 Dezvoltare
cognitivă

Capacităţi
Domeniul şi atitudini
limbă şi
comunicare Domeniul
Dezvoltare ştiinţe
fizică,
sănătate şi
igienă
personală

Domeniul om
Domeniul şi societate
psihomotric

Domeniul estetic şi
creativ

Dezvoltare socio – Dezvoltarea

emoţională limbajului
şi a comunicării
 trei dimensiuni majore ale programului
curricular:
 La nivelul domeniilor experienţiale
 La nivelul temelor curriculare integratoare
 La nivelul diferitelor tipuri de activităţi didactice
cuprinse în planul de învăţământ
Planul de învăţământ
Intervalul Categorii de activităţi de Nr.de Nr.ore/tură, din norma
de învăţare activităţi/săptă cadrului didactic,
vârstă mână dedicate categoriilor de
activităţi din planul de
ON* OP/OS* învăţământ

37 – 60 luni Activităţi pe domenii 7 +7 2h x 5 zile = 10h

(3,1 - 5 experienţiale
ani)
Jocuri si activităţi didactice 10 +5 1,5h x 5 zile = 7,5h
alese
Activităţi de dezvoltare 5 + 10 1,5h x 5 zile = 7,5h
personală
TOTAL 22 + 22 25 h
61 – 84 luni Activităţi pe domenii 10 + 10 3h x 5 zile = 15h
(5,1 - 7 experienţiale
ani)
Jocuri si activităţi didactice 10 +5 1h x 5 zile = 5h
alese
Activităţi de dezvoltare 6 + 11 1h x 5 zile = 5h
personală
TOTAL 26 + 26 25 h
Integrarea curriculară în
grădiniţă
 Integrarea curriculară reprezintă o strategie de proiectare şi
predare a curriculum-ului ce presupune crearea de conexiuni
semnificative între domeniile de cunoaştere şi dezvoltare, teme
sau competenţe

 Conţinuturile sunt organizate în jurul unor nuclee integrative de

tipul conceptelor fundamentale disciplinare sau interdisciplinare
şi a abilităţilor fundamentale, disciplinare şi de transfer

 Conţinuturile au o legătură directă şi strânsă cu viaţa cotidiană

 care este ponderea activităţilor integrate în raport cu
cele pe discipline?
 care este raportul dintre conţinuturile activităţilor
integrate şi conţinuturile domeniilor experienţiale?
 care este numărul rutinelor (în special, al întâlnirilor
de dimineaţă), al tranziţiilor, al activităţilor opţionale
şi al celor de după amiază, în plaja orară a
activităţilor de dezvoltare personală şi socială?
 în ce măsură orarul grupei, ca document de
proiectare didactică, mai este relevant?
Domeniile de dezvoltare

Dezvoltare
fizică, sănătate şi
igienă personală

Dezvoltarea
limbajului,
Dezvoltarea cognitivă
a comunicării şi a
şi cunoaşterea lumii
premiselor
Dezvoltarea citirii şi scrierii
globală

Dezvoltarea Capacităţi şi atitudini în

socio-emoţională învăţare
Dezvoltare socio-emoţională
DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ

DEZVOLTAREA SOCIALĂ

Dezvoltarea abilităţilor de interacţiune cu

adulţii
Dezvoltarea abilităţilor de interacţiune cu
copiii de vârstă apropiată
Acceptarea şi respectarea diversităţii
Oc3: Dezvoltarea capacităţii de a urma
regulile stabilite prosociale
Dezvoltarea comportamentelor
Oc4: Dezvoltarea abilităţii de a negocoa şi de
a lua decizii
DEZVOLTAREA EMOŢIONALĂ
Dezvoltarea conceptului de sine
Oc1: Dezvoltarea abilităţii de a se percepe pe
sine
Dezvoltarea autocontrolului emoţional
Dezvoltarea expresivităţii emoţionale
Oc3: Dezvoltarea abilităţilor de a înţelege
trăirile altora
Dezvoltarea fizică, sănătate şi
igienă personală
DEZVOLTAREA FIZICĂ, SĂNĂTATE ŞI IGIENĂ
PERSONALĂ

DEZVOLTAREA FIZICĂ

Dezvoltarea motricităţii grosiere

Oc 1: dezvoltarea coordonării muşchilor mari ai
corpului în scopul mişcării şi deplasării
Dezvoltarea motricităţii fine
Oc2: dezvoltarea abilităţii de a utiliza muşchii mic
ai mâinii în scopuri diferite
Dezvoltarea senzorio-motorie
Oc3: Dezvoltarea abilităţii de a utiliza simţurile
pentru a interacţiona adecvat cu mediul

SĂNĂTATE ŞI IGIENĂ PERSONALĂ

Promovarea sănătăţii şi a nutriţiei

Oc4: Dezvoltarea deprinderilor de igienă personală,
de păstrare a sănătăţii şi de alimentaţie sănătoasă

Promovarea îngrijirii şi igienei personale

Promovarea practicilor privind securitatea personal

Oc5: Dezvoltarea abilităţilor de autoprotecţie faţă de obiec
şi situaţii periculoase
Dezvoltarea limbajului, a
comunicării şi a premiselor
citirii şi scrierii
DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ŞI
PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII

Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere (comunicare

receptivă)

Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare

expresivă)

PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII

Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea

cărţiii
Oc3: Dezvoltarea interesului pentru carte şi lectură

Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică; asocierea sunet - literă

Conştientizarea mesajului vorbit/scris

Însuşirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea

unui mesaj
Dezvoltarea cognitivă şi
cunoaşterea lumii
DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI
CUNOAŞTEREA LUMII

DEZVOLTAREA GÂNDIRII LOGICE ŞI

REZOLVAREA DE PROBLEME

Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de

probleme

CUNOŞTINŢE ŞI DEPRINDERI ELEMENTARE

MATEMATICE, CUNOAŞTEREA ŞI
ÎNŢELEGEREA LUMII

Reprezentări elementare matematice (numere,

reprezentări numerice, operaţii, concepte de spaţiu,
forme geometrice, înţelegerea modelelor, măsurare)

Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie,

Pământul, Spaţiul, metode ştiinţifice)
Capacităţi şi atitudini în
învăţare
CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE

CURIOZITATE ŞI INTERES
Oc1: dezvoltarea capacităţii de a manifesta interes
pentru obiecte, acţiuni, activităţi

INIŢIATIVĂ
Oc3: dezvoltarea abilităţilor creative şi a iniţiativei
inventive

PERSISTENŢĂ ÎN ACTIVITĂŢI
Oc2: Dezvoltarea capacităţii de a finaliza o activitate
chiar dacă întâmpină dificultăţi

CREATIVITATE
Teme integratoare
 Cine sunt/ cine suntem (Eu, Tu, Noi: din punct de vedere
fizic, social, cultural)
 Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim (Eu, Tu, Noi :
emoţii şi expresii emoţionale de natură culturală) ;
 Ce şi cum vreau să fiu (Eu, Noi: drepturi şi
responsabilităţi, ţeluri şi scopuri, cariere şi abilităţi proprii) ;
 Cum planificăm, organizăm o activitate (Eu, Tu, Noi:
scopuri lucrative şi planificare, munca);
 Când, cum şi de ce se întâmplă (Structuri naturale şi
structuri create de om, Fenomene naturale şi sociale,
Procese şi produse, Sisteme);
 Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ (Trecut, Prezent
şi Viitor al lumii fizice şi al comunităţilor umane).