Boala Parkinson program de recuperare

Marti, Mai 26, 2009

Boala Parkinson este o boala degenerativa ce survine in urma distrugerii lente si progresive a
neuronilor. intrucat zona afectata joaca un rol important in controlul miscarilor, pacientii prezinta
gesturi rigide, sacadate si incontrolabile, tremor si instabilitate posturala.
Citeste si: Vindeca-te devine BIO!
Tulburarile legate de boala ar!inson apar cel mai adesea intre "0 si #0 ani$ varsta medie de aparitie a
bolii este de "# ani. %a inceput, simptomele pot fi confundate cu procesul normal de imbatranire, dar
pe masura agravarii acestora, diagnosticul devine evident. in momentul manifestarii primelor
simptome, se crede ca intre 60& si '0& din celulele din zona de control a activitatilor motorii sunt
deja distruse.
(oala ar!inson are o evolutie progresiva, iar semnele si simptomele se acumuleaza in timp.)esi
aceasta afectiune este potential invalidanta, ea evolueaza lent astfel incat majoritatea pacientilor
beneficiaza de numerosi ani de viata activa dupa stabilirea diagnosticului. Mai mult, spre deosebire de
alte afectiuni neurologice grave, boala ar!inson este tratabila. Tratamentul este medicamentos si
c*irugical dar poate consta si in implantarea unui dispozitiv pentru stimularea creierului.
Semne si simptome
Cele trei semne cardinale ale bolii ar!inson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea si bradi!inezia.
)intre acestea, doua sunt esentiale pentru stabilirea diagnosticului. +nstabilitatea posturala este al
patrulea semn cardinal, dar survine tardiv, de obicei dupa ' ani de evolutie a bolii.
+n #0& din cazuri, gesturile ritmice incontrolabile ale mainilor, capului sau picioarelor
constituie primul simptom si se manifesta in special in repaus si in perioadele de stres. Tremorul este
diminuat in timpul miscarilor si dispare in somn, este accentuat de stres si de oboseala. Tremorul
devine mai putin evident pe masura evolutiei bolii
,igiditatea se refera la cresterea rezistentei la mobilizarea pasiva a musc*ilor si este mai
evidenta la miscarile voluntare ale membrului contralateral.(radi!inezia se refera la lentoarea
misarilor, dar include si scaderea miscarilor spontane si scaderea amplitudinii miscarilor.
(radi!inezia este vizibila prin micrografie -scris de mana mic, ilizibil., *ipomimie -diminuarea
miscarilor mimice., clipit rar si *ipofonie -voce diminuata..
+nstabilitatea posturala se refera la tulburarile de ec*ilibru si coordonare. /paritia sa este o
etapa importanta in evolutia bolii, deoarece instabilitatea posturala este dificil tratabila si este o
sursa comuna de invaliditate in stadiile avansate ale bolii.
)ementa survine tardiv in evolutia bolii ar!inson si afecteaza 0"& 1 20& din pacienti.
Memoria recenta este afectata.
/lte semne sunt:
Tulburari ale somnului
)ificultati la deglutitie
3ialoree -salivatie abundenta.
Micrografie -scris mic, ilizibil.
4ipofonie -voce diminuata, monotona. si dificultati la articularea cuvintelor
+ncontinenta urinara si constipatie, datorita alterarii functiei intestinului si vezicii
Confuzie, pierderea memoriei
Tulburari ale mersului, cu pasi mici, tarsiti$ tendinta accentuata spre cadere prin pierderea
refle5elor posturale
ierderea balansului bratelor in timpul mersului
4ipotensiune ortostatica
)ermatita seboreica
Modificari ale personalitatii.
Cauze si factori de risc
Celulele nervoase afectate de boala ar!inson sunt situate in zona substantei negre din centrul
creierului. /ceste celule produc dopamina, un neurotransmitator care permite controlarea miscarilor.
rin moartea celulelor din substanta neagra, boala ar!inson creeaza un deficit de dopamina. in mod
normal, controlul miscarilor este rezultatul unui ec*ilibru dintre cantitatea de dopamina si acetilcolina
-un alt neurotransmitator.. rin pierderea acestui ec*ilibru, rezulta tremorul, rigiditatea si pierderea
coordonarii.
Cauza pierderii progresive a neuronilor in boala ar!inson ramane insa necunoscuta. 6amenii de
stiinta indica o asociere dintre factorii de mediu si cei genetici.
7actorii de mediu:
e5punerea precoce sau prelungita la substante poluante c*imice sau la pesticide -ierbicide si
insecticide.
consumul unui drog -MT. poate cauza semnele si simptomele bolii ar!inson 1 drogul are
un efect similar pesticidelor
medicamente neuroleptice -fenotiazina. sau substantele care bloc*eaza receptorii de
dopamina
into5icatia cu mono5id de carbon sau cu mangan
*idrocefalia, tumorile craniene, *ematom subdural, boala 8ilson, tulburarile idiopatice
degenerative
7actorii genetici:
toate cauzele genetice cunoscute e5plica mai putin de "& din cazurile de ar!inson
Diagnostic
)iagnosticul se efectueaza pe baza:
95amenelor instrumentale -rezonanta magnetica.$
Teste farmacologice-rezistenta la %evodopa.$
/naliza simtomelor principale si secundare.
0. Diagnosticul este clinic.
)iagnosticul este confirmat de prezenta semnelor caracteristice: lipsa e5presiei faciale, clipit rar,
refle5e posturale alterate, tulburari de mers caracteristice -pasi mici, lipsa balansului bratelor in
timpul mersului..
+storicul bolii cuprinde intrebari legate de antecedentele de traumatisme craniene, accident vascular
cerebral, *idrocefalie, e5punerea la to5ine si prezenta simptomelor sau antecedente de afectiuni
neurologice degenerative.
2. Diagnosticul diferential se face cu: boala /lz*eimer, tremor esential, *idrocefalia cu presiune
normala, paralizia supranucleara progresiva, dementa cu corpi %e:; etc.
rezenta tremorului in absenta altor semne caracteristice indica un stadiu incipient al bolii sau un alt
diagnostic. %a varstnici, reducerea miscarilor spontane sau mersul dificil, cu pasi mici pot fi rezultatul
depresiei sau a dementei.
2. Scale de evaluare:
3cala lui 4oe*n e <a*: e5amineaza parametrii e5presiei faciale, tulburarile de vorbire,
tremurul, rigiditatea postura, tulburarile de mers, bradi!inezia. entru fiecare simptom fiindu=i
atribuit un scor in > etape, in care 0 reprezinta normal si de invaliditate.
3cala di 8ebster: e5amineaza limitele de miscare si de autonomie cu un scor impartit in trei
grupe de gravitate: 0=00 ar!inson usor$ 00=20 ar!inson moderat, 20=20 ar!inson sever.
+ndicele (art*el: analizeaza activitatea cotidiana: baia, utilizarea toaletei, continenta,
deplasarea prin casa, nutritia. entru fiecare aspect pot fi alocate pana la trei puncte, cu cat scorul
este mai mic, cu atat pacientul este mai autonom.
?ort*:estern @niversit; 3cale: este impartita in " scari de evaluare: mersul pe jos, de
autonomia la imbracat, igiena personala, autonomia alimentatiei si comportamentul la masa,
vorbitul. Cu cat scorul este mai mare pentru fiecare sector, cu atat pacientul este mai autonom.
3cala Tinetti: analizeaza mersul si capacitatea pacientului de a mentine ec*ilibrul.
Mini Mental 3tate: evalueaza orientarea in spatiu, memoria, atentie si de capacitatea de
calcul, de evocare, limbajul, practica constructiv. 3corul ma5im este de 20: sub 2> de puncte se
presupune un deficit cognitiv, sub 0# de puncte, deficit sever. inainte de aplicarea acestui test trebuie
sa se tina seama de interferenta care o poate aduce un deficit de auz sau vizual, tremurul sau
impactul la miscare.
3cala (ec!As si 3cala Beriatrica de )epresie: consta in realizarea de c*estionare cu privire la
starea de spirit prezenta si trecuta a pacientului, relatia sa cu ceilalti, sentimentul de singuratate si
gradul de satisfactie al vietii. in ambele cazuri, cu cat scorul este mai mare , cu atat depresia
pacientului este majora. /ceste teste initiale vor fi efectuate periodic atat pentru a controla ca situatia
nu s=a inrautatit, cat si datorita faptului ca efectuarea lor ar putea fi influentata de fluctuatiile la care
este supus pacientul in timpul tratamentului medicamentos.
ratament
)esi nu e5ista un tratament curativ pentru boala ar!inson, simptomele sale pot fi atenuate cu
ajutorul medicamentelor, dar si prin modificarea stilului de viata. in general, simptomele pot fi
controlate cu succes daca tratamentul este adaptat evolutiei bolii.
+n ciuda depresiei si a an5ietatii cauzate de boala ar!inson, se recomanda mentinerea unui stil de
viata activ.
6biectivul tratamentului consta in controlarea semnelor si simptomelor pe o perioada de timp cat mai
lunga, cat si reducerea efectelor adverse. Medicamentele ofera un bun control simptomatic timp de > 1
6 ani. )upa acest interval, invaliditatea progreseaza in ciuda tratamentelor, iar numerosi pacienti
dezvolta complicatii motorii pe termen lung. /lte cauze ale invaliditatii in stadiile tardive ale bolii
ar!inson sunt instabilitatea posturala -tulburarile de ec*ilibru. si dementa.
0. ratamentul neuroprotector -posibil.
Terapiile neuroprotectoare sunt cele care incetinesc pierderea neuronilor dopaminergici. in prezent,
nu e5ista nicio terapie cu rol neuroprotector demonstrat pentru boala ar!inson.
3elegilina este medicamentul considerat drept un posibil agent neuroprotector, desi efectele sale
benefice nu au fost in intregime demonstrate. 3elegilina poate fi prescrisa inca de la debutul bolii. 9a
diminueaza degradarea dopaminei naturale si a dopaminei formate cu ajutorul levodopei. in plus, se
pare ca selegilina impiedica formarea de radicali liberi si de to5ine, protejand astfel celulele sanatoase.
2. ratamentul simptomatic
Momentul adecvat pentru initierea medicatiei depinde de mai multi factori -varsta, stilul de viata,
gravitatea simptomelor etc.. Medicamentele prescrise au rolul de a reduce simptomele bolii, dar nu
opresc evolutia sa. 3e recomanda semnalarea oricarui nou simptom ce apare in timpul tratamentului,
pentru a face modificarile necesare. /socierea dintre levedopa si un in*ibitor de dopa=decarbo5ilaza
-carbidopa sau benzerazida. este tratamentul simptomatic standard pentru boala ar!inson, cu cele
mai putine efecte adverse pe termen scurt.
2. !inetoterapia si Ortofonia
Cinetoterapia este un adjuvant terapeutic important si consta in e5ercitii fizice zilnice si gimnastica,
reeducare functionala, refacerea ec*ilibrului postural etc. 6rtofonia permite tratarea disartriei
-tulburari de vorbire., datorate unei articulatii dificile.
6biective:
mentinerea autonomiei, prin scaderea limitarii performantelor fizice si psi*ice -asistenta
profilactica si de recuperare prin antrenament fizic.$
imbunatatirea circulatiei$
reeducarea respiratiei$
mentierea tonusului muscular$
mentierea supletei articulare$
corectarea tulburarilor de mers.
educarea si reeducarea stabilitatii, miscarii controlate si abilitatii$
corectarea si constientizarea posturii.
Mijloace si te*nici folosite:
e5ercitii de incalzire$
e5ercitii de mobilitate si de coordonare$
e5ercitii de ec*ilibru$
e5ercitii pentru mobilitatea gleznei$
e5ercitii de mimica$
posturari$
e5ercitii cu obiecte$
gimnastica respiratorie$
plimbari pe iarba, pe pietris si nisip, pentru a stimula reactiile de ec*ilibru.
elemente din terapia ocupationala,
terapia de grup$
elemente din sport fara cartacter competitiv$
*idro!inetoterapia.
rogram de recuperare:
a. 95ercitii de incalzire:
/ceste e5ercitii permit pacientului perceperea propriului organism, pana cand va fi in gradul de a face
anumite miscari:
anteversia si retroversia bazinului -mers inainte si inapoi.,
miscari de DeliberareE a umerilor, soldurilor, etc.
0. )ecubit dorsal, anteversia si retroversia bazinului, cu inspir=e5pir$
2. )ecubit dorsal, cu genunc*ii flectati si palmele asezate una pe torace, iar cealalta pe abdomen :
inspiratie cu ridicarea abdomenului $ e5piratie cu retractarea lui$
2. )ecubit dorsal, genunc*ii flectati, membrele superioare flectate la 0'0F, se fac inclinari laterale ale
genunc*ilor, cu ratarea capului in directia opusa inclinarii. 3e repeta de 00G20 ori.
>. )ecubit dorsal, genunc*ii flectati, membrele superioare pe langa corp, se ridica bazinul si se duce
calcaiul pe genunc*iul opus - e5pir.. 3e revine in pozitia initiala cu inspir.
". in sezand, cu bastonul la nivelul omoplatilor, se fac e5tensii -inspir. si fle5ii ale membrelor
superioare-e5pir.$
6. in sezand, cu bastonul la nivelul umerilor, se face e5tensia -inspir. membrelor superioare, fle5ia lor
la nivelul omoplatilor -e5pir., din nou e5tensie -inspir. si fle5ie pana la nivelul coapselor.
#. in sezand, cu bastonul la nivelul omoplatilor, se fac abductii si adductii ale membrelor superioare si
rotatii ale capului pe directia de miscare. 3e repeta de 00G20 ori fiecare miscare.
'. in ortostatism, cu membrele superioare abduse, se flecteaza genunc*iul drept si se atinge cu mana
stanga, se revine la pozitia initiala si se repeta cu celelalte membre$
b. 95ercitii pentru mobilitate si coordonare
3e folosesc e5ercitii de mobilizare globala, asociate cu miscari alternative si ritmice, pentru a stimula
coordonare a pacientului. 3e incepe cu e5ercitii simple, crescandu=se gradual dificultatea .
95ercitii de mers pe loc -evidentiindu=se astfel, alternanta intre maini si picioare..
95ercitii de coordonare cu mingea. %a aceste e5ercitii, mingea este folosita pentru a marca
etapele de corectare a posturii, succesiunea fiind urmatoarea:
o decubit ventral,
o pe genunc*i,
o Dcavaler=servantE,
o ortostatism.
9. )ecubit dorsal, fle5ia genunc*ilor la piept, ajutandu=ne cu membrele superioare.
00. )ecubit dorsal, cu genunc*ii flectati, se face abductia genunc*ilor, cu fetele plantare alipite.
00. Mers pe loc cu coordonarea miscarilor picior=brat$
02. Mers, cu un obiect in mana, mutarea obictului dintr=o mana intr=alta in ritmul pasilor.
c. 95ercitii de ec*ilibru
,eactii de ec*ilibru sunt constant solicitate, atat in situatii statice, cat si dinamice.
9c*ilibrul este consolidat, atat prin mijloace specifice, de stimuli -e5ercitii de mobilizare a capului si
trunc*i produc modificarea centrului de gravitatie., cat si cu ajutorul altor factori, cum ar fi:
coordonarea$
mobilitatea articulara$
rapiditatea si precizia -e5ercitii cu mingea.$
orientarea in spatiu intr=o activitate dinamica -mersul printre obstacole.$
proprioceptia.
95ercitii de ec*ilibru se fac in ordinea dificultatii, astfel:
02. mersul cu un picior inaintea celuilalt$
0>. mersul lateral$
0". mersul lateral cu pas incrucisat$
06. mersul peste obstacole.
d. 95ercitii pentru mobilitatea gleznei
Breutatea corporala este transmisa la nivelul picioarelor, prin intermediul gleznei. entru ca, greutatea
corporala sa fie distribuita ec*ilibrat, gleznele trebuie sa fie mobile pentru a se adapta in mod eficient.
95ercitiile pentru mobilitatea gleznei sunt numeroase, dar ceea ce le face eficiente sunt modalitatile de
e5ecutie: lent si ritmat.
rimele e5ercitii vor servi la ameliorarea functionalitatii articulare$ urmatoarele, la rela5area
musculaturii plantare si stimularea la ma5im, a capacitasii proprioceptive a piciorului atat in statica
cat si in dinamica.
0#. in sezand cu genunc*ii si piciorele unite, se ridica varfurile piciorelor, se coboara talpa pe sol, se
ridica calcaiele si se revine pe sol. 3e continua pana la desc*izatura ma5ima a membrelo inferioare,
revenindu=se apoi in pozitia initiala.
0'. )in ortostatism ridicari pe varfuri.
e. 95ercitii de mimica.
/ceste e5ercitii au o importanta majora pentru viata relationala a pacientului. 3e vor e5ersa toti
musc*ii faciali, deoarece servesc la e5primarea emotiilor, astfel:
e5ercitii de ridicarea fruntii, strangerea oc*ilor, aratarea dintilor, strambarea nasului,
zambete, umflarea obrajilor alternativ, deplasares limbei pe arcadele dentare, deplasarea gurii la
dreapta si la stanga, bezele.
(ibliografie:
0. %ucia Coppola, %ucia Coppola 3tefano Masiero, 3tefano Masiero 1 ,iabilitazione in ortopedia, 9d.
iccin, 200".
2. Tudor 3beng*e 1 Cinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, 9d. Medicala, (ucuresti,
09'#$
2. )r. +on 3troescu 1 ,ecuperarea functionala in practica reumatologica, 9d. Medicala, (ucuresti,
09#9$