Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
timpul consulta*iilor medicale private. Pacien*ii nu reu0esc s' povesteasc' despre aceast'
pro)lem' st-n1enitoare alt+el dec-t implic-nd o persoan' ter*', necunoscut', de genul vecin
sau +rate, care ipotetic ar +i avut o ast+el de 2ru0ine3. Interviu cu dr. vladimir gligor, 0e+ sec*ie
chirurgie la spitalul +eroviar.
- Ai putea s ne explicai ce este hernia inghinal?
) =n n+ele#ul larg al cu&1ntului% !ernia e#te ie-irea par+ial #au total a unui organ din ca&itatea #au
n&eli-ul #u normal. >ernia nu e#te altce&a dec1t termenul popular de ?gri0@. >erniile ing!inale
con#tituie 50)A0 la #ut din toate !erniile.
>ernia ing!inal apare atunci c1nd n $ona ing!inal ,-an+ul dintre coap# -i abdomen/% +e#utul
abdominal #au o parte din inte#tin coboar printr)un punct #lab al peretelui abdominal% determin1nd
apari+ia unei um"lturi #ub piele la ace#t ni&el #au la ni&elul #crotului ,#acul anatomic care prote0ea$
te#ticulele/.
Deosebim 2 tipuri de hernii inghinale: indirect i direct:
) !ernia ing!inal indirect #e produce printr)o de#c!idere a canalului
ing!inal ce normal trebuie # #e nc!id nainte de na-tere. Acea#t
de#c!idere permite ca +e#uturile # coboare prin ace#t canalB
) !ernia ing!inal direct% #upranumit -i C!ernie de #lbiciune@% #e produce
datorit #lbirii mu#culaturii n cur#ul &ie+ii #au a mbtr1nirii.
) *ine #u"er mai de# de !erniiD
) >erniile ing!inale indirecte #unt mai "rec&ente la bie+i% deoarece dup
cobor1rea te#ticulelor prin canalul ing!inal ori"iciul abdominal al ace#tui
canal poate # nu #e nc!id complet. Ea "emei% de a#emenea% !erniile
ing!inale indirecte #unt mai "rec&ente dec1t cele directe.
- Care sunt cauzele ce duc la formarea herniilor?
) *au$a determinant a apari+iei !erniilor e#te repre$entat de e"ortul "i$ic% care #e n#o+e-te de
cre-terea e(agerat ,n e"ortul acut/ #au repetat ,n e"ortul cronic/ a pre#iunii abdominale. E(emple .
tu#ea c!inuitoare% con#tipa+ie% urinri di"icile.
Mu-c!ii abdominali #cad n ela#ticitate -i re$i#ten+ prin mbtr1nire -i u$ur n cur#ul &ie+ii. Fe#pecti&%
la '5 de ani nu trebuie # ne a&enturm # ridicm greut+i enorme cum "ceam la 25 de ani.
4portul practicat ,n mod exagerat +avori/ea/' apari*ia herniilor
Atle+ii de$&olt uneori o !ernie determinat de #port% mani"e#tat printr)o durere cronic n regiunea
ing!inal cu #au "r #emne de !ernie. Ace#t tip de !ernie apare mai ale# n #porturi ce implic
mi-cri repetate% ca% de e(emplu% !oc!ei% "otbal -i teni#.
Greutatea corporal cre#cut ,obe$itatea/ mic-orea$ re$i#ten+a peretelui abdominal. 7 "ii &olumino#
nu n#eamn c e-ti puternic. 3roce#ul in&er#% #cderea mare -i rapid n greutate prin dieta dra#tic%
de a#emenea% pro&oac apari+ia !erniilor.
Alte cauze favorizante:
) de"ecte congenitale% adic de la na-tereB
) obe$itateB
) #cdere ponderal marcatB
) #cderea "unc+iei glandei tiroide. *a re$ultat% +e#utul mu#cular de&ine in#u"icient de$&oltatB
) a#cita ) lic!id n ca&itatea abdominalB
) &1r#ta naintatG #cderea tonu#ului mu#cular ,#peci"ic &1r#tei a&an#ate/B
) #e(ulG inciden+a mai mare la brbat ,e"orturi "i$ice mai mari/.
u un pic de aten*ie )oala poate +i demascat'5
- Care sunt simptomele bolii?
- Simptomele sunt urmtoarele:
) pre$en+a unei um"lturi n $ona ing!inal #au a #crotului la brba+i #au a labiei mari ,"ace parte din
organele genitale e(terne ce acoper &aginul/ la "emei. Acea#t proeminen+ poate # apar treptat%
progre#i&% n decur# de c1te&a #ptm1ni #au luni #au poate # apar bru#c% dup un e"ort "i$ic
,ridicare de greut+i/% tu#e puternic% aplecare% ncordare #au r1#. =n #tadiile incipiente% !erniile de&in
in&i$ibile c1nd per#oana ocup o po$i+ie culcat. A-a !ernie poart denumirea de !ernie reductibilB
) mic di#con"ort p1n la durere n $ona ing!inal #au la ni&elul #crotului. Di#con"ortul cre-te la
aplecare #au la ridicarea de greut+i -i di#pare n po$i+ie culcat. Multe !ernii n# nu determin nici o
durere. Dac n# apare o durere bru#c% inten#% a#ociat cu grea+ -i &om% atunci #e poate
#u#pecta una din complica+iile !erniilorB
) #en$a+ie de greutate% um"lare% de +inere #au de ar#ur n $ona !erniei% a #crotului #au a interiorului
coap#ei.
7
=n #tadiile a&an#ate% di#con"ortul e#te din ce n ce mai mare% pacien+ii nu mai pot # tu-ea#c% #
#trnute% # aib #caun normal% mic+iunile de&in "rec&ente% au dureri n $ona ing!inal n timpul actului
#e(ual.
Complicaiile cel mai des nt!lnite:
) ncarcerarea !erniei . con+inutul !erniei #e poate bloca ,ncarcera/ n #acul !ernieiB
) #trangularea !erniei ) dac o an# inte#tinal ,o por+iune de inte#tin/ e#te prin# "oarte #tr1n# n
!ernie% circula+ia #1ngelui ctre acea#t parte din inte#tin #e poate opri ,#trangulare/ -i +e#utul
inte#tinal re#pecti& #e di#truge -i moare. >ernia #trangulat e#te o urgen+ medical ma0or.
- Care este tratamentul?
) 7ingura po#ibilitate de &indecare a !erniei e#te inter&en+ia c!irurgical. Mul+i c!irurgi recomand
opera+ia reparatorie a !erniei ing!inale pentru a pre&eni apari+ia #trangulrii c!iar -i atunci c1nd
acea#ta nu determin #imptome. Actual% indi"erent de "orma !erniei #e "i(ea$ o pla# #pecial la
ni&elul de"ectului care "orti"ic peretele -i reduce la $ero numrul de re&eniri ale !erniei. Ea a 2)a $i
dup opera+ie% pacientul poate # #e mi-te% iar la #curt timp e#te de0a e(ternat aca#.
- Este eficient purtarea de corsete?
) 3entru o !ernie ing!inal% inter&en+ia c!irurgical e#te #ingurul tratament medical e"icient. 3urtarea
de cor#ete #au br1ului ,de piele% l1n/ uneori e#te de "olo#% dar pentru #curt timp -i doar pentru
controlul !erniilor mici% directe. Dac e#te ne&oie de un cor#et pentru ameliorarea #imptomelor unei
!ernii ing!inale% acea#ta n#eamn c de0a inter&en+ia c!irurgical e#te nece#ar.
- Care sunt metodele de profilaxie?
) Ma0oritatea !erniilor ing!inale nu pot "i pre&enite% mai ale# la #ugari -i la copiii mici. "a aduli# unele
hernii pot fi prevenite prin urmtoarele msuri:
) e&itarea cre-terii n greutate. 7e recomand men+inerea unei greut+i corporale normale prin diet -i
e(erci+iu "i$icB
) e&itarea pierderilor mari -i rapide n greutate ,diete #e&ere/. 3rogramele de #cdere ponderal rapid
determin o pierdere n proteine -i &itamine nece#are "or+ei mu#culare% ceea ce determin o #lbiciune
a mu#culaturii abdominaleB
) oprirea "umatului. Tu#ea cronic a "umtorului cre-te ri#cul de a de$&olta o !ernieB
) e&itarea con#tipa+iei -i ncordrii n timpul mi-crilor inte#tinale #au a urinrii. =ncordarea cre-te
pre#iunea n interiorul abdomenuluiB
) ridicarea corect de greut+i% prin "lectarea genunc!ilor -i nu a #pateluiHHH
- V mulumim mult i recomandm tuturor persoanelor care sufer de aceast boal s se adreseze
la medicul chirurg ct mai curnd Complicaiile herniei pot prezenta un pericol real pentru !ia
ALIMENTATIA IN CONSTIPATIE
7onstipatia este o boala in care materiile ecale %scaunul' sunt eliminate cu intar$iere sau
incomplet. :n constipatie& scaunul are aspect uscat& ragmentat in orma de bile& eliminate cu
greutate. 7onstipatia este de cele mai multe ori cronica& adica durabila si nedureroasa. >
alimentatie nepotri#ita poate da nastere constipatiei. :n mod obisnuit& scaunul este ormat in
mare parte din resturile alimentare neabsorbite in intestin.
.le sunt adunate intr-o masa de materii ecale& care stimulea$a peretele intestinal in
e*ecutarea miscarilor de e#acuare. 4ceste resturi mai ser#esc drept teren pentru de$#oltarea
microbilor intestinali& care produc ga$e si aci$i de ermentatie ce stimulea$a si ele miscarile
intestinale. :n schimb o alimentatie ormata din ainoase de calitate superioara& dulciuri& carne
si bran$a& adica o alimentatie lipsita de legume si ructe si deci saraca in resturi #egetale&
intar$ie e#acuarea. 7onstipatia poate i datorita si slabirii puterii de e#acuare a materiilor
ecale.
4ceasta depinde de orta de contractie a muschilor abdominali care marind presiunea in
interiorul abdomenului& determina e#acuarea scaunului. .*ista boli in care se produce slabirea
ortei de contractie a acestor muschi. 4sa se intampla in obe$itate& sarcini repetate& slabire
mare si brusca. :n ca$urile de constipatie obisnuita este indispensabila tratarea bolilor care
slabesc puterea de contractie a muschilor abdominali& acolo unde e*ista. :n marea ma0oritate a
ca$urilor insa& constipatia poate i in#insa printr-o dietetica potri#ita& care sa urni$e$e
intestinului suiciente resturi alimentare si sa a#ori$e$e astel e#acuarea regulata si usoara.
!
:n general& regimul in constipatia simpla #a trebui sa cuprinda lichide reci in cantitate mare
care sa e*cite peristaltismul %miscarile' intestinal& alimente bogate in celulo$a %legume& ructe&
legume uscate& paine neagra& ulgi de o#a$'& care maresc bolul ecal si usurea$a ermentatia
producand aci$i organici& dulciuri concentrate caA miere& dulceata& gem si deasemenea lacto$a
care a#ori$ea$a producerea ermentatiilor intestinale= o cantitate crescuta de grasimi pentru a
e*cita secretia si e*cretia bilei si implicit contractiile intestinului= alimente bogate in #itamina
B1& ca dro0die de bere si paine neagra.
Alimentele indicate in constipatia simpla sunt urmatoareleA
BauturiA reci si indulcite& in special baute dimineata pe stomacul gol= suc de ructe& citronada&
ceai de maces& lapte %daca se tolerea$a'& lapte batut si iaurt cu $ahar.
Supe si ciorbeA supe reci de ructe& borsuri de $ar$a#at& de carne& de peste cu legume taiate in
bucati mari sau ciorbe acrite cu $eama de #ar$a murata.
7arne si mancaruri cu carneA carne de orice el& grasa& gatita cu legume si sosuri& snitel& carne
in#elita in oaie de clatita.
PaineA graham %tarate'& neagra %amidon si celulo$a' cel putin 200 g pe $i.
/e$eluriA salam& toba& aumaturi.
PesteA peste gras& peste sarat& pra0it& uneori aumat.
>uaA omleta& 0umari& ochiuri sau oua in preparate
Bran$eturiA ermentate& grase sau sarate.
IrasimiA de orice el& slanina& untura& maione$a.
Jar$a#aturi si legumeA de orice el& in special ca salate de cruditati& rase pe ra$atoare& ierte in
ciorbe& borsuri& ca legume asortate& legume pane& cartoi sub orice orma& legume uscate %linte&
ma$are& asole'& consumate ca garnitura langa carne.
"ructeA crude& de orice el& consumate cu coa0a& dulci& bogate in $ahar& mai ales ructe cu
samburi& cirese& corcoduse& caise& prune& piersici& $meura& ragi %se #or consuma ara restrictii
la mese si intre mese& pe stomacul gol'.
"ructe uscateA compot de ructe uscate& prune& curmale& staide& ructe oleaginoase %nuci&
alune& migdale& smochine'.
Deserturi A inghetata& pra0ituri cu ructe& cu nuci& alune& oieta0& aluaturi dospite& aluaturi
proaspete& clatite& gogosi& bacla#a& marmelada& dulceata& miere& compot din ructe ierte cu
coa0a.
7ondimente A dupa gust& sare& mustar& hrean& otet& ceapa& muraturi& putin piper& dro0die de bere
in supe& ciorbe& in sosuri& in pireuri sau in di#erse creme %pentru aport oarte important de
#itamina B1'.
Alimentele contraindicate pentru bolna#ii cu constipatie simpla sunt urmatoareleA
BauturiA bauturi calde& cacao cu apa& ceai de menta& #in rosu& suc de aine& lapte daca are eect
constipant %se #a adauga lacto$a'
SupeA de ainoase& in mod special cea de ore$& supa de morco#i& bulion simplu de carne.
7arneA slaba& ripta sau iarta in cantitati mari& pitie de carne slaba.
Bran$eturiA cas& urda& nesarate& bran$a de #aci proaspata.
PaineA alba& pra0ita.
"ainoaseA budinca din ore$& din gris& din macaroane& preparate cu carne iarta& cu telemea
desarata si cu grasime putina %budincile uscate de ainoase'.
@egumeA pireu de morco#& suleu de morco# cu bran$a
"ructeA pireu de gutui& gutui coapte& sucuri de aine.
DeserturiA ciocolata& gelatina de gutui& de cacao& de ciocolata& de ceai rusesc& de #in rosu
%contin tanin cu eect constipant'& peltea de gutui& aluaturi uscate cu putina grasime& budinci
dulci uscate& din gris sau alte paste ainoase.
9
Dr" Ro#ana Popesc$
Dieta in constipatia cronica
Dieta in constipatia cronica
Constipatia cronica habituala
.ste o boala ce se maniesta printr-o e#acuare intar$iata si insuicienta a
continutului intestinal. Bolna#ul are scaune rare& la 2-2 $ile& in cantitate redusa.
7onstipatia este in general o tulburare unctionala %constipatia obisnuita& habituala'&
pro#ocata ie de scaderea tonicitatii musculaturii intestinale %constipatia atona'& ie
de contractura acestei musculaturi %constipatie spastica'. Poate pro#oca dureri de
cap& indispo$itie& lipsa de apetit. Sunt indicateA regim alimentar& sucuri& ceaiuri&
apiterapie& comprese& masa0& gimnastica medicala& electroterapie& acupunctura&
presopunctura& tratament balneoclimateric.
Regim alimentar:
a' :n constipatiile ara complicatii se indica un regim alimentar bogat in celulo$aA
asole #erde& do#lecei& banane& ma$are pasata& morco#i& telina& secla& ste#ie&
cartoi& salata #erde& sparanghel& leguminoase. Se #a da o atentie deosebita
salatelor. "ructele uscateA prune& caise& piersici& #or i tinute in apa inainte de a i
consumate. @eguminoasele uscate %asole& ma$are& linte& bob'& #or i mancate de cei
ce le tolerea$a. Sant permise dulciurile si compoturile %dulceata& marmelada&
magiunul& mierea'. Painea& in cantitate de 200-2?0 g pe $i& #a i neagra sau
integrala. >re$ul& bine iert si pastele ainoase sunt permise in cantitati mici. >re$ul
#a i inlocuit cu ulgi de o#a$. > lingura de tarate& in compot& la sarsitul meselor.
:aurtul& laptele batut si cheirul de o $i& amestecat cu miere. 7arnea este indicata
numai in cantitati strict necesare. Se preera carnea grasa& pestele sarat. Irasimile
#or i permise sub orma de smantana& galbenus de ou& ulei de porumb sau de
loarea soarelui. @ichidele sa se consume in cantitati mari& 1?00-2000 ml pe $i apa&
plus ceaiurile medicinale cu actiune la*ati#a si bauturile ga$oase. .ste permisa
inghetata& ca si bauturile de la gheata. Sa se consume ructe in cantitati mari& cu
coa0a& ?00-H00 g pe $i& di#i$ate in trei portii.
b' :n constipatiile cu complicatii se indica un regim alimentar ormat dinA legume
cu celulo$a ina %do#lecei& asole #erde ina& morco#i sub orma de pireuri'& salata
cruda oparita in cantitati mai mici& ructe sub orma de sucuri& compoturi& e#itandu-
se co0ile= carnea slaba iarta sau ripta la gratar& rasol& muschi& icat %tocata si iarta&
10
ca perisoare si mititei la gratar& ara $garciuri si ara condimente'& bran$a de #aci&
cas& urda& s#aiter& paine alba rece sau pra0itaA grasimi numai sub orma de unt sau
ulei. @ichidele se #or consuma numai dupa necesitate. Se #or e#ita bauturile
ermentate si reci& de asemenea si inghetata. Pe masura ameliorarii tulburarilor
inlamatorii se #or permite dupa tolerantaA iaurt& lapte batut& cartoi& sub orma de
pireu& salata #erde cruda.
Fructe cu actiune impotriva constipatiei: caise& cirese& coaca$e& ragi& mere&
masline& piersici& prune& pere& #isine& struguri& portocale& smochine& pepene& galben
si #erde.
Legume anticonstipatie: asmatui& castra#ete& ceapa& do#leac& leustean& ma$are&
macris& patlagele #inete& pra$& spanac& tomate.
Sucul de dovleac. Se obtine din do#leci proaspeti& sanatosi& bine copti& dar nu
trecuti. Se prepara ca si cel din colita de putreactie& ca si bautura din do#leac iert.
Ceaiuri
-Cortex Frangulae %coa0a de crusin'. .ste principala planta la*ati#a. 6u da
obisnuinta. .ste oarte buna si in constipatiile cronice. Se oloseste coa0a uscata& de
cel putin un an #echime. Se oloseste ca decoct& cu o lingura coa0a oparita& la o cana
de apa ierbinte. Se lasa in repaus o 0umatate de ora& apei se ierbe la oc domol& 1?-
,0 minute. Se bea caldut& indulcit eu miere& seara la culcare= sau pulbere& 2-,
#aruri de cutit pe $i.
-Radix Cichorii. %radacina de cicoare'. Se beau 2-, cani pe $i dintr-o inu$ie& cu o
lingurita la o cana.
-Folium Fraxini %run$e de rasin'. Se beau 2-, cani pe $i dintr-o inu$ie& cu l-2
linguri la cana.
-Folium Cynarae %run$e de anghinare'. :n special& in constipatiile datorate unor
disunctii hepatice. Se beau 2-, cani pe $i& dintr-o inu$ie& cu o lingurita la cana.
-erba Convolvuli %#olbura'. 4re actiune purgati#a. :nu$ie& cu doua lingurite la
cana ce se bea pe stomacul gol& dimineata. Tinctura& din 20 g macerat& 10 $ile in
100 ml alcool de 90K& din care se iau 2-2 linguri cu sirop sau miere& dimineata& pe
stomacul gol= sau pulbere din care se iau doua #aruri de cutit& cu miere& dimineata
pe stomacul gol.
-Semen Lini %seminte de in'. 4u actiune mecanica& datorita mucilagiilor& chiar in
constipatiile rebele. Se iau l-2 lingurite de seminte& cu putina apa& de preerinta
seara& la culcare.
11
-Semen Sinapis albae %seminte de mustar'. Se #or lua intregi& cu putina apa&
incepand cu o lingurita& a0ungandu-se progresi# la o lingura. 6u se #or ace insa
tratamente indelungate si nu se #or da la copii.
-Ceai laxativ! "lafar. Decoct& prin ierbere timp de ,-2 minute& cu o lingura la cana.
Se bea seara la culcare in constipatiile rebele se mai bea dimineata& o cana pe
stomacul gol.
-"ulbere laxativ-purgativa. .ste compusa din coa0a de crusin& run$e de rasin&
radacina de cicoare& radacina de lemn dulce& enicul. Se ia o lingurita& amestecata
cu putina apa& dimineata. Do$ele se maresc sau se micsorea$a in unctie de eecte.
Apiterapie
#ierea de albine. 100g& in 2-, repri$e pe $i& de preerinta cu suc de mere.
"olen. Dindeca constipatiile cele mai rebele. Se ia cate 20 g& $ilnic. Se bea cu apa
indulcita cu miere. > cura durea$a o luna. Se ace pau$a doua luni si se repeta. Se
poate repeta de patru ori pe an& o data la iecare trimestru.
$loe. 3n #ar de cutit& la un sert de litru de apa& amestecat cu 1-2 linguri de miere.
4cest amestec se ierbe trei minute. Se iau $ilnic trei linguri& inainte de mese.
Hidroterapie
7omprese calde& cu termoor& cataplasme cu paraina sau tarate& aplicate pe
abdomen& dupa mesele principale& ca si compresele Prissnit$& aplicate pe abdomen
timp de 1-2 ore& in constipatiile cu dureri.
#esa%ul abdomenului care se e*ecuta cu mana& stand in pat& timp de 10-20 minute&
dimineata si seara& de la dreapta la stinga abdomenului. Se e*ecuta timp de 2-F
saptamani.
#ersul pe %os in aer liber& curat& cate o ora in iecare $i.
Gimnastica medicala
.*ercitiul :A culcat pe spate& pe un co#or sau pe o canapea tare& membrele
superioare sunt intinse pe langa corp& iar membrele inerioare alaturate& tot intinse&
in timpul doi se ridica ambele membre inerioare alaturate& spre linia #erticala si se
cauta sa se apropie cat mai mult de piept& in timpul trei& se re#ine la po$itia de
plecare. Se repeta de 10-1? ori.
.*ercitiul ::A culcat pe spate& membrele superioare sunt intinse pe langa corp& in
continuarea trunchiului& in timpul doi se ridica progresi# corpul si bratele& spre linia
#erticala& apoi se apleaca inainte& in asa el ca mainile sa a0unga la #arurile
picioarelor& in timpul trei se re#ine la po$itia initiala& Se repeta de 10-1? ori. Sa se
12
practice de doua ori pe $i dimineata si seara. <e$ultatele incep sa se arate dupa 1?-
20 de $ile.
Electroterapie
Solux! pe abdomen 10-1? minute $ilnic= 10-1? sedinte pe serie= in constipatiile
spastice.
&nde scurte trans#ersal& un electrod abdominal si altul lombar& ?-10 minute do$a&
F-10 sedinte pe serie.
Interferentiali
a' orma atonaA doua placi la ni#elul ombilicului %100 200 cmp' si doua placi pe
spate= intensitate usoara& 10-1? m4= rec#enta rapida& 20 minute si spectru&
intensitate usoara& 10 minute. @a doua $ile cate o sedinta= total 10 sedinte pe serie.
b' orma spastica si mi*taA patru placi& care incon0oara cadrul colic& intensitate
usoara sau mi0locie& 10-20 m4= rec#enta lenta& sub 1? si spectru cu intensitate
orte& peste ,0 minute& la doua $ile o sedinta= total& 10 sedinte pe serie.
Acupunctura la ni#elul punctelor '(
)
! S
,F
& S"
*
.
Presopunetura prin metoda 0apone$a SihatsuL. 4ceasta metoda consta din
presiuni continui& cu pulpa degetului aratator sau mare& a punctului ce se ala in
osa iliaca stanga& la un lat de palma de regiunea inghinala. Se presea$a cu pulpa
degetului timp de ?-9 secunde& dupa care urmea$a o pau$a de ,-2 secunde si asa se
repeta timp de trei minute. Dupa o pau$a de trei minute& cel suerind bea un pahar
cu apa sarata si merge la toaleta. %/etoda lui T. & 6amiMoshi'
Tratament balneoclimateric
Se recomanda i$#oarele clorurate din statiunile Baltatesti& Ba$na& Baile 5erculane
%5ercule si 5ygeea'& Someseni& >lanesti. De asemenea& se recomanda apele
sulatate sodice si magne$iene de la :#anda= se recomanda& mai ales& apele slab
minerali$ate de tip Narlsbad& bicarbonatate - clorosodice din Slanic /oldo#a= apele
suluroase-clorurate mi*te& 7alimanesti 1F si i$#oarele& mai concentrate& din
>lanesti= apele termale l /ai= Baile "eli*& in aplicatii e*terne si interne si cele din
localitatile de interes local ca "isiti %0ud. Bu$au' si Dilcele %7o#asna'.
Tratament
Dupa e*cluderea oricarei boli organice care sa necesite inter#entie chirurgicala sau
alta inter#entie medicala de urgenta& pentru tratamentul constipatiei cronice este
necesara si de cele mai multe ori si suicienta& corectarea regimului de #iata care
conditionea$a aceasta aectiune. :ngri0irile medicale trebuie centrate pe schimbarile
in dieta si e*ercitii i$ice mai degraba decat pe adminsitrarea de tratmente
medicamentoase cu eect la*ati#& proMinetic clisme sau supo$itoare& care realmente
pot inrautati problema& mai ales la copii& care percep aceste tratamente ca iind
agresi#e.
Dieta detine un rol oarte important in acest ca$. :n tratamentul constipatiei se
recomanda obisnuit schimbari in dieta& in sensul cresterii aportului $ilnic de ibre&
lichide si glucide. 7arbohidratii cu structura comple*a si $aharurile neabsorbabile
%sorbitol' sunt continute in numeroase ructe %prune& pere& mere'. 4cesti
carbohidrati #or creste rec#enta scaunelor prin cresterea cantitatii de apa din
13
materiile ecale. Pe de alta parte& studiile la copii nu au aratat o imbunatatire
spectaculoasa a controlului bolii prin suplimentarea dietei cu lichide& carbohidrati
neabsorbabili sau administrarea de ibre& comparati# cu o dieta echilibrata& care sa
includa cereale integrale& legume si ructe si o cantitate suicienta de lichide. Dintre
legumele cu rol important in controlul constipatiei sunt cele cu continut bogat de
ibre si anumeA spanacul& sparanghelul& salata #erde& broccoli& #ar$a de Bru*elles&
morco#ii proaspeti %sucul de morco#i este recunoscut a a#ea eect la*ati#& pe cata
#reme morco#ul iert este intrebuintat pentru tratamentul diareei'& ma$area& asolea
#erde& do#leceii. De asemenea& in dieta recomandata pentru tratamentul constipatiei
pot i incluseA citricele& Mi;i& ananas - in compot sau proaspat& piersicile& nectarinele
si nu in ultimul rand painea integrala& de tip Iraham& sau painea de secara.
Se recomanda e#itarea alimentelor recunoscute ca a#ori$and constipatia dintre
care putem enumeraA ore$ul iert& pastele& painea alba& mesele compuse aproape in
totalitate din uscaturi %carne - gratar& paine& paste'& bran$eturilor dietetice %bran$a
de #aci& urda& sau chiar telemea& acestea din urma putand i inlocuite eicient cu
bran$eturi ermentate - bran$a topita& casca#al etc.'. De asemenea& trebuie e#itate
din programul nutritional al pacientului constipat toate alimentele si bauturile negre
%care contin cacao& caea sau coeina sub orice orma - atentie la bauturi de tip LteaL
sau bauturile energi$ante care& ma0oritatea au un continut oarecare de coeina -&
taninuri - #inul rosu'.
De notat este aptul ca& la pacientii ara sensibilitate do#edita la proteina laptelui de
#aca& se pot recomanda& pentru pre#enirea constipatiei& iaurturi dietetice& inclusi#
cele care contin @actobacillus Biidus. /ierea& datorita unui bogat si #ariat continut
in $aharuri& poate i si ea intrebuintata penttru tratamentul constipatiei. @a adult&
este necesar sa ie e#aluate si e#entualele complicatii sau comorbiditati ale
constipatiei& care pot a#ea inluenta asupra e#olutiei bolii= pentru boala
hemoroidala este necesara o abordare agresi#a& dietetica %suplimentarea cu ibre&
cresterea aportului de lichide& e*ercitii i$ice& scaderea consumului de caea si
alcool' si medicamentoasa& inainte de a propune inter#entia chirurgicala. :n acelasi
sens& isurile anale& trebuie tratate initial dietetic si medicamentos deoarece s-a
constatat ca ma0oritatea raspund la tratament conser#ator& in schimb abcesele
perirectale si istulele anale sunt complicatii ale constipatiei la adult care nu
raspund la tratamentul medicamentos si necesita inte#entie chirurgicala. Se
considera ca solutia pentru a trata ma0oritatea pacientilor cu constipatie cronica este
corectarea deicientelor dietetice. "ibrele sunt continute intr-o serie de legume&
ructe si cereale care& din punct de #edere nutritional& sunt superioare administrarii
de concentrate de ibre. De obicei insa& pacientii sunt mai putin complianti la
incercarea de a schimba regimul de #iata decat la administrarea $ilnica a unui
supliment de ibre.
De retinut insa& ca suplimentarea cu ibre este utila in controlu constipatiei cronice.
.*ista consideratii teoretice care sustin aptul ca un aport corespun$ator de ibre #a
accelera procesul de ermentatie la ni#elul colonului si conduce la cresterea
cantitatii de aci$i grasi cu lant scurt in lumenul colonic urmat de reglarea tran$itului
intestinal. 4portul de lichide pare sa repre$inte cheia tratamentului. Pacientii
trebuie satuiti sa consume minim H pahare cu apa in iecare $i. @a copil&
14
constipatia poate i precipitata de proteinele din laptele de #aca %airmatie ba$ata pe
studii internationale multicentrice'& ceea ce ar 0ustiica intrerurperea alimentatiei cu
lapte de #aca si inlocuirea cu un produs dietetic. :n consecinta& laptele si deri#atele
de lapte trebuie contraindicate& daca se constata ca ar a#ea un rol& ie el si minim in
etiologia constipatiei. @a anumite populatii& insa& ma0oritatea lichidelor consumate
intr-o $i o repre$inta caeaua& ceaiul sau alcoolul= pacientii trebuie acuti sa
inteleaga ca aceste practici sunt contraproducti#e& deoarece aceste produse au in
principal eect diuretic si& datorita unui continut destul de ridicat in taninuri& precum
si continutului de coeina& ele pot incetini considerabil tran$itul intestinal&
conducand la un eect opus.
De aceea& specialistii recomanda o reducere a consumului de caea& ceai sau alcool
la minim& compensand cu un pahar de apa suplimentar la iecare cana de caea sau
ceai sau la iecare pahar de #in. .*ista anumite studii care recomanda& pentru o
perioada scurta de timp& o nutritie e*clusi# lichidiana& cu oarte putine re$iduuri=
acest tip de dieta poate i recomandat pacientilor cu sindrom obstructi# intestinal
care& dintr-un moti# sau altul& nu au indicatie chirurgicala. @a copii s-a presupus la
un moment dat ca suplimentarea dietei cu ier ar putea i raspun$atoare de
instalarea constipatiei& apt nesustinut de studiile ulterioare= deci& practic& nu este
necesara instituirea unei diete sarace in ier.
.*ista studii contro#ersate si cu re$ultate contradictorii in ce pri#este rolul
e*ercitiilor i$ice in tratamentul si pre#enirea constipatiei. >ricum& sunt incura0ate
e*ercitiile de gimanstica aerobica& dar in limite re$onabile. De asemenea un regim
de #iata organi$at& cu ore sau perioade relati# i*e re$er#ate pentru deecatie& un el
de LeducatieL particulara a rele*ului de deecatie pot i recomandate pacientilor
suspectati de predominenta componentei psihogene in patogenia constipatiei.
Pacientii trebuie totdeauna atentionati in ce pri#este eectul de incetinire a
tran$itului intestinal al unor medicamente %unele antihipertensi#e - la adulti sau
unele reglatoare ale motilitatii intestinale - la copii' si in anumite situatii&
recomandate de medic& aceste tratamente pot i intrerupte sau se recomanda
inlocuirea medicatiei respecti#e cu un produs cu eect similar. :n conclu$ie& desi
traim intr-o lume stresanta& de$ordonata& desi multi dintre noi a#em slu0be
solicitante& care ne ocupa cea mai mare parte a timpului& un regim de #iata regulat&
o alimentatie bogata in ibre& glucide& bogata in legume si ructe& o acti#itate i$ica
moderata %sau cel putin e#itarea sedentarismului'& un aport corespun$ator de
lichide& pot i de mare a0utor& daca nu determinate& in pre#enirea si controlul
constipatiei cronice. 4tunci cand dieta nu stapaneste eicient boala& poate i
recomandat un tratament la*ati# usor sau chiar mai agresi#& urmarind e#itarea
aparitiei complicatiilor si mai ales intar$ierea momentului si a indicatiei inter#entiei
chirurgicale.
15