INGRIJIREA PREOPERATORIE SI INGRIJIREA POSTOPERATORIE

GENERALA

PREGATIREA PREOPERATORIE

Bolnavii care se interneaza intr-un serviciu de chirurgie pot veni pentru o interventie
chirurgicala planificata si trebuie sa beneficieze de confort psihic si fizic care sa le creeze sanse
maxime de vindecare. Tot in serviciile de chirurgie se pot interna bolnavii cu o boala chirurgicala
ce reprezinta o urgenta, boala ce determina alterari progresive, profunde ale functiilor vitale si
pun in pericol viata bolnavului iar prin interventia chirurgicala ce se va efectua in conditii de
urgenta sperand ca sansa de vindecare sa fie mai mare.
Pentru a putea cunoaste si pregati bolnavul in mod corespunzator pacientul trebuie internat
in spital cu cel putin 24 de ore inaintea interventiei chirurgicale. Echipa medicala alcatuita din
medici chirurgi, anestezisti-reanimatori si asistente medicale, vor avea in fata lor un bolnav care
poate prezenta urmatoarele probleme patologice:
 Modificari determinate de afectiunea chirurgicala care trebuie tratata prin interventie
chirurgicala
 Modificari functionale sau organice la nivelul diferitelor organe si sisteme create de
procesul patologic existent
 Diferite boli suplimentare la nivelul aparatelor ce alcatuiesc organismul si care poate
chiar s-au agravat prin prezenta afectiunii chirurgicale existente
Pregatirea preoperatorie trebuie inceputa cu pregatirea psihica si continuata cu o pregatire in
functie de tarele functionale si organice existente.
Pregatirea psihica:
Descoperirea bolii chirurgicale este de multe ori neasteptata de bolnav, interventia
chirurgicala si toate consecintele ei ulterioare pot instala tulburari psihice de natura si intensitate
variabila.Rolul echipei medicale si a tuturor acelora care au contact cu bolnavul este de a stapani
fenomenul psihic si de a obtine echilibrarea acestuia indiferent de amploarea interventiei
chirurgicale.
Pregatirea in functie de tarele functionale si organice existente:
La internare bolnavul poate prezenta afectiuni necunoscute sau afectiuni cunoscute, tratate
sau netratate medicamentos. Pentru executarea interventiei chirurgicale aceste afectiuni se vor
evalua si se vor aplica diferite scheme terapeutice pentru a realiza o compensare maxima
posibila. Pentru exemplificare vom trata anemiile, hipoproteinemiile, puseele crescute de HTA
daca prezinta o insuficienta renala cronica decompensata se va efectua dializa renala, se va
verifica si ajusteaza un tratament anticoagulant, se echilibreaza diabetul decompensat.
Pregatirea generala pentru interventia chirurgicala
Aceasta pregatire se refera la corectarea dezechilibrelor create de boala chirurgicala si
aducerea bolnavului intr-o situatie favorabila pentru a putea suporta interventia chirurgicala.
Aceasta pregatire se efectueaza printr-un examen preoperator chirurgical si preanestezic care
presupune efectuarea unui bilant general a starii clinice a pacientului eventual amanarea
interventiei chirurgicale in vederea efectuarii unor tratamente.

Examenul clinic general si examenul paraclinic efectuat urmareste schema clasica a celor
sapte sisteme vitale:
 Aparatul respirator
 Aparatul cardio-vascular
 Sistemul hematic
 Aparatul excretor
 Aparatul digestiv
 Metabolismul
 Sistemul nervos
Indicatii speciale preoperatorii:
 Echilibrare hidroelectrolitica
 Tratarea anemiei
 Profilaxia antibiotica
 Tratament medicamentos si corectarea unor insuficiente existente
 Controlul si mentinerea sub tratament a HTA
 Echilibrarea diabetului zaharat
 Aprovizionarea cu sange, plasma proaspata, congelata, masa trombocitara
 Regim alimentar preoperator
Restrictiile alimentare care se impun sunt diferite in functie de conditiile in care se
desfasoara interventia chirurgicala si anume:
 Interventie chirurgicala programata
 Interventie chirurgicala in regim de urgenta
Daca interventia chirurgicala va fi programata, bolnavul trebuie informat privind interventia
chirurgicala care se va efectua; alimentele solide si apoi cele lichide se vor intrerupe cu cel putin
opt ore inaintea operatiei pentru a preveni riscul inhalarii de continut gastric in arborele bronsic.
Fumatul se va intrerupe cu cel putin sase-opt ore preoperator.
In conditii de urgenta consideram ca toti bolnavii pot prezenta continut gastric care va fi
obligatoriu evacuat cu ajutorul sondei de aspiratie gastrica.
Bolnavul va trebui sa ajunga in sala de operatie cu o premedicatie corecat care sa il ajute a fi
cooperant si calm inaintea interventiei chirurgicale.
Pregatirea bolnavului care reprezinta o urgenta
O boala chirurgicala ce necesita o interventie chirurgicala in regim de urgenta se asociaza cu
modificari importante ale functiei vitale ceea ce poate pune in pericol viata bolnavului. De multe
ori aceste modificari nu pot fi oprite decat prin efectuarea interventiei chirurgicale. Urgentele
chirurgicale presupun o pregatire preoperatorie de urgenta si de multe ori suntem pusi in situatia
ca reanimarea, anestezia si interventia chirurgicala sa inceapa concomitent.
In aceste conditii se vor instala una sau mai multe „linii venoase”, se vor cateteriza mai multe
vene periferice cu catetere percutane, branule sau se va instala un cateter venos ventral intr-o
vena de calibru caruia se va masura si PVC. Toate aceste masuri sunt necesare in vederea
compensarii pierderilor sanguine si hidroelectrolitice. Concomitent se pot folosi substante
vasopresoare ca adrenalina, noradrenalina, dopamine, dobutamina numai in microdoze.
In situatii extreme pot fi luate masuri pentru resuscitare cardiaca, defibrilare electrica, masaj
cardiac extern, ventilatie artificiala daca este situatia clinica o impune. Dupa cum se constata
pregatirea preoperatorie in urgenta este un act complex care ofera multe surprize ce trebuiesc
rezolvate.
Pregatirea imediata preoperatorie
La bolnavii cu interventie chirurgicala planificata se poate efectua o pregatire preoperatorie.
In aceste conditii premedicatia o efectuam cu 30min – 1h inainte de interventia chirurgicala.
Substantele utilizate sunt sedative, hipnotice, opiacee, tranchilizante, dozajul fiind adaptat la
fiecare bolnav tinand cont de varsta, stare generala a bolnavului si afectiunile existenta asociate
celei chirurgicale. Tranchilizantele se folosesc pe scara larga in premedicatie administrare i.m,
oral sau i.v.

INGRIJIRILE POSTOPERATORII

Perioada postoperatorie, consideram etapa care incepe de cand bolnavul este adus din sala de
operatie in sectia de terapie intensiva sau in sectorul cu paturi pentru ingrijirile speciale
postoperatorii.
In aceste departamente bolnavul operat este pozitionat in pat in functie de:
 Integritatea fizica
 Varsta
 Interventia chirurgicala efectuata
 Ingrijirile necesare
 Anestezia folosita
 Complicatiile postoperatorii care au aparut
Prin examinarea clinica a pacientului sosit in sectie, nursa stabileste un scor de evaluare al
gravitatii, pentru a esalona gesturile si indicatiile terapeutice primite:
 Evalueaza functia respiratorie, libertatea cailor aeriene, daca exista un ritm ventilator
normal cu volum eficient, miscari simetrice ale toracelui, daca s-au instalat tulburari clinice
evidenta in dinamica respiratorie
 Evalueaza functia cardiovasculara prin masurarea si urmarirea semnelor vitale: puls, TA,
zgomote cardiace
 Examineaza tegumentul in regiunea operata si la nivelul intregului corp, semnaleaza
aparitia durerii, edemelor, eritemului. Aceasta examinare o efectueaza repetat, fiind necesar sa
surprinda semnul Homans la membrele inferioare, semn necesar diagnosticului in caz de aparitie
a tromboflebitei
 Evalueaza reechilibrarea hidroelectrolitica a bolnavului, pierderile hidrice si ironice pe
care le prezinta, aportul realizat, evalueaza nivelul hidratarii si daca se instaleaza hipovolemia
 Efectueaza o evaluare a integritatii sistemului nervos la care ne intereseaza:
- starea de constienta
- capacitatea bolnavului de a raspunde la comenzi
- capacitatea de a se mobiliza
- orientare in timp si spatiu
- prezenta refluxului pupilar, cicliar si conjunctiv
- senzatia durerii si gradului de perceptare a ei
 evalueaza aparatul urinar si este important sa fim informati privind:
- prezenta diurezei, volumul, culoarea acesteia
- daca mictiunile sunt spontane
- necesitatea inserarii unei sonde uretrale
- prezenta retentiei acute de urina, a globului vezical

 nursa examineaza abdomenul prin:

- palpare
- asculta abdomenul cu stetoscopul pentru perceperea unor zgomote
hidroaeriene ce pot sugera reluarea tranzitului intestinal si instalarea peristaltismului
- cand exista indicatie clinica insera sonda de evacuare nazogastrica
si urmareste aspectul si volumul lichidului aspirat
- stabileste prezenta senzatiei de greata si voma

 examineaza tegumentul in general, integritatea sa si aspectul plagii postoperatorii

 tuburile de dren sunt urmarite, indiferent in ce regiune a corpului este efectuata
interventia chirurgicala, se urmareste integritatea lor, sa nu se cudeze, sa fie eficiente, culoarea
lichidului drenat, consistenta si volumul lichidului
 nursa semnaleaza prezenta anxietatii, a senzatiei de teama si a starii de neliniste
inexplicate
 semnaleaza aparitia reactiilor alergice la nivelul tegumentului de tip eruptii eritematoase,
ca si a oricaror alte modificari clinice aparute

Interventii a asistentei in postoperator mai consta in:

 monitorizarea functiilor vitale la fiecare patru ore si mai des daca este cazul, aparitia unor
modificari la nivelul schimburilor gazoase, modificari constante in valoarea TA si a pulsului pot
sugera instalarea unei depresiuni miocardice, aparitia de hemoragii postoperatorii, existenta unor
supradozari de medicamente administrate, are grija ca durerea instalata s anu socheze bolnavul
 la schimbarea fiecarei ture de lucru se reevalueaza complicatiile aparute si evolutia lor, se
surprind si alte modificari aparute
 complicatiile instalate se tin sub observatie permanenta ca atelectazia, pneumonia,
embolia, infectii urinare.

Pentru prevenirea hipoventilatiei in perioada postoperatorie imediata nursa intervine prin

urmatoarele gesturi
 pozitionarea pacientului in decubit lateral sau lateralizarea regiunii cefalice in scopul
prevenirii unei aspiratii traheobronsice
 in hTA importanta regiunea cefalica se pozitioneaza in plan orizontal sau usor delectiv in
scopul oxigenarii circulatiei cerebrale
 cand este necesar o ventilatie eficienta si corecta se pozitioneaza bolnavul radicand planul
toracic
 respiratia se evalueaza cel putin 48h postoperator urmarind ventilatia ca frecventa,
amplitudine si excursiile cutiei toracice cat de eficiente sunt
 oxigenoterapia este necesara
 incurajarea mobilizarii pacientului, se efectueaza exercitii de inspiratii profund, se
stimuleaza si este ajutata tusea si expectoratia
 se efectueaza gimnastica respiratorie si tapotaj toracic

Integritatea tegumentelor se evalueaza, iar pentru a le mentine intacte este necesar:

 observarea plagilor pentru a separa tegumentul sanatos neinfectat de cel infectat
 urmarirea instalarii dehiscentei totale sau partiale a plagii, cand constatam aparitia
deshicentei se aplica in zona respectiva comprese sterile, campuri sterile si se anunta medicul
 in postoperator se efectueaza pansamente conform indicatiilor, primul pansament se
efectueaza de obicei de catre medic, iar in restul situatiilor se schimba de cate ori este nevoie de
catre asistenta
 culoarealichidelor evacuate pe tuburile de dren, cantitatea si mirosul se noteaza in foaia
de observatie
 observarea aspectului pansamentelor, daca sunt imbibate ele pot reprezenta o sursa de
infectie pentru restul plagii, se obtine aprobarea de la echipa medicala pentru schimbarea
pansamentului si se va efectua respectand regulile de asepsie
 se supravegheaza permanent plaga operatorie, se administreaza antibioticele indicate, iar
atunci cand apare o supuratie la nivelul plagii se efectueaza examenul bacteriologic din secretiile
patologice prelevate ca si a antibiogramei
 se trateaza durerile postoperatorii existente
 se evalueaza efectele medicatiei aplicate, se monitorizeaza analgesia obtinuta
 respecta reguli de pozitionare a pacientului in pat
 pacientii imobilizati la pat vor fi intorsi la doua ore si mai des
 asistenta va solicita efectuarea unor tehnici de masaj a extremitatilor inferioare si
exterioare; se explica tehnici de relaxare psihica si se utilizeaza cand este indicat pozitii comode
si confortabile pentru pacient.

Nursa va trebui sa pastreze legatura cu pacientul si cand a fost externat si urmeaza sa fie
ingrijit la domiciliu. Regimurile de ingrijire la domiciliu vor consta in colaborarea cu familia,
pacientul sa aiba un confort minim pentru ingrijire. Regimul alimentar va fi indicat si urmarit. Se
continua cu aceeasi conduita de supraveghere a plagilor, se schimba pansamentul medicamentos,
iar regimul alimentar va fi bazat pe proteine si calorii. Restrictiile fizice vor fi indicate in functie
de interventia chirurgicala efectuata si forma de insanatosire a bolnavului.