Scoala Postliceala Intellectum,Galati

Oftalmologie-Keratita

Elev: Galben Florentina

Clasa: 2A AMG
Profesor: Baclea Elena

Keratopatiile sunt afectiuni ale corneei in care una sau mai

multe din aceste caracteristici sunt modificate:

 pierderea de transparenta a corneei: distrofii corneene (cel ma

frecvent genetice), macule sau leucoame (opacitati) corneene de
cauze diverse etc.
cresterea grosimii corneei: edeme corneene de diverse etiologii;
unele au cauze genetice, dar cel mai frecvent, apar postoperator
dimpotriva, subtierea corneei, de obicei pe fondul unei deformari
neregulate a acesteia: keratoconus si alte ectazii corneene
keratopatii sicca, date de "uscaciunea" ochiului, respectiv o
insuficienta cantitativa si calitativa de secretie lacrimala ("sindromul
ochiului uscat"), mergand pana la modificari severe de structura
corneana cu perforatie si pierderea vederii.
Pe langa aceasta categorie de keratopatii, de tip cronic, cel mai
frecvent degenerative sau sechelare, exista si afectiuni corneene acute,
care in general, reprezinta urgente de tratament:
keratite si keratoconjunctivite infectioase (microbiene, virale, fungice,
etc.)
corpi straini corneeni, eroziuni si ulceratii corneene (traumatice sau
infectioase), care se pot suprainfecta, mergind pana la abces
cornean
plagi corneene, perforante sau neperforante.
Exista si a treia categorie de keratopatii, cele secundare chirurgiei
refractive, care apar ca posibile complicatii ale acesteia, din fericire, rare:
keratita "sindromul Sahara", aceasta fiind o reactie inflamatorie postLasik, tratabila cu picaturi anti-inflamatorii
infectii, pana la abcese corneene, aparute sub voletul corneean, pot fi
grave, dar, de obicei, se vindeca sub un tratament mai intens local
"macerarea" voletului coneean, ca urmare a unei deficiente de
tehnica operatorie

 ectazia corneana post-Lasik - consta in deformarea neregulata a

corneei, care poate aparea dupa cativa ani de la o operatie Lasik
efectuata pe o cornee prea subtire.
Utilizarea din ce in ce mai frecventa a televizorului si calculatorului se
insoteste de o crestere alarmanta a afectiunilor oftalmologice, la
varste din ce in ce mai fragede,printer acestea se numara si keratita.
Cauzele keratitei
Cele mai frecvente cauze a keratitelor sunt:
-purtarea lentilelor de contact;
-expunerea ochilor la fumul de tigara;
-expunere la poluare;
-expunere la un mediu cu vant sau praf (folosirea prelungita a aerului
conditionat sau a ventilatoarelor) .
Keratita se poate declansa si ca efect secundar al unor medicamente,
precum antialergice, anticonceptionale sau antidepresive. Femeile ajunse
la menopauza pot face frecvent keratita, deoarece la aceasta varsta
modificarile hormonale fac ca toate secretiile din organism sa scada,
inclusiv cele lacrimale.
Alte cauze pentru keratita sunt:
-infectii microbiene;
-diverse toxine;
-xeroftalmie;
-avitaminoza A;
-paralizie facial;
-glaucom.
Simptomele keratitei
Keratitele, in functie de prezenta sau absenta unor secretii caracteristice,
pot fi supurative sau nesupurative. Keratitele supurative se
caracterizeaza prin faptul ca procesul inflamator evolueaza spre ulcerarea
si necrozarea corneei. Cauza cea mai probabila a bolii este lezarea corneei
printr-un corp strain (ac, spic de grau, spin), urmata de patrunderea
microbilor si instalarea unor focare infectioase la nivelul corneei.
In primele faze, simptomele caracteristice keratitei sunt:
-lacrimare;

-durere;
-congestie pericorneana;
-scaderea acuitatii vizuale;
-fotofobie;
-prezenta unei secretii seropurulente, in general, redusa cantitati.
Pacientii cu keratita acuza frecvent:
-usturimi ale ochilor;
-senzatia de uscaciune;
-mancarime a globilor ocular;
-senzatia de nisip sau de corp strain in ochi .
In plus, bolnavii prezinta des vederea incetosata, care conduce la
dificultatea la citit si la aparitia durerilor de cap specifice afectiunilor
oftalmologice necorectate. Dimineata se constata faptul ca pleoapele sunt
lipite, iar deschiderea ochilor se realizeaza dificil, cu durere sau disconfort.
Tratamentul keratitei
Sindromul ochilor uscati sau keratita nu are pana in prezent nicio terapie
specifica, insa simptomele sale pot fi ameliorate. Tratamentul keratitei
trebuie sa urmareasca doua directii: pe de o parte, tratament etiologic, iar
pe de alta parte, masuri de atenuare a durerii si a spasmului pupilar (efect
obtinut prin utilizarea de atropina, pentru producerea miadriazei sau
dilatarea pupilei).
Tratamentele naturiste intervin si ele in tratarea keratitei, medicii
recomandand frecvent folosirea plantelor vederii, care s-au dovedit
intotdeauna eficiente in afectiunile ochiului. In principal, se va urmari
aplicarea externa la nivelul ochilor a infuziilor combinate din plante, care
reduc inflamatia, distrug agentii infectiosi si calmeaza alergiile.
Ca remedii eficiente pentru tratarea keratitei se pot utiliza numeroase
plante, precum:
-rostopasca;
-meiul-pasaresc;
-salvia;
-nalba;
-silurul;
-albastrelele;
-lamaiu.

Diagnosticul keratopatiilor se bazeaza pe examenul clinic,

biomicroscopic si imagistic.
Examenul clinic - simptomatologie:
o scaderea acuitatii vizuale in diverse grade, ce nu poate fi
corectata prin dioptrii;
o in cazurile acute, pot fi asociate si alte simptome ochi rosu,
dureros, lacrimare, fotofobie (sensibilitate la lumina), un
eventual istoric de traumatism ocular.
Examenul biomicroscopic e esential pentru diagnostic: se pot
observa grosimea si forma corneei, precum si tipul si localizarea
leziunilor sau opacitatilor de la acest nivel.
Diagnosticul poate fi ajutat de diverse masuratori (diagnostic
imagistic), ce se efectueaza cu aparate extrem de sofisticate si
precise:
o topografie corneana, esentiala,de exemplu, in keratoconusul
incipient;
o pahimetrie corneana;
o endotelioscopie corneana (aprecierea numarului si morfologiei
celulelor endoteliale);
o

tomografie de cornee (HRT si OCT de pol anterior).