Stroescu Roxana

AMG II

1. La ingrijirea pacienților cu cataracta obiectivul de nursing

Cataracta reprezinta pierderea partiala sau totala a transparentei cristaloidei sau a

firelor cristaliene in urma unui proces patologic.
Tratamentul cel mai eficient in cazul cataractei este operatia. Interventia chirurgicala este cel
mai eficient tip de terapie.Operatia va fi realizata de catre un medic specialist in oftalmologie.
Afectiunea apare la persoanele in varsta si are o evolutie lenta. Principalii factori care duc la
aparitia ei sunt imbatranirea fireasca a organismului, expunerea ochilor la soare in lipsa ochelarilor
de protectie, fumatul, obezitatea, anumite probleme ale tiroidei, ereditatea.
Ochiul este receptorul vizual, analizatorul care pune in legatura organismul cu lumea
inconjuratoare.
Bolnavii sunt mai sensibili, iritabili si sunt obsedati de posibilitatea scaderii sau pierderii
capacitatii lor vizuale.
Masuri speciale in sectiile de oftalmologie:
- Nu vor fi praguri
- Usile saloanelor vor sta ori inchise toate ori deschise toate
- Este interzisa miscarea/mutarea mobilierului
- Asistenta medicala trebuie sa cunoasca administrarea medicamentelor pe cale oculara si
tehnica aplicarii pansamentelor
- Nu se aplica pansamente, comprese pe secretiile ocular
- In cazul interventiilor chirurgicale, rolul asistentei este atat in pregatirea pacientului cat si in
post operator. Nu se neglijeaza latura psihica.
- Trebuie sa fie feriti de excitatiile din mediul inconjurator, zgomote
- Geamurile trebuie sa fie prevazute cu storuri pentru semiobscuritate
- Pentru pacienti dupa interventia chirurgicala se evita orice effort, aprox. 5-6 zile. Se face
clisma in primele zile, iar alimentatie la inceput va fi compusa din lichide, apoi pastoase.
Manifestari de dependenta:
- Scaderea acuitatii vizuale care poate fi cu instalare insidioasa (catarcta senile) sau cu
instalare rapida (cataracta traumatica)
- Localizarea catarctei unilaterala si apoi la celalalt ochi(cataracta senila), si bilaterala (in
cataracta congenitala)
Interventii:
Pregatire preoperatorie: pacientul va fi tinut in semiobscuritate si va fi familiarizat cu topografia.Se
recolteaza sange (INR, timp coagulare, hemoleucograma, secretie ocular, glicemie). Se efectueaza
EKG.
Post-operator:
- Se supravegheaza permanent pacientul pentru a-si mentine pansamentele
- Se vor pansa ambii ochi, in primele 24 ore

1
- Sa nu faca effort pentru a evita sangerarea (primele 24h nu mesteca, nu vorbeste tare, nu face
eforturi)
- Pansamentul se schimba cand este imbibat cu sange pe 24h
- Servim pacientul cu ce are nevoie, la pat
- Sustinem psihic, educam pacientul

Îngrijirea pacientului cu cataractă în perioada postoperatorie

Cataracta este boala oculară caracterizată prin opacifierea progresivă a cristalinului.
În perioada postoperatorie asistenta supraveghează pacientul permanent pentru a-şi menţine
pansamentul binocular (se pansează şi ochiul sănătos pentru a evita clipitul)
- supraveghează pulsul, tensiunea arterială
- educă pacientul să nu facă mişcări bruşte, să vorbească în ş oaptă, să stea în decubit dorsal şi
lateral pe partea sănătoasă timp de 24 ore.
- administrează calmante ale durerii
- asigura 24 ore regim hidric prin tub de sucţiune pentru a evita masticaţia
- schimbă pansamentul când este îmbibat cu sânge şi/sau secreţie
- serveşte pacientul la pat
- ajută pacientul să coboare din pat când medicul a permis mobilizarea
- supraveghează tranzitul intestinal pentru a preveni constipaţia
- administrează tratamentul general şi local recomandat
- aplică pansamentul monoocular, ochiul sănătos rămânând descoperit când evoluţia este
favorabilă
- sustine psihic pacientul, conştientizându-l că vederea se recapătă parţial, iar trecerea timpului
poate aduce rezultatul dorit
- educă pacientul să se prezinte după externare la controale periodice, să utilizeze corect
ochelarii cu lentile convexe pentru distanţă şi citit (în cazul în care intervenţia chirurgicala a
constat în extragerea cristalinului, fără implant de cristalin artificial).
2. Metode și mijloace de pregătire fizice și psihice a pacientilor
PREGATIREA PREOPERATORIE SI INGRIJIREA POSTOPERATORIE
1.Pregatirea generala preoperatorie.
Pregatirea generala preoperatorie, consta in examenul clinic si paraclinic, pregatirea psihica,
ingrijiri igienice, urmarirea functionala, vitala si vegetativa, precum si observarea schimbarii in
starea bolnavului si regimul dietetic preoperator.
A. Examenul clinic
Acesta este efectuat de catre medicul chirurg, ajutat de cadrul mediu sanitar si pune in evidenta
starea fiziologica a bolnavului dand totodata posibilitatea depistarii unor deficiente ale organismului
si ale unor boli insotitoare. El este completat de examinari paraclinice.
B. Pregatirea psihica
Bolnavul este informat despre necesitatea interventiei chirurgicale, riscul, eventualele mutilari si i
se cere consimtamantul.
Se fixeaza data aproximativa a interventiei.
Bolnavul este incanjurat cu solicitudine si atentie.

2
Se suprima tot ceea ce ar putea produce bolnavului starea de neliniste.
Balnavului i se creaza o stare de confort psihic, oferindu-i-se un mediu ambiant placut.
I se asigura legatura cu apartinatorii.
C. Ingrijiri igienice
Daca starea bolnavului o permite zilnic, bolnavul va fi indrumat, ajutat sa faca baie sau dus, urmat
de igiena cavitatii bucale, ingrijirea parului, taierea unghiilor.
Asanarea focarului de infectie. Se efectueaza controlul stomatalogic la invitatia medicului si daca
este cazul, se efectueaza control stomatabogic.
D. Urmarirea functiilor vitale
 masurarea si notarea temperaturii;
 masurarea si notarea pulsului;
 observarea si notarea respiratiei (la indicatia medicului);
 masurarea si notarea T.A.;
 observarea diurezei;
 observarea scaunului.
2.Pregatirea din preziua operatiei
A. Pregatirea generala
 asigurarea repaosului fizic, psihic si intelectual;
 la prescriptia medicului, seara, se administreaza un calmant;
 asigurarea alimentatiei necesare normale, alimente usor digerabile;
 evacuarea intestinului, clisma (daca nu sunt contra indicatii);
 asigurarea igienei carporale. Se va efectua baie sau dus pe regiuni la pat.
B. Pregatirea locala
 se curata pielea pe regiuni. Pielea paroasa se rade cu grija, evitandu-se sa se produca mici
taieturi (poarta de intrare pentru infectie, dureroasa la efectuarea dezinfectiei);
 se degreseaza pielea cu comprese sterile imbibate cu eter (cu grija sa nu se scurga eter pe
regiunea perianala);
 se dezinfecteaza pielea cu un antiseptic (alcool, tinctura de iod);
 se acopera campul operator la indicatia medicului.
Pregatirea din dimineata interventiei:
 se intrerupe alimentatia. Bolnavul nu mananca cel putin 12 ore inaintea interventiei
chirurgicale;
 imbracarea se face cu camasa de noapte (pentru femei) sau pijama (pentru barbati) si sosete
in picioare.
 protezele dentare mobile vor fi scoase, invelite intr-o bucata de tifon si puse in noptiera
bolnavului;
 bijuteriile vor fi predate familiei sau administratiei spitalului;
 indepartarea lacului de pe unghii ca si a rujului de pe buze (prezenta lor face dificila
depistarea semnelor de anaxie manifestate prin cianoza la nivelul extremitatilor);

3
  golirea vezicei urinare. Bolnavul va avea o mictiune voluntara sau se efectueaza sondaj
vezical;
 se va administra hipnotic opiaceu (morfina, mialgin) sau un barbituric (fenabarbital). Se
administreaza un vagolitic (atropina). Dozele si ora injectarii sunt indicate de medicul
anestezist.

3. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator

Ingrijirile acordate acestora, urmaresc sa corecteze deficientele organismului si sa
restabileasca echilibrul fiziologic pentru a suporta actul operator si pentru a evita complicatiile ce se
pot produce, atat in timpul interventiei cat si dupa aceasta.
Ingrijirile postoperatorii sunt:
Incep imediat dupa interventia chirurgicala si dureaza pana la vindecarea completa a
bolnavului. Ingrijirile postoperatorii se accorda pentru restabilirea functiilor organismului,
asigurarea cicatrizarii normale a plagii si prevenirea complicatiilor. Balnavul operat sub anestezie
generala, trebuie supravegheat cu toata atentia pana la aparitia reflexelor (de deglutitie, tuse,
faringian si cornean), pana la revenirea campleta a starii de constienta cat si in orele care urmeaza,
de altfel transportul din sala de aperatie se executa dupa revenirea acestor reflexe.
Pregatirea psihica a bolnavului
 Se recomanda tact si intelegere empatica in comunicarea cu pacientul pentru a reduce
disconfortul psihic creat de teama de operatie, anestezie.
 Se recomanda selectarea pacientilor pe saloane, evitandu-se contactul celor nou internati cu
cei care au avut o evolutie postoperatorie dificila, grava sau cu muribunzii.
 Se linisteste pacientul cu privire la anestezie, durere si procedurile preoperatorii
 Se respecta opiniile pacientului legate de credinte si conceptii.
 Se ofera informatii clare, accesibile legate de actul operator si de consecintele acestuia
(limitari, mutilari).
 Se obtine consimtamantul scris al pacientului constient, adult sau al familiei in cazul
minorilor sau al pacientilor inconstienti.
 Se stabileste data interventiei si se comunica bolnavului.
 Consimtamantul informat in interventiile chirurgicale este responsabilitatea medicului; nursa
este responsabila din punct de vedere etic, nu legal, actionand ca un avocat al pacientului
(verificand daca pacientul a inteles informatiile primite si daca sunt respectati toti pasii in
pregatirea preoperatorie).
 Formele de consimtamant trebuie semnate inainte ca pacientul sa primeasca medicatia
sedativa, preanestezica.
 Se administreaza, la indicatia medicului sedative, hipnotice in seara dinaintea interventiei
pentru a asigura o odihna adecvata in timpul noptii

4
 3. Viciile de refractie
Viciile de refractie apar atunci cand ochiul nu este capabil sa focalizeze imaginile pe retina –
tesut fotosensibil care captuseste fundul ochiului si care are rolul de a transmite imaginile catre
creier. Miopia, Hipermetropia si Astigmatismul sunt vicii de refractie cauzate de o forma imperfecta
a ochiului. Prezbiopia este un caz mai special, intrucat nu este un viciu de refractie cauzat de o
forma anormala a globului ocular, ci de imbatranirea cristalinului, lentila naturala a ochiului cu rol
in focalizarea imaginilor pe retina. Viciile de refractie nu se trateaza, ele pot fi corectate prin
purtarea de ochelari de vedere sau lentile de contact. Chirurgia refractiva reprezinta o alta
alternativa eficienta de corectare a viciilor de refractie. Operatia de reducere de dioptrii cu laser
reprezinta o metoda revolutionara de corectare a viciilor de refractie si ofera in plus sansa de a
scapa de dependenta de ochelarii de vedere sau lentilele de contact.
MIOPIA - viciul de refractite in care imaginea obiectelor asezate la infinit se formeaza inaintea
retinei.
HIPERMETROPIA - este viciul de refractie in care imaginea obiectelor asezate la 5m nu se
formeaza pe retina ci inapoia ei, imaginea este stearsa slaba.
PRESBITIA- scaderea puterii de acomodare a cristalinului dupa varsta de 45 ani.
ASTIGMATISMUL - viciul de refractie cauzat de defectiuni in conexitatea corneei care fac ca
razele luminoase sa se concentreze pe retina in puncte diferite.
STRABISMUL - reprezinta lipsa de paralelism a globilor oculari: -privire inauntru – convergent
-privire in afara – divergent Strabismul poate fi paralitic ( paralizia nervilor cranieni III , IV si VI )
si neparalitic ( congenital sau apare in primul an de viata ).
CULEGEREA DATELOR:
CIRCUMSTANTE DE APARITIE ( cauzele viciilor de refractive ):
-Miopia apare in copilarie prin asezarea incorecta a obiectelor de scris – citit;
-Astigmatismul, Strabismul pot fi congenital.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA ( semne si simptome ):
-In MIOPIE- pacientul pt. a vedea obiectele trebuie sa le aduca in apropierea ochiului.
-In HIPERMETROPIE, PRESBITISM – pacientul vede slab obiectele apropiate ( 25-30cm ) si are
tendinta de a le departa de ochi.
-In ASTIGMATISM pacientul are imagini deformate ale obiectelor.
-In STRABISMUL NEPARALITIC – copilul nu prezinta vedere dubla dar prezinta riscul pierderii
vederii unuia dintre ochi ( cel neintrebuintat ).
-In STRABISMUL PARALITIC – pacientul prezinta vedere dubla.