1 din 61 1

FUNDAȚIA ECOLOGICĂ GREEN

SCOALA POSTLICEALĂ F.E.G. IAȘI
SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST

PROIECT DE
ABSOLVIRE

ÎNDRUMĂTOR:
As.med.pr. Lazăr Corina

CANDIDAT:
OPREA DANIELA

1
2 din 61 2

BUCUREȘTI
AUGUST
2020

CUPRINS

Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

CAPITOLUL I NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A APARATULUI

AFECTAT
1.1. Anatomia aparatului afectat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 11
1.1.1. Tunicile globului ocular. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag 11
1.1.2. Sistemul optic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag 12
1.1.3. Sistemul fotoreceptor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 13
1.1.4. Segmentul periferic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 13
1.1.5. Segmentul intermediar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 13
1.1.6. Segment central. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 13
1.2. Fiziologia aparatului afectat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 13
1.2.1 Recepția vizuală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag13
1.2.2 Reflexul pupilar fotomotor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 14
1.2.3 Acomodarea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 14
1.2.4 Adaptarea celulelor fotoreceptoare. . . . . . . . . . . . . . . . . pag 14
1.2.5 Mecanismul vederii cromatice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 14

CAPITOLUL 2 CATARACTA
2.1. Ce este Cataracta?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag16
2.1.1 Cataracta congenitală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 18
2.1.2 Cataracta secundară. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . pag 20
2.1.3 Cataracta nucleară. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 20
2.1.4 Cataracta patologică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 20
2.1.5 Cataracta traumatică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 21
2.2 Simptomatologie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 21
1
3 din 61 3

2.3 Patologie.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 21

2.4 La ce vârstă apare Cataracta?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 22
2.5 Diagnosticarea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 23
2.6 Operația de Cataractă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 24
2.7 Cristalinele artificiale.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag 25
2.7.1 Subluxația de cristalin. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 27
2.7.2 Luxația de cristalin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 27-28
2.8 Cataracta și Glaucomul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag 28
2.9 Astigmatismul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag 29
2.10 Tratament cataractă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag 31

CAPITOLUL 3 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA

PACIENTULUI CU CATARACTĂ
3.1 Îngrijiri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag 34
3.1.1 Rolul Asistentului Medical. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag 35
3.1.2 Pregătirea preoperatorie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag 37
3.1.3 Pregătirea postoperatorie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag 42

CAPITOLUL 4 STUDIU DE CAZ

4,1 Studiu de caz 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag 46
4.2 Studiu de caz 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag 52
4.3 Studiu de caz 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag 57

Concluzie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag 61

Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pag 62

Anexe

INTRODUCERE

1
4 din 61 4

Argument

Acestă temă a fost aleasă special datorită cunoștiințelor acumulate în perioada de

practică.
Mergând anual în perioadele în care s-au efectuat stagiile clinice în calitate de
practicant al școlii postliceale sanitare “Sfantul Ioan” am intrat în contact cu diferiți pacienți,
cu difetite probleme oftalmologice. Cea mai des întalnită afecțiune oftalmologică este
cataracta, atât la copii cât și la adulți, majoritatea prezentându-se la medicul oftalmolog și cu
Glaucom secundar.
Vederea este simțul pe care îl prețuim cel mai mult și toți ne dorim să avem ochi
sănătoși și o vedere bună. Totodată ochii joacă un rol crucial în aprope tot ceea ce facem.
Există patologie oftalmologică de la naștere și anume, copii care se nasc cu glaucom,
cu cataractă, la care se poate începe o terapie de recuperare. Cel mai important este să se
consulte un medic oftalmolog pentru a depista o anumită problemă legată de vedere, ceea ce
face ca acesta să vă ghideze și să vă sfătuiască în urma unui posibil diagnostic.
Cu toate acestea pentru a întelege și a participa activ la decizii în întreg procesul este
bine să existe noțiuni de bază și să se înțeleagă că vederea este cea mai importantă.
Este foarte ușor uneori să corectăm vederea printr-o operație, printr-o corecție cu
lentile sau ochelari de vedere,dar și încrederea într-un rezultat mai bun. Până în prezent s-au
dezvoltat diferite tehnici, diferite proceduri, aparatură de ultimă generație.

1
5 din 61 5

De știut este că după operație, un pacient va prezenta întreaga viață sensibilitate la lumină,
ceea ce este foarte jenant; dar și înroșirea ochiului; spargerea vaselor de sânge.

Vascularizația globului ocular, este asigurată de artera oftalmică, ce provine din carotidă
internă. Arteră oficială pătrunde în orbită prin canalul optic, face apoi o spirală în jurul
nervului optic, dând ramuri bulbare și orbitale, înainte de a pătrunde în glob, vasele bulbare se
împart în două teritorii distincte: teritoriul retinian și cel uveal. Teritoriul retinian, este irigat
de arteră centrală a retinei, ramură din artera oftalmică. Artera apare în centrul pupilei
nervului optic, unde se împarte într-o ramură superioară și una inferioară, care apoi se divid,
într-o ramură temporală și una nazală. Ramurile arteriale se capilarizează, formând două
rețele: una superioară, în stratul plexiform intern, alta profundă în stratul plexifrom extern.
Straturile externe care conțin conurile și bastonașele sunt hrănite în primul rând de
rețeaua corico-capilară a coroidei prin difuziune și numai în mică măsură prin difuziunea
limfei interstițiale la nivelul straturilor interne ale retinei. Coriocapilarele prezintă o rețea
foarte densă și fac pare din sistemul vascular uveal. Rețeaua de capilare este situată pe
membrană Bruch, cu densitate maximă în regiunea maculară. Această stransă legătură care
există între nutriția retinei și a coroidei explică faptul că majoritatea proceselor patologice de
la acest nivel sunt mixte.

1
6 din 61 6

Un lucru foarte important in ceea ce privește Cataracta îl reprezintă indicațiile și

contraindicațiile.
CONTRAINDICAȚII: necesită o deosebită atenție atunci când se va face o anestezie
generală;
 Este interzisă expunerea la praf și vânt
 Este interzis înotul
 Este de evitat poziția cu fața în jos pentru o perioadă îndelungată
 Efortul fizic este interzis
 Este interzis purtatul ochelarilor de soare cu excepția lentilelor cu heliomat

Interviu personal

Am ales să public și acest interviu cu domnul doctor Filip Andrei, medic primar oftalmolog :
„Trebuie știut că ochiul este un model pentru un aparat foto, pentru a capta imaginea. Prima
lentilă este corneea, iar în spatele părții colorate a ochiului există o altă lentilă numită
cristalin, cu rolul de a focaliza lumina unde trebuie, are rolul de a ne permite nouă să vedem
bine la toate distanțele, are rolul de a compensa dioptri. Peste vârsta de 40 de ani apar
problemele în care cristalinul nu mai este atât de flexibil încât să permită o vedere bună, ci se
întăreste, ceea ce înseamnă că nu mai poate compensa dioptriile de dinainte de vasta de 40 ani
și suntem obligați să purtăm ochelari. Ca tratament cea mai buna soluție este operația de
schimbare a cristalinului, adică operația de cataractă.”

1
7 din 61 7

CAPITOLUL 1 NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A APARATULUI

AFECTAT

Ochiul este un organ a cărui principală funcție este cea de a detecta lumina. Se

compune dintr-un sistem sensibil la schimbările de lumină, capabil să le transforme în
impulsuri nervoase. 

1.1 Anatomia aparatului afectat

1.1.1 Tunicile globului ocular

 Tunica externă prezintă :

SCLEROTICA:
Membrană fibroasă albicioasă, foarte rezistentă, care înveleşte ochiul aproape pe toată
suprafaţa sa. Cunoscută sub numele de albul ochiului, este un strat exterior al ochiului
opac, fibros și protector. Are o membrană de mucus, care lubrifiază ochiul. Sclera mai
conține și colagen și fibre elastice. Sclera este de culoare albă, în contrast cu irisul colorat.
Acesta acoperă globul ocular.
Aceasta are rol de protectie.

CORNEEA:
Este stratul de suprafață al globului ocular. Ea este perfect transparentă și are forma
bombată specifică ochiului, acoperind suprafaţa sa anterioară, rolul său principal fiind
acela de refracţie a luminii și de obţinere a unei imagini clare.
Spre deosebire de majoritatea țesuturilor din organism, corneea este avasculară (nu
conţine vase de sânge) care să o hrănească sau să o protejeze împotriva patogenilor.

1
8 din 61 8

Aceste roluri sunt îndeplinite de secreţia lacrimală și de umoarea apoasă, un strat de fluid ce
se află în spatele corneei. De fiecare dată când clipim, secreţia lacrimală este distribuită pe
suprafaţa corneei pentru a menţine umiditatea globului ocular, aceasta contribuind la
vindecarea leziunilor și la prevenirea infecţiilor.

 Tunica medie prezintă:

COROIDA:
Coroida, parte din uvee, este o foiță membranoasă subțire între sclerotică și retină.
Această membrană are o vascularizație bogată, ce alimentează retina și formează o rețea
intricată pe cea mai mare parte a ochiului. În această rețea există și țesutul de susținere
care conține cantități variate de pigmenți. Acesta împiedică lumina să treacă de polul
posterior al ochiului și să formeze imagini neclare.

CORPUL CILIAR:
Corpul ciliar se află imediat înaintea orei serrata şi prezintă, în structura sa, procesele ciliare şi
muşchiul ciliar.Muşchiul ciliar este format din fibre musculare netede. Fibrele circulare sunt
inervate de parasimpatic (nucleul accesor al nervului III, de la nivelul mezencefalului), iar
fibrele radiare sunt inervate de simpatic.

IRIS:
Irisul este un strat de țesut pigmentat între camera anterioară a ochiului și cea posterioară. În
centrul acestuia este localizată o deschidere numită pupilă. Irisul are rolul de a regula
deschiderea pupilei și astfel de a regla cantitatea de lumină ce ajunge la retină. Pigmentarea
acestuia determină culoare ochilor.

 Tunica internă:

PATA GALBENĂ:
Unde predomină celulele cu conuri ; are în centru o depresiune, în care se găsesc
numai conuri, și reprezintă zona cu acuitate vizuală maximă.
PATA OARBĂ:

1
9 din 61 9

Nu conține celule fotoreceptoare; este locul pe unde iese nervul optic din retină.

1.1.2 Sistemul optic:

CORNEEA:
UMOAREA APOASĂ: lichid transparent secretat de procesele ciliare.
CRISTALINUL: este o lentilă biconvexă care se află într-o capsulă elastică numită
cristaloidă. La extremitați se leagă de mușchiul ciliar prin ligamentul suspensor.
CORPUL VITROS; se găsește între cristalin și retină. Este transparent cu consistență
de gel.

1.1.3 Sistemul fotoreceptor

Este reprezentat de retină.

1.1.4 Segmentul periferic

Este reprezentat de celulele fotoreceptoare;
o Celule cu conuri= sunt receptori pentru vederea diurnă ce conțin pigmentul
numit iodopsină
o Celulele cu bastonașe = sunt celule pentru vederea nocturnă ce conțin
pigmentul numit rodopsină.

1.1.5 Segmentul intermediar

Este format din trei neuroni: Protoneuronul; Deutoneuronul și Tritoneuronul

1.1.6 Segment central

Este localizat în aria vizuală din lobul occipital pe marginile scizurii calcarine.

1
10 din 61 10

1.2 Fiziologia analizatorului afectat:

1.2.1 Recepția vizuală:
Se realizează la nivelul celulelor fotoreceptoare din retină și se bazează pe
mecanisme optice și pe fenomene fotochimice. Pe retină se formează imagini clare,
reale, mai mici și răsturnate ale obiectelor.
 OCHI EMETROP : Razele de lumină paralele emise de un obiect situat la infinit
focalizează pe retină.
 OCHI MIOP : Este mai alungit anteroposterior decât ochiul normal; imaginea formată
este neclară; se corectează cu lentile divergente ( biconcave )
 OCHI HIPERMETROP : Este mai turtit decât ochiul normal; imaginea formată este
neclară; se corectează cu lentile convergente ( biconvexe )

1.2.2 Reflexul pupilar :

 Lumina puternică – se contractă fibrele musculare circulare ale irisului
 Lumina slabă – se contractă fibrele musculare radiare unde pupila se mărește.

1.2.3 Acomodarea :
 Punctul proxim – punctul cel mai apropiat de ochi la care vederea clară a
obiectului se face cu efort maxim .
 Punctul remotum –punctul cel mai apropiat de ochi la care vederea clară a
obiectului se face fară acomodare.

1.2.4 Adaptarea celulelor fotoreceptoare

 Se realizează prin descompunerea picmenților fotosensibili sub acțiunea
luminii și refacerea pricmenților la întuneric
 Depinde cantitatea de pigment fotosensibil din celulele fotoreceptoare și
durata expunerii lor la lumină sau la întuneric

1
11 din 61 11

 Adaptarea la întuneric durează 30-40 de minute

 Adaptarea la lumină durează 5 minute

1.2.5 Mecanismul vederii cromatice

 Retina alcatuită din 3 tipuri de celule cu conuri ce conțin
pigmenți pentru culorile roșu, verde, albastru
 Stimularea unei singure categorii de conuri determină senzația
culorii absorbite
 Stimularea concomitentă și inegală a celor trei categorii de
conuri dă diferitele senzații cromatice
 Stimularea concomitentă și egală a celor 3 categorii de conuri dă
senzația de lumină albă
 În lipsa stimulării luminoase se produce senzația de negru.

1
12 din 61 12

Globul ocular

CAPITOLUL 2 CATARACTA

2.1 Ce este cataracta?

Cataracta reprezintă opacifierea cristalinului (pierderea transparenței) ca reacție a

acestuia la agresiunea unor factori externi sau interni. Se manifestă prin scăderea
vederii, până la orbirea completă, în cazul în care nu se intervine chirurgical.

Aceasta este o afecțiune oftalmologică prin care lentila din interiorul ochiului își pierde
transparența, având ca rezultat scăderea progresivă a vederii. Peste 70% dintre oamenii
sănătosi de peste 65 de ani vor dezvolta această afecțiune.

Cataracta poate fi congenitală sau dobândită și poate afecta oricare dintre cele trei straturi ale
lentilei: capsula, cortexul sau nucleul. De cele mai multe ori, sunt afectați ambii ochi, fără ca
scăderea vederii să fie însoțită de durere. Pacientul va sesiza scăderea progresivă a vederii sau
încețoșarea acesteia. În stadiile avansate, dacă este netratată, această afecțiune poate produce
complicații grave.
Operația de cataractă este singura metodă de tratament. Pentru a putea beneficia de evoluția
tehnologiei, este foarte important ca operația să se efectueze la timp, în momentul în care
scade confortul vizual.

Cataracta se mai poate declanșa în cazul în care un suferind de astm bronșic sau emfizem
pulmonar urmează o terapie cortizonică. Fumatul, de asemenea, poate dezvolta disconfort
vizual, prin radicalii liberi și numeroasele substanțe toxice eliberate în timpul fumatului. La
fel, tensiunea arterială mare, nivelul crescut al trigliceridelor în sânge și infecțiile apărute în
timpul sarcinii (cu repercusiuni după naștere) pot afecta celulele cristalinului.

1
13 din 61 13

Cataracta la adult.
Diferența dintre cristalin clar
și cristalin opac.

cataracta la copil

1
14 din 61 14

2.1.1 Cataracta congenitală

Cataracta congenitală este o afecțiune a ochilor care se caracterizează prin opacifierea

cristalinului la copil.

Cataracta congenitală este una din principalele cauze de cecitate sau vedere scazută la copil.
Statisticile dau valori variate, în medie 0,4% dintre nou-născuți au cataractă congenitală.

La copil sunt foarte frecvente opacitățile cristaliniene izolate sau multiple, dar nu se poate
vorbi decât atunci de cataractă când aceasta duce la scăderea de vedere.

Termenul congenilal implică faptul existenței cataractei încă de la naștere și diagnosticul se

pune după naștere bazându-se pe aspectul morfologic și caracterele etiopatologice ereditare.

Gravitatea prognosticului funcțional depinde de trei factori:

 Particularitățile anatomice;
 Perturbarea dezvoltării fiziologice a vederii;
 Asocierea cu alte anomalii congenitale;
 Cataracta congenitală prezintă trei forme diferite:
 Cataracta congenitală totală bilaterală
 Cataracta congenitală parțială bilaterală
 Cataracta congenitală unilaterală sau cu predominanță unilaterală

 Cataracta congenitală totală bilaterală

Aceste forme sunt dominate de problema funcției vizuale la copil. Diagnosticul se pune la un
sugar care prezintă o tulburare de comportament, privire inexpresivă, nistagmus, lucocorie
(pupilă albă), mai rar strabism. Interogatoriul precizează antecedentele familiale, decursul
sarcinii sau existența unei afectiuni generale.

Starea funcției vizuale se apreciază clinic prin examinarea reflexului fotomotor, mișcărilor de
clipire la lumină și a gradului de vizualizare a fundului de ochi. În aceste forme se impune
intervenția chirurgicală.

1
15 din 61 15

 Cataracta congenitală parțială bilaterală

Diagnosticul se pune mai târziu când constatăm o acuitate vizuală scăzută și strabism. În
aceste cazuri nu există nistagmus. Tipul de cataractă va fi precizat prin examen
biomicroscopic, după dilatarea pupilei și examenul fundului de ochi. Această formă nu pune
probleme de diagnostic și pronosticul funcțional este bun. Decizia terapeutică nu reprezintă
nici o urgență și intervenția chirurgicală va fi temporizată până la precizarea exactă a funcției
vizuale

 Cataracta congenitală unilaterală sau cu predominență unilaterală

Diagnosticul se pune la sugarul sau la copilul care prezintă un strabism manifest și o

leucocorie (pupilă albă) unilateral determinând ambliopie unilaterală.
Tratamentul este dificil, existând două situații:

Cataracta unilaterală parțială sau cu predominantă unilaterală în care în prealabil se face

tratament ortoptic;

Cataracta unilaterală totală în care dupa eliminarea caracterului patologic, tratamentul

chirurgical se realizează cu rezultat funcțional înaintea vârstei de un an și jumătate.

În funcţie de localizarea opacităţilor cristaliniene se poate stabili dacă acestea se datorează

intervenţiei prenatale sau postnatale a unui agent nociv. Principalele tipuri morfologice
de cataracte congenitale sunt:

-Cataracta polară anterioară

-Cataracta polară posterioară

-Cataracta zonulară

-Cataracta lamelară

-Cataracta nucleară

-Cataracta suturală

-Cataracta totală

-Cataracta membranara

1
16 din 61 16

2.1.2 Cataracta secundară

Cataracta secundară este una dintre cele mai frecvente complicații ale chirurgiei cataractei
(1 din 4 pacienți în primii 5 ani de la operație o pot dezvolta), fiind acceptată ca o afecțiune
normală postoperatorie. În timpul operației de cataractă sau de schimbare a cristalinului în
scop refractiv, stratul extern al cristalinului natural sau sacul cristalinian rămâne pe poziția sa
anatomică, în scopul implantării cristalinului artificial. Cataracta secundară reprezintă
opacifierea acestui sac/suport cristalinian, în zona sa posterioară.

Poate să apară la un interval variabil, de la câteva săptămani până la câțiva ani de la operația
de cataractă, cât și după cea de extracție a cristalinului transparent (fără cataractă), în scop
refractiv; apariția ei fiind influențată de mulți factori.

2.1.3 Cataracta nucleară

Cataracta nucleară reprezintă, pe de-o parte, cel mai frecvent tip de cataractă și apare
adesea, odată cu înaintarea în vârstă. Ea afectează atât femeile, cât și bărbații, în același mod.

De cele mai multe ori, ambii ochi sunt afectați, dar unul dintre ei este într-o stare mai gravă
decât celălalt. Acest tip de afecțiune se formează treptat, pe parcursul a mai multor ani,
formele timpurii fiind adesea neobservabile.

Acest lucru se întamplă, deoarece în acest stadiu, încețoșarea nu este accentuată, deci
vederea nu este grav afectată. În unele cazuri, cataracta nu se agravează, dar, de obicei,
vederea se îngreunează din ce în ce mai tare odată cu trecerea anilor.

Cataracta de tip scleroză nucleară afectează capacitatea ochiului de a focaliza. În cazul

acestui tip de cataractă, vederea la apropiere se îmbunătățește, pe când cea la distanță se
îngreunează.

2.1.4 Cataracta patologică

1
17 din 61 17

Cataracta patologică apare în asociere cu diabetul zaharat sau în asociere cu alte boli ale
pacientului.

2.1.5 Ctararacta traumatică

Clasificare :
Poate fi făcută diferența între cataracta traumatică directă, și cea indirectă:
 Cataracta traumatică directă: consecința directă a unui traumatism cu un agent
vulnerant. Umoarea apoasă pătrunde în cristalin, îmbibându-l
 Cataracta traumatică indirectă: urmarea unei contuzii a ochiului sau a regiunilor
osoase învecinate (rebordul orbitar, masivul malar etc), care aparent nu au
lezat cristaloida. Îmbibarea fibrelor cristaliniene apare în urma modificării
permeabilității capsulare

2.2 Simptomatologie

Cataracta nu doare, evoluează progresiv și se manifestă prin diverse fenomene ce afectează

vederea: încețoșare, modificarea frecventă a dioptriilor, îmbunătățirea vederii de aproape,
fotofobia (jena față de lumina puternică), încapacitatea de a aprecia corect distanțele.

Unul dintre semnele des întâlnite în cadrul apariției cataractei la persoanele vârstnice sunt
fracturile, pentru că, în general, cataracta evoluează diferit la cei doi ochi, astfel persoana în
cauză nu mai apreciază bine distanțele, împiedicându-se, de cele mai multe ori la diferențe de
nivel: scări, borduri etc.

1
18 din 61 18

Există și forme particulare de cataractă care scad vederea mai ales la lumina puternică sau
care scad dioptriile pacienților hipermetropici. Aceștia constată că încep să vadă mai bine la
distanță (uneori chiar și la aproape) fără ochelari. Pacientul observă o scădere a acuitații
vizuale, pe care în general o descrie ca vedere “în ceață” la fel cum era și anterior operației de
cataractă. La pacienții care au fost supuși unei intervenții chirurgicale de înlocuire a
cristalinului în scop refractiv, și care sunt în marea lor majoritate mai tineri comparativ cu
pacienții operați de cataractă, această complicație survine mai devreme datorită unei
reactivitați mai mari a organismului tânăr

2.3 Patologie

Cauzele apariției cataractei sunt multiple, vârsta fiind considerată factorul principal în cele
mai multe dintre cazuri. Tratamentele cu diferite medicamente cu efect cataractogen,
expunerea îndelungată la razele ultraviolete sau la medii/substanțe toxice, traumatismele,
afecțiuni ca miopia, glaucomul sau diabetul pot duce la apariția cataractei și favorizează
progresia acestei afecțiuni oftalmologice.

Există, desigur, și cauze secundare care conduc la apariția cataractei, precum fumatul (din
cauza radicalilor liberi și a diferitelor substanțe toxice eliberate în organism în timpul
fumatului), alcoolul (în special consumul cronic), expunerea la lumina ultravioletă (UV), în
special tipul B (UVB), culoarea irisului (persoanele cu ochi căprui închis sau negri sunt mai
predispuse la această afecțiune) sau hipertrigliceridemia (nivelul crescut al trigliceridelor în
sânge), cu depunerea acestora în vasele sangvine mici.

1
19 din 61 19

2.4 La ce vârstă apare cataracta?

Apariția bolii este marcată de un moment de îmbunatațire a vederii, în care pacientul

renunță la ochelari. Din păcate, bucuria este de scurtă durată, pentru că persoana afectată va
resimți curând pierderea vederii.

În momentul în care pacientul de peste 60-65 de ani constată modificări ale dioptriilor sau
ale modului în care este obișnuit să vadă, se recomandă un consult oftalmologic într-o clinică
specializată. Există situații în care din motive diverse cataracta poate apărea și la persoane mai
tinere. Vârsta înaintată este una dintre cauze, alături de traumatismele oculare, bagajul genetic
sau afecţiunile oftalmologice precum glaucomul sau iridociclita.

Alte cauze mai pot fi bolile metabolice precum diabetul zaharat necontrolat, expunerea în
exces la razele ultraviolete sau tratamentele îndelungate cu corticosteroizi.
Cataracta poate aparea si la sugari fiind o boala genetica. Nu întotdeauna sunt semne
evidente ale prezenţei cataractei cum ar fi o pată de culoare albă în aria pupilei, situaţie care 
i-ar alarma pe părinţii. De cele mai multe ori există semne indirecte, ca urmare a instalării
unei vederi scăzute. Incapacitatea de a urmări şi fixa obiecte din jur  sau apariţia
nistagmusului (ochii jucăuşi) la un sugar de 3 luni pot fi cauzate de prezenţa cataractei
congenitale bilaterale. Cataracta monolaterală poate rămâne “ascunsă” un timp mai îndelungat
fiind uneori depistată doar când se asociază şi strabismul pe ochiul afectat.

2.5 Diagnosticarea

Diagnosticarea cataractei se va pune în urmatorul mod :

În principiu se va efectua un consult de rutină cu diferite investigații, urmat de diagnosticarea

propriu zisă dată de către medicul oftalmolog.

După ce medicul stabilește diagnosticul de cataractă și necesitatea operației, pacientul este

informat asupra modului în care se desfăsoară operația, riscuri și eventualele complicații;
primește recomandările necesare pentru pregătirea operației și analizelele pe care trebuie să le
efectueze într-o clinică specializată: analize de sânge, analiza secreției conjunctivale,
electrocardiograma și consult cardiologic. Tot în cadrul consultului, se vor efectua diverse
investigații oftalmologice pentru a încerca să se afle cât mai multe detalii despre starea de
1
20 din 61 20

sănătate a ochiului și măsurători care permit stabilirea dioptriei cristalinului artificial care
urmează să fie implantat, apoi medicul împreună cu pacientul vor hotărâ momentul operației
și tipul de cristalin artificial folosit.

Pentru a întelege mai bine cum funcționează sistemul vizual, trebuie să ne gândim la un
aparat de fotografiat, care este compus din: lentile, diafragmă, cameră obscură (întunecată) și
film (sau la aparatele digitale: senzor). Lentilele ochiului sunt corneea și cristalinul, diafragma
este irisul cu pupila, camera obscură este interiorul ochiului în care se află corpul vitros, iar
filmul sau senzorul este retina. Trebuie înteles faptul că pentru a avea o vedere bună, întregul
sistem vizual trebuie să fie sănătos și funcțional.

2.6 Operația de cataractă

În zilele noastre, operația de cataractă se face în momentul în care scade confortul vizual.
Cu cât se amână mai mult operația cu atât mai mult timp pacientul se va chinui cu o vedere
scăzută, operația va deveni mai dificilă și mai riscantă, iar recuperarea vizuală dupa operație
va fi mai lentă. De asemenea, pot apărea o serie de complicații atunci când cataracta este
foarte avansată: printre cel mai frecvent este glaucomul secundar.

Trebuie reținut că sunt rare cazurile în care operația pentru cataractă reprezintă o urgență
chirurgicală, dar atunci este foarte important ca operația să se realizeze în cel mai scurt timp.

1
21 din 61 21

2.7 Cristalinele artificiale

Cristalinul este una dintre cele doua lentile ale ochiului și se află imediat în spatele părții
colorate a ochiului, irisul. Cristalinul are rolul de a focaliza imaginea pe retină. O altă
caracteristică importantă este acomodarea, prin care înțelegem capacitatea de a vedea la toate
distanțele.

În anumite situații, cristalinul își pierde proprietățile și astfel este afectată vederea,
afecțiunea vinovatș fiind cataracta. Din fericire, acesta poate fi înlocuit cu unul artificial.
Operația de schimbare a cristalinului se efectuează prin metoda numită facoemulsificare cu
ultrasunete, durează aproximativ 7 minute, se face cu anestezie locală, fără internare,
pacientul pleacând acasă după operație. Este obligatoriu să poarte pansament la ochiul operat
până ziua urmatoare când se prezintă la controlul postoperator. Rata de reușită a acestei
operații este foarte mare, de peste 99%.

 Cristalin artificial monofocal :

Cristalinul artificial monofocal asigură o vedere utilă la o distanță fixă. Acest tip de cristalin
are o putere dioptrică egală pe toată suprafața sa. Cristalinul artificial monofocal nu
corectează astigmatismul. Dacă pacientul vede la distanță fără ochelari, necesită ochelari
pentru vederea la apropiere (pentru citit) de +3 dioptrii sferice. Dacă pacientul dorește să
citească fără ochelari, are nevoie de ochelari de -3 dioptrii sferice pentru vederea la distanță. 

 Cristalin artificial monofocal toric :

Acest tip de cristalin artificial are, în plus fată de cristalinul artificial monofocal, capacitatea
de corectare a astigmatismului. 

 Cristalin artificial multifocal:

1
22 din 61 22

Cristalinul artificial multifocal, datorită particularitaților de fabricație, permite pacientului

după operația de cataractă o vedere fără ochelari, atât la apropiere (la citit), cât și la distanță.

 Cristalin artificial monofocal sau multifocal cu filtru galben de protecție contra

UVB:

Acest tip de cristalin artificial poate fi mono- sau multifocal și are, în plus față de cristalinele
descrise mai sus, capacitatea de protecție contra UVB (luminii albastre). În timp ce unii
oftalmologi consideră lumina albastră nocivă pentru retină, alți oftalmologi sunt de părere că
aceasta este necesară ochiului. Și în rândul firmelor producătoare de cristaline artificiale
părerile sunt împărțite, astfel încât unele firme nu produc acest tip de cristalin. 

 Cristalin artificial acomodativ:

Prin mișcări înainte și înapoi în sacul cristalinului, acest tip de cristalin artificial schimbă
puterea dioptrică a ochiului. Datorită acestei particularitați, acest tip de cristalin artificial
permite pacientului după operația de cataractă o vedere fără ochelari, atât la apropiere (la
citit), cât și la distanță.

 Cristalin tip Iris Claw:

Cristalinul ICL este de tip phakic, ceea ce înseamnă că cristalinul natural nu este scos.

Acesta poate corecta o gamă largă de afecțiuni oftalmologice precum miopia severă și
astigmatisul, fiind realizat dintr-un material foarte moale ce poate fi inserat în ochi printr-o
incizie foarte mică de 2,8-3 mm. Este amplasat în camera posterioară înapoia irisului fiid
practic invizibil față de alt cristalin de tip Verisyse artisan.

1
23 din 61 23

2.7.1 Subluxația de cristalin :

Subluxația cristalinului este o deplasare parțială a cristalinului care mai păstrează contactul cu
loja sa; poate fi congenitală sau traumatică. Simptomatologia subiectivă este marcată de
scăderea acuității vizuale pentru distanță.

Obiectiv, la biomicroscop se observă: camera anterioară este inegală, cu iridodonezis (tremu-

rătură a irisului), facodonezis (tremuratură a cristalinului), prezența vitrosului în CA. În
câmpul pupilar se observă două zone: cu și fără cristalin (. 14.3). Tratamentul este chirur-gical
și este indicat când există complicații (glaucom secundar).

Subluxație de cristalin.
1
24 din 61 24

2.7.2 Luxația de cristalin :

Luxția cristalinului în camera anterioară  (CA) se manifestă prin: scăderea vederii, fenomene
iritative date de contactul cristalinului cu endoteliul cornean și apariția glaucomului secundar
prin blocarea mecanică a unghiului iridocorneean. Tratamentul este chirurgical și constă în
extracția cristalinului.

 Luxația posterioară a cristalinului, în vitros, se manifestă prin scăderea vederii ce poate fi

corectată cu lentile sferice convexe de putere ridicată (+10, +11 dioptrii). De obicei luxația
posterioară este bine tolerată. La examenul oftalmoscopic se vede cristalinul luxat în vitros. În
timp pot apărea complicații: uveita facoantigenica și glaucomul secundar.

Luxația cristalinului sub conjunctivă apare după contuzii violente care conduc la rupturi
sclerale cu deplasarea cristalinului până sub conjunctivă. Intervenția chirurgicală se impune
de urgență practicându-se îndepărtarea cristalinului și sutura plăgii sclerale.

2.8 Cataracta și Glaucomul

Cea mai des întâlnită afecțiune oftalmologică este cataracata afectând atât copiii cât și
adulții în același mod. La nou-născuți ochiul afectat prezintă o pieliță de culoare albă , însă nu
este neapărat prezentă în toate cazurile cu cataractă. Legătura dintre cataractă și glaucom este
foarte strânsă având scop comun și anume pierderea în vedere, ambele tratându-se printr-o
operație ; medicul oftalmolog este cel care va decide dacă este necesar folosirea unor picături
oculare în tratarea glaucomului ajutând astfel la diminuarea presiunii intraoculare la valorile
normale.

Controalele se efectuează odată la 3 luni după o astfel de operație pentru a masură tensinea
intraoculară, picăturile folosindu-se între un an și doi ani.

De cele mai multe ori pacienții nu prezintă simptome, pierderea vederii periferice sau
laterale, apărând în stadiile avansate ale bolii.

Factorul ereditar este foarte important în apariția cataractei și a glaucomului, astfel că

pacienții care au rude de sânge cu glaucom și cataractă, au un risc mai mare de a dezvolta
această afecțiune pe parcursul vieții.

1
25 din 61 25

Nervul optic este responsabil de transmiterea imaginii către creier, iar o tensiune intraoculară
crescută îl poate afecta, ducând la pierderea progresivă și ireversibilă a vederii.

„Conform Academiei Americane de Oftalmologie, glaucomul este o afecţiune care apare,

de obicei, ca urmare a acumulării de umoare apoasă în camera anterioară a ochiului, lucru
care duce la creşterea presiunii intraoculare (PIO), cu afectarea nervului optic. În general,
glaucomul afectează ambii ochi, dar simptomele nu sunt întotdeauna simetrice.

2.9 Astigmatismul

Astigmatismul reprezintă o condiție vizuală frecventă, în care simptomul principal este

vederea neclară, atât la distanță cât și la aproape.

În cele mai multe situații, astigmatismul este cauzat de o curbură neregulată a corneei (lentila
din partea anterioară a ochiului). În mod normal, forma sa este rotundă, dar în astigmatism ea
este ovalară (ca o minge de rugby); razele de lumină care intră în ochi sunt distorsionate și nu
sunt focalizate adecvat la nivelul retinei. Curbura neregulată a corneei, în care o jumătate este
1
26 din 61 26

mai bombată sau mai plată decât cealalată, duce la apariția a două imagini diferite la nivelul
retinei (în locul uneia singure). Această proiecție deformată a luminii duce la vederea
încețosata din astigmatism.

Modalitatea prin care se află dacă avem asatigmatism :

În cabinetul oftalmologic se va efectua keratorefractometria, aceasta măsurând valoarea

astigmatismului. Se poate completa, după caz, cu topografie corneana pentru mai multe detalii
referitoare la forma și suprafața corneei. În zilele noastre, cea mai exactă evaluare a corneei se
numește Pentacam, investigație disponibilă în clinica noastră, având în dotare cea mai nouă și
modernă variantă a acestui dispozitiv.

TRATAMENT :

Tratamentul acestui viciu de refracție este necesar de la depistare în cazul deficiențelor de

vedere manifeste, a durerilor de cap sau a lipsei de randament a copilului. De obicei,
oftalmologul recomandă ochelari, care au aspect normal, deși lentilele sunt cu dioptrii
denumite cilindrice. Poate fi necesară o perioadă de adaptare la acești ochelari, dar aceasta
este rar întâlnită la copii. Dacă un adult are astigmatism și nu a purtat ochelari de mic, este
posibil ca atunci când va pune ochelarii necesari să aibă nevoie de o perioadă de acomodare

1
 27 din 61 27

de zile sau saptămâni, rar mai mult. Când copilul este mai mare, la 14-15 ani de exemplu,
poate purta lentile de contact.

Astigmatismul se poate corecta prin intervenții cu laser sau prin implant în scop refractiv.
CORECȚIA ASTIGMATISMULUI CU IMPLANT ÎN SCOP REFRACTIV --Este o tehnică
operatorie similară cu operația de cataractă, în cadrul căreia lentila din interiorul ochiului, ce
poartă numele de cristalin, este înlocuită cu un cristalin artificial multifocal toric cu o dioptrie
adaptată nevoilor ochiului respectiv. Astfel, după operație, pacientul nu mai are nevoie de
ochelari. După implantare, cristalinul artificial rămâne funcțional tot restul vieții.

2.10 Tratament cataractă

Pacienții vor urma umătorul pas :

 Inițial, este necesar un examen oftalmologic complet (pentru descoperirea unor eventuale
boli oftalmologice asociate)
 Se efectuează biometria (o ecografie care determină dioptria, “puterea” cristalinului artificial
ce va fi implantat); dacă nu se folosește cristalin artificial, după operație, pacientul trebuie să
poarte ochelari cu dioptrii mari (+10 - + 12 D) atât la distanță, cât și la aproape.
 După efectuarea biometriei se alege cristalinul: să fie pliabil pentru a putea fi introdus în ochi
printr-o taietură mică; poate corecta defecte de vedere mai deosebite precum astigmatismul;
există cristaline care corectează vederea la distanță și postoperator este nevoie de ochelari
pentru citit sau se pot utiliza cristaline “progresive” care corectează atât vederea la distanță,
cât si pe cea de aproape (nu mai este nevoie de ochelari);

 alegerea cristalinului se face de comun acord pacient – medic: contează ce dorește pacientul
și ce permite starea ambilor ochi; mai există și cristalinele rigide, fixe – în acest caz trebuie să
se facă o tăietură mai mare la nivelul ochiului, care la final trebuie cusută; din această cauză
creste riscul de apariție al complicațiilor și recuperarea durează mai mult
 Se stabilește momentul operației, care se face ambulator (fără internare), în unele cazuri.

Operația de cataractă sub microscop operator :

1
 28 din 61 28

 În ziua operației se pun picături pentru dilatarea (mărirea) pupilei

 Se face anestezie locală (injecție sau picături în ochi); în cazul operației efectuate la copii sau
la persoane care nu colaborează, este necesară anestezia generală
 Operația se face sub microscopul operator
 Se face o incizie (tăietură) atât de mică încât nu necesită a fi cusută la final (acest fapt va face
recuperarea postoperatorie rapidă; este posibil în cazul cristalinelor foldabile, pliabile,
imposibil în cazul cristalinelor rigide)
 Se utilizează tehnica facoemulsificării (se distruge cristalinul natural cu ultrasunete și se
îndepărtează; rămâne doar capsula, pielița lui posterioară)
 Se înlocuiește cristalinul natural cu un cristalin artificial  
 Operația, în cazurile obișnuite, necomplicate, durează mai putin de 30 minute
 Cristalinul artificial rămâne în ochi pe toată durata vieții (nu trebuie înlocuit)
 Se pansează ochiul
 A doua zi se face control, se îndepărtează pansamentul
 Postoperator se face tratament cu picături (ce conțin antiinflamator, antibiotic), se respectă
regulile de igienă
 Dupa 5-6 săptămâni de la operație, se prescriu ochelari (dacă a fost implantat cristalin
“progresiv”, această etapă nu mai este necesară, acest cristalin permițând vedere clară atât la
distanță cât și la aproape)
 După operația de cataractă medicul prescrie o rețetă de ochelari cu dioptriile potrivite pentru
corectare.
 Tot după operație este rocomandată atât purtarea ochelarilor de vedere cât și a lentilelor de
contact, în funcție de alegerea și dorințele pacienților.

1
29 din 61 29

1
30 din 61 30

CAPITOLUL 3 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA

PACIENTULUI CU CATARACTĂ

3.1 Îngrijiri
Rolul esențial al asistentului medical constă în a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă, să-și
mențină sau să îsi recâștige sănătatea prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit
singur, dacă ar fi avut forța, voința, sau cunostințele necesare. Asistentul medical trebuie să
îndeplinească aceste funcții astfel încât pacientul să-și recâstige îndependența cât mai repede
posibil. Asistentul asistă pacientul din proprie inițiativă, temporar sau definitive în :
- îngrijiri de confort, atunci când el nu își poate îndeplinii independent anumite
funcții
- stabilește relații de încredere cu persoana îngrijită și cu aparținătorii.
- Le transmite informații, ascultă pacientul și îl susține atât moral cât și fizic
- Este alături de pacienți și colectivitate în vederea promovării unor condiții mai
bune de viață și sănătate.

La indicația medicului aplică metodele de observație, de tratament sau de readaptare,

observă la pacient modificările provocate de boală sau tratament și le transmite medicului.
Funcția profesională se referă la rolul cel mai important al asistentei, acela de a se ocupa de
pacienți în scopul menținerii echilibrului sau de a face pentru ei ceea ce ei insuși nu pot face.

Practicarea unor îngrijiri de calitate presupune multe cunostințe și elemente de competență :

1. Cunoașterea unui model conceptual de îngrijire
2. Cunoștințele acumulate
3. Cunoașterea demersului
De reținut este că toate competențele pornesc de la cunoașterea conceptului de îngrijire.

3.1.1 Rolul asistentului medical :

1
31 din 61 31

Cunoștințele profesionale ale asistentului medical trebuie să corespundă profilului sanitar în

care lucrează. Volumul cunoștințelor pe care el le posedă trebuie să cuprindă toate ramurile
medicale în care activează.

Asistentul medical trebuie să cunoască tehnica îngrijirii bolnavului, metodele de investigație,

pregătirea bolnavilor, pentru examinările complementare, tehnica tratamentului modern dar se
cere în același timp să cunoască evoluția bolilor, toate complicațiile posibile în cursul
evoluției lor, precum și măsurile de urgență care trebuie luate până la sosirea medicului.

Bolnavii care vor fii internați planificat au timp suficient să se debaraseze măcar parțial de
ideile lor preconcepute. Însă dacă internarea se face pe neașteptate, bolnavul va fi cuprins de
obsesii, frică, eventual de mânie, ceea ce adesea se exteriorizează printr-o atitudine
anevoioasă față de personalul medical. În acest caz asistentul trebuie să fie și mai atent pentru
a caștiga încrederea, bolnavului. Atitudinea față de bolnav trebuie să fie corespunzătoare și
gravității și temperamentului bolnavului.

Asistentul medical trebuie să își cultive capacitatea de observație, ceea ce cu timpul devine
o deprindere profesională. El trebuie să fie în cursul muncii sale de îngrijire foarte atentă la
toate manifestările chiar fără importanță în aparență.

Lucrând în mediu spitalicesc trebuie să își îngrijească mâinile în mod deosebit. În primul
rând trebuie să și le ferească de traumatisme: fisuri, contuzii, înțepături, zgârieturi, etc.
mâinile trebuie protejate și ferite de materialele infectate

El execută recoltările de produse biologice și patologice, și pregătește bolnavii pentru

examinările paraclinice. Pe baza indicațiilor prescrise de medic în documentele personale ale
pacientului pregătește condica de medicamente. Formulează regimul dietetic al bolnavilor și
asigură controlul și distribuirea lui cu ajutorul personalului subaltern. Administrează
medicamentele și supraveghează efectul lor, semnalând orice schimbare care s-ar ivi în starea
bolnavului.

1
32 din 61 32

Înaite de fiecare tehnică asistentul medical, se asigură ca mâinile sunt curate ; prin spălarea pe
maini și purtarea mânușilor de protecție.

Își pregătește materialele necesare fiecărei tehnici efectuate în parte și se îndreaptă către
salonul bolnavului. Ajuns în salon, identifică pacientul după nume și vârstă, după care îl
pregătește psihic prin explicarea tehnicii ce urmează a fi efectuată; dar și fizic prin
pozitionarea corectă a bolnavului pe pat.

1
33 din 61 33

Acesta măsoară tesniunea arterială atât dimineața cât și seara, temperatura corpului și
administrează medicația prescrisă de către medic în cazul pacienților cu cataractă.

În cazul în care pacienți rămân internați după operația de cataractă, la îndrumarea medicului,
asistentul medical administrează picături oculare de două ori pe zi, dimineața și seara și
pregătește pacientul pentru control de rutină în fiecare dimineață.

3.1.2 Primirea, Pregătirea preoperatorie

 bolnavilor în secție :

De felul cum este primit bolnavul în secția de spital și de cum este pregătit pentru operație pot
depinde în mare măsură, reușita intervenției chirurgicale și evoluția postoperatorie.

O primire caldă, atentă, un zâmbet care să arate încă de la început bolnavului că are în
personalul spitalului prieteni care se vor ocupa de sănătatea lui și că aceștia vor face tot ce
trebuie pentru ca el să iasă din spital sănătos, sunt de un deosebit folos pentru risipirea stării
de anxietate, pe care, mai estompat sau mai evident o au toți cei care se internează.

Asistentul medical va avea grijă să amplaseze bolnavul nou internat în saloane cu

convalescenți care nu au avut complicații postoperatorii, optimiști , care nu au nevoie de
tratamente speciale multiple în timpul nopții și care au un somn liniștit.

 Pregătiri și teste preoperatorii :

- pe toată perioada internării se măsoară tensiunea arterială, se numără frecvența

pulsului și se controlează temperatura.

- Examinarea aspectului exterior al ochiului

Autorefractometria – permite măsurarea dioptriilor cu ajutorul unui aparat special (cunoscut

mai ales sub denumirea de dioptron; pentru copiii sub 3 ani se utilizează un alt aparat, Plus
Optics, capabil să efectueze măsurătoarea de la distanță);

- se pregătește pacientul pentru urmatoarele examinări :

1
34 din 61 34

Determinarea acuității vizuale - constă în citirea de către pacient, a unor cifre și litere de pe un
panou luminos, situat la distanță, apoi citirea unui text imprimat (testarea vederii la aproape).
În acest moment, dacă este nevoie, se prescriu ochelari.

Verificarea motilității oculare (a mișcărilor ochilor) - pentru depistarea unui strabism, a unei
pareze și apoi, testarea vederii binoculare (capacitatea celor doi ochi de a funcționa în
simultan).

Biomicroscopia - permite examinarea părții anterioare a globului ocular (cornee, iris,

cristalin). Uneori, se poate utiliza o substanță colorată (fluoresceina). Metoda permite o mai
bună vizualizare a unor eventuale răni la nivelul părții anterioare a ochiului. Această substanță
nu modifică vederea.
Examinarea fundului de ochi (interiorul ochiului)  - pentru vizualizarea retinei, vaselor de
sânge și nervului optic. Ideal ar fi să se efectueze de fiecare dată după dilatarea pupilei (după
utilizarea picăturilor care modifică vederea). După acest test nu este indicat să conduceți și ar
fi bine să purtați ochelari de soare. Efectul durează cateva ore.

În practică, în general, se efectuează obligatoriu examenul fundului de ochi fără picături. Dacă
este nevoie (pacientul suferă de anumite afecțiuni, dacă se constată existența unor modificări

1
35 din 61 35

la nivelul structurilor oculare etc), examinarea se repetă după administrarea picaturilor de

dilatare a pupilei.

Măsurarea tensiunii oculare, cu precădere la persoanele trecute de 35 de ani sau la persoanele

cu antecedente familiale de glaucom, la cele cu aspect particular al papilei nervului optic.
Măsurătoarea se poate face prin metoda non-contact (tensiunea oculară se măsoară cu ajutorul
unui jet de aer, fără să se atingă ochiul) sau prin metoda contact, cu atingere. Aceasta din
urmă este mai precisă și presupune administrarea înainte a unor picături de anestezie (care
însă nu modifică deloc vederea). Măsurarea tensiunii oculare permite depistarea glaucomului,
afecțiune care poate duce la orbire.

- toate datele rezultate din investigațiile de mai sus vor fi notate în foaia de
observație.

- Se vor efectua analize de laborator

- Efectuarea unui consult cardiologic

- Efectuarea unei ecografi oculare

- Fotografie corneeană.

În cazul în care pacientul ia și alte pastile, medicul oftalmolog v-a decide dacă este nevoie să
fie întrerupt sau modificat tratamentul medicamentos în derulare pentru alte afecțiuni.

Prevenția infecțiilor – cu două zile înainte de operație se va începe un tratament antibiotic, cu

picături și pastile.

 Îngrijirile din preziua operației :

- asistentul medical pregatește pacientul psihic; măsoară funcțiile vitale ale

bolnavului care urmează să intre în sala de operație : tensiune arterială, puls,
temperatura, pe care de altfel le și noatează în foaia de observație.

- Alimentație ușoară ( iaurt, brânză, apă, lapte, fructe, legume)

- pacientului i se vor îndepărta genele cu ajutorul unei foarfece sterile, dar cu

mare grijă și atenție

1
36 din 61 36

- Este obligatoriu ca pacientul să vină însoțit la operație și, mai ales, să plece însoțit de
o rudă/prieten/cunoștiință, care să-l ducă acasă cu mașina personală sau cu un taxi. NU se
recomandă plecarea de la operație cu autobuz, metrou, etc. A doua zi la control, poate veni
și cu un mijloc de transport în comun, preferabil să fie tot însoțit. La următoarele vizite,
poate să vină și neînsoțit, indiferent de mijlocul de transport.

 în ziua operației :

- asistentul medical merge la patul bolnavului unde trebuie să îl pregătească atât fizic cât si
psihic ; măsoară funcțiile vitale ( temperatura puls și tensiune arterială); notează în foaia de
temperatură.

- asistentul medical oferă îbrăcăminte lejeră pentru sala de operație;

- asistentul medical oferă informații cu privire la alimentație în ziua operației și anume :

În ziua operatiei, mănâncă ceva ușor, poate bea lichide ca într-o zi

obișnuită, se îmbracă cu ceva usșor, care să nu incomodeze la gât. NU se consumă nici un fel
de băuturi alcoolice în ziua operației ! Doamnelor nu se recomandă părul strâns în coc la
spate, care ar incomoda la poziția culcat, de pe masa de operație, nici bijuterii masive, de
asemenea incomode. Se interzice machiajul ochilor în ziua operației.

Nu consumă alimente cu 4 ore înaintea operaţiei. (Pacienții cu diabet

zaharat iși vor respecta regimul alimentar obișnuit)
Nu consumă lichide cu 2 ore înaintea operaţiei
- însoțește bolnavul în sala de operație; de unde îl și preia la finalul acesteia, după care îl
amplasează în salon.
- Operaţia este precedată de anestezie locală care se face fie prin picături, fie prin injecţii în
jurul globului ocular

1
37 din 61 37

Anestezie efectuată cu ajutorul picăturilor

Sala de operație

1
38 din 61 38

Operația cu laser.

3.1.3 Pregătirea postoperatorie

- asistentul medical se asigură că pacientul are lenjeria de pat schimbată, camera aerisită;
- asistentul medical asigură o temperatură optimă în salon;
Toate acestea sunt efectuate înainte ca pacientul să ajungă în salon.
- asistentul medical preia pacientul din sala de operație și îl amplasează în salon;
- asistentul medical pregătește materialele pentru perfuzii și administrează medicația la
recomandarea medicului;
- dacă pacientul nu s-a trezit încă după anestezie, asistenta medicală îl supraveghează
îndeaproape;
- după anestezia generală, la trezire pacientul poate să prezinte o stare de agitație ;
- asistentul medical are grijă ca pacientul să fie informat cu privire la poziția în care trebuie
să rămână pentru a nu pune presiune pe ochiul operat; poziția este de decubit sau decubit
lateral pe partea opusă ochiului operat; tot odată i se explică și faptul că nu trebuie să abuzeze
de prea multă lumină în prima săptămână după operație.
- asistentul medical are grijă ca pansamentul ocular al pacientului să fie curat;
- dimineața, asistentul medical pregătește pacientul pentru vizita medicului care a luat parte
la intervenția chirurgicală;

1
39 din 61 39

- pregătește materialele necesare;

- la indicația medicului asistentul medical curăță cu atenție ochiul operat, aplică picături sau
unguent și pansează cu atenție.

După operația de cataractă este necesar ca pacientul să respecte anumite condiții în ceea ce
privește menținerea și protejarea vederii :
- nu se folosește nicodată ceai cu mușețel ; ochiul operat se va spăla doar cu apă
fiartă și apoi răcită ; eventualele secreții se vor șterge cu pansamente sterile
după care se vor instila picăturile prescrise de către medicul oftalmolog.
- Este de evitat să nu se pună batista sau mâna murdară la ochiul operat.
- Baia este permisă dar cu atenție, să nu intre apă în ochiul operat
- Tratamentul la domiciliu nu trebuie întrerupt timp de șase săptămâni ; la
primul control medicul va stabilii ce trebuie să faceți în continuare. Nu se
întrerupe tratamentul din proprie inițiativă ; la orice schimbare a
simptomatologiei vă veți prezenta la medicul care va operat.
- Este de evitat eforturile fizice atât în perioada de șase luni a tratamentului cât si
după acesta.
- Vindecarea ochiului durează minim 8 săptămâni când se vor scoate firele. La
trei luni după operație se vor putea prescrie ochelari cu dioptri mici; dacă este
necesar pentru distanță sau citit.

1
40 din 61 40

FOARTE IMPORTANT pentru protejarea și prevenirea oricărei infecții, asistentul

medical trebuie să își spele mâinile înainte de începerea oricărei tehnici efectuate dar și
după acestea.

Această procedură trebuie aplicată și în cazul pacienților, mai ales cei cu afecțiuni
oftalmologice, pentru prevenirea infecțiilor oculare.

Tratarea la domiciuliu a pacienților cu cataractă începe întotdeauna cu spălarea corectă cu

apă și săpun a mâinilor.

1
41 din 61 41

În cazul operațiilor efectuate la clinici private cu aparatură de ultimă generație și care

nu necesită internarea pacientului, operația va dura câteva minute.

tehnica chirurgicală folosită pentru operația de cataractă este facoemulsificarea cu ultrasunete

și implant de cristalin artificial foldabil. Această tehnică se realizează printr-o incizie mică de
2 mm.

Ce trebuie reținut este că, și în cazul operației de cataractă cu laser, extragerea cristalinului se
realizează tot prin tehnica de facoemulsificare cu ultrasunete.

Un avantaj al operației de cataractă în majoritatea spitalelor private este acela că se

diminuează riscul apariției glaucomului, adică al presiunii intraoculare, spre deosebire de
operația cu laser care face ca durata proceduri să fie mult mai mare.

 Externarea pacienților după operația de cataractă :

Atât asistentul medical cât și medicul iau parte la externarea acestora. Medicul analizează
ochiul operat și prescrie o rețetă medicală cu picăturile pe care acesta urmeaza să le ia, în
fucție de aspectul globului ocular. În cele mai multe cazuri după operație, ochiul prezintă
uscăciune, iritare, uneori chiar plesnirea vaselor de sânge.

Asistentul medical prezintă bolnavului modalitatea prin care acesta va urma tratamentul la
domiciliu, prin spălare, hidratarea globului ocular, protecția la lumină, și în același timp
prezintă și eventualele traumatisme ce pot apărea în cazul în care acesta nu respectă indicațiile
pentru prevenirea accidentelor; ochiul operat fiind foarte sensibil.

1
42 din 61 42

CAPITOLUL 4 STUDIU DE CAZ

4.1 Studiu de caz 1

Date personale bolnav;

Nume: F

Prenume: V

Vârsta : 56 ani

Sex: feminin

Stare civilă : căsătorită, cu doi copii

Ocupație : profesoară de canto

Religie : ortodoxă

Pacienta s-a născut pe data de 15.07.1963 și este de naționalitate RO.

Grupa sanguină: AB IV, Rh pozitiv

Înălțimea 1,68 cm cu o greutate de 67 kg. În prezent este căsătorită cu doi copii, băiat și fată.
Profesează ca și profesoară de canto de 30 ani.

Locuiește împreună cu soțul, în București, sector 4, zona Berceni, strada Emil Racoviță, bloc
22, scara A.

În prezent este profesoară de canto, provine dintr-o familie normală cu părinți ce au profesat
în același domeniu, iar ca și istoric al bolii, cataracta traumatică nu este congenitală.

STIL DE VIAȚĂ

Alimentația este normală, fără regim alimentar hiposodat, fără dietă. Mănâncă orice.

La locul de muncă petrece cam 8-9 ore pe zi, cu un program de luni până vineri între orele
08:00-17:00. nu necesită stres și nici agitație, ci doar alterarea corzilor vocale. Are un somn
liniștit fără a recurge la administrarea de medicamente..aproximativ.Nu preferă mișcarea cu
mașina personală, ci mersul pe jos. Timpul liber îl petrece împreună cu cei doi copii și
nepoatele, soțul : ieșiri în aer liber, mini vacante de weekend sau organizând întâlniri cu
elevii care practică canto.

1
43 din 61 43

Nu consumă alcool decât la ocazie, 1 pahar de vin; nu este fumătoare, dar consumă cafea în
proporție de 1-2 cești pe zi.

Acum 12 ani a suferit un accident rutier din care a rezultat afectarea globului ocular
determinând astfel punerea diagnosticului de cataractă traumatică ce a dus la schimbarea
cristalinului.

Alte afecțiuni:

Cunoscută și cu afecțiuni circulatorii.

Prezintă alergie la algocalmin.

Nu deține nici un fel de proteze.

Poartă ochelari de vedere cu dioptri la OD sticla plană, iar la OS +1,25

Pe timpul zilei înlocuiește ochelarii cu lentile de contact cam 1-2 ori pe săptămână.

Efectuează control anual: 1-2 ori pe an.

ANALIZE ȘI VALORI

- Examen microscopic :

P.A.O.D – normal cu excepția cristalinului care este opacifiat.

ORBITA- AO de configurație normală.

PLEOAPA- AO cu mobilitate normală.

CĂI LACRIMALE – permeabile.

- Examen funcțional al ochiului

ACUITATE VIZUALĂ, OS- 1/10 fără corectie

OD- n.d la 2mm.c.

DIMENSIUNI PUPILARE, OS- 3mm

OD- 3mm orizontal, 5mm vertical.

TENSIUNE INTRAOCULARĂ, OS- 17,3 mmHg

OD- 17,3mmHg

Mobilitate oculara normala.

1
44 din 61 44

- Examen oftalmoscopic

FOD se distinge vag pupila nervului optic și mai bine periferic FO.

Are aspect normal AVOD – n.c./2 .

ANALIZE DE LABORATOR

Hemoglobina – 10,5g%,

Hematocrit – 35g%

VSH – ih= 10mm,2 si h= 17 mm.

Glicemie – 1.00g

Uree – 0,35g %

Reactie VDRL – negativ

Leucocite – 9400mm

Neutrofile segm. – 54%

Euzinofile – 3%

Limfocite – 47%

Monocite – 5%

1
45 din 61 45

PREOPERATOR

Diagnostic de Obiective Intervenții Evaluare

nursing

Risc de Pacienta să fie Administrez colire prescrise de Pacienta

accidentare familiarizată cu medic. acceptă
datorită vederii salonul și să evite Educ pacienta să se deplaseze medicația
încețoșate, eventualele încet pentru a evita pericolele. prescrisă și
manifestată prin accidentări. Monitorizez funțiile vitale. manifestă
acuitate vizuală încredere în
Ofer informții cu privire la
micșorată. cadrele
bolnava sa fie intervenția chirurgicală.
Anxietate medicale.
pregatită adecvat Mă asigur că este pregătită
datorată preoperator Funcții vitale în
fizic și psihic.
intervenției norme normale
chirurgicale
manifestă prin
teamă și frică.

Comunicare Bolnava să fie Reamintesc pacientei că după Pacienta

eficientă la nivel familiarizată cu intervenție aceasta va trebuii să cunoaște
senzorial salonul, obiectele din țină ochii închiși obiectele din
datorită jur. jurul său, știe
intervenției unde este
chirurgicale. soneria.

Durere sau jenă Reducerea durerii. Observ pacienta îndeaproape. Pacienta nu

oculară datorită Administrez picăturile prezintă durere.
inflamației de la prescrise de către medic.
nivelul globului
ocular.

1
 46 din 61 46

POSTOPERATOR

Nevoi afectate Diagnostic de nursing Obiective Intervenții Intervenții delegate Evaluare

autonome

1. N. de a fi curat, -Alterarea tegumentelor, -Pacientul -Pregătesc - La recomandarea Pacienta

de a proteja a globului ocular, să materialele medicului schimb prezintă
tegumentele și manifestată prin prezinte necesare pentru pansamentul pacientului acuitate
mucoasele eritem . activitate efectuarea și administrez picăturile vizuală
vizuală tehnicii de prescrise de acesta, în integră
intactă. curățare a fiecare dimineață înainte
ochiului operat de efectuarea
cu picături, investigațiilor dar și
pansament tratamentul de după

steril, acestea.

- Administrez
antiinflamatoare pentru
igiena și integritatea
mucoaselor.

2. N. de aevita -Risc de accidentare -Pacientul - Respect -Acuitate

pericolele cauzat de tulburări să regulile de vizuala
vizuale, manifestate prezinte administrare a integra
prin puncte negre în stare de medicamentelor
câmpul vizual, vedere bine fizic - Asigur
încețoșată, vertij. și psihic temperatura -

-Pacienta optima în salon,

să nu ca pacientul să
prezinte prezinte o stare
amețeală. de bine.

- Asigur o
lumină adecvata
în salonul cu
pacienții aduși

1
 47 din 61 47

din sala de
operație.

3. N. de a avea o -Tulburări de circulație -Pacienta - măsor fucțiile -La indicația medicului -Se evită
bună circulație cauzată de insuficiența să vitale ale administrez calmante scăderea
cardiacă manifestată prezinte pacientului și tensiunii
prin cefalee și vertij, valori notează în foaia arteriale
vedere încețoșată. normale de temperatură. brusc .
ale TA.

4.2 Studiu de caz 2

Date personale bolnav

Nume:A

Prenume: R- A

Vârsta: 10 ani
1
48 din 61 48

Sex: masculin

Stare civilă: necăsătorit

Ocupație: elev

Religie: catolic

Pacient în vârstă de 10 ani diagnosticat cu cataractă congenitală OD, la vârsta de 9ani la

Spitalul Univesritar de Urgență București, secția oftalmologie la Dna doctor profesor Voinea
Liliana.

S-a născut la data de 04.12.2009, Județ Călărași, Loc. Belciugatele.

Istoric familie : mama este cunoscută cu cataractă la OD și miopie OS;

Locuiește împreună cu părinții, în județul Călărași. Nu are frați.

STIL DE VIATĂ:

Alimentația normală fără dietă, cu excepția băuturilor acidulate, a cafelei;

La școală petrece între 5-6 ore pe zi, fără prea mare solicitare.

Pe timpul nopții somnul este neliniștit; doarme de obicei 6 ore pe noapte.

Îmbină timpul liber cu sportul; practică tenis de câmp, de două ori pe săptămână, 2 ore.
Preferă ieșirile în aer liber cu prietenii, mersul pe bicicletă.

Nu consumă alcool și nici cafea. Nu este fumător. Nu are proteză dentară și nici stimulator
cardiac.

Nu poartă lentile de contact.

ISTORICUL BOLII

Pacientul în vârstă de 10 ani, operat în 2005 de cataractă congenitală, din care a rezultat o
subluxație de cristalin la OD, i-a fost găsită tio crescută, s-a pus diagnostic de glaucom
secundar și s-a pus cosopt ca și tratament. De 1-2 ani nu pune nici un tratament de glaucom.

1
49 din 61 49

În prezent se internează pentru fixarea/ recentrarea cristalinului, cu diagnostic de subluxație

de cristalin.

ANALIZE ȘI INVESTIGAȚII

Keratometrie OD K1- 44,82 ax 125 OS K1 – 44,70 ax 23

K2 – 47,74 ax 35 K2 – 46,04 ax 113

CYL - -2,92 ax 125 CYL- -1,34 ax 23

Microscopie speculară OD -1736 OS- -

AV fără corecție OD – 0,05 nu corectează OS- 0,6

AV testat distanță OD--- OS- 0,7

Corecție vizuală testat distanță OS- CYL +1.00 ax 100

Refracție OD= sf-err și OS= sf +1.75, cyl -2.25 ax 9, dp 61.0

Tio – 15mmhg OD

14mmhg OS

1
50 din 61 50

ANALIZE DE LABORATOR

Hemoglobina – 12,1g/dL

Hematocrit – 38,5g/dL

VSH – 29mm/h crescut

Glicemie – 1.00g normal

Uree serică – 23mg/dL normal

Neutrofile – 52% normal

Euzinofile – 4,4% normal

Limfocite – 34,7% normal

Monocite – 8,4% normal

Creatinină – 0,53mg/dL normal

Antistreptolizină ASLO <20L/mL normal

Colesterol total - 152mg/dL optim

Trigliceride – 41mg/dL optim

Lipide totale – 473mg/dL normal

1
51 din 61 51

PREOPERATOR

Diagnostic de Obiective Intervenții Evaluare

nursing

1. Frică datorită -Pacientul să nu mai -Creez un mediu liniștitor pentru -Pacientul se simte
intervenției prezinte frica de pacient, astfel încât pacientul sa relaxat si încrezător
chirurgicale operatie înlăture o parte din frică.

2. Dificultate de a se - Pacientul să nu mai - Măsor fucțiile vitale și notez în - Pacientul nu

alimenta și hidrata prezinte durere și foaia de temperatură. prezintă stare de
cauzată de durere senzație de amețeală. - Administrez picături pentru amețeală.
manifestată prin amelioarea tensiunii intraoculare,
vertij și vedere la recomandarea medicului.
încețoșată.
- Țin pacientul sub supraveghere.

3. Deficit de -Educarea pacientului - Explic necesitatea intervenției - pacientul posedă

cunoaștere în legătură în legătură cu chirurgicale, care este principalul cunoștințe despre
cu așteptările afecțiunea și tratament al bolii. boală și intervenția
potoperatorii datorită intervenția - informez pacientul în legătură chirurgicală.
lipsei de informare, chirurgicală. cu afecțiunea sa.
manifestată prin
- explic în ce constă examinarea
cerere de informație.
zilnică a ochiului, toaleta
ochiului și investigațiile
efectuate de medicul oftalmolog.

1
 52 din 61 52

POSTOPERATOR

Nevoia afectată Diagnostic nursing Obiective Intervenții Intervenții Evaluare

autonome delegate

1. N. de a dormi și de a -Pacientul resimte -Să aibă - administrez - Împreună cu -Pacientul nu

se odihnii stare de oboseală somn calmante medicul prezintă stare
liniătit observăm starea de oboseală și
pacientului, stres
imediat după
operație.

2. N. de a fi curat, de a -Deficit de -Să nu -Schimbarea -Măsurarea -Pacientul nu

proteja tegumentele și autoîngrijire datorită prezinte bandajului și tensiunii prezintă
mucoasele restricțiilor impuse de infecție. pregătirea intraoculare și alterarea sau
intervenția pentru diferitelor diminuarea
chirurgicală. intervenția investigații. acuității
cerută de către -Aplicarea vizuale.
medic unguentelor și a
picăturilor
pentru
prevenirea
infecțiilor

3. N. de a evita pericolele -Risc de rănire, -Să fie - Mă asigur că -Prescrierea -Pacientul

apărut din cauza ferit de pacientul este unei rețete de este instruit și
limitării câmpului accidente. corect informat care pacientul respectă cu
vizual, manifestată Îndepărtar cu privire la va beneficia pe strictețe
prin acuitate vizuală ea poziția pe care timpul internării regulile unei
scăzută. factorilor ar trebuii să o intrevenții

de risc. adopte în pat; la postoperatorii

modalitatea de a
se spăla pe față
și evitarea
1
53 din 61 53

ochiului operat.

POSTOPERATOR : Pacientul va folosi picături pentru limpezirea globului ocular dar și

pentru eliminarea senzației de ochi uscat: SYSTANE= o picătura pe zi sau seară, în ochiul
operat timp de 2 săptămâni. Va efectua controale 1 dată la 3 luni până la scoaterea firelor dar
și după acestea.

I se măsoară funcțiile vitale și se noteaza în foaia de temperatură;

Pregătirea pentru efectuarea diferitelor investigații la cererea medicului oftalmolog;

În prima lună se va avea grijă ca ochiul operat să fie ferit de apă sau orice alte substanțe,
lumina în exces. Poziția pacientului va fi de decubit lateral, pe partea opusă a ochiului operat;
pacientul trebuie să fie ferit de efort fizic și anume excluderea în totalitate a caratului de
greutăți și practicarea anumitor sporturi.

Ochiul operat va fi acoperit cu bandaj curat și steril pentru a prevenii infectarea cu corpi
străini. La fel și în timpul în care se va spăla pe față.

Scoaterea firelor va fi efectuată după 3 luni de la operație.

1
54 din 61 54

4.3 Studiu de caz 3

Date personale bolnav:

Nume: D

Prenume: R

Varsta: 44

Sex: feminin

Stare civilă: căsătorita

Ocupație : pensionară

Religie: ortodox

Diagnostic la internare: Otoree bilaterală, febră, amețeli;

Data nașterii: 24.02.1971

ISTORICUL BOLII :

Pacienta s-a operat de cataractă la OD în 1998 , în prezent se internează pentru operație la

OS . acuză scăderea acuității vizuale, la OS. Diagnosticul de certitudine a fost dat de medicul
oftalmolog din secția de oftalmologie al spitalului de urgență București : diagnostic de
cataracată presenilă; i se dau spre administrare următoarele medicamente :romergan, viplex și
următoarele colire :hidrocortizon acetat și ampicilină.

ANALIZE ȘI VALORI

- examen microscopic : conjunctive normal, cu cicatrice postoperatorie, sclera

transparentă întreagă, cornee transparentă, iris normal,pupile centrale ovale,cu
axul vertical al cristalinului și opacifiere omogenă.

- Examenul funcțional al ochiului:

 acuitate vizuală cu corecție, OS=p.1 si OD= 1/6cep.

1
55 din 61 55

 Percepție și proiecție luminoaă :OS bună și OD bună.

 Dimensiuni pupilare : OS 3mm orizontal, 5mm vertical. OD 3mm.

 Tensiune intraoculară : OS 6/ 5,5g; OD 6/5,5g.

- examen oftalmoscopic : FO nu se disting modificări.

ANALIZE DE LABORATOR

Hemoglobină – 13,2g/dL normal

Hematocrit- 36,5% normal

VSH – 19mm/h normal

Uree serică – 28mg/dL normal

Neutrofile – 78% normal

Eozinofile – 5,4 % normal

Limfocite – 36,9% normal

Monocite – 10,5% normal

Creatinină – 0,70mg/dL normal

Antistreptolisină ASLO - < 34UI.mL normal

Colesterol total – 183mg/dL optim

Trigliceride – 61mg/dL optim

Lipide totale – 521mg/dL normal

1
56 din 61 56

PREOPERATOR

Diagnostic de Obiective Intervenții Evaluare

nursing

1.Pierderea stimei de -Pacienta să accepte -Informez pacienta corect despre -Pacienta iși
sine datorită alterării pierderea temporară a prognosticul bolii, tratament și acceptă rolul său
vederii, manifestată vederii. schimbările necesare în stilul de dependent de
prin sentiment de viață. alții.
neputință. -Discut cu familia ca să-i ofere
sprijin psihic și moral de câte ori
este necesar.

2.Frică datorate -Înlăturarea fricii -Apreciez nivelul anxietății, -Pacienta prezintă

intervenției evidențiate prin exprimarea verbală a fricii și încredere în
chirurgicale și frica incpacitatea de a se motivele. cadrele medicale.
de eșecul posibil de relaxa și odihnii pe -Creez un mediu calm, relaxat
recăpătare a vederii, perioada spitalizării. ca pacientul să-și împărtășească
manifestată prin temerile.
neliniște și teamă.

3.Dificultate de a se -Pacientul să respecte -Urmaresc greutatea pacientului. -Pacientul acceptă

alimenta şi hidrata
datorită intervenţiei și să se obișnuiască -Observ starea de hidratare a regimul hidric cu
chirurgicale. cu alimentația. lichide, ceai,
pacientului și încurajez ingestia
de lichide necesare de dupa apa,compot, lapte.

operație. -Pacientul nu este

-Ajut bolnavul să se alimenteze deshidratat.

corespunzător.

1
57 din 61 57

POSTOPERATOR

Diagnostic de Obiective Interventii Interventii evaluare

ingrijire autonome delegate

1.Comunicare -Explicarea -Crearea unui -Administrarea Pacienta devine mai

ineficientă la necesității mediu liniștitor, de calmante încrezătoare
nivel senzorial intervenției relaxant pentru a după intervenția
datorită fricii de alunga chirurgicală
intervenția anxietatea
chirurgicală

2.Imposibilitatea -Ocuparea -Pacienta este -Pacienta respectă

de a se recreea timpului liber pe informată cu regulile într-un mod
perioada privire la plăcut
-
spitalizării perioada
postoperatorie

3.Durere oculară -Promovarea -Explic pacientei -Se -Durerea scade și

datorită confortului și eventualele administrează pacientul prezintă o
procesului securității simptome și algocalmin, stare de liniște.
inflamator bolnavului modalitatea de viplex iar
postoperator postoperator. poziționare noaptea dacă

-Prevenirea postoperatorie este nevoie se

complicațiilor. pentru a nu administrează

depune efort diazepam.
asupra zonei
afectate.

4.Pierderea -Să accepte -Se informează -Pacienta acceptă

stimei de sine temporar pacienta despre situația.
datorită alterării pierderea boala sa; pentru
-
vedrerii treptată a vederii liniște se
administrează

1
58 din 61 58

calmante.

Pacienta D R în vârstă de 44 ani s-a internat la data de 24.05.2019 cu simptome de febră,

amețeli, cefalee, fiind diagnosticată după analize,cu catarctă presenilă, la OS. Intervenția a
fost chirurgicală, lar la externare pacienta trebuie să respecte urmatoarele;

- regim alimentar de consistență moale, în prima saptamână;

- să evite emoțiile, frigul, și să ducă o viață liniștită;

- să evite alcoolul, tutunul și cafeaua;

- să evite mișcările bruște și să nu forțeze corpul prin căratul greutăților;

- să se prezinte la control periodic;

- dacă simte că acuitatea vizuală este în scădere;

- în prima lună să ferească ochiul operat de lumina puternică;

- să nu privească la TV timp îndelungat;

- să aibă grijă cu anumite medicamente ce pot declanșa glaucomul;

1
59 din 61 59

Concluzii

Cataracta reprezintă o afecțiune oftalmologică apărută atât la copii, în primele luni de la

naștere cu sau fără observare a bolii, dar poate apărea și la persoanele mai în vârstă, peste 45
de ani. Aceasta boală poate fi resimțită numai în perioada in care pacienții prezintă
disfuncționalități ale vederii precum, vedere încețoșată, cefalee cu debut al creșterii tensiunii
intraoculare, senzație de vertij, scăderea acuității vizuale, apariția unor puncte negre în
lumină.

Toate acestea duc la afectarea treptată a vederii, în cele mai multe cazuri, cataracta se
corectează printr-o operație chirurgicală, efectuată de către medicul cu specializare
oftalmologică. Intervenția duce la inlocuirea cristalinului natural cu unul artificial.

Cataracta poate fi diferită de la pacient la pacient, simptomele fiind aceleași, fie că este vorba
de cataracta traumatică, congenitală, secundară, nucleară sau patologică.

În urma investigațiilor, a ecografiei oculare, investigației fundului de ochi, a curbei

tonometrice și a măsurătorii tensiunii intraoculare se pune diagnosticul de cataractă. Pot
apărea complicații postoperatorii din cauza presiunii intraoculare, a timpului în care a decurs
intervenția ducând la glaucom.

Fiecare control oftalmologic cuprinde urmatoarele investigații ce pot determina evoluția în

bine sau în rău a bolii. eco oculară, măsurători ale presiunii intraoculare și măsurarea
dioptriilor.

În urma studiului, cataracta la copil poate fi descoperită în primele luni de viață sau cu
trecerea timpului; fie că este vorba de apariția unei pielițe de culoare albă ce acoperă pupila,
fie clipitul excesiv, dureri oculare, cefalee, vedere incețoșată și aparitia vertijului, fără ca
pacientul să prezinte acea piele albicioasă pe pupilă.

Cataracta este o boală ce nu ține neapărat cont de vârstă atunci când este congenitală. Ca
urmare se intervine chirurgical.

1
60 din 61 60

Bibliografie

o Oftalmologie pentru asistenți medicali

o Boli Oculare de Urgență
o Afecțiuni Oculare – Dr Voinea Liliana Mary – profesor universitar
o Carol Mozes – Tehnica Îngrijirii bolnavului, Editura Medicală Bucuresti 1999
o Suport de curs chirurgie generală și nursing în chirurgia generală
o Lucreția Titircă – Ghid de nursing, Editura Viața medicală românească
o Lucreția Titircă – Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali,
o Editura Viața medicală românească
o Ghid pentru bacalaureat de nota 10 la biologie – Stelică Ene, Ofelia Tănase, Cecilia
o Răducu, Nicoleta Ciobanu, Editura Gimnasium
o Ama Optimex - Subciclofotocoagularea laser pentru glaucom
o Albu Ioan, Georgia Radu – Anatomie Clinică, Editura All, Colectia Medicină Umană
o Chiru Florian – Îngrijirea omului bolnav și sănătos, Editura Medicală, 1998
o Interviu personal – Dr Filip Andrei, Clinica Ama Optimex

1
61 din 61 61