CATARACTA

CUPRINS
CAPITOLUL I – CATARACTA
1. DEFINIŢIE...................................................................................................................pag. 2
2. CLASIFICARE............................................................................................................pag. 2
3. SIMPTOME.................................................................................................................pag. 3
4. SEMNE CLINICE.......................................................................................................pag. 3
5. EVOLUŢIE..................................................................................................................pag. 4
5.1. CATARACTA PATOLOGICĂ..............................................................................pag. 4
5.2. CATARACTA COMPLICATĂ.............................................................................pag. 4
6. CAUZE.........................................................................................................................pag. 6
7. FACTORI DE RISC....................................................................................................pag.7
8. INVESTIGAŢII...........................................................................................................pag.8
9. MANIFESTĂRI CLINICE.........................................................................................pag.8
10. DIAGNOSTIC............................................................................................................pag.9
11. TRATAMENT............................................................................................................pag.9
11.1. TIPURI DE CRISTALINE ...................................................................................pag.10
11.2. INDICAŢII ÎNAINTE DE OPERAŢIE...............................................................pag.12
11.3. INDICAŢII DUPĂ OPERAŢIE............................................................................pag.14
12.PREVENŢIE...............................................................................................................pag.15
CAPITOLUL II - PREZENTĂRI DE CAZ
CAZ I...............................................................................................................................pag. 16
CAZ II..............................................................................................................................pag. 31
CAZ III...........................................................................................................................pag. 46
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................pag. 61
1
CAPITOLUL I
CATARACTA
1.DEFINIŢIE
Cataracta este o peliculă fină opacă apărută la nivelul cristalinului, care blochează
pasajul fasciculului luminos către retină (componentă nervoasă a globului ocular la nivelul
căreia se formează imaginea), cauzând tulburări de vedere.
Este important ca părinţii să observe diferitele tulburări vizuale în rândul copiilor
pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenilă) sau a altei patologii
oftalmologice.
Acest proces de opacifiere apare prin următoarele mecanisme :
 modificarea conţinutului în apă al cristalinului;
 creşterea concentraţiei în ioni de sodiu şi calciu;
 scăderea concentraţiei de potasiu, glutaţion şi a vitaminei C;
 scăderea cantităţii de glucoză consumată.
2.CLASIFICARE
Se clasifică în mai multe categorii:
 congenitală — este consecinţa unui proces patologic intrauterin. Are diferite forme:
zonală, capsulară anterioară, capsulară posterioară şi nucleară, dar nu progresează. Se poate
trata prin secţionarea unei porţiuni a irisului şi a capsulei cristaliniene.
Este o anomalie de transparenţă a cristalinului ce apare de la naştere datorită unor
procese malformative intrauterine (separarea incorectă a veziculei cristaliniene sau tulburarea
rezorbţiei vaselor embrionare care înconjura cristalinul) cu o incidenţa de 1 la 2000 de nou
născuţi. Poate apărea în structuri cristaliniene normale sau anormale, pot fi unilaterale sau
bilaterale, localizate sau să afecteze întreaga structură cristaliniană.
Se poate însoţi şi de alte anomalii oculare congenitale cum ar fi: peristenţa membranei
pupilare, opacităţi corneene, colobom irian, aniridie, etc.
2
În funcţie de gravitatea opacifierii şi de localizare (ex. cataracta totală şi unilaterală)
acest tip de cataractă poate necesita tratament chirurgical de urgenţă (în cursul primei luni de
viaţă).
 senilă — apare în urma tulburării nutriţiei cristalinului la unele persoane trecute de
vârsta de 50 de ani, cel mai des din cauza diabetului zaharat. Se caracterizează prin
schimbarea treptată a culorii pupilei în alb-cenuşiu, scăderea progresivă a vederii şi, uneori,
prin dublarea sau deformarea imaginii. Poate fi evitată prin extragerea cristalinului şi
înlocuirea lui cu o lentilă biconvexă de 10 dioptrii sau prin folosirea ochelarilor.
Este cea mai frecventă forma etiologică. Cauzele care duc la opacifierea cristalinului
odată cu vârsta sunt creşterea volumului şi îngălbenirea fibrelor cristaliniene datorită
hiperhidratării cristalinului.
Clasificarea topografică a opacităţilor cristaliniene
 opacităţi nucleare care se însoţesc de instalarea unei miopii de indice ce are ca
efect îmbunătăţirea acuităţii vizuale pentru aproape;
 opacităţi corticale care sunt mult timp paucisimptomatice;
 opacităţi subcapsulare posterioare însoţite de scăderea progresivă şi accentuate a
acuităţii vizuale.
3.SIMPTOME
 scăderea acuităţii vizuale, rapidă ( săptămâni sau luni în cataracta subcapsulară
posterioară) sau lentă (în cataracta nucleară şi corticală);
 fotofobie;
 halouri colorate în jurul punctelor luminoase;
 instalarea unei miopii de indice în cataractele nucleare care ameliorează acuitatea
vizuală de aproape a prezbiţilor;
 uneori acromatopsie şi diplopie monoculară.
4.SEMNE CLINICE
 leucocorie, strabism divergent (doar în cataractele totale vechi), modificarea refracţiei
obiective în cataractele nucleare (datorită miopiei de indice);
 examenul biomicroscopic al polului anterior permite observarea opacităţilor
cristaliniene în funcţie de topografie;
 oftalmoscopia trebuie efectuată pentru a se aprecia integritatea funcţională a polului
posterior.
3
5.EVOLUŢIE
Opacităţile cristaliniene pot rămâne staţionare sau pot evolua către urmatoarele stadii:
 stadiul de cataractă incipientă, corticală sau nucleară;
 stadiul de intumescenţă în care cristalinul îşi măreşte volumul şi produce o miopizare
şi bombarea irisului cu blocaj pupilar (glaucom acut);
 stadiul de maturitate sau de cataractă totală în care acuitatea vizuală este redusă la
percepţia luminoasă, iar fundul de ochi nu se mai luminează;
 stadiul de cataractă morganiană în care cortexul se lichefiază, iar nucleul dur cu tentă
cenuşie pluteşte în sacul capsular;
 stadiul de cataractă hipermatură în care capsula cristaliniană devine permeabilă la
produşii de degradare ai cristalinului şi se instalează diverse complicaţii (subluxaţii sau luxaţii
cristaliniene, creşterea tensiunii oculare, uveita facoantigenică );
 stadiul de cataractă membranoasă în care cristalinul se reduce la o capsulă retractată,
dură.
5.1.Cataracta patologică
Apare în legatură cu diverse afecţiuni genetice, metabolice şi dermatologice de care
suferă pacientul.
Afectiuni metabolice :
 diabetul zaharat determină opacifierea cristalinului la tânăr şi accelerează evoluţia
cataractei la subiectul vârstnic. Aceste cataracte se însoţesc şi de alte complicaţii oculare ale
diabetului (retinopatie diabetică, risc hemoragic şi infecţios crescut în timpul operaţiei de
cataractă);
 boala Wilson (degenerescenţa hepatolenticulară) produce alături de inelul Keiser
Fleischer (depozit de oxid de cupru la nivelul membranei Descemet) şi opacităţi cristaliniene
" ca floarea soarelui ";
 hipoparatiroidia, hipotiroidia.
Afecţiuni genetice sindromul Down, sindromul Fabry (deficit de alfa galactozidază),
distrofia miotonică, sd. Loewe (oculocerebrorenal), aniridia, sd. Nieman-Pick (deficit de
sfingomielinază).
Afecţiuni dermatologice dermatita atopică, sd. Werner (sclerodermie teleangiectazică)
etc.
5.2.Cataracta complicată apare în urma unor afecţiuni oculare inflamatorii,
degenerative, ischemice şi a glaucomului. Este frecvent unilaterală (apare la ochiul cu o
afecţiune preexistentă).
4
Afecţiuni inflamatorii - keratita infecţioasă, iridociclita cronică.
Afecţiuni degenerative - miopia forte, distrofii retiniene ereditare.
Afecţiuni ischemice - boala Takayasu, trombangeita obliterantă.
 traumatică — reprezintă o urmare a lezării capsulei cristaliniene prin lovituri.
 complicată — este consecinţa unor boli intraoculare (iridociclită, glaucom ş.a).
 radiativă — este rezultatul expunerii la radiaţii ionizante (neutroni, raze Roentgen).
TIPURI DE CATARACTĂ
Există urmatoarele tipuri de cataractă, diferenţiate în funcţie de cauzele care le-au
determinat:
Cataracta comună, de vârstă: apare o dată cu înaintarea în vârstă, ceea ce determină
opacifierea progresivă şi creşterea durităţii cristalinului, etiologia nu se cunoaşte.
Cataracta complicată: apare în asociere cu unele boli oculare: uveite–iridociclite
(inflamaţii oculare), dezlipire de retina veche, tumori oculare etc.
Cataracta patologică apare, chiar la vârste mai tinere, în asociere cu unele boli
generale: diabet zaharat, unele boli de rinichi, lucrul îndelungat în medii toxice, boli
endocrine, etc.
Cataracta cortizonică: este produsă de utilizarea în timp îndelungat a unor
medicamente pe baza de cortizon.
Cataracta traumatică: se poate forma după unele traumatisme directe la ochi sau în
zona ochiului.
Cataracta congenitală: apare de la naştere sau în primii ani de viaţă.

Cataracta secundară (un termen impropriu pentru sindromul de opacifiere a
capsulei posterioare, capsula pe care stă cristalinul artificial), poate apărea la 2-3 ani de la
operaţia de cataractă, la aproximativ 5-15% din pacienţi.
5
Cataracta poate rămâne uşoară şi poate trece deseori chiar neobservată. Majoritatea
cazurilor de cataractă nu provoacă tulburări vizuale grave şi astfel nu necesită îndepărtare
chirurgicală.
În unele cazuri însă disconfortul vizual exacerbat şi evoluţia cronică pot cauza:
 cataracta severă, cu tulburări vizuale severe care influenţează activităţile cotidiene
(şofatul, cititul, etc.);
 cecitatea este o complicaţie rară. Intervenţia chirurgicală se realizează de obicei
înaintea apariţiei unei complicaţii atât de grave;
 glaucomul;
 progresia bolii este legată de opacifierea gradată a cristalinului. Când acesta devine
opac în totalitate, are indicaţie de tratament chirurgical;
 cataracta copiilor (juvenilă) este rară, însă extrem de severă. În cazul în care cristalinul
opacifiat opreşte lumina către retină, centrul nervos vizual (situat în lobul occipital), nu se mai
dezvoltă normal, cauzând ambliopie (vedere proastă) care persistă şi după tratamentul
chirurgical de corectare a cataractei.
6.CAUZE
Cataracta apare datorită opacifierii cristalinului (lentila globului ocular).
Anumiţi factori predispun la apariţia bolii şi anume:
 vârsta înaintată, îmbătrânirea (cataracta senilă);
 expunerea excesivă la raze ultraviolete (UV), şi anume, lumina naturală, expunerea
artificială (saloane pentru bronzat artificial);
 diabetul zaharat, în special diabetul decompensat (cu valori mari ale glicemiei);
 alte boli oftalmologice: glaucomul (creşterea presiunii intraoculare), uveita
cronică, retinita pigmentară (boala degenerativă a celulelor cu bastonaşe şi conuri de la
nivelul retinei) sau dezlipirea de retină;
 tratamentul cronic cu corticosteroizi (medicamente antiinflamatorii puternice);
 expunerea frecventă sau tratamentul cu raze X;
 agregarea familială (factorii genetici), unele persoane moştenesc o anumită
predispoziţie pentru apariţia cataractei;
 vitrectomia (îndepărtarea lichidului din interiorul globului ocular), în special în rândul
persoanelor de peste 50 de ani. Studiile arată că peste 80% dintre persoanele care suferă o
vitrectomie, dezvoltă şi cataractă în intervalul 6 luni şi 3 ani de la intervenţia iniţială;
 leziunile oculare, o cauză mai rară de cataractă, întâlnită mai ales în rândul copiilor.
6
7.FACTORI DE RISC
Factorii de risc includ:
 vârsta înaintată;
 etnia, cu un risc crescut în rândul nativilor americani şi afro-americani;
 sexul feminin, cu toate că acest lucru nu este dovedit pentru toate tipurile de cataractă;
 istoricul familial (factorii genetici), în special în cazul persoanelor care suferă şi de
alte boli ereditare. Acestea au un risc de a dezvolta boala de până la 50%. Dintre bolile
ereditare care asociază cataracta, amintim: distrofia miotonică (cea mai frecventa distrofie
musculară a adultului) şi galactozemia (boală rară, cu afectarea metabolismului galactozei);
 culoarea irisului, dintr-un motiv necunoscut, predispune la cataractă în cazul
persoanelor cu ochi caprui închis sau negru.
Unele boli cronice pot creşte riscul apariţiei cataractei. Dintre acestea reamintim pe cele
mai importante:
 diabetul zaharat - pacienţii cu diabet zaharat au un risc crescut de apariţiei a cataractei,
prin leziuni apărute la nivelul cristalinului ca rezultat al hiperglicemiei cronice (nivel crescut
al glucozei în sânge);
 glaucomul - anumite medicamente folosite în tratamentul glaucomului cresc riscul
apariţiei cataractei. Tratamentul chirurgical al glaucomului poate, de asemenea, să crească
riscul de apariţie al cataractei;
 hipertensiunea arterială - există o legătură între hipertensiunea arterială şi
apariţia cataractei fără a cunoaşte însă mecanismul fiziopatologic exact.
Alţi factori de risc
 fumatul - fumătorii au un risc mai mare de a face cataractă, datorită faptului că fumul
afectează cristalinul prin radicalii liberi şi diferitele substanţe toxice eliberate în timpul
fumatului. Radicalii liberi pot afecta orice tip celular, inclusiv celulele cristalinului;
 infecţiile apărute pe parcursul sarcinii pot afecta fătul, astfel ca rubeola sau varicela
pot cauza cataracta după naştere;
 lumina ultravioletă (UV), în special tipul B (UVB), pot cauza cataracta. Studiile au
arătat că o expunere îndelungată accidentală sau profesională la UVB cauzează cataracta după
un anumit interval de timp;
 alcoolul, în special consumul cronic, a fost definit de diferite studii că poate
cauza cataracta;
7
 corticoterapia îndelungată (medicamente cu efect antiinflamator puternic), folosite în
mod special în cazul pacienţilor cu boli imune, astm bronşic sau emfizem pulmonar (în
ultimele 2 boli se foloseşte corticoterapia inhalatorie);
 hipertrigliceridemia (nivel crescut al trigliceridelor în sânge) cu depunerea acestora în
vasele sangvine mici, poate agrava cataracta.
Anumite simptome pot semnala agravarea cataractei sau apariţia unor complicaţii
grave:
 durere oculară severă;
 vedere dublă sau pierderea bruscă a vederii (amauroza fugace).
Este necesar consultul oftalmologic în următoarele situaţii:
 necesitatea schimbării frecvente a lentilelor pentru ochelari;
 vedere dublă, înceţoşată, apărută treptat;
 vedere îngreunată în timpul zilei datorată fotofobiei (sensibilitate accentuată la
lumină);
 şofat îngreunat pe timpul nopţii datorită sensibilităţii crescute la luminile din trafic;
 tulburări vizuale care afectează activităţile zilnice.
În cazul adulţilor care suferă de cataractă este recomandat un control oftalmologic la un
anumit interval de timp specificat de medicul de familie.
8.INVESTIGAŢII
Diagnosticul cataractei se bazează pe istoricul medical şi examenul clinic. Cel din urmă
are scopul de a elimina alte patologii posibile, care ar putea cauza tulburările vizuale şi pentru
a confirma diagnosticul de cataractă.
În cazul unor tulburări vizuale care nu pot fi corectate chirurgical, oftalmologul trebuie
să efectueze un examen oftalmologic amănunţit pentru a evalua calitatea văzului remanent şi
totodată calitatea vieţii.
9.MANIFESTĂRI CLINICE
În cele mai multe cazuri cataracta cauzează anumite tulburări vizuale, dintre care
amintim:
 vedere înceţoşată, greoaie, neclară;
 fotofobie (nu suportă lumina), fie cea naturală sau artificială. Şofatul este de asemenea
îngreunat datorită disconfortului vizual cauzat de lumina farurilor din trafic;
 necesitatea schimbării relativ frecventă a lentilelor de la ochelari;
 vedere dublă;
 dificultăţi în desfăşurarea activităţilor zilnice, datorate tulburărilor vizuale.
8
Este important ca părinţii să observe diferitele tulburări vizuale în rândul copiilor pentru
identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenilă) sau a altei patologii oftalmologice.
10.DIAGNOSTIC
Nu este necesar un test screening (test efectuat în masă pentru detectarea precoce a unei
boli) pentru detectarea cataractei, deoarece majoritatea adulţilor care au cataractă se prezintă
chiar la primele simptome pentru efectuarea unui consult oftalmologic. Totuşi, părinţii cu
copii care manifestă diferite tulburări vizuale, trebuie să apeleze la medicul oftalmolog pentru
a confirma sau infirma diagnosticul de cataractă.
11.TRATAMENT
Cea mai bună cale de a trata cataracta este înlocuirea cristalinului natural opacifiat cu
un cristalin artificial, nou, transparent. Acest nou implant va rămîne permanent clar şi nu va
necesita niciodată înlocuirea sa. De aceea alegerea cristalinului este foarte importantă pentru
reusita operaţiei.
Cristalinul natural este închis într-o capsulă, un înveliş care îl ţine în poziţie.
Cea mai modernă tehnică chirurgicală folosită în prezent este
facoemulsificarea denumită pe scurt “faco”.
În chirurgia prin facoemulsificare chirurgul deschide partea frontală a capsulei şi
introduce o sondă în cristalinul opacifiat pe care îl sparge (emulsifică) şi cu care aspiră toate
particulele rezultate din această emulsificare. Această tehnică chirurgicală necesită o incizie
de 2,2 – 2,8 mm, rezultând o vindecare mult mai rapidă.
Odată procedura de înlăturare a cristalinului natural opacifiat terminată, se trece la
înlocuirea lui cu un cristalin artificial, numit implant de cristalin sau IOL (intraocular lens).
Cele mai avansate implanturi sunt cristalinele foldabile. Aceste cristaline sunt realizate dintr-
un material flexibil care le permite să fie răsucite (împăturite), putând fi astfel implantate prin
acea mică incizie .Aceasta este intervenţia extracapsulară.
Unul din avantajelele tehnicii prin facoemulsificare este acela că, prin realizarea unei
incizii mici, care nu necesită sutură şi se vindecă mult mai repede, îi permite pacientului să
plece acasă imediat după operaţie şi să-şi reia activităţile obişnuite în foarte scurt timp.
După operaţie, majoritatea pacienţilor vor avea nevoie de ochelari pentru citit.
Ochelarii pentru vederea la distanţă vor putea fi însă eliminaţi. În majoritatea cazurilor,
vindecarea completă se produce după aproximativ două săptămâni de la operaţie, moment în
care se poate face şi prescrierea noilor ochelari.
Cristalinul poate fi înlocuit cu o piesă asemănătoare artificială, numit implant intraocular
sau în locul acesteia poate fi folosită o lentilă de contact cu funcţie identică.
9
Intervenţia chirurgicală nu este necesară decât după câteva luni sau ani de la debutul
bolii. În tot acest timp pacienţii îşi corectează acest viciu de refracţie cu ajutorul ochelarilor
sau lentilelor de contact speciale.
Cataracta se operează când stadiul evolutiv interferează şi împiedică activitatea zilnică
normală a pacientului, obstrucţionând-o.
Cataracta nu este o urgenţă de tratament: ea nu trebuie însă amânată mult, deoarece în
stare “coaptă” este mai dificil de operat, riscurile sunt mai mari, iar vindecarea postoperatorie
poate fi mai lentă.
Există şi cazuri care reprezintă urgenţe de tratament:
 cataracta foarte matură (cataracta se poate “umfla” sau “dezintegra” în ochi, ducând la
complicaţii serioase: glaucomul secundar facotoxic, sau afectarea ireversibilă a endoteliului
cornean);
 cataracta traumatică (în funcţie de leziunile asociate);
 cataracta congenitală (se operează chiar în primele luni de viaţă, mai ales dacă este
unilaterală).
Tratamentul cataractei juvenile depinde de felul în care aceasta interferă în dezvoltarea
normală a simţului vizual. De asemenea, în unele cazuri cataracta trebuie îndepărtată de un
oftalmolog specializat în tratamentul bolilor de retină şi a nervului optic.
Deseori, există o concepţie greşită în legătură cu cataracta, astfel că în ultimii ani s-au
desfăşurat mai multe campanii de informare a persoanelor cu cataractă. Este important să se
ştie că tratamentul chirurgical este necesar doar în cazul în care tulburările vizuale sunt grave
şi influenţează desfaşurarea normală a activităţilor cotidiene.
Datorită fricii de a nu-şi pierde în totalitate vederea, unii pacienţi mai în vârstă doresc
efectuarea intervenţiei chirurgicale cu toate că rezultatul examenului oftalmologic nu
recomandă acest lucru şi viciul poate fi corectat prin purtarea ochelarilor sau a lentilelor
speciale. În aceste cazuri nu este justificat riscul unei intervenţii chirurgicale (mai mare la
pacienţii vârstnici, care pot asocia şi alte boli).
Pacientul cu cataractă este singurul care decide dacă simptomele bolii sunt suficient de
grave şi afectează viaţa personală în aşa fel încât este necesar tratamentul chirurgical.
11.1Tipuri de cristaline artificiale folosite pentru operaţia de cataractă:
Cristalinul rigid (nefoldabil). Are avantajul unui preţ mai mic, dar necesită o incizie
mai mare, de 5 – 6 mm, cu sutură (coasere), rezultând implicit o vindecare mai îndelungată.
Se folosesc mai rar, doar la cererea expresă a pacientului. Necesită ochelari pentru citit după
operaţie.
10
Cristalinul monofocal din acrilat Acrilatul este un material foarte bun, cu o bună
compatibilitate biologică, cu filtru pentru radiaţiile invizibile ultraviolete (UV) şi pentru
radiaţiile albastre din spectrul vizibil. Necesită ochelari pentru citit după operaţie.
Cristalinul asferic natural din acrilat - Oferă o vedere postoperatorie mai bună şi un
contrast mai bun datorită reducerii aberaţiilor sferice. Fiind mai subţire decât cristalinele
celelalte, necesită o incizie şi mai mică (1,8 – 2 mm). Necesită ochelari pentru citit după
operaţie.
Cristalinul multifocal - Este unul dintre cele mai noi şi revoluţionare cristaline
artificiale care permite pacienţilor operaţi de cataractă să vadă clar la orice distanţă fără
ochelari. Este însă şi cel mai scump.
Operaţia de cataractă prin facoemulsificare este una dintre cele mai sigure intervenţii
chirurgicale, dacă se folosesc corect tehnicile moderne, eventualele complicaţii intraoperatorii
şi postoperatorii sunt în întregime tratabile, printr-o vastă experienţă chirurgicală şi dotare
corespunzătoare în aparatură.
În general, recuperarea este de 100%, dar rezultatul final al vederii poate fi influenţat
şi de prezenţa unor boli asociate (leziuni fund de ochi, degenerescenţe maculare, atrofie de
nerv optic, retinopatie diabetică sau pigmentară şi altele).
Cazurile de cataractă secundară - sindrom de opacifiere a capsulei posterioare -
(vederea scade la 2-3 ani de la operaţie în 5-10% din cazuri) se tratează prin “capsultomie cu
Laser Yag” sau prin “polisarea capsulei posterioare”; ambele sunt tratamente relativ uşoare
pentru pacient, care durează câteva minute şi nu necesită anestezie prin injecţii.
11
În prima zi postoperator, pacientul vine la control şi este instruit asupra efectuării
tratamentului şi a conduitei postoperatorii: începe tratamentul local cu picături (pe care le
primeşte gratuit - antibiotice şi cortizon) şi va reveni la control după aproximativ 3 - 4
săptămâni, când se face un control final al ochiului operat şi va primi prescripţia pentru
ochelari, după cum este nevoie.
Deşi tratamentul durează 3 - 4 săptămâni, reintegrarea în viaţa activă este mult mai
rapidă, în câteva zile după operaţie, în funcţie şi de tipul de activităţi desfăşurate de pacient.
Ca orice manevră chirurgicală, şi operaţia de cataractă poate avea anumite riscuri,

incidente şi complicaţii, atât intraoperator cât şi post operator.
Din fericire, acestea pot fi foarte rare în mâinile unui chirurg cu experienţă, precum şi
dacă se respectă anumite reguli în sala de operaţii: o dezinfecţie şi asepsie perfectă a sălii,
instrumente de unică folosinţă, sterilizarea după fiecare pacient, câmpuri chirurgicale de unică
folosinţă.
11.2.INDICAŢII ÎNAINTE DE OPERAŢIE
12
Pacientul trebuie să ducă o viaţă normală, să se alimenteze normal, să-şi continue
activitaţile zilnice normale, până în ziua operaţiei.
Trebuie să-şi ia tratamentul general, pentru alte afecţiuni, în continuare, ca şi când nu
ar urma să se opereze, acest tratament se ia inclusiv în ziua operaţiei (NU trebuie întrerupt
tratamentul antihipertensiv, sau cel antidiabetic, nici chiar cel anticoagulant). Nici unul dintre
aceste tratamente nu influentează operaţia, nici evoluţia postoperatorie.
În ziua operaţiei, poate mânca ceva uşor, poate bea lichide ca într-o zi obişnuită, să fie
îmbrăcat cu ceva uşor, care să nu incomodeze la gât. NU se va consuma nici un fel de băuturi
alcoolice în ziua operaţiei pacientelor nu li se recomandă să poarte părul strâns în coc la spate,
căci ar incomoda la poziţia culcat, de pe masa de operaţie, nici bijuterii masive, de asemenea
incomode. Se interzice machiajul ochilor în ziua operaţiei.
Este obligatoriu ca pacientul să vină însoţit la operaţie şi, mai ales, să plece însoţit de o
rudă/prieten/cunoştiinţă, care să-l ducă acasă cu maşina personală sau cu un taxi.
Înainte de operaţie, pacientul e pregătit: e îmbrăcat în echipament steril, se efectuează
consultul medical general şi anamneza generală de către medicul anestezist, toaleta locală
oculară, picături de dilatat pupila, diverse perfuzii - după caz. Ulterior se efectuează anestezia
locală, şi se montează balonaşul de presiune care ajută la realizarea unei bune anestezii. Toate
acestea cer timp, astfel încât, pregătirea preoperatorie, operaţia în sine şi urmărirea
postoperatorie pot însuma un timp de două ore/două ore şi jumătate. De aceea, atât pacientul,
cât şi însoţitorii acestuia, trebuie să se aştepte la "sacrificarea" acestor ore în ziua operaţiei.
Pacientul pleacă de la spital având un pansament steril pe ochiul operat, pansament pe
care nu îl dă jos, până cand vine la control. Abia atunci îi se va da jos pansamentul.
Acasă, pacientul stă cât mai liniştit, mănâncă ceva uşor, poate privi la televizor cu
celălalt ochi (cel operat fiind pansat), şi se odihneşte. E de preferat să nu doarmă pe partea
ochiului operat. Dacă are dureri, poate lua un antalgic de tipul Algocalminului.
Intraoperator, posibilele complicaţii sunt:
 spargerea capsulei posterioare, pe care trebuie aşezat cristalinul artificial - se poate
rezolva complet, printr-o tehnică chirurgicală adecvată (numai la îndemâna unui chirurg
experimentat) şi instrumente speciale;
 atingerea endoteliului cornean, cu edem cornean prelungit postoperator - poate fi
prevenită printr-o tehnică adecvată şi folosirea unor substanţe speciale de protecţie a corneei;
 hemoragia coroidiană, extrem de rară în cazul facoemulsificării prin microincizie, dar
frecventă în operaţiile de cataractă prin incizii mari, ducând până la posibilitatea unei
hemoragii masive (hemoragia expulzivă), cu consecinţe foarte grave.
13
Postoperator, pot apărea urmatoarele complicaţii:
 edem cornean, care de obicei e pasager;
 creşterea tensiunii intraoculare, de asemenea, trecătoare - se tratează cu picături şi/sau
tablete;
 inflamaţii postoperatorii, mai frecvente la ochi cu antecedente de uveite, iridociclite, la
diabetici ş.a. - se rezolvă printr-un tratament mai prelungit cu antiinflamatorii şi midriatice;
 dezlipirea de retină, mai precoce sau mai tardivă - de obicei apare la ochi cu miopie,
sau în cazurile de spargere a capsulei posterioare, necesită o nouă intervenţie chirurgicală,
pentru alipirea retinei;
 infecţia intraoculară - endoftalmita - cea mai gravă complicaţie a oricarei operaţii
intraoculare, putând duce până la pierderea vederii şi chiar a globului ocular. Din fericire,
dacă se respectă anumite reguli de asepsie, este foarte rară. Odată apărută însă, necesită o
intervenţie chirurgicală de urgenţă şi tratament antibiotic masiv.
11.3.INDICAŢII DUPĂ OPERAŢIE
Pacientul trebuie să-şi facă tratamentul, aşa cum i-a fost indicat şi explicat.
Trebuie să vină la control în prima zi postoperator, precum şi la vizitele ulterioare indicate de
medic.
Nu are voie să se apese pe ochi, trebuie să se ferească de traumatisme, chiar minime,
în regiunea oculară.
Poate ieşi afară încă de a doua zi postoperator.

Să se ferească de praf, şi de curenţi de aer. În acest sens, e indicat să poarte după
operaţie ochelari de soare, sau cu lentilă protectoare heliomată, chiar fără dioptrii.
Nu doarme pe partea ochiului operat.
14
Nu se spală pe ochiul operat. Se va spăla pe faţă, dar se va ocoli ochiul. Acesta va fi
spălat, dacă face secreţie sau urdori, cu un pansament steril înmuiat în ser fiziologic. Cu
acesta se vor curăţa cu blândeţe pleoapele, genele şi "colţul" ochiului, dimineaţa la trezire.
Se poate face duş corporal din prima zi postoperator.
Pacientul se poate spăla pe cap după 2-3 zile de la operaţie, dar cu capul lăsat pe spate,
ca la coafor.
12.PREVENŢIE
Singurul lucru pe care îl poţi face pentru a preveni apariţia cataractei este să se evite
lumina solară puternică atunci când te afli în aer liber, purtând ochelari de soare ce filtrează
razele ultraviolete B.
Ochelarii negri ce nu elimină prin filtrare razele UV-B îţi pot chiar mări riscul de a
face cataractă, deoarece ochii se expun la cantităţi mai mari de UV-B periculoase. De
asemenea, o alimentaţie bogată în fructe şi legume ce conţin antioxidanţi precum vitamina A
(beta-carotenul), seleniul, vitaminele C si E, cum sunt:
 citricele;
 spanacul;
 cartofii dulci;
 morcovii;
 broccoli.
15
CAZ I
DATE PERSONALE
Nume: C. I.
Sex: M.
Vârsta: 63 ani.
Diagnostic curent: CATARACTĂ PRESENILĂ LA OCHIUL STÂNG
Acte chirurgicale: Apendicectomie la vârsta de 18 de ani şi operat de cataractă ochi
drept în urmă cu 2 ani.
DATE SOCIO-CULTURALE
Domiciliu: mediul urban .
Responsabilităţi şi roluri în familie: soţ.
Pe ce persoane se poate bizui: soţie, copii..
RESURSE FINANCIARE
Ocupaţia prezentă: pensionar.
Ocupaţia trecută: contabil.
Asigurare de sănătate: Este asigurat CAS.
ISTORICUL PACIENTULUI
Educaţia: studii superioare.
Limba vorbită: română.
Atitudinea faţă de sănătate/ boală: Crede că este necesar să acorde o importanţă deoasebită
bolii de care suferă.
Religie: ortodoxă.
STIL DE VIAŢĂ
Factori de risc: - nu consumă, cafea sau tutun.
Locuinţă: locuieşte împreună cu soţia, la bloc, într-un apartament cu 2 camere.
NIVEL DE DEZVOLTARE: Normal.
DATE PSIHOLOGICE
Orientare: pacient este orientat în timp şi spaţiu.
Atenţia: normală.
Memoria: normală.
16
Abilitatea de a folosi informaţii: informaţiile percepute sunt folosite conform nivelului său
intelectual.
SOMNUL: pacientul prezintă insomnie.
DURERI: stare generală alterală cu durere oculară la început moderată, treptat devine vie .
MOBILITATE: independent.
Ce tip de efort tolerează: mediu.
Postura: normală.
Articulaţii: normale.
Muşchi : curbatură.
Activităţi zilnice: independent .
SIMŢURI
Vederea: vedere dublă, înceţoşată, apărută treptat.
Auzul: normal.
Mirosul: normal.
Gustul: normal.
CAPACITATEA DE COMUNICARE
Vocabular: normal.
Atitudine: normală.
Expresia feţei: anxietate.
Atitudinea afectivă: frustrat datorită afectării vieţii de familie din cauza bolii.
Părerea sa despre sine: bună.
Adaptarea la mediu: se adaptează la mediul înconjurător.
ISTORICUL BOLII ACTUALE
Pacientul C.I. în vârstă de 63 ani, acuză scăderea acuităţii vizuale la O. S.
Diagnosticul de certitudine a fost dat de medicul de specialitate, din secţia de oftalmologie:
Cataractă presenilă la O. S.
Tratamente: simptomatice.
Dieta: pacientul respectă un regim alimentar normal şi echilibrat.
Alergii: nu prezintă.
STARE DE NUTRIŢIE
Înălţime: 1.74 cm.
Greutate: 68 kg.
Apetit: scăzut.
PIELE ŞI FANERE
17
Culoarea pielii: palidă .
Părul : îngrijit.
Unghiile:îngrijite.
RESPIRAŢIA ŞI CIRCULAŢIA
Respiraţia: 24 /min.
TA - 120 /60 mmHg P - 84 /min.
TERMOREGLARE: Tº: 35.7˚C.
Examenul funcţional al ochiului
Acuitatea vizuală cu corecţie: O.S. = p.l.
O.D. = 1/6 cep.
Percepţie şi proiecţie luminoasă: O. S. = bună O.D. = bună.
Reacţie pupilară: la lumină, la convergenţă = prezentă, crescută.
Dimensiuni pupilare: O. S. = 3 mm. orizontal, 5 mm. vertical O.D. = 3 mm.
Tensiunea intraoculară: O.S. = 6/5,5 gO.D. = 6/5,5 .
Mobilitate oculară normală.
Examen oftalmoscopic
FOD - vitrosul uşor tulbure.
FOS - nu se luminează .
FO -nu se disting modificări.
PROBLEMELE PACIENTULUI
DATE OBIECTIVE DATE SUBIECTIVE
 Durere oculară.  stare generală alterată.

 Senzaţie de tensiune oculară.  Anxietate.
 Vedere înţeţoşată.  Insomnii.
 TA-120/60 mm hg.
 P- 84 p/min.
 R-24 r/min.
 T° 36.7˚C.
18
INVESTIGAŢII PARACLINICE
Analize Valori Valori normale

pacientului
*examene hematologice -Hb -14.7 g/dL -12.0-15.0 g/dL
HLG- se recoltează în sistem - Ht - 42.3% - 36.0-46.0%
vacutainer în eprubetă cu dop mov. -Eritrocite -4.73 103/µL - 3.7-5.1 103/µL
-Leucocite - 8 *103/µL - 4-10 *103/µL
-Trombocite - 196mg/% - 180-350mg/%
* examene biochimice se -Glicemie - 92 mg/dL - 76-110 mg/dL

recoltează în sistem vacutainer în - Uree - 28.6 mg/dL - 15-45 mg/Dl
eprubetă cu dop roşu. -Creatinina - 0.69 mg/dL - 0.6-1.2 mg/dL
Investigaţii Descriere Rezultat

*EKG Înregistrarea grafică a EKG - arată ritm sinusal,
activităţii electrice a inimii fără modificări.
pentru decelarea afectării
cordului.
19
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
NEVOIA
DIAGNOSTIC NURSING
Probabilitatea de atingere a integrităţii fizice şi psihice datorită
1.Nevoia de a evita deficitului ocular ochi stâng manifestată prin risc de complicaţii
pericolele. stare generală alterată.
2. Nevoia de a dormi şi de a Incapacitatea de a se odihni din cauza mediului spitalicesc,

se odihni. manifestată prin insomnie, agitaţie, durerilor oculare.
3.Nevoia de a-şi proteja

Imposibilitatea de a-şi proteja ochiul din cauza bolii
tegumentele şi mucoasele
manifestată prin vedere înceşoşată, durere oculară.
integre.
4. Nevoia de a se mişca şi a Dificultatea de a-şi păstra o bună postură datorită intervenţiei

avea o bună postură. chirurgicale manifestată prin imobilizare la pat, durere.
5.Nevoia de a comunica. Comunicare ineficace la nivel afectiv datorită neadaptării la

statutul de bolnav, pierderea stimei de sine datorită alterării
vederii, manifestată prin sentiment de neputinţă.
6.Nevoia de a fi preocupat Dificultate de a desfăşura activităţi recreative datorită alterării

în vederea realizării. senzoriale, manifestată prin incapacitatea de a îndeplini
o activitate favorită .
Deficit de cunoaştere în legătură cu aşteptările postoperatorii
7. Nevoia de a învăţa cum datorită lipsei surselor de informare, manifestată prin cerere
să-şi păstreze sănătatea. de informaţie .
20
PRIMA ZI DE ÎNGRIJIRE – PRIMA ZI SPITALIZARE PREOPERATOR
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII NURSING EVALUARE
AFECTATĂ NURSING
1.Nevoia de a Probabilitatea de Pacientul să nu AUTONOME Pacientul afirmă
evita pericolele. atingere a integrităţii prezinte -primesc pacientul în secţia Oftalmologie şi se asigură condiţii de încredere
fizice şi psihice datorită complicaţii în confort în cadrele
deficitului ocular ochi decurs de 24 de -asigur condiţii de mediu adecvate pentru a evita pericolele: t°=18- medicale şi în
stâng manifestată prin ore. 20°C, aer umidificat, salon aerisit şi iluminat. tratamentul
risc de complicaţii stare -măsoar funcţiile vitale (T,R,P, t°,diureză) şi se notează în foaia de administrat;
generală alterată. temperatură raportând medicului orice valoare patologică.
-crez un mediu calm, relaxat, ca pacientul să-şi împărtăşească
TA-120/60 mm hg
sentimentele şi temerile,
-încurajez exprimarea lor şi se ascultă cu atenţie pacientul P- 84 p/min
-apreciez exprimarea sentimentelor care contribuie la relaxarea
R-24 r/min.
pacientului şi ajută să se identifice sursele de anxietate.
-apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientului;
-liniştesc bolnavul în privinţa evoluţiei afecţiunii, şi se cere să
descrie caracteristicile durerii, intensitatea lo;
-ofer lămuriri cu privire la întrebările şi neliniştile pe care le
manifestă cu privire la prognosticul bolii, la intervenţia
chirurgicală;
-ofer informaţiile necesare pacientului, pentru a se obişnui cu
termenii medicali despre boală şi tratament;
-explic pacientului efectele tratamentului, în special necesitatea
administrării la timp şi în doza prescrisă a medicamentelor
DELEGATE
-administrez la indicaţia medicului 2 fiole Algocalmin (analgezic)
pentru scăderea durerii şi confortul pacientului: o fiolă dimineaţa şi
una seara, im;
.
PRIMA ZI DE ÎNGRIJIRE – PRIMA ZI SPITALIZARE - PREOPERATOR

21
AFECTATĂ NURSING
2. Nevoia de a Incapacitatea de a se Pacientul să AUTONOME Pacientul este mai
dormi şi de a se odihni din cauza se poată odihni în -asigur un mediu ambiant liniştit şi favorabil odihnei liniştit şi odihneşte
odihni. mediului spitalicesc, de curs de 24 de -indentific nivelul şi cauza agitaţiei care provoacă insomnia corespunzător.
manifestată prin ore. din cauza durerilor oculare
insomnie, agitaţie, -observ şi notez calitatea şi orarul somnului.
durerilor oculare. DELEGATE
-administrez la indicaţia medicului Diazepam 1 tb seara la
culcare.
3.Nevoia de a-şi Imposibilitatea de a-şi Pacientul să fie AUTONOME Pacientul manifestă
proteja proteja ochiul din cauza protejat şi -aprecieaz nivelul anxietăţii, exprimarea verbală a fricii şi încredere în cadrele
tegumentele şi bolii manifestată prin informat în motivele; medicale şi aşteaptă
mucoasele integre vedere înceşoşată, decurs de 24 de -precizez expresii non-verbale ale fricii ca: agitaţie, paloare, încrezător reuşita
durere oculară. ore. tensionarea corpului şi a muşchilor faciali, iritabilitate, intervenţiei chirurgicale
palpitaţii;
-creez un mediu calm, relaxat, ca pacientul să-şi
împărtăşească sentimentele şi temerile,
-încurajez exprimarea lor şi se ascultă cu atenţie.
-asigur pacientul că i se vor administra antialgice după
intervenţie şi se va trata pentru a preveni complicaţiile şi
convalescenţa prelungită;
-explic că încrederea în sine reduce anxietatea legată de
durere şi modificările potenţiale în starea de sănătate şi
conceptul de sine al pacientului.
DELEGATE
-administrez la indicaţia medicului Ederen (inhibitor ocular)
şi Romergan, l tb. seara şi l tb. dimineaţa, înainte de
intervenţia chirurgicală.
22
AFECTATĂ NURSING
4. Nevoia de a se Dificultatea de a-şi Pacientul să fie AUTONOME Pacientul şi familia
mişca şi a avea o păstra o bună postură ferit de - mobilizez pacientul la pat după intervenţia chirurgicală ascultă sfaturile
bună postură. datorită intervenţiei complicaţii în -asigur confortul pacientului în pat şi se învaţă care este poziţia echipei medicale.
chirurgicale manifestată decurs de 24 de adecvată.
prin imobilizare la pat, ore. -susţin pacientul în poziţie şezând la marginea patului.
durere. -reiau la indicaţia medicului treptat mersul şi pacientul trebuie
susţinut..
-discut cu familia ca să i se ofere sprijin psihic şi moral de câte
ori este necesar;
-explic pacientului ca este obişnuit că până la vindecare va fi
dependent de familie.
5.Nevoia de a Comunicare ineficace la Asigurarea de AUTONOME Pacientul îşi
comunica. nivel afectiv datorită suport psihic -discut cu pacientul şi se încurajez să-şi exprime neliniştea şi acceptă rolul de a
neadaptării la statutul pacientului sentimentele. fi dependent de
de bolnav, pierderea necesar pentru a -informez pacientul corect despre prognosticul bolii, alţii.
stimei de sine datorită depăşi tratament şi schimbările necesare în stilul de viaţă
alterării vederii, sentimentul -liniştesc pacientul şi I se propune executarea unor activităţi
manifestată prin de neputinţă în 24 care să-i redea încrederea în sine.
sentiment de neputinţă. de ore. -discut cu familia ca să i se ofere sprijin psihic şi moral de câte
ori este necesar;
dependent de familie
-explic pacientului că acet lucru este o stare trecătoare.
23
AFECTATĂ NURSING
6.Nevoia de a fi Dificultate de a Promovarea AUTONOME Bolnavul înţelege
preocupat în desfăşura activităţi timpului liber cât -recomand pacientului să audieze unele emisiuni radio la restricţia temporară
vederea recreative mai plăcut orele preferate; a cititului şi a vizionării
realizării. datorită alterării posibil în 24 de -explic pacientului că poate citi sau viziona programul TV la TV;
senzoriale, manifestată ore. recomandare amedicului oftalmolog; Bolnavul face activităţi
prin incapacitatea de a -sfătuiesc familia să discute cu pacientul pe perioada recreative cu ajutorul
îndeplini o activitate spitalizării şi să-1viziteze cât mai des posibil. asistentului şi familiei.
favorită . -explic familiei şi pacientului petrecerea timpului liber cât
mai plăcut posibil pe perioada spitalizării.
7. Nevoia de a Deficit de cunoaştere Pacientul să fie AUTONOME Pacientul posedă
învăţa cum să-şi în legătură cu capabil să -apreciez gradul de cunoaştere a pacientului cu privire la cunoştinţe despre boală
păstreze aşteptările înţeleagă diagnostic, tehnica medicală propusă, experienţe din trecut şi intervenţia
sănătatea. postoperatorii informaţiile legate de intervenţia chirurgicală şi spitalizare; chirurgicală.
datorită lipsei legate de -explic necesitatea intervenţiei chirurgicale, care este
surselor de informare, afecţiunea sa în principalul tratament al bolii;
manifestată prin cerere decurs de 24 de -informez pacientul în legătură cu afecţiunea sa;
de informaţie ore. -familiarizez pacientul în legătură cu echipa de îngrijire, cu
topografia camerei şi a spaţiilor din jur, grupul sanitar şi
Educarea modul în care sunt aşezate obiectele şi mobilierul în salon;
pacientului - ajut pacientul cum ar fi: se ocluzionează ochii bolnavului
în legătură şi se fac exerciţii de mers, de folosire a unor obiecte
cu afecţiunea personale, exerciţii care îl vor ajuta postoperator;
şi intervenţia -explic pacientului în ce constă examinarea zilnică a
chirurgicală. ochiului, toaleta ochiului şi investigaţiile efectuate de
medicul oftalmolog.
DELEGATE
-reduc bacteriile conjunctivale, minimalizând riscul
de complicaţii postoperator, instilând la indicaţia medicului
picături de Ampicilinaă dizolvate în 10 ml. ser fiziologic;
A– II – a ZI DE ÎNGRIJIRE – a II a ZI DE SPITALIZARE POSTOPERATOR

24
AFECTATĂ NURSING
1.Nevoia de a Probabilitatea de Pacientul să nu AUTONOME Pacientul afirmă că
evita pericolele. atingere a integrităţii prezinte - măsor funcţiile vitale şi se notează în foaia de temperatură; este gata psihic şi
fizice şi psihice complicaţii În - reamintesc pacientului că după intervenţia chirurgicală, ambii acceptă operaţia şi
datorită deficitului 24 de ore. ochi vor fi acoperiţi; rezultatul cât mai
ocular ochi stâng -familiarizez pacientul cu obiectele şi salonul; repede, se simte relaxat
manifestată prin risc -încurajez familia să fie alături de pacient, în special după actul şi este satisfăcut
de complicaţii stare operator; de informaţiile
generală alterată. -asigur şi se arătă soneria bolnavului şi se explică că patul va primate.
avea apărători laterale.
-asigur ca lumina din camera să fie semiobscură;
-educ pacientul că nu trebuie să tuşească, să strănute după
intervenţia chirurgicală
-explic pacientului că, postoperator, va trebui să stea întins pe
partea neoperată
DELEGATE
-administrez la indicaţia medicului protocol preoperator cu
Anestezie : Xilină 2%, l fiolă + Xilină 4% - injecţie retrobulbară
Xilină 2% - instilaţie oculară
Crioextracţia cristalinului extracapsular
.Perfuzie cu glucoza 5%, 500 ml.
Instilaţie cu ser fiziologic, Ampicilină şi Pilocarpină, 3 picături.

25
AFECTATĂ NURSING
2. Nevoia de Dificultatea de Promovarea AUTONOME Bolnavul se
a se mişca şi a-şi păstra o vindecării -explic pacientului că va sta, postoperator, imobilizat la pat 24 ore, făcând simte
a avea o bună bună postură ochiului şi exerciţii pentru a nu favoriza formarea escarelor pe partea dorsală şi pentru confortabil, dar
postură. datorită asigurarea activitatea musculară a membrelor inferioare; îşi acceptă cu
intervenţiei unei -învăţ pacientul despre necesitatea menţinerii tonusului muscular puternic, prin greu postura
chirurgicale mobilizări exerciţii şi să aibă răbdare în timpul mobilizării;
manifestată prin normale în -supraveghez funcţiile vitale: T, TA, R, P imediat după ce a părăsit sala de operaţie Funcţiile vitale
imobilizare la decurs de 24 şi se notează în F.O.; sunt în limite
pat, durere. de ore. -sfătuiesc pacientul să nu se mişte, să nu se aplece, să doarmă pe partea normale:
neoperată; TA =
-ridic apărătorile laterale ale patului, pentru a preveni eventualele accidente; 140/70 mmHg;
- deservesc bolnavul cu plosca şi urinar la pat; P=80 b/min.;
-reamintesc familiei că, în 24 ore, bolnavul trebuie să consume 2 litri ceai R - 16 r/min.;
neîndulcit; T=36,9°C.
-educ pacientul că nu trebuie să facă mişcări bruşte, să tuşească şi să vorbească tare
3.Nevoia de a Dificultate de a Promovarea AUTONOME Bolnavul

bea şia se alimenta şi unui regim -examinez deficitul de nutriţie al pacientului, urmărind greutatea, caracterul, să înţeleagă
mânca. hidrata datorită alimentar culoarea, textura părului şi a pielii, prezenta sau absenţa schimbărilor în necesitatea
intervenţiei adecvat pe acuitatea vizuală, apreciez tegumentele şi mucoasele, turgorul acestui regim
chirurgicale. perioada -observz starea de hidratare a pacientului şi se încurajează ingestia de lichide alimentar şi
spitalizării şi suficiente: 1,5-2 l./zi; săcoopereze la
menţinerea -ajut bolnavul să se alimenteze, oferindu-i alimentele indicate de medic şi se respectarea lui.
mobilităţii calculează bilanţul hidric. Bilanţul hidric :
corpului în 24 -explic bolnavului că este indicat în primele două zile un regim hidric adecvat; Diureza= 1700
de ore. -servesc bolnavul cu lichide şi se încurajează ca ingestia să se facă cu pai; ml;
-se va explica că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal, ceea Transpiraţie
ce previne creşterea tensiunii intraoculare. =150 ml.;-
Pierderi150 ml.
A – II – a ZI DE ÎNGRIJIRE – a II a ZI DE SPITALIZARE POSTOPERATOR

26
AFECTATĂ NURSING
4.Nevoia de Deficit de Pacientul să AUTONOME Bolnavul nu
a-şi proteja autoîngrijire, fie îngrijit din -ajut pacientul corespunzător la schimbarea lenjeriei, la eliminări; prezintă semn
tegumentele şi datorită punct de de infecţie;
- ajut pacientul ca incizia să fie fără simptome de infecţie pe parcursul spitalizării
mucoasele restricţiilor vedere -Este afebril,
integre. impuse de igienic, până -apreciez potenţialul de infecţie, T = 36,7°C;-
intervenţia când va putea Prezintă
-observ marginea intervenţiei chirurgicale, pentru eventualele acumulări de secreţii
chirurgicală. să se tegumente şi
deservească purulente. mucoase
. singur în 24 curate şi
-menţin curată şi uscată incizia;
de ore. intacte;
-monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi se va nota în F.O.;
Plaga nu
-supraveghez ca bolnavul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor.
prezintă
-am grijă ca cearceaful să fie bine întins, să nu prezinte cute, pentru a preveni infecţii (în
primele două
apariţia escarelor.
zile de la
-asigur lenjerie curată de pat şi corp; intervenţia
chirurgicală
-încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului, dar va fi ajutat în
poate prezenta
efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită; semne
de infecţie).
-folosesc tehnici strict aseptice când se schimbă pansamentele în faţa familiei,
explicând necesitatea de a fi curat, astfel încât va previnii complicaţiile;
-instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini, care este tot o tehnicaă
aseptică, tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului, îngrijirea şi
curăţirea pielii;
-instruiesc pacientul şi familia să raporteze semnele de infecţie, puroi în plagă.

27
AFECTATĂ NURSING
5. Nevoia de Deficit de Pacientul să AUTONOME Pacientul pune
a învăţa cum cunoaştere fie capabil să în aplicaţie
- observ comportamentul bolnavului, gradul de agitaţie, nelinişte.
să-şi păstreze în legătură cu înţeleagă informaţiile pe
sănătatea. aşteptările informaţiile -apreciez localizarea durerii, severitatea ei pe o scală de la l la 10; care şi le-a
postoperatorii legate de însuşit.
-recunosc factorii care pot cauza creşterea durerii, ca anxietatea, frica;
datorită lipsei afecţiunea sa
surselor de în 24 de ore. -accept durerea descrisă de pacient şi va fi asigurat că nu este singur.
informare,
- observ eventualii factori care ar putea cauza durerea: zgomote, temperatura şi
manifestată prin
cerere lumina puternică, dacă este cazul;
de informaţie .
-avertizez pacientul să evite orice forţare a ochiului.
-explic pacientului că activităţile vor ficrescute treptat, de la o zi la alta;
-explic pacientului că este necesară aplicarea pansamentului pe ochi, pentru a evita
orice traumatism accidental.
DELEGATE
-administrez la indicaţia medicului medicaţia prescrisă, monitorizând fiecare efect:
Algocalmin analgezic 3 tb./zi,
Viplex vitamine 3 tb./zi - câte o tb. după fiecare masă.
Cefort 2 g antibiotic 1 fl la 12 ore.
Dexametazonă antiinflamator 1 fiolă/zi.
A– a – III– a ZI DE ÎNGRIJIRE – a V a ZI DE SPITALIZARE
28
AFECTATĂ NURSING
1.Nevoia de a Probabilitatea de Pacientul să nu AUTONOME Pacientul nu prezintă
evita pericolele. atingere a integrităţii prezinte -observ comportamentul bolnavului, gradul de agitaţie, nelinişte. infecţii, şi complicaţii,
fizice şi psihice complicaţii în -apreciez localizarea durerii, severitatea ei pe o scală de la l la 10; respectă repaosul
datorită deficitului 24 de ore. -folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiuluicum ar fi se spălă Pacientul nu prezintă
ocular ochi stâng mâinele cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului; dureri oculare.
manifestată prin risc - ajut când se face instilaţia, se va evita contactul direct dintre
de complicaţii stare ochi şi picurător pentru a se realize acest lucru se ridică
generală alterată. puţin somiera patului;
-ajut la distragerea pacientului prin exerciţii de relaxare şi audiere
a unor casete şi emisiuni radio preferate;
-explic pacientului că aceasta durere nu este un semn al agravării
situaţiei ci este ceva normal;
- încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia
bolii.
-cer pacientului să anunţe orice modificare a vederii şi a stării
generale.
-sfătuiesc pacientul să discute despre operaţie cu un pacient care
merge spre vindecare.
-DELEGATE
-administrez medicaţia prescrisă, monitorizând fiecare efect:
Algocalmin analgezic3 tb./zi,
Viplex vitamine3 tb./zi - câte o tb. după fiecare masă.
îngrijiri ale ochiului la indicaţia medicului:
Cloramfenicol 3 picături AO; Mydrum OD lpicătură dimineaţă;
Ampicilina l flacon dizolvat în 10 ml. ser fiziologic, 2 ml.
A– III– a ZI DE ÎNGRIJIRE – a V a ZI DE SPITALIZARE POSTOPERATOR
29
AFECTATĂ NURSING
5. Nevoia de Insuficienta Educ AUTONOME Bolnavul
a învăţa cum cunoaştere pacientul în -explic pacientului cum să-şi administreze singur medicamentele declară
să-şi păstreze pentru perioada legătură cu locale prescrise după externare, îl informez despre efectul benefic al tratamentului că informaţiile
sănătatea. de ambulatoriu, tratamentul, administrat corect şi la timp; pe care le-a
datorită lipsei dieta şi -educ bolnavul în legătura cu restricţiile mişcărilor în perioada ambulatorie, să nu însuşit îi sunt
surselor de restricţiile efectueze mişcări bruşte, să nu folosească poziţia ortostatică; de ajutor.
informare. mişcărilor pe -explic bolnavului să-şi acopere ochiul ori de câte ori iese afară la aer rece;
perioada -explic bolnavului că în primele zile să consume în special lichide, apoi va adopta o
ambulatorie dietă normală.
în 24 de ore. -explic pacinetului să nu privească la TV până la indicaţiile medicului; să-şi
cumpereo chelarii prescrişi de medicul oftalmolog;
-explic pacientului că după părăsirea spitalului, pacientul trebuie să aplice
sistematic prescripţiile medicului specialist, atât în privinţa tratamentului, cât şi a
modului de viaţă:
Regim alimentar de consistenţă moale în primele 5 zile;
Să evite emoţiile, frigul şi să ducă o viata liniştită;>
Să evite condimentele şi băuturile alcoolice;>
Să evite mişcările bruşte;
Să se prezinte la control periodic, chiar şi atunci când nu are nici o acuză oculară;
Să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură;
Când citeşte, lumina să cadă din lateral
Să nu privească la T V până la indicaţia medicului;
Să nu se aplece 4-5 săptămâni, deoarece îi creşte tensiunea intraoculară şi
poate compromite intervenţia.
Tratament domiciliu
Cosopt picături 1 pic de 4 ori/zi
Tobradex 1 pic de 2 ori/zi
Tobradex unguent oftalmic se aplică de 2 ori/zi.
30
CAZ II
DATE PERSONALE
Nume: L. A.
Sex: M
Vârsta: 74 ani.
Diagnostic curent: CATARACTĂ SENILĂ MATURĂ
Acte chirurgicale: fără.
Pe ce persoane se poate bizui: soţie,copii..
RESURSE FINANCIARE
Ocupaţia trecută: şofer.
Atitudinea faţă de sănătate/ boală: Crede că este necesar să acorde o importanţă deoasebită bolii
de care suferă.
Religie: ortodoxă.
STIL DE VIAŢĂ
DATE PSIHOLOGICE
Atenţia: normală.
Memoria: normală.
intelectual.
31
Postura: normală.
SIMŢURI
Auzul: normal.
Mirosul: normal.
Gustul: normal.
Vocabular: normal.
Pacientul L.A. în vârstă de 74 ani, acuză scăderea acuităţii vizuale la O. D. Diagnosticul
de certitudine a fost dat de medicul de specialitate, din secţia de oftalmologie: Cataractă senilă
matură la O. D.
STARE DE NUTRIŢIE
Greutate: 68 kg.
Apetit: scăzut.
PIELE ŞI FANERE
Părul : îngrijit.
TA - 125 /75 mmHg P - 85 /min.
32
O.D. = 1/2 cep.
Tensiunea intraoculară: O.S. = 17mmHg O.D. = 15 mmHg.
FOD - vitrosul uşor tulburenu se poate examina datorită cataractei.
FO - nu se disting modificări.
 Durere oculară  stare generală alterată

 Senzaţie de tensiune oculară  anxietate
 Vedere înţeţoşată  insomnii
 TA-125/70 mm hg
 P- 85 p/min
 R-25 r/min
 T° 36.7˚C
33

pacientului
*examene hematologice -Hb -14. g/dL -12.0-15.0 g/dL
HLG- se recoltează în sistem - Ht - 43% - 36.0-46.0%
-Leucocite - 3.3 *103/µL - 4-10 *103/µL


*EKG Înregistrarea grafică a EKG - arată ritm sinusal,
activităţii electrice a inimii fără modificări.
cordului.
34
NEVOIA
DIAGNOSTIC NURSING


integre.



o activitate favorită.
să-şi păstreze sănătatea. de informaţie.
35
AFECTATĂ NURSING
fizice şi psihice datorită complicaţii în confort. în cadrele
deficitului ocular ochi decurs de 24 de -asigur condiţii de mediu adecvate pentru a evita pericolele: t°=18- medicale şi în
stâng manifestată prin ore. 20°C, aer umidificat, salon aerisit şi iluminat. tratamentul
-crez un mediu calm, relaxat, ca pacientul să-şi împărtăşească
TA-125/75 mm hg
R-25 r/min.
chirurgicală;
DELEGATE
una seara, im;.

36
AFECTATĂ NURSING
dormi şi de a se odihni din cauza se poată odihni în -asigur un mediu ambiant liniştit şi favorabil odihnei liniştit şi odihneşte
odihni. mediului spitalicesc, 24 de ore. -indentific nivelul şi cauza agitaţiei care provoacă insomnia corespunzător.
manifestată prin din cauza durerilor oculare
culcare.
tegumentele şi bolii manifestată prin informat în 24 de motivele; medicale şi aşteaptă
mucoasele integre vedere înceşoşată, ore. -precizez expresii non-verbale ale fricii ca: agitaţie, paloare, încrezător reuşita
durere oculară. tensionarea corpului şi a muşchilor faciali, iritabilitate, intervenţiei chirurgicale
palpitaţii;
DELEGATE
37
AFECTATĂ NURSING
bună postură. datorită intervenţiei complicaţii în 24 -asigur confortul pacientului în pat şi se învaţă care este poziţia echipei medicale.
chirurgicale manifestată de ore. adecvată.
prin imobilizare la pat, -susţin pacientul în poziţie şezând la marginea patului.
susţinut..
ori este necesar;
manifestată prin de neputinţă în 24 care să-i redea încrederea în sine.
sentiment de neputinţă. de ore. -discut cu familia ca să i se ofere sprijin psihic şi moral de câte
ori este necesar;
38
AFECTATĂ NURSING
7. Nevoia de a Deficit de cunoaştere Educarea AUTONOME Pacientul posedă
învăţa cum să-şi în legătură cu pacientului -apreciez gradul de cunoaştere a pacientului cu privire la cunoştinţe despre boală
păstreze aşteptările în legătură diagnostic, tehnica medicală propusă, experienţe din trecut şi intervenţia
sănătatea. postoperatorii cu afecţiunea legate de intervenţia chirurgicală şi spitalizare; chirurgicală
datorită lipsei şi intervenţia -explic necesitatea intervenţiei chirurgicale, care este
surselor de informare, chirurgicală. în principalul tratament al bolii;
manifestată prin cerere 24 de ore. -informez pacientul în legătură cu afecţiunea sa;
de informaţie. -familiarizez pacientul în legătură cu echipa de îngrijire, cu
Pacientul să fie topografia camerei şi a spaţiilor din jur, grupul sanitar şi
capabil să modul în care sunt aşezate obiectele şi mobilierul în salon;
înţeleagă - ajut pacientul cum ar fi: se ocluzionează ochii bolnavului
informaţiile şi se fac exerciţii de mers, de folosire a unor obiecte
legate de personale, exerciţii care îl vor ajuta postoperator;
afecţiunea sa în -explic pacientului în ce constă examinarea zilnică a
24 de ore. ochiului, toaleta ochiului şi investigaţiile efectuate de
medicul oftalmolog.
DELEGATE
picături de Ampicilină dizolvată în 10 ml. ser fiziologic;

39
AFECTATĂ NURSING
fizice şi psihice complicaţii în - reamintesc pacientului că după intervenţia chirurgicală, ambii acceptă operaţia şi
manifestată prin risc şi este satisfăcut
-încurajez familia să fie alături de pacient, în special după actul
de complicaţii stare de informaţiile
generală alterată. operator; primate.
-asigur şi se arătă soneria bolnavului şi se explică că patul va
partea neoperată.
DELEGATE
.Perfuzie cu Glucoza 5%, 500 ml.

40
AFECTATĂ NURSING
intervenţiei unei -învăţ pacientul despre necesitatea menţinerii tonusului muscular puternic, prin greu postura.
manifestată prin normale în 24 -supraveghez funcţiile vitale: T, TA, R, P imediat după ce a părăsit sala de operaţie Funcţiile vitale
imobilizare la de ore. şi se notează în F.O.; sunt în limite
pat, durere. -sfătuiesc pacientul să nu se mişte, să nu se aplece, să doarmă pe partea normale:
neoperată; TA =
neîndulcit; T=36,9°C;-
-educ pacientul că nu trebuie să facă mişcări bruşte, să tuşească şi să vorbească
tare.
Pierderi150 ml.

41
AFECTATĂ NURSING
. singur în 24 curate şi
de ore. intacte;
Plaga nu
prezintă
primele două
zile de la
chirurgicală
poate prezenta
de infecţie);
-instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini, care este tot o tehnică
curăţirea pielii;

42
AFECTATĂ NURSING
datorită lipsei afecţiunea sa.
informare,
manifestată prin
de informaţie.
DELEGATE
Gentamicină 80 mg antibiotic 1 fl la 12 ore.
Mydrum picături oftalmice 6 picături/zi.
Betalok Zok 50 mg hipertensiv 2 tb/zi.

43
AFECTATĂ NURSING
ocular ochi stâng mâinele cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului; dureri oculare;
bolii.
generale.
-DELEGATE
44
AFECTATĂ NURSING
5. Nevoia de Insuficienta Pacientul să AUTONOME Bolnavul
a învăţa cum cunoaştere fie capabil să -explic pacientului cum să-şi administreze singur medicamentele declară
să-şi păstreze pentru perioada înţeleagă locale prescrise după externare, îl informez despre efectul benefic al tratamentului că informaţiile
sănătatea. de ambulatoriu, informaţiile administrat corect şi la timp; pe care le-a
datorită lipsei legate de -educ bolnavul în legătura cu restricţiile mişcărilor în perioada ambulatorie, să nu însuşit îi sunt
surselor de afecţiunea sa. efectueze mişcări bruşte, să nu folosească poziţia ortostatică; de ajutor.
informare. în 24 de ore. -explic bolnavului să-şi acopere ochiul ori de câte ori iese afară la aer rece;
-explic bolnavului că în primele zile să consume în special lichide, apoi va adopta o
dietă normală.
-explic pacinetului să nu privească la TV până la indicaţiile medicului; să-şi
modului de viaţă:
Tratament domiciliu
Cosopt picături 1 pic de 4 ori/zi
Tobradex 1 pic de 2 ori/zi
45
CAZ III
DATE PERSONALE
Nume: D. I.
Sex: M
Vârsta: 63 ani.
Diagnostic curent: CATARACTĂ PRESENILĂ OCHIUL STÂNG
Acte chirurgicale: Operat de cataractă ochi drept în urmă cu 2 ani.
Pe ce persoane se poate bizui: soţie,copii.
RESURSE FINANCIARE
Ocupaţia trecută: contabil
Atitudinea faţă de sănătate/ boală: Crede că este necesar să acorde o importanţă deoasebită bolii
de care suferă.
Religie: ortodoxă.
STIL DE VIAŢĂ
DATE PSIHOLOGICE
Atenţia: normală.
Memoria: normală.
intelectual.
46
Postura: normală.
SIMŢURI
Auzul: normal.
Mirosul: normal.
Gustul: normal.
Vocabular: normal.
Pacientul D.I. în vârstă de 63 ani, acuză scăderea acuităţii vizuale la O. S. Diagnosticul
de certitudine a fost dat de medicul de specialitate, din secţia de oftalmologie: Cataractă
presenilă la O. S.
STARE DE NUTRIŢIE
Greutate: 68 kg.
Apetit: scăzut.
PIELE ŞI FANERE
Părul : îngrijit.
TA - 120 /60 mmHg P - 84 /min.
47
O.D. = 1/6 cep.
Tensiunea intraoculară: O.S. = 6/5,5 gO.D. = 6/5,5 .
FOD - vitrosul uşor tulbure.
FO -nu se disting modificări.
 Durere oculară.  stare generală alterată.

 Senzaţie de tensiune oculară.  Anxietate.
 Vedere înţeţoşată.  Insomnii.
 TA-120/60 mm hg.
 P- 84 p/min.
 R-24 r/min.
 T° 36.7˚C.
48

pacientului
*examene hematologice -Hb -13.7 g/dL -12.0-15.0 g/dL
HLG- se recoltează în sistem - Ht - 40.3% - 36.0-46.0%
-Leucocite - 9 *103/µL - 4-10 *103/µL


*EKG Înregistrarea grafică a EKG - arată ritm sinusal, fără
activităţii electrice a inimii modificări.
cordului.
49
NEVOIA
DIAGNOSTIC NURSING


integre.



o activitate favorită .
să-şi păstreze sănătatea. de informaţie.
50
AFECTATĂ NURSING
fizice şi psihice datorită complicaţii în confort în cadrele
deficitului ocular ochi 24 de ore. -asigur condiţii de mediu adecvate pentru a evita pericolele: t°=18- medicale şi în
stâng manifestată prin 20°C, aer umidificat, salon aerisit şi iluminat. tratamentul
-creez un mediu calm, relaxat, ca pacientul să-şi împărtăşească
TA-120/60 mm hg
R-24 r/min.
chirurgicală;
DELEGATE
una seara, im;
.
51
AFECTATĂ NURSING
dormi şi de a se odihni din cauza se poată odihni în -asigur un mediu ambiant liniştit şi favorabil odihnei liniştit se odihneşte
odihni. mediului spitalicesc, 24 de ore. -indentific nivelul şi cauza agitaţiei care provoacă insomnia corespunzător.
manifestată prin din cauza durerilor oculare
culcare.
tegumentele şi bolii manifestată prin informat în 24 de motivele; medicale şi aşteaptă
mucoasele integre. vedere înceşoşată, ore. -precizez expresii non-verbale ale fricii ca: agitaţie, paloare, încrezător reuşita
durere oculară. tensionarea corpului şi a muşchilor faciali, iritabilitate, intervenţiei chirurgicale.
palpitaţii;
DELEGATE

52
AFECTATĂ NURSING
bună postură. datorită intervenţiei complicaţii în 24 -asigur confortul pacientului în pat şi se învaţă care este poziţia echipei medicale.
chirurgicale manifestată de ore. adecvată.
prin imobilizare la pat, -susţin pacientul în poziţie şezând la marginea patului.
susţinut..
ori este necesar;
manifestată prin de neputinţă. în care să-i redea încrederea în sine.
sentiment de neputinţă. 24 de ore. -discut cu familia ca să i se ofere sprijin psihic şi moral de câte
ori este necesar;

53
AFECTATĂ NURSING
7. Nevoia de a Deficit de cunoaştere Educarea AUTONOME Pacientul posedă
învăţa cum să-şi în legătură cu pacientului -apreciez gradul de cunoaştere a pacientului cu privire la cunoştinţe despre boală
păstreze aşteptările în legătură diagnostic, tehnica medicală propusă, experienţe din trecut şi intervenţia
sănătatea. postoperatorii cu afecţiunea legate de intervenţia chirurgicală şi spitalizare; chirurgicală.
datorită lipsei şi intervenţia -explic necesitatea intervenţiei chirurgicale, care este
surselor de informare, chirurgicală. în principalul tratament al bolii;
manifestată prin cerere 24 de ore. -informez pacientul în legătură cu afecţiunea sa;
de informaţie. -familiarizez pacientul în legătură cu echipa de îngrijire, cu
Pacientul să fie topografia camerei şi a spaţiilor din jur, grupul sanitar şi
capabil să modul în care sunt aşezate obiectele şi mobilierul în salon;
înţeleagă - ajut pacientul cum ar fi: se ocluzionează ochii bolnavului
informaţiile şi se fac exerciţii de mers, de folosire a unor obiecte
legate de personale, exerciţii care îl vor ajuta postoperator;
afecţiunea sa.. în -explic pacientului în ce constă examinarea zilnică a
24 de ore. ochiului, toaleta ochiului şi investigaţiile efectuate de
medicul oftalmolog.
DELEGATE
picături de Ampicilinaă dizolvate în 10 ml. ser fiziologic;

54
AFECTATĂ NURSING
fizice şi psihice complicaţii în - reamintesc pacientului că după intervenţia chirurgicală, ambii acceptă operaţia şi
manifestată prin risc şi este satisfăcut
-încurajez familia să fie alături de pacient, în special după actul
de complicaţii stare de informaţiile
generală alterată. operator; primate.
-asigur şi se arătă soneria bolnavului şi se explică că patul va
partea neoperată
DELEGATE
.Perfuzie cu glucoza 5%, 500 ml.

55
AFECTATĂ NURSING
intervenţiei unei -învăţ pacientul despre necesitatea menţinerii tonusului muscular puternic, prin greu postura
manifestată prin normale în 24 -supraveghez funcţiile vitale: T, TA, R, P imediat după ce a părăsit sala de operaţie Funcţiile vitale
imobilizare la de ore. şi se notează în F.O.; sunt în limite
pat, durere. -sfătuiesc pacientul să nu se mişte, să nu se aplece, să doarmă pe partea normale:
neoperată; TA =
neîndulcit; T=36,9°C.
-educ pacientul că nu trebuie să facă mişcări bruşte, să tuşească şi să vorbească
tare.
Pierderi150 ml.

56
AFECTATĂ NURSING
. singur. în 24 curate şi
de ore. intacte;
Plaga nu
prezintă
primele două
zile de la
chirurgicală
poate prezenta
de infecţie);
-instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini, care este tot o tehnicaă
curăţirea pielii;

57
AFECTATĂ NURSING
datorită lipsei afecţiunea sa
informare,
manifestată prin
de informaţie.
DELEGATE
Cefort 2 g antibiotic 1 fl la 12 ore.

58
AFECTATĂ NURSING
ocular ochi stâng mâinele cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului; dureri oculare;
bolii.
generale.
-DELEGATE

59
AFECTATĂ NURSING
5. Nevoia de Insuficienta Pacientul să AUTONOME Bolnavul
a învăţa cum cunoaştere fie capabil să -explic pacientului cum să-şi administreze singur medicamentele declară
să-şi păstreze pentru perioada înţeleagă locale prescrise după externare, îl informez despre efectul benefic al tratamentului că informaţiile
sănătatea. de ambulatoriu, informaţiile administrat corect şi la timp; pe care le-a
datorită lipsei legate de -educ bolnavul în legătura cu restricţiile mişcărilor în perioada ambulatorie, să nu însuşit îi sunt
surselor de afecţiunea sa. efectueze mişcări bruşte, să nu folosească poziţia ortostatică; de ajutor.
informare. în 24 de ore. -explic bolnavului să-şi acopere ochiul ori de câte ori iese afară la aer rece;
-explic bolnavului că în primele zile să consume în special lichide, apoi va adopta o
dietă normală.
-explic pacinetului să nu privească la TV până la indicaţiile medicului; să-şi
modului de viaţă:
Tratament domiciliu
Cosopt picături 1 pic de 4 ori/zi.
Tobradex 1 pic de 2 ori/zi.
60
BIBLIOGRAFIE
1) BORUNDEL C., ,,MANUAL DE MEDICINĂ INTERNĂ PENTRU

CADRE MEDII’’, EDITURA MEDICALĂ , BUCUREŞTI, 2000
2) PAUL CERNEA, ,, TRATAT DE OFTALMOLOGIE, EDITURA MEDICALĂ

, 2008
3) FRANCISC FODOR, DOINA POP, ,,OFTALMOLOGIE’’, EDITURA

DIDACTICĂ ŞI PEDAGOCICĂ, BUCUREŞTI 2000– EDIŢIA a IV-a
61

CATARACTA

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CATARACTA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

5.1. CATARACTA PATOLOGICĂ..............................................................................pag. 4

5.2. CATARACTA COMPLICATĂ.............................................................................pag. 4

11.1. TIPURI DE CRISTALINE ...................................................................................pag.10

11.2. INDICAŢII ÎNAINTE DE OPERAŢIE...............................................................pag.12

11.3. INDICAŢII DUPĂ OPERAŢIE............................................................................pag.14

CAPITOLUL II - PREZENTĂRI DE CAZ

Cataracta congenitală: apare de la naştere sau în primii ani de viaţă.

Ca orice manevră chirurgicală, şi operaţia de cataractă poate avea anumite riscuri,

Poate ieşi afară încă de a doua zi postoperator.

 Durere oculară.  stare generală alterată.

Analize Valori Valori normale

* examene biochimice se -Glicemie - 92 mg/dL - 76-110 mg/dL

Investigaţii Descriere Rezultat

2. Nevoia de a dormi şi de a Incapacitatea de a se odihni din cauza mediului spitalicesc,

3.Nevoia de a-şi proteja

4. Nevoia de a se mişca şi a Dificultatea de a-şi păstra o bună postură datorită intervenţiei

5.Nevoia de a comunica. Comunicare ineficace la nivel afectiv datorită neadaptării la

6.Nevoia de a fi preocupat Dificultate de a desfăşura activităţi recreative datorită alterării

PRIMA ZI DE ÎNGRIJIRE – PRIMA ZI SPITALIZARE - PREOPERATOR

PRIMA ZI DE ÎNGRIJIRE – PRIMA ZI SPITALIZARE PREOPERATOR

PRIMA ZI DE ÎNGRIJIRE – PRIMA ZI SPITALIZARE PREOPERATOR

A– II – a ZI DE ÎNGRIJIRE – a II a ZI DE SPITALIZARE POSTOPERATOR

A– II – a ZI DE ÎNGRIJIRE – a II a ZI DE SPITALIZARE POSTOPERATOR

3.Nevoia de a Dificultate de a Promovarea AUTONOME Bolnavul

A – II – a ZI DE ÎNGRIJIRE – a II a ZI DE SPITALIZARE POSTOPERATOR

A– II – a ZI DE ÎNGRIJIRE – a II a ZI DE SPITALIZARE POSTOPERATOR

A– a – III– a ZI DE ÎNGRIJIRE – a V a ZI DE SPITALIZARE

A– III– a ZI DE ÎNGRIJIRE – a V a ZI DE SPITALIZARE POSTOPERATOR

 Durere oculară  stare generală alterată

Analize Valori Valori normale

* examene biochimice se -Glicemie - 117 mg/dL - 76-110 mg/dL

Investigaţii Descriere Rezultat

2. Nevoia de a dormi şi de a Incapacitatea de a se odihni din cauza mediului spitalicesc,

3.Nevoia de a-şi proteja

4. Nevoia de a se mişca şi a Dificultatea de a-şi păstra o bună postură datorită intervenţiei

5.Nevoia de a comunica. Comunicare ineficace la nivel afectiv datorită neadaptării la

6.Nevoia de a fi preocupat Dificultate de a desfăşura activităţi recreative datorită alterării

PRIMA ZI DE ÎNGRIJIRE – PRIMA ZI SPITALIZARE - PREOPERATOR

PRIMA ZI DE ÎNGRIJIRE – PRIMA ZI SPITALIZARE PREOPERATOR

PRIMA ZI DE ÎNGRIJIRE – PRIMA ZI SPITALIZARE PREOPERATOR

A– II – a ZI DE ÎNGRIJIRE – a II a ZI DE SPITALIZARE POSTOPERATOR

A– II – a ZI DE ÎNGRIJIRE – a II a ZI DE SPITALIZARE POSTOPERATOR

A – II – a ZI DE ÎNGRIJIRE – a II a ZI DE SPITALIZARE POSTOPERATOR

A– II – a ZI DE ÎNGRIJIRE – a II a ZI DE SPITALIZARE POSTOPERATOR

A– a – III– a ZI DE ÎNGRIJIRE – a V a ZI DE SPITALIZARE

A– III– a ZI DE ÎNGRIJIRE – a V a ZI DE SPITALIZARE POSTOPERATOR

 Durere oculară.  stare generală alterată.

Analize Valori Valori normale

* examene biochimice se -Glicemie - 93 mg/dL - 76-110 mg/dL

Investigaţii Descriere Rezultat

2. Nevoia de a dormi şi de a Incapacitatea de a se odihni din cauza mediului spitalicesc,

3.Nevoia de a-şi proteja

4. Nevoia de a se mişca şi a Dificultatea de a-şi păstra o bună postură datorită intervenţiei

5.Nevoia de a comunica. Comunicare ineficace la nivel afectiv datorită neadaptării la

6.Nevoia de a fi preocupat Dificultate de a desfăşura activităţi recreative datorită alterării

PRIMA ZI DE ÎNGRIJIRE – PRIMA ZI SPITALIZARE PREOPERATOR

PRIMA ZI DE ÎNGRIJIRE – PRIMA ZI SPITALIZARE PREOPERATOR

A– II – a ZI DE ÎNGRIJIRE – a II a ZI DE SPITALIZARE POSTOPERATOR

A– II – a ZI DE ÎNGRIJIRE – a II a ZI DE SPITALIZARE POSTOPERATOR

A – II – a ZI DE ÎNGRIJIRE – a II a ZI DE SPITALIZARE POSTOPERATOR

A– II – a ZI DE ÎNGRIJIRE – a II a ZI DE SPITALIZARE POSTOPERATOR

A– a – III– a ZI DE ÎNGRIJIRE – a V a ZI DE SPITALIZARE