CUPRINS

CAP.I
ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUALpag2-15
CAP.II
CONJUNCTIVITA-NOTIUNI GENERALE.pag16-36
CAP.III
NOTIUNI DE NURSINGpag37-48
CAP.IV
PREZENTAREA CAZURILOR CLINICE.pag49-59
-caz clinic nr.1
-caz clinic nr.2
-caz clinic nr.3
CONCLUZIIpag60
BIBILOGRAFIE.pag 61

CAPITOLUL I
ANATOMIA ANALIZATORUL VIZUAL

ANATOMIA ANALIZATORULUI VIZUAL

Analizatorul vizual e un sistem multifunctional complex format din 3 subsisteme:
1.Subsistemul periferic de receptie,format din globul ocular si anexele acestuia
2.Subsistemul de transmitere a imaginii vizuale:
-n.optic incrucisat partial la nivelul chiasmei optice
-radiatiile optice
3.Subsistemul de integrare a imaginii vizuale-aria corticala ,campurile 17,18,19 ale lui
Brodman.

Globul ocular este o formatiune aproape sferica situata in partea anterioara a orbitei . Axul
orbitei este oblic dinainte inapoi si din afara inauntru si face un unghi de 23grd cu axul
globului ocular.
PLEOAPE
= formatiuni musculo-membranoase care inchid anterior orbita si protejeaza astfel globul
ocular.
-delimiteaza fanta palpebrala
-2 margini si 2 unghiuri
-marginea libera a pleoapelor prezinta in unghiul intern cate o proeminenta numita tuberculul
lacrimal in varful caruia se afla punctul lacrimal
Pe marginea libera anterior se insera genele sau cilii iar posterior se gasesc orificiile de
deschidere a glandelor Meibomius. Anexate cililor se gasesc in tegumentele pleoapelor glande
sebacee (Zeiss) si sudoripare (Moll).
STRUCTURA PLOEAPELOR
Stratul superficial
-la suprafata un strat de piele fina si elastica
-gld sudoripare
-tesut celular subcutanat lax
-stratul muscular alcatuit din 2 muschi striati:
ORBICULARUL PLEOPAELOR e un muschi circular inervat de n. facial cu rol in
inchiderea ochiului
RIDICATORUL PLEOAPEI SUPERIOARE inervat de n. oculomotor comun
Stratul profund
-tarsul care alcatuieste un adevarat schelet al pleoapelor format din tesut fibros gros si
3

rezistent
-muschiul capsulotarsal inervat de fibre din simpaticul cervical si controleaza marimea
fantei palpebrale.
-conjunctiva palpebrala e foarte aderenta de tars si la fiecare clipit distribuie uniform
secretiile glandulare si lacrimile pe suprafata conjunctivei bulbare si cornee
ARTERELE
VENELE

pleoapelor
se

varsa

in

sunt
venele

ramuri

ale

oftalmice

arterei
temporale

oftalmice

si

faciale

superficiale

si

faciale.

LIMFATICELE se indreapta catre ganglionii preauriculari si parotidieni iar o parte catre ggl
submandibulari
APARATUL LACRIMAL e alcatuit dintr-o parte secretorie- gld lacrimala si o parte
excretorie-caile lacrimale.

GLANDA LACRIMALA
-e asezata in foseta lacrimala situata in unghiul supero-extern al orbitei.
Ca structura glanda lacrimala principala e o glanda acinoasa asemanatoare parotidei.
In afara glandei lacrimale principale mai exista un numar de glande lacrimale accesorii
situate in fundul de sac superior al conjunctivei

CAILE LACRIMALE

Alcatuite din:
- punctele lacrimale
- canaliculele lacrimale
- sacul lacrimal
- canalul lacrimo-nazal
Punctele lacrimale sunt doua mici orificii aflate pe tuberculul lacrimal in 1/3 interna a
pleoapei lipsita de cili.
Punctele lacrimale se continua cu canaliculele lacrimale care dupa un traiect vertical
de 2-3 mm se indreapta orizontal paralel cu marginea libera a pleoapei si se deschid in sacul
lacrimal.
Sacul lacrimal e situat in loja lacrimala. Are forma ovalara, alungita, cu portiunea superioara
rotunjita numita domul sacului lacrimal.

Partea inferioara a sacului lacrimal se ingusteaza si se continua cu canalul lacrimonazal ce se deschide in meatul inferior al foselor nazale.
Secretia lacrimala apare din prima zi de viata dar este redusa.Secretia lacrimala
cuprinde secretia reflexa produsa de gld. lacrimala principala, secretie ce dispare noaptea si
secretia de baza constanta, realizata de glandele lacrimale accesorii

APARATUL OCULOMOTOR
-este alcatuit din:
4 muschi drepti
2 muschi oblici
N. oculomotor comun III asigura inervatia m. extrinseci
*drept intern
*drept superior
*drept inferior
*oblic mic
6

N. trohlear IV asigura inervatia

*oblicului mare
N. abducens VI asigura inervatia
*drept extern
CONJUNCTIVA
- mb subtire, mucoasa, stralucitoare ce captuseste fata posterioara a pleoapelor iar apoi se
rasfrange trecand pe partea anterioara a globului ocular si tapeteaza fata anterioara a
scleroticii.
Topografic conjunctiva prezinta 3 portiuni:
CONJUNCTIVA PALPEBRALA SAU TARSALA
CONJUNCTIVA FUNDULUI DE SAC
CONJUNCTIVA BULBARA
Rol:
-de protectie si aparare
-de retinere si stabilitate a filmului lacrimal
Artere: doua origini-palpebrala si ciliara.
Vene: vene palpebrale si vene ciliare anterioare
Limfatice:ggl preauriculari si parotidieni, ggl maxilari

CORNEEA
= partea anterioara transparenta a tunicii externe
E constituita din lame de tesut conjunctiv fibros asemanatoare scleroticii insa corneea
e transparenta datorita dispozitiei regulate a fibrelor si cantitatii constante a lichidelor
interstitiale.
E o componenta importanta a dioptrului ocular: +43d din cele +60D ale ochiului.
Grosimea corneei la periferie e de 1mm si se ingusteaza spre centru pana la 0,5-0.6mm

Zona de trecere intre cornee si sclera se numeste limb sclero-corneean. In grosimea lui se afla
elementele anatomice cu rol de drenaj a umorii apoase.

D.p.d.v. histologic corneea e compusa din 5 straturi:

a) Epiteliul corneean anterior
b) Membrana Bowman
c) Stroma corneeana
d) Membrana Descemet
e) Endoteliul
VASCULARIZATIA: corneea normala e lipsita de vase. Neavand vase, sportul energetic si
metabolic se face de la nivelul umorii apoase si lacrimilor
INERVATIA: inervatia senzitiva e foarte bogata, asigurata de n. ciliari care la randul lor sunt
ramuri ale oftalmicului
FUNCTII
1. FUNCTIE OPTICA -corneea asigura transmiterea, difuziunea, reflexia si refractia luminii
2.FUNCTIA MECANICA -impreuna cu sclerotica formeaza tunica externa cea mai
rezistenta a globului ocular. Membrana Descemet e cea mai rezistenta si elastica
3. FUNCTIA DE CRESTERE SI REPARARE TISULARA :difera in functie de fiecare
strat corneean. Epiteliul corneean lezat cu pastrarea mb bazale se reface prin migrarea
celulelor active din marginea plagii.
O leziune la nivelul stromei se va cicatriza lent cu pierderea transparentei.
Endoteliul corneean nu se regenereaza.

SCLERA

= tunica externa a globului ocular reprezentand 4/5 post ale sale

E formata dintr-un tesut fibros, dur, inextensibil la adult. Are culoare alb sidefie si nu poate
fi strabatuta de razele de soare.
Fata externa convexa, la nivelul ei se insera muschii oculomotori
Fata interna concava, vine in contact cu coroida.
Anterior sclera intalneste corneea
Posterior e canalul scleral al nervului optic si are forma de trunchi de con.
Canalul scleral e partial inchis de lama criblata care se aseamana cu o sita ce ocupa 2/3
externe ale canalului scleral. Prin perforatiile lamei trec fibrele n.o. care pierd mielinizarea la
nivelul lamei. La acest nivel trec vasele centrale ale retinei inconjurate de teaca lor
perivasculara.
Sclerotica e perforata de numeroase orificii de intrare sau iesire, anterior pentru
arterele si venele ciliare anterioare, la ecuator petru venele vorticoase si la polul posterior
pentru vasele si nervii ciliari scurti si lungi.
Sclera e o membrana foarte putin vascularizata ea fiind nutrita prin imbibitie din straturile
vecine.
Inervatia sclerei e asigurata de n. ciliari scurti
UVEEA= tunica medie a globului ocular compusa din 3 parti anatomice si functionale
distincte: irisul, corpul ciliar, coroida.

IRISUL: reprezinta partea anterioara a tractului uveal. E un diafragm subtire prevazut in

centru cu un orificiu numit pupila.
El imparte compartimentul anterior in camera anterioara situata intre cornee si iris si camera
posterioara intre iris cristalin
Culoarea irisului stabilita genetic e determinata de cantitatea de pigment prezent.
Irisul e o membrana bogat vascularizata. Arterele provin din ciliarele lungi pusterioare.
Venele urmeaza traiectul arterelor si ajung in venele proceselor ciliare de unde merg in spatiul
supracoroidian pentru a se drena in venele vorticoase.
Nu exista limfatice la nivelul irisului.
Nervii irisului provin din n. ciliari. Ei contin fibre venite din trigemen, parasimpatic si
simpatic.
CORPUL CILIAR
-e format din procesele ciliare si muschiul ciliar.
Se intinde de la radacina irisului pana la ora serata.
Daca se face o sectiune sagitala a ochiului corpul ciliar are o forma triunghiulara cu fata
anterioara spre iris, o fata externa sclerala si una posterioara in raport cu corpul vitros.
MUSCHIUL CILIAR are doua portiuni:
m. Brucke-Wallace constituit din fibre longitudinale, inervat de simpatic si intervine
in vederea de aproape.
m.Rouget-Muller e constituit din fibre circulare si are rol de sfincter, trage zonula
spre centru permitand cristalnului sa isi mareasca convexitatea in vederea de aproape. Inervat
de parasimpatic.
PROCESELE CILARE
- au rol in secretia umorii apoase.
Umoarea apoasa e secretata in camera post, trece prin orificiul pupilar in camera ant.
de unde se dreneaza printr-un sistem trabecular la nivelul canalului lui

Schlemm.

Sunt formate din ghemuri vasculare anastomozate intre ele. Vasele sunt cuprinse intrun tesut conjunctiv in care se afla numeroase celule pigmentare.

10

VASCULARIZATIE:
Arterele provin din marele cerc arterial al irisului ce iriga muschiul ciliar si procesele
ciliare
Venele m. ciliar sunt vene ciliare anterioare, merg la plexul venos intrascleral si de aici la
venele musculare ale m. drepti.
Venele proceselor ciliare sub denumirea de vene ciliare posterioare ajung in supracoroida.
Corpul ciliar nu are vase limfatice.
Nervii motori musculari provin din parasimpaticul mezencefalic pe calea n.
oculomotor comun pt m. Rouget-\muller si din simpaticul cervical pentru m. Brucke si vase.
Nervii senzitivi au originea in trigemen.
Venele m. ciliar sunt vene ciliare anterioare, merg la plexul venos intrascleral si de aici la
venele musculare ale m. drepti.
COROIDA
- tapeteaza sclera de la papila n.o. pana la ora serata.
E bogat vascularizata si intens pigmentata.
E formata din mai multe straturi:
1. Stratul supracoroidian sau lamina fusca alcatuit dintr-un tesut conjunctiv usor pigmentat
2. Stratul intermediar format din artere si vene. Arterele sunt situate pe un plan mai profund si
provin din arterele ciliare scurte posterioare. Venele sunt situate superficial si se unesc in
patru trunchiuri mari numite vene vorticoase care perforeaza sclera inapoia ecuatorului si se
varsa in vena oftalmica.
3. Stratul corio-capilar e format din capilare mai numeroase in zona maculara.
Nervii provin din nervii ciliari care in majoritate provin ggl oftalmic (ciliarii scurti) iar cateva
ramuri direct din nazal (ciliarii lungi)

11

CRISTALINUL

- e o lentila biconvexa, aplatizata anterior. Fata anterioara si cea posterioara se intalnesc la

ecuator. Cristalinul e mentinut in pozitia sa printr-un sistem de fibre care alcatuiesc
ligamentul suspensor sau zonula lui Zinn. Aceasta se intinde intre fata interna a corpului ciliar
si ecuatorul cristalinului.
E un organ unic lipsit de vascularizatie
Fata anterioara vine in raport cu irisul si orificiul pupilar. La nivelul marginii pupilare
cristalinul vine in contact cu irisul de care se indeparteaza in periferie datorita convexitatii
sale.
Fata posterioara vine in raport cu hialoida anterioara a corpului vitros.
CORPUL VITROS
Vitrosul e un gel transparent, neomogen care contine 99% apa. E un tesut conjunctiv

12

avascular.
Vitrosul se muleaza pe structurile ce limiteaza cavitatea vitreana: fata posterioara a
cristalinului, fascicolul posterior al fibrelor zonulare, corpul ciliar, ora serata, retina si papila.
Raporturile se fac prin intermediul hialoidei anterioare si posterioare.
RETINA
-tunica nervoasa,se insera la nivelul orei serata de corpul ciliar.

Retina are 10 straturi , .Stratul profund,format dincelule pigmentare,are functii de

protectie si metabolice,asigurand sinteza pigmentilor fotosensibili.Al doilea strat cuprinde
celulele fotosensibile cu conuri si bastonase.
Celulele cu conuri , aproximativ 7 mil/retina,predominain pata galbena (macula lutea) si
constituie inexclusuvitate fovea centralis,zona cu acuitate vizualamaxima.Pigmentul
fotosensibil este iodopsina.Celulele cuconuri au rol important in vederea diurna,in
percepereaculorilor si a formelor.
Celulele cu bastonase, aproximativ 130 mil/retina,suntmai numeroase la periferie,mai putine
in pata galbena silipsesc din foveea centralis.Pigmentul fotosensibil esterodopsina.Celulele cu
bastonas asigura vederea la lumina slaba,vederea nocturna.La nivelul stratului de neuroni
bipolari si al stratului neuronilor multipolari din retina semanifesta procesul de
convergenta.La nivelul foveei centralis nu se manifestaconvergenta.Un neuron multipolar
impreuna cu neuronii bipolari care converg la acesta si cu celulelefotoreceptoare care converg
la neuronul bipolar formeaza o unitate functionala.Acuitateavizuala depinde de structura
unitatilor functionale asupra carora actioneaza lumina

13

. Exista o reprezentare simetrica a acestora pe suprafata retinei, conurile fiind maxim

concentrate la nivelul maculei lutea (pata galbena) ,ele asigura vederea diurna, colorata.
Pe masura ce ne indepartam de macula spre periferie numarul celulelor cu conuri scade si
creste numarul celulelor cu bastonase aici existand cantitatea maxima a vederii nocturne, care
apreciaza diferente de alb,negru,cenusiu
La nivelul retinei in partea centrala= papila nervului optic care corespunde locului de intrare a
acestuia,locului

de

intrare

si

iesire

arterei

si

venei

centrale

ochiului.

Trunchiurile vasculare centrale la emergenta in papila se divid in 4 ramuri: temporale

(sup si inf) si nazale (sup si inf) pentru a asigura vascularizatia retinei in totalitatea ei.
Temporal de papila se afla macula lutea, zona de acuitate vizuala maxima
NERVUL OPTIC
D.p.d.v. al raporturilor pe care le are traiectul n. optic a fost impartit in 4 segmente.
1. Portiunea intrabulbara sau capul nervului optic strabate membranele oculare si se
ingusteaza luand forma unui con cu baza la intrare si varful in papila la nivelul lamei ciuruite.
Capul nervulu optic e transparent si alcatuieste la fundul de ochi discul optic sau papila n.o. In
zona centrala papila prezinta o usoara depresiune denumita excavatie fiziologica, locul de
emergenta a vaselor centrale ale retinei.
2.Portiunea intraorbitara
-se intinde de la marginea orbitara a canalului optic pana la globul ocular
3.Portiunea intracanaliculara
-corespunde traiectului intraosos al canalului optic. De-a lungul acestui canal n.o. adera intim
de peretele osos facand loc doar arterei oftalmice care il insoteste. N.o. are in aceasta portiune
raporturi stranse cu celulele etmoidale si sinusul sfenoidal
4.Portiunea intracraniana
-se intinde de la orificiul cranian al canalului optic pana la unghiul antero-lateral al chiasmei
optice.

14

SEGMENTUL DE CONDUCERE
Segmentul de conducere al ochiului este reprezentat prin calea optica. Aceasta incepe chiar
de la retina unde se gasesc primul si al doilea neuro bi-si multipolar
Primul neuron al caii optice este reprezentat de celulele bipolare din retina.dendritele
acestora sunt conectate cu celulele fotoreceptoare.
Al doilea neuron al caii ilconstituie celulele multipolare retiniene.axonii lor formeaza
nerviioptici.Fibrele acestora se incruciseaze partial in chiasma optica,apoi continua subnumele
de tracturi optice pana la corpiigeniculati laterali metatalamici unde facsinapsa cu al treilea
neuron
.Axonii neuronilor metatalamici de releu auproiectie corticala.Din corpii geniculati se
desprind colaterale spre nucleii nervilor cranieni III,IV,VI spre maduva cervicodorsala,sprecoliculii cvadrigemeni superiori si spre SAA.
Acestea constituie caile reflexelor optice deorientare,adaptare si acomodare.
Segmentul centraln este localizat in lobii occipitali ai emisferelor cerebrale,de o parte side
alta a scizurii calcarine,unde se afla aria optica primara.In jurul acesteia exista zona
deasociatia vizuala care determina realizarea notiunii de spatiu necesara in orientare
sirecunoastere si asigura memoria vizuala

15

CAPITOLUL II
CONJUNCTIVITA

Definitie: : conjunctivita reprezinta afectarea inflamatorie a membranei conjunctivei, ce acopera fata

interna a pleopelor si fata anterioara a ochilor si este declansata de o reactie alergica.
Aceasta se intampla atunci cand ochiul vine in contact cu un alergen si reactioneaza prin
eliberarea de histamina. Histamina determina dilatarea vaselor sanguine ale conjunctivei.
Dilatarea vaselor de sange este urmata rapid de simptome oculare,cum ar fi inrosirea
ochilor,senzatie de mancarime la nivelul nasului.
Reprezinta cea mai frecvaenta cauza de consult oftalmologic

Deoarece globul ocular realizeaza un contact direct cu mediul extern, este de la sine
inteles ca va fi in permanenta expus agresiunilor bacteriene, dar si agresiunilor virale. Oricare
agent vulnerant care actioneaza asupra partiunii anterioare a globului ocular, poate determina
aparitia unei solutii de continuitate, practic o adevarata poarta de intrare pentru infectiile
virale.
Deoarece structurile conjunctivale nu prezinta o rezistenta mecanica considerabila, aceasta
regiune poate fi considerata ca fiind una de rezistenta minima, in ceea ce priveste apararea
antiinfectioasa.

16

Prin intermediul membranei conjunctivale pot patrunde in interiorul organismului o serie de

virusuri, dar mai ales cele care se transmit pe cale aeriana. Exista situatii in care o infectie
virala sistemica va avea ca singura manifestare conjunctivita. Frigul si pH-ul local
conjunctival, joaca un rol foarte important in aparitia si promovarea infectiilor virale; aceasta
deoarece, temperaturile scazute deprima mecanismele de aparare locala. Ph-ul acid local,
reprezinta un factor de protectie impotriva infectiilor virale ph-ul acid stimuleaza sinteza de
interferon, stopand astfel replicarea virala. Dupa cum se cunoaste, in organisme exista
mijloace de aparare antiinfectioasa nespecifice si specifice. Factorii de aparare nespecifici
sunt preformati si nu prezinta specificitate functie de categoria patogenului infectant: pielea,
mucoasele, secretiile; factorii de aparare specifici sunt elaborati in urma contactului
organismului cu un anumit patogen infectant acestia actioneaza tintit asupra factorului
agresor, actioneaza mai rapid, dar si specific.
Un prim contact dintre un patogen si organismul gazda va conduce la generarea unui
raspuns imun primar si implicit la sinsteza de anticorpi specifici care vor contribui la
combaterea infectiei; raspunsul imun primar este desosebit de important deoarece va fi urmat
de aparitia memoriei imunologice si implicit de imunizarea, in anumite situatii (pe termen mai
lung sau mai scurt) a gazdei.
Anticorpii circulati restanti (nivelul plasmatic al acestora) sunt raspunzatori de protectia
ulterioara a gazdei impotriva acelui antigen; aceasta deoarece, anticorpii sintetizati prezinta
specificitate pentru specia microbiana care a generat infectia.
Mecanismele imunitare de aparare celulara joaca un rol foarte important in apararea antivirala
interferonul este un factor de protectie deosebit de important impotriva invaziei si replicarii
virale (este o substanta cu structura proteica) .
Interferonul are capacitatea de a modifica mecanismele metabolice ale celulelor gazda,
inducandu-le astfel, rezistenta impotriva invaziei virale. Febra care apare in infectiile virale,
stimuleaza productia intensa de interferon. Alti factori care actionaza in sensul stoparii
infectiilor virale: enzimele nucleaza si hialuronidaza; aceste enzime inhiba, , invazina - o
enzima ce ajuta la invazia virala.
Conjunctiva poate fi infectata viral in mod direct atunci cand patogenul provine din
mediul exterior contaminat, sau mai poate fi infectata in mod indirect, atunci cand in

17

organismul gazdei exista un proces infectios agresiv (situatie mai rar intalnita) septicemii,
reactii alergice exagerate.
In ultimele doua decenii a fost semnalata o crestere a incidentei conjunctivitelor virale;
gravitatea acestor boli consta in faptul ca de cele mai multe ori este afectata si corneea; mai
mult decat atat, existenta unui proces inflamator de vecinatate (infectii virale la nivelul
pleoapelor) poate avea repercursiuni inclusiv asupra membranei conjunctivale. De asemenea,
utilizarea pe scara larga si in exces a chimioterapicelor (antibiotice) reprezinta un factor
favorizant pentru aparitia conjunctivitelor virale, aceasta deoarece antibioticele distrug flora
microbiana locala.

Agentii virali implicati in infectiile oculare pot fi identificati cu ajutorul metodelor de

laborator care permit izolarea tulpinilor respective; indirect, antigenele virale pot fi decelate
cu ajutorul tehnicilor de imunofluorescenta sau cu ajutorul tehnicilor imunoenzimatice.
Pozitivarea testelor serologice reprezinta cea mai buna dovada a prezentei unei infectii virale
oculare sau generale.

Etiologie
-poate fi alergica ,bacteiana ,virala, contactul cu substante iritante, un corp strain la nivelul
globului ocular.
- Conjunctivitele virale sau bacteriene pot afecta unul sau ambii ochi. De regula, infectiile
virale care produc conjunctivite se insotesc de o secretie apoasa sau mucoasa. Cele bacteriene
produc o secretie mai consistent, de culoare galben-verzuie si pot fi associate cu infectii
respiratorii sau faringiene. Pleoapele pot fi umflate, privirea spre o lumina puternica este
dureroasa Ambele sunt adesea asociate cu raceli si sunt foarte contagioase. Conjunctivita
virala apare frecvent impreuna cu mai multe infectii virale - cel mai des cu infectii cauzate de
adenovirusuri sau enterovirusuri - si poate surveni in timpul unei gripe sau raceli banale.
Cauza de baza a conjunctivitei acute este infectia virala. Conjunctivita virala
incepe, in mod tipic, la un ochi. In cateva zile, este implicat si celalalt ochi. Se poate palpa un
nodul limfatic umflat in fata urechii
-Conjunctivita bacteriana de obicei infecteaza ambii ochi si produce puroi mult si mucus,
dureri de ochi, umflare, roseata.

18

Organismele care cauzeaza transmiterea bolilor sexuale ca gonoreea si chlamidya pot infecta
si ele ochii si provoca conjunctivita. Acest tip de infectie a ochiului poate aparea la persoanele
active sexual si la nou-nascuti care dobandesc infectia la nastere, de la mama.
- Conjunctivitele alergice afecteaza intotdeauna ambii ochi si sunt o reactie a organismului la
diferite substante alergene precum polenul. Ca raspuns la aceasta substanta, organismul
produce anumite substante numite imunoglobuline (anticorpi) ce declanseaza eliberarea din
tesuturile din jurul globului ocular a unor substante inflamatoare precum histamina. De cele
mai multe ori conjunctivita alergica nu este singura manifestare a unei alergii, ea se insoteste
de simptome foarte variate si in alte parti ale organimului: mancarimea pielii, stranut, crestera
secretiei nazale, lacrimare intensa.
Conjunctivitele produse de agenti iritanti Exista o multitudine de substante care pot determina
inflamatii ale membranei conjunctivale substante de origine vegerala, substante de origine
minerala, agenti termici, etc inflamatii care pot aparea fie intr-un cadru profesional (boli
profesionale), fie accidental sau voluntar (agresiuni) .
Colorantii de anilina pot determina o reactie inflamatorie intensa a membranei conjunctivale
(anilina este substanta lichida incolora, putin uleioasa cu un miros dulceag, care devine in
contact cu aerul brun-deschisa; ea este utilizata mai ales in industria chimica pentru obtinerea
colorantilor, a fibrelor sintetice, sau la producerea cauciucului si a unor medicamente) ; atunci
cand intra in contact cu membrana conjunctivala, colorantii de anilina pot produce ulceratii
locale sau chiar fenomene de necroza; dupa vindecarea inflamatiei, corneea se poate opacifia;
foarte important este ca aceasta substanta chimica sa fie indepartata cat mai rapid, prin
realizarea de spalaturi oculare; ulterior se pot realiza instilatii locale cu glicerina diluata.
Contactul conjunctivei cu tinctura de iod, va fi urmata de aparitia unei simptomatologii
dureroase acute, de eritem conjunctival si de lacrimare; epiteliul corneei se va exfolia; din
fericire corneea nu va fi afectata pe termen lung; vindecarea se poate face in maxim doua zile
de la nefericitul incident.
Nitratul de argint atunci cand este utilizat in cantitate exagerata, determina o impregnare
cu nitrat a membranei conjunctivale si a corneei; acuitatea vizuala va fi afectata; procesul
inflamator local va conduce la denudarea conjunctivei, care va capata o coloratie rosiatica
foarte intensa; ulterior, epiteliul corneea se necrozeaza si se elimina progresiv; dupa
reepitelizarea leziunilor locale oculare, pacientul isi recapata acuitatea vizuala; din fericire
acest tip de conjunctivita iritativa, nu va produce leziuni sechelare la nivelul conjunctivei sau
corneei.

19

Pudra de calomel, atunci cand intra in contact cu membrana conjunctivala, va genera

leziuni locale deosebit de grave insotite de necroza. Iperita determina aparitia unui proces
iritativ conjunctival deosebit de grav; sechelele vaselor limbice pot persista pe o perioada mai
mare de 20 de ani aceste sechele vor fi raspunzatoare a aparitia distrofiei corneene.
Intepaturile de viespe pot conduce la aparitia unei conjunctivite iritative; este foarte
important ca dupa intepatura, acul veziculei cu venin sa fie indepartat, pentru a nu ramane
cantonat la nivelul membranei conjunctivale sau corneei.Puful de omida ajuns la nivelul
globului ocular, poate produce asa numita oftalmie nodoasa; pacientul prezinta la nivelul
conjunctivei o serie de formatiuni nodulare abcedate, datorate procesului inflamator
leucocitar. Anumite substante vegetale ipeca sau tutunul pot produce reactii inflamatorii
conjunctivale; in trecut, aceste substante erau utilizate de anumiti tineri, in scop de
automutilare, pentru a scapa de serviciul militar; ipeca si tutunul determina aparitia
conjunctivitelor si keratitelor interstitiale.
Razele ultraviolete care sunt reflectate de zapada pot produce asa numita, , oftalmie de
zapada este o inflamatie care apare mai ales in randul celora care intreprind drumetii la
mare altitudine, acolo unde exista zapada tot timpul anului, si care nu isi protejeaza ochii prin
purtarea de lentile adecvate; pacientul prezinta fotofobie, blefarospasm, lacrimare excesiva si
senzatie de corp strain la nivel ocular; conjunctiva este eritematoasa si edematiata; desi
simptomatologia are un caracter acut, totusi pacientul nu este in pericol; pentru tratament, se
recomanda utilizarea unor anestezice oculare si evitarea surselor de lumina puternica. Acelasi
tip de inflamatie a membranei conjunctivale, poate aparea atunci cand ochii sunt expusi si
altor surse de lumina puternica arcul electric de sudura, metale incandescente sau lumina
generata de un scurt-circuit. De asemenea, iritatiile membranei conjunctivale mai pot fi
produse de catre radiatiile X, utilizate in scop diagnostic si curativ keratite, epiteliom
palpebral.
Conjunctivita alergica survine mai frecvent la copii cu boli alergice, ca de exemplu rinita
alergica. Este deseori intalnita numai in anumite peroade ale anului mai ales cand este cauzata
de alergeni cum sunt iarba sau polenul. Alte substante care cauzeaza alergii ca de exemplu
praful de origine animala sau particulele de praf pot duce la simptome de conjunctivita tot
anul.Mancarime si roseata la ambii ochi si uneori curgerea si mancarimea nasului.
Conjunctivita alergica survine mai frecvent la copii cu boli alergice, ca de exemplu rinita
alergica

20

Conjunctivita acuta foliculara debuteaza brusc, afecteaza initial un singur glob ocular, insa
la scurt timp se extinde si la celalalt; pacientul prezinta intensa senzatie de "corp strain",
lacrimare abundenta si fotofobie; pleoapele (si mai ales pleoapa inferioara) poate fi
edematiata; membrana conjunctivala are o coloratie rosiatica; conjunctiva tarsala si cea a
fundurilor de sac poate capata o coloratie maronie, prezentand la suprafata mici formatiuni
foliculare. De asemenea, pacientul poate prezenta adenopatie (marirea de volum a
ganglionilor limfatici invecinati) preauriculara. Secretia conjunctivala este in cantitate
minima, avand un caracter mucos sau mucopurulent. Alte posibile manifestari de
acompaniament faringita si sindrom febril. Conjunctivita acuta foliculara pote fi provocata
de serotipurile 3 sau 6 de adenovirus. Vindecarea se poate face in maxim trei saptamani de la
debutul simptomatologie (in absenta unui tratament) ; din fericire acet tip de infectie nu
produce sechele corneene.
- Iritarea produsa de anumite substante chimice sau obiecte straine poate produce
conjunctivita. De obicei, spalatul viguros si curatarea ochilor inlatura factorul care a generat
conjunctivita, iar roseata si iritatia vor disparea in cateva zile.
Conjunctivita iritanta poate fi cauzata de substante chimice ca cele din solutiile cuclor sau
sapun, detergenti casnici, sprayuri sau orice tip de poluant al atmosferei ca de exemplu fumul
sau gazele.
Atat conjunctivita virala cat si cea bacteriala sunt frecvente la copii si sunt foarte contagioase.
O persoana cu conjunctivita poate fi contagioasa timp de 7 pana la 14 zile dupa ce apar
primele semne si simptome
Patogeneza

In foarte multe situatii conjunctivitele virale se datoreaza infectiei cu adenovirusuri.

Exista mai multe seroripuri de adenovirusuri umane, iar dintre acestea unele s-au dovedit a fi
cancerigene. Adenovirusurile se cantoneaza si pot rezista in stare latenta la nivelul structurilor
limfatice; ele pot produce deteriorari ale mucoaselor digestive, respiratorii sau ale mebranelor
oculare (keratoconjunctivita epidemica) . Adenovirusurile se pot replica doar in interiorul
celulelor gazda; infectarea virala a celulelor gazda, este facilitata de prezenta la suprafata
membranei celulare a unor receptori specifici; dupa ce patrunde in interiorul celulei, prin
intermediul unei vezicule de pinocitoza, adenovirusul ajunge la nivel nuclear; ajuns la nivel
nuclear, virusul va utiliza echipamentul enzimatic de replicare al celulei gazda, generand
astfel o serie de elemente componente necesare asamblarii unor noi unitati infectante.

21

Studiile de microscopie electronica au relevat prezenta adenovirusurilor la nivelul

membranei conjunctivale, la pacientii care sufereau de keratoconjunctivita. De asemenea, a
fost demonstrat faptul ca infectia cu adenovirus determina o acumulare locala de lizozim si
fagolizozomi elemente cu rol in distrugerea particulelor virale infectante. Antigenele virale
au ca rol principal distructiv, scaderea sintezelor proteice ale celulei gazda efect citotoxic.
Ca si efect citopatic pot fi semnalate urmatoarele modificari: marirea de volum a celulelor
gazda, accentuarea refringentei, precum si tendinta celulelor de a se agrega in grupuri; aparitia
de incluziuni intranucleare multiple (aceste tipuri de incluziuni intranucleare reprezinta o
particularitate a infectiilor cu adenovirusuri) .
Adenovirusurile manifesta afinitate pentru infectarea structurilor dermice keratita
superficiala (la nivelul corneei) care se poate complica cu perforarea membranei bazale a
corneei.
In ceea ce priveste virusul herpetic, exista doua tipuri de virusuri care pot produce
imbolnaviri gazdei umane; tipul 1 cu tropism oral, si tipul 2 cu tropism genital; dintre
aceste doua tipuri de virus, tipul 1 este cel care poate initia infectii conjunctivale. Ca si in
cazul altor entitati virale, multiplicarea virusurilor herpetice se face in interiorul celulelor
infectate. Odata ajunse in organism, aceste virusuri pot genera o gama larga de tablouri clinice
de la simple eruptii tegumentare sau mucoase, pana la forme insotite de encefalita sau
herpes generalizat (posibil letar pentru organismul gazda) .
Dupa un prim contact al gadei cu patogenul viral herpetic, virusul se cantoneaza la nivelul
ganglionilor rahidieni; atunci cand boala recidiveaza, eruptiile veziculare se vor dispune in
lungul pachetelor nervoase intercostale; leziunile veziculare sunt inconjurate de mici zone
eritematoase leziuni caracteristice acestui tip de infectie. Anumiti factori externi sau interni,
pot contribui la recidivarea infectiilor cu virusul herpetic frigul, caldura excesiva, radiatiile
ultraviolete,

anumiti

factori

hormonali

sau

bolile

insotite

de

febra.

In ceea ce priveste conjunctivita produsa de herpes virusuri, aceasta se poate manifesta sub
doua forme distincte conjunctivita herpetica de primoinfectie, sau sub forma de
conjunctivita herpetica recurenta.
Keratoconjunctivita cu adenovirus Keratoconjunctivita cu adenovirus afecteaza mai ales
pacientii adulti; foarte rar aceste boli se pot manifesta sub forma de epidemii; virusul
afecteaza mai ales conjunctiva bulbara. La copii infectia conjunctivala cu adenovirus
determina febra si faringita (faringo-conjunctivita) . Infectarea gazdei umane este produsa
cel mai frecvent de serotipurile 8, 3 sau 7.
22

Serotipul 8 determina imbolnaviri mai ales in sezonul cald; serotipul 7 produce imbolnaviri
mai ales pe timpul primaverii, in timp ce serotipul 3 a putut fi izolat de la persoanele bolnave,
pe tot parcursul anului. Imbolnavirile generate de catre alte serotipuri nu au putut fi repartizate
functie de sezon.
Transmiterea infectiilor cu adenovirus se poate face in mod direct, prin contactul cu o
persoana deja infectata (conjunctivita virala) ; de asemenea, infectia poate fi transmisa de la o
persoana care prezinta infectii ale cailor aeriene; au mai fost semnalate urmatoarele cai de
transmitere a infectiei prin intermediul apelor contaminate din bazine, prin intermediul
instrumentarului medical contaminat, sau prin intermediul mainilor contaminate. Cele mai
expuse infectiilor conjunctivale cu adenovirusuri sunt persoanele care poarta lentile de contact
sau persoanele care lucreaza in mediul spitalicesc.Adenovirusurile pot patrunde in organism
prin intermediul mainilor murdare, prin intermediul picaturilor de saliva aerosolizate, prin
intermediul picaturilor oculare contaminate sau chiar prin intermediul contractului cu
instrumentar medical oftalmologic contaminat; de asemenea, exista supozitia ca infectia
oculara se poate realiza si pe cale endogena, virusul ajung in aceasta regiune prin intermediul
umorii apoase. Deosebita atentie trebuie acordata masurilor de profilaxie a infectiei, aceasta
deoarece contagiozitatea este maxima in prima saptamana de boala. O persoana care a
dezvoltat o boala cu un anumit serotip, va fi imuna ulterior, in fata unei noi infectii cu acelasi
serotip; existand atat de numeroase serotipuri de adenovirusuri, probabilitatea unor infectii
repetate este destul de mare. Frecvent infectarea conjunctivala poate fi insotita de o
simptomatologie respiratorie sau digestiva, mai mult sau mai putin zgomotoasa. Nou-nascutii
sunt foarte susceptibili in fata acestor infectii, mai ales dupa primele sase luni de viata, cand
titrul anticorpilor transmisi de la mama, scade considerabil.
Nu putem aprecia in mod riguros, cat va dura starea de imunizare instalata in urma unei
astfel de infectii; organismul uman este capabil de a elabora atat un raspuns imun umoral, cat
si un raspuns imun celular; toate reactiile si fenomenele imunologice provocate de infectia cu
adenovirusuri, au capacitatea de a genera leziuni locale oculare. Medicatia imunosupresiva
dar si antibioticele utilizate in exces (produc un dezechilibru al florei microbiene locale),
favorizeaza aparitia infectiilor oculare.
Manifestarile clinice produse de infectiile cu adenovirusuri pot fi grupate sub forma mai
multor

entitati

patologice,

care

vor

fi

detaliate

in

paragrafele

urmatoare.

Conjunctivita acuta foliculara (tip Beal) Conjunctivita acuta foliculara debuteaza brusc,
afecteaza initial un singur glob ocular, insa la scurt timp se extinde si la celalalt; pacientul
prezinta intensa senzatie de "corp strain", lacrimare abundenta si fotofobie; pleoapele (si mai
23

ales pleoapa inferioara) poate fi edematiata; membrana conjunctivala are o coloratie rosiatica;
conjunctiva tarsala si cea a fundurilor de sac poate capata o coloratie maronie, prezentand la
suprafata mici formatiuni foliculare. De asemenea, pacientul poate prezenta adenopatie
(marirea de volum a ganglionilor limfatici invecinati) preauriculara. Secretia conjunctivala
este in cantitate minima, avand un caracter mucos sau mucopurulent. Alte posibile manifestari
de acompaniament faringita si sindrom febril. Conjunctivita acuta foliculara pote fi
provocata de serotipurile 3 sau 6 de adenovirus. Vindecarea se poate face in maxim trei
saptamani de la debutul simptomatologie (in absenta unui tratament) ; din fericire acet tip de
infectie nu produce sechele corneene.
Febra adeno-faringo-conjunctivala Febra adeno-faringo-conjunctivala este generata de
infectia cu serotipurile 3, 4, 7 sau 14. Infectia poate fi transmisa prin intermediul apei
contaminate din bazine, sau prin contactul direct, cu o persoana bolnava. Simptomatologia
capata un pronuntat caracter acut.
Perioada de incubatie este de maxim 10 zile; pacientul prezinta febra ridicata (39 grade),
stare generala alterata, dureri musculare, dureri ale extremitatii cefalice, semne de faringita si
adenopatie submandibulara. Semnele de conjunctivita se instaleaza in majoritatea cazurilor
unilateral, iar secretia conjunctivala are un caracter seros. Adenopatia preauriculara poate fi
prezenta, in unele cazuri. In mai mult de 50% dintre cazuri, corneea poate fi afectata keratita
superficiala.
Keratoconjunctivita epidemica Keratoconjunctivita epidemica apare mai ales la copii si
adolescenti; microtraumatismele oculare, favorizeaza aparitia acestui tip de infectie; perioada
de incubatie a bolii este de maxim 12 zile; initial boala se prezinta ca o conjunctivita catarala
acuta, care dupa doua zile devine foliculara.Pacientul prezinta edem al pleoapelor, roseata
conjunctivala, formatiuni foliculare, posibil pseudomembrane si secretie cu caracter
seromucos. De asemenea, se constata marirea de volum a ganglionilor din grupul preauricular
si submandibular. Desi initial keratoconjunctivita epidemica afecteaza un singur ochi, ea
poate deveni in foarte scurt timp bilaterala. Leziunile pot aparea dupa maxim doua saptamani
de la debutul bolii keratita epiteliala (punctata), keratita subepiteliala, reactii endoteliale sau
reactii uveale (datorita infiltratiilor inflamatorii din profunzime) . Starea generala a
pacientului nu este alterata in cele mai multe cazuri; infiltratia conjunctivala se remite dupa
maxim trei saptamani de la debutul bolii. Keratoconjunctivita epidemica poate fi determinata
de infectia cu serotipurile 8, 2, 3, 6, 7 sau 14.
Conjunctivita acuta hemoragica (tip Apollo) Conjunctivita acuta hemoragica produce
edem

al

pleoapelor,

roseata

membranei
24

conjunctivale,

chmeozis,

hemoragii

subconjunctivale, secretie conjunctivala cu caracter seros sau purulent, keratita epiteliala si

adenopatie satelita preauriculara; de asemenea, pacientul este febril, prezinta cefalee (dureri
de cap) si stare de rau accentuata.
Conjunctivita foliculara cronica Conjunctivita foliculara cronica apare mai ales in randul
copiilor si debuteaza insidios. Copilul prezinta urmatoarele simptome: lacrimare in cantitate
redusa si semne de uscaciune a pleoapelor; formatiunile foliculare pot fi sesizate cel mai
adesea la nivelul fundurilor de sac inferioare. De asemenea, se constata prezenta unei secretii
conjunctivale in cantitate moderata. Ganglionii preauriculari pot fi mariti de volum, mobili si
nedurerosi. Aceasta forma de boala este cat se poate de contagioasa; perioada de incubatie a
bolii este de maxim 10 zile; infectia se poate vindeca fara tratament, pe o perioada de timp
extinsa, si din fericire nu lasa sechele oculare.
Conjunctivita herpetica de prima infectie Conjunctivita herpetica de prima infectie este
semnalata destul de rar in practica medicala; ea poate aparea la nou-nacut in primele doua
saptamani de viata, mai ales daca mama este infectata cu acest virus. Acest tip de conjuctivita
virala poate fi acompaniata de keratita si septicemie.
Conjunctivita herpetica recurenta
Conjunctivita herpetica recurenta afecteaza mai ales persoanele tinere; de obicei
manifestarile clinice sunt unilaterale, pacientul prezentand adenopatie preauriculara si
altererea starii generale; la nivel palpebral pot fi observate veziculele herpetice; alte tipuri de
leziuni care pot aparea ulcer dendritic, keratita marginala, keratita geografica sau keratita
filamentoasa. Daca nu apar alte complicatii, aceasta boala se poate vindeca in cel mult 21 de
zile. O posibila complicatie a conjunctivitei herpetice recurente blocajul canalelor lacrimale.
Conjunctivita de Newcastle Conjunctivita de Newcastle este tot un tip de boala oculara de
etiologie virala; Boala Newcastle poate induce aparitia unei conjunctivite cu caracter benign,
in care simptomatologia nu este foarte zgomotoasa; acelasi virus care produce conjunctivita
Newcastle, poate produce gazdei umane pneumonie cu, sau fara semne de afectare
neurologica. Boala Newcastle apare mai ales la persoanele care au contact direct cu pasarile
din crescatorii, la medicii veterinari sau la cei care lucreaza in industria conservelor de carne
Conjunstivuta Newcastle se manifesta ca un tip de conjunctivita foliculara; perioada de
incubatie a infectiei este de maxim 48 de ore, are un debut brusc si determina o afectare
unilaterala a globilor oculari; pacientul acuza fotofobie, senzatie de corp strain si dureri acute;
la examenul obeictiv se constata prezenta secretiei lacrimale in cantitate moderata. Mucoasa
conjuctivala poate fi rosiatica, iar secretia conjunctivala este in cantitate moderata; edemul
pleoapelor este foarte accentuat; formatiunile foliculare vizibile sunt mai abundente la nivelul
25

fundului de sac inferior. Ganglionii preauriculari sunt inca de la debutul bolii, mariti de volum
si durerosi la palpare. Simptomatologia clinica incepe sa se remita dupa aproximativ o
saptamana de la debutul bolii, iar in maxim o luna mucoasa va fi refacuta complet. Virusul
care determina boala Newcastle a putut fi izolat din lacrimile si secretiile conjunctivale ale
persoanelor bolnave; de asemenea, in ser au fost decelati anticorpi sintetizati specific pentru
aceste specii virale.
Clasificarea anatomo clinica1.Conjunctivite catarale(acuta ,subacuta ,cronica)
2.Conjunctivite purulente
3.Conjunctivite pseudomembranoase
4.Conjunctivite nodulare
5.Conjunctivete eruptive
In functie de cauza distingem :
1.Conjunctivite traumatice(iritative)produse de factori mecanici,chimici sau fizici :praf
aerosoli, radiatii
2.Conjunctivite infectioase :de natura bacteriana,virala ,fungica
3.Conjuncivite alergice :reprezentate de sensibilizarea mucoasei conjunctivale la :polen
pene,alimente cosmetice
Dupa aspectul secretiei
1.Conjunctive seroase
2.Conjunctive mucoase
3.Conjunctive purulente
4.Conjunctive pseudomembranoase
Dupa evolutia in timp
1.Conjunctivite acute
2.Conjunctivite sub acute
3.Conjunctivite cornice
Dupa alterarile structurale ale mucoasei
1.Papilare
2.Foliculare
3.Papilare gigante
4.Flictenulare

26

Semne si simptome
Dup contactul infectios, perioada de incubatie este de cteva ore-zile pentru conjunctivita
bacterian i pn la 7 zile pentru cea viral. Conjunctivita infecioas este contagioas, ea
putnd fi transmis de la un ochi la cellalt prin simpla frecare a ochiului bolnav i atingerea
celui sntos.
Simptomele pot fi la un singur ochi (unilaterale) sau la ambii ochi (bilaterale):
:- roseata conjunctivala (in special la nivelul conjunctivei palpebrale sifundurilor de sac)
- durere ocular
.- fotofobie (durere oculara laexpunerea la lumina)
.- senzatie de corp strain.- lacrimare.- prurit (in formele alergice).
- acuitatea vizuala este conservata.
- examenul clinic evidentiaza edem palpebral, secretii mucoase saupurulente (putinabundente in
conjunctivitele virale sau alergice), adenopatie pretragiana Senzatie de corp strain in ochi; Aparitia
unei secretii apoase, mucoase sau purulente

EXAMENE PARACLINICE
-Examenul cu biomicroscopul.
- Culturi din produsul patologic
-Examenului microbiologic al secretiei oculare, poate identifica cauza conjunctivitei, astfel
incat infectiile oculare virale sau bacteriene, inclusiv bolile cu transmitere sexuala (BTS), pot
fi tratate corespunzator

27

DIAGNOSTIC POZITIV:
Diagnosticul se pune in urma examenului clinic, anamnezei si a testelor de laborator
-diagnosticului pozitiv de conjunctivita, se procedeaza la realizarea examenelor locale si generale; este
vorba despre examenul cuochiul liber, examenul cu biomicroscopul, examinarea secretiilor conjunctivale si
chiar biopsia mucoasei conjunctivale. Examinarea conjunctivelor tarsale se face cu ajutorul degetelor, prin
rasfrangerea pleoapelor cu ajutorul degetelor; tot cu ajutorul metodei digitale, poate fiexaminata si conjunctiva
bulbara, prin deschiderea fantei palpebrale.Examinarea atenta a segmentului anterior al globului ocular, ofera
infromatii despre posibila prezenta la acest nivel a corpilor straini saudespre prezenta unor modificari
patologice. Luminatul lateral este utildeoarece permite diferentierea dintre o conjunctiva normala si una
patologica; iar examenul cu biomicroscopul faciliteaza evidentierea modificarilor patologice de la nivelul
conjunctivei, precum si diferentierea dintre modificarile papilare sau foliculare.De asemenea, examinarea
secretiilor conjuctivale permite izolarea agentilor patogeni implicati in aparitia infectiilor; biopsia mucoaseiconjunctivitele virale: prezinta roseata generalizata aparuta la nivelul segmentului anterior al globului ocular;
lacrimarea este abundenta, in timpce secretia conjunctivala si senzatia de mancarime oculara se manifesta
subtil; pacientul prezinta adenopatie satelita iar in produsul de secretie conjuctivala se evidentiaza cresterea
numarului de monocite.- conjunctivitele bacteriene: prezinta roseala generalizata a segmentului anterior al
globului ocular, cu secretie lacrimara in cantitate moderata sisecretie conjunctivala accentuata; pacientul acuza
mancarime (prurit) si oaccentuata senzatie de corp strain la nivel ocular; uneori infectia poate fiinsotita de
adenopatie; examenul secretiilor conjunctivale evidentiaza unnumar crescut de agenti patogeni (bacterii) si
numeroase leucocite polimorfonucleare (semn al prezentei unui proces infectios localizat) .- conjunctivita cu
Chlamidii: se manifesta prin roseata generalizata aglobului ocular, secretie conjunctivala accentuata si
lacrimare in cantitate moderata; adenopatia este absenta iar pacientul prezinta prurit(mancarime) local;
examenul secretiilor conjunctivale evidentiaza prezenta leucocitelor polimorfonucleare si a corpilor
intracitoplasmatici.- conjunctivitele alergice: roseata oculara este accentuata, iar pacientul prezinta prurit
ocular intens; cantitatea de secretie lacrimala si conjunctivala este redusa; adenopatia este absenta; examenul
secretiilor conjunctivale evidentiaza un numar crescut de eozinofile.
- diagnosticului pozitiv de conjunctivita virala, pacientul trebuie supus unui riguros examen
clinic care sa conduca la aprecierea tuturor semnelor si simptomelor sugestive; pentru
stabilirea diagnosticului de certitudine este nevoie de realizarea examenelor virusologice; cu
toate aceasta, posibile rezultate negative ale examenelor virusologice de laborator, nu exclud
prezenta unei etiologii virale. Alegerea metodelor de laborator pentru identificarea agentului
viral, se va face functie de indicatiile medicului clinician care este orientat asupra unei
posibile etiologii.
28

Exista mai multe metode care pot fi utilizate pentru identificarea agentilor virali:
- inoculari ale produselor patologice la animalele de laborator.
- realizarea si examinarea frotiurilor din secretia conjunctivala
- cultivarea virusului pe celulele embrionului de gaina si identificarea efectului citopatic.
- identificarea particulelor virale cu ajutorul microscopiei electronice, precum si urmarirea
microscopica a elementelor virale pentru confirmarea vindecarii.
- punerea in evidenta a anticorpilor specifici, sintetizati de catre organism ca raspuns la
invazia virala metode imunologice, imunelectroforeza, imunofluorescenta.
In ceea ce priveste imunfluorescenta, aceaste permite evidentierea agentilor virali, utilizand
anticorpi monoclonali.
Testele serologice permit evidentierea anticorpilor specifici, care apar local sau in circulatia
sanguina, ca urmare a invaziei virale. In mod obisnuit, cantitatea de anticorpi din mediul
intern creste de cateva ori in primele 21 de zile de la debutul infectiei element sugestiv
pentru stabilirea etiologiei virale a conjunctivitei. Prelevarea de sange necesar dozajului
anticorpilor, trebuie facuta inaintea initierii unui tratament cu antivirale. Anticorpii eliberati la
nivel ocular, pot fi evidentiati utilizand metodele de fixare a complementului, reactia de
neutralizare sau reactia de hemaglutinare. Daca este vorba despre o prima infectie (un raspuns
imun primar primul contanct cu un anumit tip de agent viral), anticorpii vor aparea in
circulatie dupa cel mult 21 de zile
Examenele hematologice de laborator pot pune in evidenta prezenta unui anumit grad de
anemie (scadeara numarului de eritrocite si scaderea cantitatii de hemoglobina din sange
reactiile anemice pot fi acompaniate de cresterea marcanta a numarului de leucocite din
sangele periferic; functie de etiologia infectiei virale, reactia eritrocitara si reactia leucocitara
variaza ca si gravitate; in unele boli infectocontagioase (rubeola, rujeola, varicele, herpes), in
plasma sanguina, pot fi semnalate anumite formatiuni virale.
In conjunctivitele virale, compozitia proteica a plasmei sanguine este influentata. Cresterea
cantitatii totale de proteine din plasma, se datoreaza cresterii cantitatii de gamaglobuline
plasmatice; in infectiile foarte grave, cresterea gamaglobulinelor depaseste procentul de 30%.
Exista si infectii virale care pot determina scaderea gamaglobulinelor palsmatice.
Intradermoreactia de sensibilizare reprezinta un test foarte utili pentru stabilirea
diagnosticului pozitiv de infectie conjuctivala virala. Alte teste care pot fi utilizate in practica
medicala testarea factorilor care ihiba migrarea celulelor macrofage, evidentierea
transformarii blastice a celulelor, precum si teste pentru imunitatea mediata celular.
29

TRATAMENT
Tratamentul corect al conjunctivitei depinde in primul rand de etiologia acesteia.
Utilizarea picaturilor oculare este tratamentul cel mai frecvent folosit in eradicarea
conjunctivitelor, de aceea este foarte important ca aplicarea acestuia sa se faca corect. Este
obligatorie citirea cu atentie a prospectului medical inaintea aplicarii tratamentului. Trebuie
evitata atingerea directa a conjunctivei cu picuratorul recipientului pentru a evita
contaminarea acestuia cu agentul infectios (bacterie sau virus). Dupa aplicarea solutiei in
unghiul ocular median (deasupra sacului lacrimal), se inchid pleoapele si se mentin ochii
inchisi pentru 1-2 minute, pentru a favoriza absorbtia locala a medicamentului. De obicei sunt
indicate 3-4 aplicatii locale in fiecare zi pentru o perioada de 5-7 zile, in functie de tipul
produsului utilizat.
Trebuie sa se retina ca recipientul cu solutie oftalmica este folosit de o singura persoana si
nu trebuie utilizat in comun, de asemenea acesta nu mai poate fi reutilizat cu o alta ocazie
(termenul de valabilitate al acestuia este de aproximativ 30 de zile dupa prima utilizare).
- colire (picaturi) cu antiseptice, antihistaminice, antibiotice sau antiinflamatorii.
- igiena corespunzatoare a ochilor este cel mai bun lucru pentru a evita contractarea unei
conjunctivite.
Tratamentul local
Al

conjunctivitelor const n instilarea

n ochi a diferite medicamente sub

form de picturi (protargol 1%, sulfatiazol 510% sau antibiotice n unele forme de
conjunctivite). Aplicarea picturilor n ochi se face cu o pipet de sticl pe care o sterilizm
fierbnd-o n ap 30 de minute, nvelit n tifon. Persoana care aplic picturile se va spla pe
mini cu ap i spun nainte de fiecare edin.
Este foarte important ca pacientii diagnosticati cu conjunctivita sa urmeze tratamentul
complet recomandat de medicul oftalmolog si sa nu-l intrerupa chiar daca simptomele s-au
ameliorat, pentru a evita astfel aparitia recidivelor
La copil
- picturile le va

aplica mama, copilul acceptnd mai

uor manevra din partea unei per-

soane n care are ncredere

. Bolnavul va da capul pe spate iar cel ce aplic picturile va ndeprta cu degetul mare
i arttorul de la mina stng pleoapele, iar cu pipeta inut
vertical n mna dreapt va picura 34 picturi de medicament pe conjunctiv, avnd grij
s nu le toarne peste cornee (in special unele medicamente cum este nitratul de argint).

30

Conjunctivita bacteriana, inclusiv BTS, se trateaza in mod obisnuit cu antibiotice sub forma
de picaturi oculare (colir), unguente sau pastile. Picaturile oculare si unguentele trebuie
aplicate la nivelul conjunctivei de 3-4 ori pe zi pentru o perioada de 5-7 zile. Pastilele cu
antibiotic se administreaza de asemenea pentru mai multe zile (5-7 zile).\ Simptomele
conjunctivitei se amelioreaza sau dispar dupa aproximativ o sapatmana de la initierea
tratamentului corect. Este foarte important ca pacientii diagnosticati cu conjunctivita sa
urmeze tratamentul complet recomandat de medicul oftalmolog si sa nu-l intrerupa chiar daca
simptomele s-au ameliorat, pentru a evita astfel aparitia recidivelor.
Conjunctivita virala este una dintre cele mai frecvente infectii oculare si este de obicei
determinata de virusurile gripale si paragripale (sezoniera). Conjunctivita virala este una
dintre primele manifestari ale racelilor sezoniere comune si la fel ca si aceastea are o evolutie
autolimitanta (dispare fara aplicarea unui tratament etiologic), dupa un interval de 5-7 zile de
la debut.
Conjunctivita alergica apare cel mai frecvent la persoanele cu atopie (teren alergic) si se
trateaza de obicei cu medicatie specifica antialergica. Este foarte importanta identificarea
alergenului care produce conjunctivita pentru a se putea realiza astfel profilaxia unor episoade
noi de conjunctivita alergica.
Conjunctivita determinata de iritanti (substante provenite din mediul inconjurator, care pot
cauza iritatia fizica sau chimica a mucoasei conjunctivale). In cazul acestui tip de
conjunctivita este foarte importanta indepartatrea cat mai rapida a iritantului, prin spalare
locala cu apa. In cazul conjunctivitelor determinate de substante acide sau alcaline (inalbitori),
este important consultul medical de specialitate.
Tratamentul bolilor conjunctivale de etiologie virala, are drept scop impiedicarea multiplicarii
si formarii de noi elemente virale infectante, diminuarea reactiilor imune (elaborate de catre
organidmul gazdei), pastrarea sau restabilirea acuitatii vizuale, prevenirea recidivelor, precum
si prevenirea suprainfectiilor cu alti agenti patogeni microbieni bacterii sau fungi.
Pe langa terapia medicamentoasa care poate fi utilizata pentru tratarea infectiilor virale
conjunctivale, mai exista si urmatoarele mijloace terapeutice cauterizarea chimica,
fototerapia, crioterapia, inactivarea fotodinamica sau fotocoagularea cu laser aceste mijloace

31

urmaresc eliminarea celulelor lezate care au o incarcatura virala semnificativa, eliminarea

celulelor inflamatorii dar si supresia reactiilor imunologice locale.
Terapia medicamentoasa poate fi utilizata atat local, cat si cu administrare sistemica.
Cea mai veche metoda (metoda fizico-chimica) de tratament a keratoconjunctivitelor
superficiale este cauterizarea chimica. Practic, utilizand mijloace fizice, agentul viral este
indepartat, prevenind astfel invazia virala a structurilor din profunzime; cel mai frecvent,
pentru cauterizarea chimica este utilizata tinctura de iod; alte substante care pot fi utilizate
pentru acest procedeu iodura de potasiu, sulfatul de zinc, nitratul de argint sau eterul etilic.
Interventia se face sub anestezie locala; reepitelizarea membranei conjunctivale se face in
maxim doua zile de la cauterizare.
Fototerapia poate fi utilizata cu succes in infectiile virale conjunctivale pentru care celelalte
metode terapeutice sunt fara rezultat; pentru aceasta este utilizat un dispozitiv, care genereaza
lumina dar nu si caldura (fotocoagulator) . Crioterapia este o metoda prin care de actioneaza
direct asupra ulceratiilor conjunctivale temperatura scazuta are rolul de a distruge si elimina
elementele celulare infectate de catre virus; de asemenea, temperatura scazuta diminua
cantitatea de particule virale infectante eliminate local, si stimuleaza in acelasi timp eliberarea
unei cantitati mai mari de interferon (proteina ce stopeaza infectarea virala a celulelor
sanatoase)

Exista si metode fizice care utilizeaza anumiti coloranti ce se vor lega de moleculele ANDului replicat viral; ulterior, utilizarea unei surse de lumina, va conduce la denaturarea acestor
molecule de AND replicat, si implicit la stoparea replicarii virale; aceste metode sunt insa
periculoase, deoarece presupun utilizarea unei surse de lumina cu radiatii ultraviolete o
posibila complicatie o reprezinta fotokeratita. De cele mai multe ori, utilizarea medicatiei
antivirale locale prezinta avantajul de a impiedica replicarea virala, dar si inconvenientul de a
leza celulele din regiunea respectiva. Medicatia antivirala are ca tinta o serie de enzime
sintetizate utilizand informatia virala, dar care din fericite sunt usor diferite fata de enzimele
celulei in care virusul se replica AND-polimeraze, endonucleaze sau exonucleaze. Exista
substante antipirimdinice, care prin administrare si incorporare in structura AND-ului viral,
vor stopa multiplicarea patogenului respectiv. Aceste antivirale, fie pot perturba procesul de
absorbtie

al

virusului,

fie

pot

denatura

procesul

de

maturare

al

virusului.

Dintre medicamentele folosite ca terapie antivirala putem enumera urmatoarele:

32

- dezoxiuridina (IDU), eficienta asupra virusului herpetic inhiba factorii enzimatici care
intervin in replicarea acestui virus din nefericire acest chimioterapic nu este eficient
impotriva virusurilor ARN, ci doar impotriva virusurilor AND (herpetic, adenovirus) ;
instilatiile cu colir ce contine acest antiviral se recomanda a fi utilizate doar in cazul leziunilor
superficiale; se recomanda precautie in utilizarea acestui medicament, deoarece poate conduce
la aparitia reactiilor adverse reactii de hipersenzibilizare sau reactii toxice.
- dexoxicidina (IDC) se administreaza local, sub forma de colir; este utilizat mai ales pentru
infectiile virale oculare care determina o forma de keratita profunda, si are efecte toxice mai
slabe fata de medicamentul prezentat mai sus.
- adenozin-arabinozida (ARA-A) se administraza sub forma de pomada (topic extern
preparat de consistenta semisolida), util mai ales in terapia keratoconjunctivitelor produse de
infectia cu virusul herpetic.
- trifluortimidina (TFT) se prezinta sub forma de colir, utilizata in terapia infectiilor
conjunctivale herpetice; are o eficienta foarte crescuta, vindecarea obtinandu-se in maxim 14
zile de tratament; de asemenea permite obtinerea de bune rezultate terapeutice in cazurile
insotite de ulceratii.
- aciclovirul administrat sub forma de pomada, este foarte eficient impotriva infectiilor
herpetice.
- quinacrina se administreaza sub forma de solutie apoasa, eficienta in cazurile de keratita
virala sau keratoconjunctivita; permite o buna epitelizare in maxim 14 zile de tratament.
- interferonul (substanta care este sintetizata in mod natural de catre organism, ca reactie in
fata unei invazii virale are functie antivirala dar si imunomodulatoare) ; interferonul este o
substanta proteica ce poate stopa multiplicarea particulelor virale; cea mai intensa productie
de interferon se desfasoara la nivelul leucocitelor, insa practic toate celule organismului pot
sintetiza acest peptid;, , inductorii de interferon reprezinta medicamente care pot stimula
productia interna de interferon; interferonul poate fi administrat si direct, la nivel ocular.
Midriaticele (medicamente care provoaca dilatarea pupilei), pot fi utilizate in terapia
infectiilor virale conjunctivale atropina, hematropina, scopolamina sau adrenalina; aparitia

33

midriazei indusa medicamentos este un semn de evolutie favorabila a infectiei respective;

midriaticele au rol important in prevenirea complicatiilor ciliare.
Utilizarea locala a corticoterapiei poate conduce la stimularea multiplicarii particulelor
virale, favorizand in acelasi tip aparitia unor suprainfectii cu bacterii sau fungi;
corticosteroizii pot activa virusul herpetic latent, care ramane cantonat la nivelul nervilor
corneeni; terapia cu corticosteroizi este folosita de obicei, dupa ce pacientul a depasit faza
acuta a bolii cand deja a aparut un infiltrat inflamator subepitelial. Corticoizii pot fi
administrati si sub forma de injectii subconjunctivale. Corticoizii nu se folosesc in prima
saptamana de boala, deoarece ar putea inhiba functia limfocitelor T si B raspunzatoare de
aparitia raspunsului imun.
Antiinflamatoriile nesteroidiene pot fi utilizate in keratite, keratoconjunctivite sau uveite
anterioare; ele reprezinta o alternativa locala a terapiei cu corticosteroizi. Colirele ce contin
medicatie antiinflamatorie nesteroidiana, pot fi asociate cu anumite antibiotice. Local, mai pot
fi administrate comprese calde.
Antibioticele pot fi utilizate sub forma de colir sau sub forma de unguent rolul rol este acela
de a preveni suprainfectiile; dintre antibioticele utilizate in infectiile oculare virale
tetraciclina, cloramfenicol, oxacilina sau ampicilina; de asemenea, antisepticele pot fi
adaugate in solutiile apoase, care se instileaza la nivelul globului ocular.

PROFILAXIE
Pentru prevenirea si ameliorarea simptomelor cauzate de conjunctivita, se recomanda
urmatoarele:
- protectia corespunzartoare a ochilor impotriva prafului si iritantilor externi (ochelari de
protectie, ochelari de soare, igiena corespunzatoare a ochilor)
- evitarea utilizarii de produse cosmetice (farduri) in special in cazul persoanelor cu o
sensibilitate crescuta
- utilizarea corespunzatoare a lentilelor de contact cu indepartarea regulata si pastrarea corecta
a acestora
- utilizarea "lacrimilor artificiale" (picaturi oculare special realizate pentru a mentine globul
ocular umed si curat.

34

Aceste picaturi pot ameliora simptomele neplacute cauzate de conjunctivitele determinate de

iritanti (mancarime, usturime, senzatie de corp strain intraocular). Este foarte important de
retinut ca nu toate picaturile oculare sunt indicate in conjunctivite, unele colire (picaturi)
putand chiar inrautatii simptomatologia si pot determina complicatii. De asemenea este foarte
importanta folosirea corecta a recipientelor cu colire care contin antibiotic, pentru a evita
contaminarea recipientului care poate cauza reinfectia oculara
Profilaxia conjunctivitei la copil
Se recomanda urmatoarele in cazul copiilor cu conjunctivita :
-

evitarea

gratajului

(frecatului)

si

atingerii

zonei

conjunctivale

infectate

- spalarea cat mai frecventa a mainilor cu apa si sapun

- stergerea secretiilor patologice aparute la nivelul ochiului, cu un tampon steril, de cel putin 2
ori pe zi
- igiena corespunzatoare a lucrurilor personale, precum lenjeria pentru pat (fata de perna),
prosoapele, care trebuie spalate si dezinfectate corespunzator
- evitarea folosirii colective a produselor de machiaj (rimel, farduri), precum si evitarea
folosirii in comun a celorlalte produse de ingrijire faciala
- evitarea folosirii in comun a lentilelor de contact
- este recomandata folosirea ochelarilor in locul lentilelor de contact, atunci cand apare iritatia
sau infectia ochiului. De asemenea, trebuie pastrata o igiena corespunzatoare in cazul utilizarii
lentilelor de contact (schimbarea regulata si pastrarea corespunzatoare a acestora)
- spalarea obligatorie a mainilor dupa aplicarea locala a unguentelor si colirelor oculare
- evitarea folosirii in comun a prosoapelor si lenjeriei de pat
- este interzisa folosirea unui recipient pentru picaturi oculare la un copil sanatos dupa ce a
fost in prealabil folosit la o persoana cu conjunctivita infectioasa
- este important ca orice copil cu conjunctivita infectioasa sa fie izolat de restul copiilor cu
care poate sa vina in contact pana in momentul in care acesta nu mai este contagios
Prevenirea transmiterii conjunctivitei infecioase

evitai s v frecai la ochi

splai-v pe mini des cu ap i spun, mai ales dup ce punei picturi n ochi sau
v splai pe fa

nu mprumutai i nu refolosii recipientele cu picturi oculare

35

tergei secreiile oculare anormale (mucoase, purulente, fibrinoase) cu un tampon

steril

nu folositi n comun prosoapele sau batistele

dezinfectai mobilierul din baie (chiuvet, robinet, oglind)

schimbai frecvent faa de pern

nu mprumutati produsele de machiaj (ex. creion pentru ochi, rimel, fard pentru
pleoape) sau alte produse de ngrijire facial (creme)

meninei o igien riguroas a lentilelor de contact

protejai-v ochii cu ochelari de protecie sau de soare

folosii lacrimi artificiale pentru a menine ochiul umed i curat

meninei copilul la domiciliu i anunai la grdini/coal c are conjunctivit

Ce nu trebuie s se fac ntr-o conjunctivit : s nu se lege ochiul, pentru c pansamentul duce

la stagnarea secreiei i la mbolnvirea corneei, complicaie grav care poate duce la
pierderea vederii.
Profilaxia conjunctivitelor const n aplicarea cu strictee a regulilor de igien individual. La
bolnav sunt necesare msuri speciale pentru ca secreia de la ochiul bolnav s nu ajung la
ochiul sntos i la alte persoane din jur.
Pentru aceast bolnavul se va spla pe mini de mai multe ori pe zi, va avea prosop, pern i
batist strict individual

36

CAPITOLUL III

NOTIUNI DE NURSING

NOIUNI PRIVIND MEDICAMENTELE FOLOSITE N

OFTALMOLOGIE I MODUL LOR DE UTILIZARE

Pentru efectuarea tratamentelor se folosesc medicamente care se aplic local (pe ochi)
i medicamente care se aplic pe cale general.
Medicamentele care se aplic local poart denumirea de colire. Exist colire lichide,
colire moi (colire seci, colire gazoase).
Colire lichide
Sunt soluii medicamentoase dizolvate n ap sau n ulei de msline. Ele trebuie sa fie
proaspete n flacoane de culoare nchis, corect astupate, pentru a nu se infecta
Colire moi
Se prezint sub form de pomezi. Pomda este format dintr-un excipient (vaselin, lanolin)
n care este inclus medicamentul activ. Pomezile trebuie s fie perfect omogene, pentru a nu irita
conjunctiva i corneea.
Colire seci
Sunt preparate din pudre, substanele active fiind fie incluse ntr-o pudr fin, fie fiind
chiar ele transformate n pudr.
Colire gazoase
Sunt cele n care substana activ este redus la particule foarte fine, care se pulverizeaz n
flacoane speciale de tip spray.
Colirele se administreaz sub form de instilaii, atingere i pulverizri.
Instilaiile
Ca n orice alt manevr medico-chirurgical n care se vine n contact direct cu
pacientul, cel ce o efectueaz trebuie s se spele nainte foarte bine pe mini.
Ochiul, mai ales cel bolnav, este foarte sensibil, astfel nct manevrele de apsare care se
efectueaz asupra lui n timpul instilaiei vor fi fcute cu o deosebit finee. Flaconul trebuie adus
nainte de ntrebuinare la temperatura corpului. Pentru aceasta, se va ine n mn cteva minute.
Picurtoarele trebuie sterilizate nainte de utilizare. Picurtorul se ine vertical, pentru ca
lichidul s nu vin n contact cu mica pomp de cauciuc a tubului de sticl din care se compune

37

picurtorul, aceasta pentru a nu expune ochiul la infectare. Picurtorul nu trebuie s ating pleoapa
sau globul ocular.
n timpul instilaiei, lng ochiul bolnavului aezm o compres steril sau o batist curat
pentru a terge cu ele excesul de lichid care se prelinge pe obraz.
n timp ce face instilaia, bolnavul st, fie pe scaun, cu capul uor dat pe spate fie ntins n
pat. Se cere bolnavului s priveasc spre frunte apoi, cu mna stnga, i se ndeprteaz (se las n
jos) pleoapa inferioar i, cu mna dreapt, se picur prin presarea uoar a pompiei de cauciuc,
cteva picturi n apropierea unghiului extern al pleoapei, pe conjunctiva acesteia. Bolnavul va
nchide apoi pleoapa foarte blnd, pentru a nu se evacua lichidul introdus. Cu tifonul, se terge de pe
obraz plusul de lichid. Bolnavul va face apoi, cu pleoapele nchise, micri ale globului ocular,
pentru a ajuta rspndirea colirului aplicat.
Atingerile
Colirele moi se aplic prin metoda atingerii. Se folosete o spatul de sticl, perfect lefuit,
pe care se ia puin din unguentul respectiv i se aplic pe conjunctiva pleoapei inferioare.
Colirele seci, care se prezint sub form de pudr, se aplic prin metoda pudrrii. Pudra se ia
cu o mic pensul i se scutur pe mucoasa conjunctival a pleoapei inferioare. Pudra se dizolva n
lacrimi i se rspndete pe toat conjunctiva i pe cornee.
Substane antiseptice
Nitratul de argint, soluie de 1%, n conjunctivele acute. Nu se aplic niciodat
seara sau de dou ori pe zi. Dup aplicare, se face o spltur a ochiului, cu oxicianur de
mercur 1/5000 sau cu ser fiziologic. Se mai folosesc i alte sruri de argint, mai puin
caustice: Agrirol 15%, Protargol 1-2%, pentru tratamentul conjunctivelor catarale. Utilizarea
acestora nu trebuie s fie limitat, impregneaz conjunctiva i o nnegresc.
Substane astringente
Alaunul (sulfat dublu de potasiu i aluminiu) se folosete n soluie de glicerina 1%.
Sulfatul de zinc l %.
Acidul tanic se prepar n glicerina 3%.
Rezorcina 1%.
Substane vasoconstrictive i vasodilatatoare
Adrenalina 1%, simpl sau amestecat cu novocaina, prelungete aciunea anestezic
a acestuia din urm.

38

Dionina, soluie de 1-5%, sau n pomda 2%, are o buna aciune analgezic i
stimuleaz procesele de cicatrizare a plgilor corneene. Trebuie aplicat cu pruden
deoarece produce, n acel moment, o senzaie de arsur, hipotermie si edem conjunctival.
Chimioterapice i antibiotice
Sulfatiazolul, n soluie apoas de 5%. Se recomand numai n soluii recent preparate.
Penicilina, dizolvat n ser fiziologic, se folosete numai n soluie proaspt preparat.
Aceste substane sunt foarte utile n tratarea leziunilor conjunci vale i corneene,
administrndu-se una-dou picturi din or n or.
Substanele care dilat i micoreaz pupila
Midiaticele mresc diametrul pupilar prin contracia muchiului radiar al irisului.
Sunt folosite pentru a se executa, cu mai mult uurin, examenul fondului de ochi ca i
atunci cnd pupila trebuie pstrat deschis pentru tratarea bolilor corneei, irisului i a
corpilor ciliari. Se folosesc mai ales preparatele de tip Fenilefrina (Neosinefrina), n soluie de
10%.
Dac, n afara dilatrii pupilei, se urmrete s se obin i o paralizie temporar a
acomodaiei, se folosesc paralizante ale muchiului ciliar - sulfat de atropin 1% sau
comatropin 2%.
Mioticele micoreaz diametrul pupilei, prin contracia muchiului circular al
irisului. De obicei, se aplic Pinocarpina 1%, salicilatul de ezerin 0,25% sau salicilatul de
fizistignin.
Anestezicele
Pentru operaiile de scurt durat sunt utilizate anestezicele tipice, de tipul Cocainei 2-4%
sau al Tetraciclinei. Pantocainei 0,5-1%. Pentru a se obine anestezii de durat mai lung
se folosesc injecii cu Novocaina 0,5-1% sau Xilin 1%. Dac la Novocaina se mai adaug i
l ml. de Adrenalin, durata anesteziei crete

39

EDUCATIA PENTRU SANATATE ,

PENTRU PREVENIREA BOLILOR OCULARE
1.MASURI DE PREVENIRE PRIMARA
a.Educatia populatiei pentu ingrijirea ochiului
- spalarea cu apa curata zilnic
- nu se duce mana murdara la ochi
- nu se indeparteaza corpii straini oculari de catre persoane necalificate
- daca corpii straini sunt mici se vor indeparta prin spalarea cu apa din abundenta aruncata din
mana spre ochi
- folosirea obiectelor individuale pentru igiena fetei
- nu se vor freca ochii deoarece se produc mici traumatisme ale conjunctivei si corneei
- controlul prenatal al gravidei pentru prevenirea conjunctivitei gonococice a copilului
b.Igiena vederii:
- sursa de lumina trebuie sa vina din partea stanga in timpul scrisului , cititului, lucrului
- distanta dintre scris-citit trebuie sa fie de 25-30 cm
- cand este soare puternic sau zapada stralucitoare se vor purta ochelari fumurii
- lumina artificiala va fi focalizata pe hartia de scris-citit
- persoanele care executa activitati migaloase, de finite, ce necesita concentrarea vederii, vor
face pauze, din timp in timp, privind la distanta
- persoanele care lucreaza la sudura vor purta ochelari de protectie
- vizionarea spectacolelor de televiziune nu se va face in camera intunecoase iar distanta
pentru privit va fi de 2-5 m, ecranul televizorului fiind asezat la inaltimea ochiului
- se recomanda alimentatie completa cu respectarea necesarului zilnic de proteine,vitamina
C,A,B
- examenul periodic al vederii pentru pacientii cu boli generale
- indrumarea catre oftalmolog a persoanelor cu cefalee repetata
2.MASURI DE PREVENIRE SECUNDARA
a.In cazul in infectiilor ochiului
- indrumarea pacientului catre medicul oftalmolog pentru a trata corect aceste infectii
- educarea pacientului sa evite transmiterea infectiilor si la ochiul sanatos sau la alte personae
b.In cazul deficientelor de vedere
- educarea pacientilor care necesita corectarea vaderii cu ochelari sa-i poarte conform
prescriptiilor medicale
40

- pentru copii, ochelarii ,vor avea rame colorate si se va avea grija sa nu-si sparga lentilele
generand accidente grave
- invatarea pacientilor sa-si curete ochelarii-lentilele, stergandu-le cu material moale pentru a
preveni zgarierea lor
- dispensarizarea pacientilor cu defecte de vedere
- indrumarea parintilor a carui copil prezinta strabism sa se prezinte la medicul oftalmolog
- invatarea purtatorilor de lentile de contact sa le foloseasca numai cand este necesar, sa le
scoata in timpul noptii, nu le vor folosi in mediu cu pulberi , praf
3.MASURI DE PROFILAXIE
- educarea pacientilor cu diferite afectiuni de vedere sa nu desfasoare activitati care sa
suprasolicite vederea
- indrumarea pentru interventii chirurgicale a pacientilor cu cataracta in vederea corectarii
vederii
- reintegrarea sociala si profesionala a ambliopilor prin indrumarea catre profesii ca
masseur,cartonar
ELABORAREA PLANULUI DE INGRIJIRI
1)Formularea obiectivelor de ingrijiri
2)Erarhizarea prioritatilor de ingrijire
3)Stabilirea interventiilor proprii si delegate
1).Formularea obiectivelor de ingrijiri
a.Definitie:
Obiectivul de ingrijire este o stare pe care dorim sa o obtinem de la pacient pentru
reducerea dependentei.
b.Caracteristicile obiectivului:
Pentru formularea unui obiectiv se porneste de la sistemul SPIRO.
S =specificitate : cine face actiunea?
P = performanta : ce face sau ce se poate face pentru pacient?
I = implicare : cum se face actiunea?
R = realism : in ce masura se poate face actiunea?
O= observabil : cand?
Ex. - pacientul sa prezinte vedere buna
- corectarea in timp util a strabismului la copil pentru a preveni infirmitatea
41

- pacientul sa-si pastreze acuitatea vizuala intacta

- sa se previna aparitia complicatiilor
- pacientul sa-si recapete vederea
- pacientul sa fie ferit de riscul accidentelor si complicatiilor
- sa aiba acuitatea vizuala in limitele varstei
- sa se previna complicatiile invaliditante
- leziunile sa se vindece fara complicatii
Uneori obiectivul nu poate fi formulat respectand aceste reguli . In acest caz obiectivul
va fi formulat in termini de interventii executate de asistenta.
Ex. - Asigurarea confortului fizic
-

Prevenirea complicatiilor infectioase

Obiectivele pot fi :

- pe termen scurt (OTS ) ore , zile

- pe termen mediu ( OTS ) o saptamana
- pe termen lung ( OTL ) saptamani , luni
2). Erarhizarea prioritatilor de ingrijiri
-supravegherea functiilor vitale si vegetative :se masoara pulsul ,TA ,temperatura respiratia
-se observa scaunul si urina
-supravegherea starii de constiinta
-se face profilaxia infectiilor
-se previn complicatiile (cicatrici ale pleoapei , ulceratii ,pierderea vederii , infectii, zdrobirea
globului ocular
3). Stabilirea interventiilor proprii si delegate:
a)Pregatirea materialelor adecvate interventiilor
b)Pregatirea psihica si fizica a pacientului
c)Efectuarea interventiilor
a)Pregatirea materialelor si instrumentelor
Instrumentar: - perimetru Forstek
- instrumentar chirurgical specific
- aparat de masurat tensiunea arteriala cu stetoscop
- optotip pentru distanta si aproape;
- trusa de lentile sau foropter;
- trusa de skiascopie sau refractometru

42

- oftalmoscop;
- tonometru;
- biomicroscop;
- tabele pentru simt cromatic;
- lupa frontala.
- seringi, tavita renala,
- trusa chirurgicala de pansat
OFTALMOSCOP

Materiale: - comprese sterile, tampoane, fese

- solutii antiseptice
- solutii oftalmice
- trusa perfuzii
- solutii perfuzabile
- medicamente
- camera obscura
- solutii anestezice
b)Pregatirea psihica si fizica a pacientului
Pregatirea psihica: - informare

43

- explicatie
- asigurarea confortului psihic
- obtinerea consimtamantului
Pregatirea fizica: - pozitie adecvata
- asigurarea igienei locale
- crearea campului operator
- sistarea alimentatiei
- administrarea unui regim special

44

INGRIJIREA PACIENTULUI CU CONJUNCTIVITA

CULEGEREA DATELOR:
-CIRCUMSTANTE DE APARITIE ( cauze ):
-mediu cu praf;
-persoane cu rezistenta scazuta;
-persoane cu conditii de igiena precara;
-lipsa obiectelor de toaleta individuala;
-bazine de inot (pt. aparitia conjunctivitelor);
-apa infectata (pt. apar. Conjunctivitelor);
-traumatisme oculare.
-MANIFESTARI DE DEPENDENTA ( semene si simptome ):
-In BLEFARITE - congestia marginii ciliare a pleoapelor, arsura, prurit al pleoapelor.
-IN IRIDOCICLIT - durere oculara si perioculara de intensitate variabila (surda pana la
violenta );
-scaderea acuitatii vizuale;
-fotofobie.
-IN DACRIOCISTITE - lacrimare accentuata, tumefierea inflamatorie a sacului lacrimal,
scurgere de puroi la presiunea unghiului intern al ochiului si durere.
-IN ORGELET prurit palpebral, durere la clipire, secretie purulenta cand inflamatia
abcedeaza.
-IN CONJUNCTIVITE inrosirea conjunctivei ,senzatie de arsura, secretie conjunctivalaseroasa , mucoasa sau purulenta.
PROBLEMELE PACIENTULUI:
-durere de intensitate diferita;
-scurgere de secretie oculara;
-anxietate;
-risc de complicatii cicatrici ale pleoapei (in BLEFARITA)
-ulceratii (in CONJUNCTIVITA)
-pierderea vederii (in IRIDOCICLITA)
-discomfort.
DIAGNOSTIC DE NURSING:
45

Scurgere de secretie oculara din cauza unui proces inflamator infectios, manifestata
prin tegumente umede si rosi.
Discomfort din cauza unui traumatism ocular, manifestat prin lacrimare , fotofobie,
durere,etc. .
OBIECTIVE:
-pacientul sa prezinte stare de bine fizic;
-sa se previna aparitia complicatiilor;
-acuitatea vizuala sa se pastreze intacta.
INTERVENTII:
Educatia populatiei pt. prevenirea infectiilor la orice nivel al ochiului.
Asistenta aplica tratamentul local recomandat:
-instilatii cu solutii midriatice
-aplicare de comprese imbibate in solutii antiseptice caldute ( in blefarite, orgelet );
-spalaturi ale sacului conjunctival cu solutii antiseptic ( in conjunctivite ).
-pregateste instrumentarul si materialele pt. incizie drenaj la recomandarea medicului ( in
orgelet cand nu abcedeaza si in dacriocistita );
-aplica pansament ocular se pregatesc comprese sub forma de pernite ( vata acoperita cu
tifon ) cu diametrul mai ,mare decat orbita, care se aplica pe globul ocular si se fixeaza cu
benzi de romplast;
-administreaza tratamentul general cu antibiotic si antiinflamatoare;
-asigura repaus la pat, repaus vizual In camera cu semiobscuritate;
-asigura alimentatia pacientului: completa cu exceptia pacientului cu iridociclita care primeste
alimentatie desodata pt. a reduce exudatia.

46

EXPLORAREA FUNCTIONALA A ANALIZATORULUI VIZUAL

1.EXAMENUL ANATOMIC
Se realizeaza la lumina zilei,iluminat lateral si se examineaza pleoapele, genele,
conjunctiva.
Se evidentiaza corpii straini.
In camera obscura se examineaza cornea, camera anterioara, irisul, pupila si
cristalinul.
2.DETERMINAREA ACUITATII VIZUALE
Se determina cu ajutorul OPTOTIPULUI ( A B C 1 2 3 W E M ) pt. distanta care
cuprinde: litere, cifre si semene de diferite marimi.
Persoana de examinat va fi asezata pe un scaun la 5m distanta de OPTOTIP.
Acuitatea vizuala se determina pe rand la fiecare ochi, incepand intotdeauna cu ochiul
drept.Ochiul stang se acopera cu un triunghi negru.
Pt. un ochi normal trebuie sa fie vazut si citit ultimul rand.
Acuitatea vizuala se considera normala cand este egala cu 5/5(adica 1)la fiecare
ochi.In aceasta situatie ochii sunt EMETROPI.
3.DETERMINAREA CAMPULUI VIZUAL
Campul vizual este spatiul pe care-l cuprinde ochiul in timp ce priveste un punct fix.
Se masoara cu ajutorul unui aparat denumit PERIMETRUL F`O`RSTEC.
Interpretarea se face utilizand o schema tip pt. ochiul drept si o alta pt.ochiul stang.
4.DETERMINAREA SIMTULUI CROMATIC
Examineaza capacitatea pacientului de a distinge culorile. Se face cu ajutorul unor
cartoane colorate.Pt. profesiunile obisnuite limitele fiziologice ale simtului cromatic sunt
distingerea culorilor: rosu , galben, verde si albastru de la 75cm distanta de ochi.
5.OFTALMOSCOPIA( examenul fundului de ochi)
Examinarea se face intr-o camera obscura cu ajutorul OFTALMOSCOPULUI care
mareste elementele de 15 -20 de ori.
Prin oftalmoscopie directa se examineaza corpul vitros, retina , pata oarba , pata
galbena si vasele retiniene.

47

Pt. examinarea fundului de ochi (f.o.) este necesar ca pupila sa fie dilatata.In acest
scop se va distila una, doua picaturi de HOMATROPINA 1% sau MIDRIUM in sacul
conjunctival cu 30min. inainte de examinare.
6.MASURAREA TENSIUNII INTRAOCULARE
Se determina cu ajutorul OFTALMODIAMETRULUI imediat dupa examenul
fundului de ochi. Val. Norm.=14-20mmHg.
Este indicat in:Glaucom, boli cardiovasculare, Diabet, boli pulmonare.

EXAMINAREA CRISTALINULUI

Se poate face astfel:

-

folosind iluminarea natural sau artificial ambiental i observnd cu ochii liberisau

printr-o lup;

folosind iluminarea cu fascicul dirijat din lateral i observnd cu ochii

liberi sau cu lupa;folosind un oftalmoscop;

folosind biomicroscopul cu lampa cu fant; cu facometrul; cu ultrasonograful.

Cu primele dou metode se pun n eviden opacifieri i deplasri ale cristalinului.La

exemenul cu oftalmoscopul, cristalinul normal nu se vede. Dac ns este opacifiat parial,
zonelerespective apar de culoare neagr pe fond rou.
Se pot depista de asemenea deplasari ale cristalinului. Pentru o bservare se folosete lentila de
+ 20 dpt de pe discul Recos.
Examinarea cu biomicroscopul este mai eficient. Folosind iluminarea difuz
direct sau iluminare alateral cu fanta ngust se pot vizualiza straturile marginale i cele
interne ale cristalinului.Cu facometrul se pot msura distana de la cornee la cristalin i
grosimea cristalinului.Ultrasonografia se utilizeaz pentru msurarea grosimii cristalinului

48

CAPITOLUL IV
PREZENTARE CAZURI CLINICE
CAZ NR.1
CULEGEREA DE DATE
Date de identitate:
Nume si prenume: N. L.
Sexul: feminin
Data nasterii: 29. 05. 1934
Starea civila: casatorita
Ocupatie: pensionara
Religie: ortodoxa
Surse de sustinere: sotul si cele doua fete
Nivel de instruire: studii medii
Cetatenie: romana
Domiciliu: MH.Dr-Tr-Severin
Perioada internarii: 15.10.2013 23.10.2013
Diagnostic:Conjunctivita posibil alergica
Anamneza:
a) Antecedente heredo-colaterale
-bolnava neaga boli contagioase in familie
b) Antecedente personale:
-menarha la 15 ani
-doua nasteri
- reumatism articular cronic
c) Conditii de viata si de munca:
-are conditii de viata buna
-nefumatoare
-consuma o cafea pe zi
-nu consuma alcool.
d) Comportarea fata de mediu
-comportament normal
-este sociabila atat cu personalul medical cat si cu ceilalti pacienti din salon.
Motivele internarii
49

Bolnava se prezinta in data de 15.10.2013 la Spitalul Judetean, acuzand scaderea vederii la

ambii ochi, mai accentuata la ochiul stang, fotofobie, durere violenta cu hemicranie.
Boala actuala a debutat in urma cu 6 zile cand bolnava a observat o scadere a vederii la ochiul
stang care se accentueaza treptat,roseate senzatie de prurit.
Din aceste motive este internata la sectia de oftamologie a Spitalului Judetean, unde i se pune
diagnosticul de conjunctivita. In ultimul timp observa o scadere a vederii si la ochiul drept. Se
prezinta la Policlinica Spitalului Judetean, de unde este trimisa pentru internare la sectia
Oftalmologie.
Diagnostic
In urma examenului obiectiv si subiectiv oftalmologic la care se constata: blefarospasm,
fotofobie , lacrimare, congestia globilor , hemicranie, cornee transparenta, camera anterioara
mica,cristalim cu structura modificata.
Examen clinic general:
- tegumente si mucoase normal colorate cu exceptia mucoasei conjuctivale care este
congestionata si rosie;
- tesut musculo-adipos slab reprezentat;
- sistem osteo-articular integru;
- aparat respirator, torace normal conformat, sonoritate pulmonara normala, murmur vezicular
prezent;
- aparat cardiovascular, soc apexian in spatiul V intercostal stang , zgomote cardiace ritmice,
bine batute, matitate cardiaca normala TA=115/60 mmHg, AV= 70 b/min.
- aparat digestiv, abdomen suplu si moale, nedureros la palpare, ficat si splina in limite
normale, tranzit intestinal prezent;
- aparat uro-genital, loji renale libere, mictiuni spontane nedureroase, Giordano ( negativ );
- sistem nervos echilibrat : ROT prezente, reflex pupilar prezent.
In vederea interventiei chirurgicale se face examenul cardiologic: EKG clinic normal.
ANALIZE DE LABORATOR
- Hemoglobina =11,5 gr %
- Leucocite =4000/ mmc
- VSH=9mm/ora
- Glicemie = 85mg%
- VDRL =negativ
- TS =2,30 min
50

- TC =8 min
- examen urina D = 1019, pH =5,5 acid ,A.P.G. absent, epiteli plate rare.
Anamneza asistentei:
Bolnava prezinta o stare generala alterata, dureri intense, scaderea vederii la ambii ochi, mai
accentuata la ochiul stang, fotofobie,
In primele zile de la internare bolnava este nelinistita, avand o PIO crescuta.
Bolnava va sta intr-un salon cu putina lumina si va sta in repaus total la pat, i se va aplica un
tratament de urgenta care vizeaza scaderea TO si in acelasi timp pregatirea pentru tratamentul
corespunzator.

51

CAZ NR.2
CULEGEREA DE DATE
Date de identitate:
Nume si prenume: M.E
Sexul: feminin
Data nasterii: 29. 07. 1940
Starea civila: casatorita
Ocupatie: pensionara
Religie: ortodoxa
Nivel de instruire: studii medii
Cetatenie: romana
Domiciliu: MH.Dr-Tr-Severin
Perioada internarii: 05.11.2013 13.11.2012
Anamneza:
a) Antecedente heredo-colaterale
-bolnava neaga
b) Antecedente personale:
-menarha la 15 ani
-doua nasteri
- reumatism articular cronic
c) Conditii de viata si de munca:
-are conditii de viata buna
-nefumatoare
-consuma o cafea pe zi
-nu consuma alcool.
d) Comportarea fata de mediu
-comportament normal
-este sociabila atat cu personalul medical cat si cu ceilalti pacienti din salon.
Motivele internarii
Bolnava se prezinta in data de 05.11.2013 la Spitalul Judetean, acuzand scaderea vederii la
ambii ochi,senzatie de prurit,lacrimare,prezenta unei secretii mai accentuata la ochiul dr,
fotofobie, durere violenta cu hemicranie. Pacienta fiind diagnosticata in urma cu 3 ani cu
Glaucom

52

Boala actuala a debutat in urma cu 4 luni cand bolnava a observat o scadere a vederii la ochiul
dr.care se accentueaza treptat.
Din aceste motive este internata la sectia de oftamologie a Spitalului Judetean, unde i se pune
diagnosticul de cataractaOD. In ultimul timp observa o scadere a vederii si la ochiul drept. Se
prezinta la Policlinica Spitalului Judetean, de unde este trimisa pentru internare la sectia
Oftalmologie.
Diagnostic
In urma examenului obiectiv si subiectiv oftalmologic la care se constata: blefarospasm,
fotofobie , lacrimare, congestia globilor , hemicranie, cornee transparenta, camera anterioara
mica,cristalim cu structura modificata.
Examen clinic general:
- tegumente si mucoase normal colorate cu exceptia mucoasei conjuctivale care este
congestionata si rosie;
- tesut musculo-adipos slab reprezentat;
- sistem osteo-articular integru;
- aparat respirator, torace normal conformat, sonoritate pulmonara normala, murmur vezicular
prezent;
- aparat cardiovascular, soc apexian in spatiul V intercostal stang , zgomote cardiace ritmice,
bine batute, matitate cardiaca normala TA=115/60 mmHg, AV= 70 b/min.
- aparat digestiv, abdomen suplu si moale, nedureros la palpare, ficat si splina in limite
normale, tranzit intestinal prezent;
- aparat uro-genital, loji renale libere, mictiuni spontane nedureroase, Giordano ( negativ );
- sistem nervos echilibrat : ROT prezente, reflex pupilar prezent.
In vederea interventiei chirurgicale se face examenul cardiologic: EKG clinic normal.
ANALIZE DE LABORATOR
- Hemoglobina =10,5 gr %
- Leucocite =4200/ mmc
- VSH=11mm/ora
- Glicemie = 85mg%
- VDRL =negativ
- TS =2,30 min
- TC =8 min
- examen urina D = 1019, pH =5,5 acid ,A.P.G. absent, epiteli plate rare.
53

Anamneza asistentei:
Bolnava prezinta o stare generala alterata, dureri intense, scaderea vederii la ambii ochi,
hemicranie
Diagnosticul de nursing
-durere oculara
-cefalee intensa
-anxietate
-deficit in alimentatie
Bolnava va sta intr-un salon cu putina lumina si va sta in repaus total la pat, i se va aplica un
tratament de urgenta care vizeaza scaderea TO si in acelasi timp pregatirea pentru interventia
chirurgicala.
In acest scop se administreaza: Ederen 1 cp/6 ore, instilatii locale cu Pilocarpina la 2 ore,
pentru calmarea durerii si sedare in urmatoarea zi i se administreaza 1 f Mialgin.
Bolnava se alimenteaza corespunzator nevoilor organismului, isi poate pastra tegumentele si
mucoasele curate si temperatura in limite normale.
In ziua interventiei bolnavei i se impune abstinenta alimentara iar seara i se face o clisma
evacuatoare simpla. Inainte de culcare i se administreaza 1 cp. Meprobamat pentru scaderea
SN si pentru a obtine un somn fiziologic .
In dimineata zilei se va face testul la Xilina si toaleta ce consta din taierea genelor , spalarea
pe fata cu sapun steril, dezinfectie cu iod , dupa care se conduce bolnava la sala unde i se
prezinta echipa de medici.
Postoperator in primele 24 de ore bolnavul va sta culcat pe partea neoperata, supraveghanduise functiile vitale ( T, P, TA, culoarea tegumentelor) si urmarind ca pansamentul sa nu se
miste de pe ochi. Se va recomanda bolnavului sa stea cu capul complet nemiscat, sa nu
tuseasca, sa nu stranute, sa nu faca miscari bruste, sa vorbeasca in soapta.
In primele 24 de ore alimentatia va fi lichida , iar in urmatoarele zile de consistenta moale.
Dupa 24 de ore se ridica treptat extremitatea proximala a patului si bolnavul va sta in decubit
dorsal.
Pansamentul va fi schimbat o data pe zi in primele 4-5 zile. Daca are o evolutie buna in ziua a
6- a se lasa ochiul fara pansament ziua iar seara se acopera din nou. Se va asigura un climat
favorabil, se va combate constipatia cu Ciocolax sau supozitoare de Glicerina. Durerea
oculara este combatuta cu Xilina 1% si 2% in prima zi dupa operatie , infectia se previne cu
54

Penicilina (800.000) la 4 ore, i se mai administreaza Ederen la 6 ore. Dupa ce se permite

ridicarea din pat, bolnava va incepe mobilizarea activa cu sprijinul asistentei pentru a evita
pericolul caderii ce consta din plimbarii scurte prin salon si imprejurimi.
Bolnava va fi ajutata sa se imbrace si sa se dezbrace, sa manance,i se va face toaleta pe
portiuni in primele zile pana isi va putea pastra singura tegumentele si mucoasele curate.
De asemeni i se vor citi carti, ziare, corespondenta. In relatiile cu semenii bolnava este
comunicativa iar cu personalul medical cooperanta, dorind ca insanatosirea sa decurga cat mai
repede si mai bine.
La externare bolnavei i se recomanda o viata linistita, lipsita de stres, de efort fizic si ocular,
sa nu ridice greutati, sa nu consume excitante, bauturi alcoolice, sa nu fumeze, sa urmeze
tratamentul conform retetei prescrise, sa se prezinte periodic la control prin policlinica, iar la
o luna sa se prezinte la spital pentru a i se scoate firele.

55

CAZ NR.3
CULEGEREA DE DATE
Date de identitate:
Nume si prenume: P.E.
Sexul: F
Data nasterii: 01. 07. 1939
Starea civila: casatorita
Ocupatie: pensionara
Religie: ortodoxa
Nivel de instruire: studii medii
Cetatenie: romana
Domiciliu: MH.Dr-Tr-Severin
Perioada internarii: 05.02.2014 13.01.2014
Anamneza:
a) Antecedente heredo-colaterale
-bolnava neaga
b) Antecedente personale:
-menarha la 15 ani
c) Conditii de viata si de munca: R
-are conditii de viata buna
-fumatoare
-consuma o cafea pe zi
-nu consuma alcool.
d) Comportarea fata de mediu
-comportament normal
-este sociabila atat cu personalul medical cat si cu ceilalti pacienti din salon.
Motivele internarii
Bolnava se prezinta in data de 05.01.2014la Spitalul Judetean, acuzand scaderea vederii la
ambii ochi, mai accentuata la ochiul dr, fotofobie, durere violenta cu hemicranie,lacrimare
secretii abundente.
Boala actuala a debutat in urma cu 4luni cand bolnava a observat o scadere a vederii la ochiul
dr.care se accentueaza treptat.

56

Din aceste motive este internata la sectia de oftamologie a Spitalului Judetean, unde i se pune
diagnosticul de Conjunctivita acuta, CataractaOD. In ultimul timp observa o scadere a vederii
si la ochiul drept. Se prezinta la Policlinica Spitalului Judetean, de unde este trimisa pentru
internare la sectia Oftalmologie.
Diagnostic
In urma examenului obiectiv si subiectiv oftalmologic la care se constata: blefarospasm,
fotofobie , lacrimare, congestia globilor , hemicranie, cornee transparenta, camera anterioara
mica,cristalim cu structura modificata.
Examen clinic general:
- tegumente si mucoase normal colorate cu exceptia mucoasei conjuctivale care este
congestionata si rosie;
- tesut musculo-adipos slab reprezentat;
- sistem osteo-articular integru;
- aparat respirator, torace normal conformat, sonoritate pulmonara normala, murmur vezicular
prezent;
- aparat cardiovascular, soc apexian in spatiul V intercostal stang , zgomote cardiace ritmice,
bine batute, matitate cardiaca normala TA=115/60 mmHg, AV= 70 b/min.
- aparat digestiv, abdomen suplu si moale, nedureros la palpare, ficat si splina in limite
normale, tranzit intestinal prezent;
- aparat uro-genital, loji renale libere, mictiuni spontane nedureroase, Giordano ( negativ );
- sistem nervos echilibrat : ROT prezente, reflex pupilar prezent.
In vederea interventiei chirurgicale se face examenul cardiologic: EKG clinic normal.
ANALIZE DE LABORATOR
- Hemoglobina =9,5 gr %
- Leucocite =4250/ mmc
- VSH=14mm/ora
- Glicemie = 105mg%
- VDRL =negativ
- TS =2,30 min
- TC =8 min
- examen urina D = 1019, pH =5,5 acid ,A.P.G. absent, epiteli plate rare.
Anamneza asistentei:

57

Bolnava prezinta o stare generala alterata, dureri intense, scaderea vederii la ambii ochi,
hemicranie ,vedere dubla
Diagnosticul de nursing
-durere oculara
-cefalee intensa
-anxietate
-deficit in alimentatie
Bolnava va sta intr-un salon cu putina lumina si va sta in repaus total la pat, i se va aplica un
tratament de urgenta care vizeaza scaderea TO si in acelasi timp pregatirea pentru interventia
chirurgicala.
In acest scop se administreaza: Ederen 1 cp/6 ore, instilatii locale cu Pilocarpina la 2 ore,
pentru calmarea durerii si sedare in urmatoarea zi i se administreaza 1 f Mialgin.
Bolnava se alimenteaza corespunzator nevoilor organismului, isi poate pastra tegumentele si
mucoasele curate si temperatura in limite normale.
In ziua interventiei bolnavei i se impune abstinenta alimentara iar seara i se face o clisma
evacuatoare simpla. Inainte de culcare i se administreaza 1 cp. Meprobamat pentru scaderea
SN si pentru a obtine un somn fiziologic .
In dimineata zilei se va face testul la Xilina si toaleta ce consta din taierea genelor , spalarea
pe fata cu sapun steril, dezinfectie cu iod , dupa care se conduce bolnava la sala unde i se
prezinta echipa de medici.
Postoperator in primele 24 de ore bolnavul va sta culcat pe partea neoperata, supraveghanduise functiile vitale ( T, P, TA, culoarea tegumentelor) si urmarind ca pansamentul sa nu se
miste de pe ochi.
In primele 24 de ore alimentatia va fi lichida , iar in urmatoarele zile de consistenta moale.
Dupa 24 de ore se ridica treptat extremitatea proximala a patului si bolnavul va sta in decubit
dorsal.
Pansamentul va fi schimbat o data pe zi in primele 4-5 zile. Daca are o evolutie buna in ziua a
6- a se lasa ochiul fara pansament ziua iar seara se acopera din nou. Se va asigura un climat
favorabil, se va combate constipatia cu Ciocolax sau supozitoare de Glicerina. Durerea
oculara este combatuta cu Xilina 1% si 2% in prima zi dupa operatie , infectia se previne cu
Amoxacilina 1,g. Dupa ce se permite ridicarea din pat, bolnava va incepe mobilizarea activa
cu sprijinul asistentei pentru a evita pericolul caderii ce consta din plimbarii scurte prin salon
si imprejurimi.

58

Bolnava va fi ajutata sa se imbrace si sa se dezbrace, sa manance,i se va face toaleta pe

portiuni in primele zile pana isi va putea pastra singura tegumentele si mucoasele curate.
La externare bolnavei i se recomanda evitarea efortului fizic si ocular, sa nu ridice greutati, sa
nu consume excitante, bauturi alcoolice, sa nu fumeze, sa urmeze tratamentul conform retetei
prescrise, sa se prezinte periodic la control prin policlinica.

59

CONCLUZII
- conjunctivita reprezinta afectarea inflamatorie a membranei conjunctivei, ce acopera fata interna a
pleopelor si fata anterioara a ochilor si este declansata de o reactie alergica.
- reprezinta cea mai frecvaenta cauza de consult oftalmologic
-o persoana cu conjunctivita poate fi contagioasa timp de 7 pana la 14 zile dupa ce apar
primele semne si simptome
-atat conjunctivita virala cat si cea bacteriala sunt frecvente la copii si sunt foarte contagioase
-in foarte multe situatii conjunctivitele virale se datoreaza infectiei cu adenovirusuri
-adenovirusurile pot patrunde in organism prin intermediul mainilor murdare, prin
intermediul picaturilor de saliva aerosolizate, prin intermediul picaturilor oculare contaminate
sau chiar prin intermediul contractului cu instrumentar medical oftalmologic contaminat; de
asemenea, exista supozitia ca infectia oculara se poate realiza si pe cale endogena, virusul
ajung in aceasta regiune prin intermediul umorii apoase.
-Simptomele
:- roseata conjunctivala (in special la nivelul conjunctivei palpebrale sifundurilor de sac)
- durere ocular
.- fotofobie (durere oculara laexpunerea la lumina)
.- senzatie de corp strain.- lacrimare.- prurit (in formele alergice).
- acuitatea vizuala este conservata.
- examenul clinic evidentiaza edem palpebral, secretii mucoase saupurulente (putinabundente in
conjunctivitele virale sau alergice), adenopatie pretragiana Senzatie de corp strain in ochi; Aparitia
unei secretii apoase, mucoase sau purulente
-diagnosticul se pune in urma examenului clinic, anamnezei si a testelor de laborator
-tratamentul corect al conjunctivitei depinde in primul rand de etiologia acesteia.
-utilizarea picaturilor oculare este tratamentul cel mai frecvent folosit in eradicarea
conjunctivitelor, de aceea este foarte important ca aplicarea acestuia sa se faca corect.

60

BILBLIOGRAFIE
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI

I.C VOICULESCU

OFTALMOLOGIE PRACTICA

S.BUIUCL.JOLOBCACEASTAI

OFTAMOLOGIE

FODOR POP.D.POPA

CHIRURGIE PENTRU CADRE MEDII

M.MIHAILESCU

TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI

MOZES

61