GLOBUL OCULAR

Globul ocular:
• Are forma sferica, usor turtit in sens vertical, iar
partea lui anterioara, numita corneea transparenta,
bombeaza mai mult pe suprafata lui exterioara.
• Are diametrul transversal de 23 mm, iar cel antero-
posterior de 25-26 mm.
• La adult are o greutate de 7-7,5 g.
• Consistenta lui este tare si elastica, iar tensiunea
globului ocular masoara 15 mm Hg.
 Globului ocular i se descriu:
- 2 poli: anterior si posterior
Polii globului ocular sunt puncte situate pe fata
lui externa, la nivelul extremitatilor axului antero-
posterior.
- un ecuator: este marele cerc perpendicular pe
axul antero-posterior si este situat la mijlocul
distantei dintre cei 2 poli. Ecuatorul imparte globul
ocular in 2 emisfere: anterioara si posterioara
- mai multe meridiane: sunt marile cercuri care
trec prin cei 2 poli si sunt paralele cu axul antero-
posterior.
 Globul ocular este format din 2 grupe de
formatiuni anatomice:
1. O serie de membrane de invelis care formeaza
peretii globului ocular:
-tunica externa - tunica fibroasa
-tunica mijlocie – tunica vasculara
-tunica interna – tunica nervoasa sau retina
2. O serie de medii transparente si refringente ce
se gasesc in interiorul acestor membrane de invelis:
- umoarea apoasa
- cristalinul
- corpul vitros
 1.Tunica externa fibroasa
• Este o tunica groasa si rezistenta, inextensibila
• Are rolul de a contrabalansa presiunea
lichidelor intraoculare si de a da globului
ocular forma globuloasa caracteristica.
• Este constituita din 2 parti neegale:
- o portiune posterioara mai mare – sclerotica
- o portiune anterioara mai mica – corneea
transparenta
 Sclerotica
• Mai este numita si corneea opaca pentru ca
nu poate fi traversata de razele luminoase
• Are o coloratie alb-albastruie la onul tanar
• Are forma unui segment de sfera goala, avand
-o suprafata exterioara convexa
-o suprafata interioara concava
-2 orificii: unul posterior mai mic
altul anterior mai mare
 Suprafata exterioara a scleroticii
- Este convexa, neteda si vine in raport prin intermediul
spatiului suprasclerotical al lui Tenon, cu fata anterioara
concava a capsuluei lui Tenon.
- Pe suprafata exterioara a scleroticii se observa trei grupuri
de orificii vasculare:
1. un grup posterior format din 15- 20 orificii, situat
imprejurul nervului optic prin care trec arterele ciliare scurte
posterioare, arterele ciliare lungi posterioare si nervii ciliari;
2. un grup mijlociu format din 4 orificii,situat indaratul
ecuatorului globului ocular prin care trec cele 4 vene
vortiginoase
3. un grup de orificii anterior, situat imprejurul orificiului
anterior al scleroticii, prin carre trec arterele ciliare anterioare.
 Suprafata interioara a scleroticii
- Este concava si vine in raport cu suprafata
exterioara a tunicii mijlocii a globului ocular.
 Orificiul posterior al scleroticii
• Este situat la 4 mm inauntru si 1 mm deasupra
polului posterior al globului ocular, si prin el
trece nervul optic
• Are forma unui trunchi de con cu baza mare
indreptata posterior si cu varful orientat
anterior; la nivelul varfului se gaseste o
membrana perforata de orificii prin care trec
fibrele nervului optic numita lamina cribrosa –
este formata de straturile cele mai interne a
scleroticii.
 Orificiul anterior al scleroticii
• Este mult mai mare decat cel posterior, are forma de trunchi
de con cu baza mare indreptata posterior si varful anterior.
• Pe la nivelul acestui orificiu, sclerotica se continua cu
corneea transparenta. Locul acesta de continuare se
numeste limb sclero-corneean. La nivelul acestui limb
sclero-corneean, in grosimea scleroticii se gaseste canalul lui
Schlemm care are rolul de a elimina umoarea apoasa. Acest
canal comunica cu camera anterioara a ochiului de unde
primeste umoarea apoasa, iar pe de alta parte comunica si
cu plexul lui Leber care s gaseste inainte canalului, caruia ii
transmite aceasta umoare.
 Corneea transparenta
• Are forma unei lentile de ceasornic, avand:
- o fata anterioara- convexa si vine in raport cu
atmosfera cand fanta palpebrala este deschisa si cu
pleoapele cand fanta este inchisa.
- o fata posterioara- concava si vine in raport cu
umoarea apoasa.
- o circumferinta- corespunde limbului sclero-
corneean si de la acest nivel corneea se continua
cu sclerotica.
Vascularizatia si inervatia tunicii fibroase

• Sclerotica este vascularizata de ramuri din

arterele ciliare scurte posterioare, iar inervatia
este data de nervii ciliari.
• Corneea transparenta nu are in grosimea ei
vase sanguine, insa contine multe filete
nervoase.
 2.Tunica vasculara
• Se mai numeste si tunica nutritiva a globului
ocular
• Datorita vaselor sanguine numerose, ea tine sub
dependinta ei tensiunea lichidelor intraoculare.
• Este formata din trei portiuni:
- o portiune posterioara- coroida
- o portiune mijlocie- zona ciliara
- o portine anterioara- irisul
 Coroida
• Tine de la nivelul polului posterior al globului ocular, pana
la cativa mm inaintea ecuatorului unde, la nivelul unei linii
circulare festonate numita erra-serata se continua cu zona
ciliara.
• Are forma unui segment de sfera goala cu
-o suprafata exterioara convexa in raport cu suprafata
interioara a scleroticii
-o suprafata interioara concava care vine in raport cu
suprafata externa a tunicii nervoase
-2 orificii: -unul posterior prin care trec fibrele
nervului optic
-altul anterior care corespunde errei-serata.
 Zona ciliara
• Pe sectiune are forma triunghiulara cu
-un perete extern corespunzator scleroticii
-un peret intern corespunzator retinei
-o baza indreptata anterior corespunzatoare
marii circumferinte a irisului
• In constitutia zonei ciliare intra 2 feluri de
formatii anatomice: muschiul ciliar si
procesele ciliare
• Muschiul ciliar - este format in cea mai mare parte a
sa din fibre radiare care alcatuiesc muschiul lui
Brucke si din cateva fibre circulare care alcatuiesc
muschiul lui Rouget sau Muller.
- are rol in acomodare actionand
asupra cristalinului.

• Procesele ciliare- sunt formatiuni piramidale situate

in portiunea anterioara a fetei interne a zonei ciliare
- sunt formate din ghemuri
vasculare, ele avand rolul de a secreta umoarea apoasa
 Irisul
• Are forma unui diafragm cu
- o fata anterioara- foarte pigmentata si da culoarea
ochilor
- o fata posterioara- pigmentata in negru
- o mare circumferinta – pe la nivelul marii
circumferinte irisul se continua cu zona ciliara iar mica
circumferinta delimiteaza pupila
- un orificiu mic, situat in centrul irisului, mobil numit
pupila- are rolul de a doza cantitatea de raze luminoase
ce patrund in globul ocular
 Vascularizatia tunicii vasculare
• Este data de arterele ciliare scurte posterioare,
de arterele ciliare lungi posterioare si de
arterele ciliare anterioare.
• Circulatia venoasa a irisului este data de vasa
verticosa, care primesc atat vene iriene, cat si
cele ce provin din procesele ciliare.
• Circulatia limfatica este asigurata de sistemul
lacunat descris de Schwalbe, prin care limfa
iriana se varsa in camera anterioara a ochiului.
 3. Tunica nervoasa
• Se mai numeste si retina
• Se intinde de la nivelul polului posterior al globului
ocular pana la nivelul marginilor pupilei
• Se imparte in 3 portiuni:
- o portiune posteriora- retina coroidiana
- o portiune mijlocie- ciliara
- o portiune anteriora- iriana
Ultimele 2 portiuni sunt atrofiate fiind fara valoare
functionala.
 Retina
• Are forma unui segment de sfera goala cu
-o suprafata exterioara convexa in raport cu suprafata interioara
concava a tunicii vasculare
-o suprafata interioara concava ce vine in raport cu mediile
transparente si refringenete.
• Pe suprafata interioara a retinei se gasesc 2 regiuni cu valori
functionale deosebite:
1.Pata oarba sau papila optica- este o regiune circulara usor
deprimatain centru prezentand o foseta care corespunde locului de
formare a nervului optic, gasindu-se la 4 mm inauntru si 1 mm deasupra
polului posterior al globului ocular; la nivel ei se percep imagini.
2.Pata galbena sau macula luteea- este o regiune ovoidalasituata chiar
in centrul polului posterior al globului ocular si deprimata in centru
unde se gaseste foseta centrala; aceasta regiune este locul cel mai
sensibil al retinei.
• Retina este alcatuita din mai multe straturi de celule
din care cele mai importante sunt:
1. Stratul cel mai exterior constituit din conuri si
bastonase; celulele cu bastonase se gasesc la nivelul
maculei luteea in numar foarte redus, si dispar
complet la nivelul foveei centralis unde se gasesc
doar celule cu conuri. Celulele cu bastonase sunt
adaptate pentru vederea la lumina slaba, nocturna;
celulele cu conuri receptioneaza excitatiile optice in
legatura cu culorile si forma obiectelor.
2. Stratul celulelor bipolare- axonii lor fac sinapsa cu
celulele celui de-al 3-lea strat
3. Stratul de celule multipolare al caror axoni vor
forma nervul optic.
 Vascularizatia retinei
• Retina are o vascularizatie proprie data de
artera centrala a retinei care are caracter
terminal.
 2. Mediile transparente si refringente
• Primul mediu transparent situat in interiorul membranelor de invelis este
umoarea apoasa pe care o gasim in camera anterioara a ochiului.
• In spatele ei se gaseste cristalinul care are forma unei lentile biconvexe
care are o fata anterioara, una posterioara si o circumferinta. De la nivelul
circumferintei, pleaca un ligament inelar numit zona lui Zinn.
La suprafata cristalinul este invelit de membrana
cristaliniana. Sub aceasta capsula cristaliniana numai la nivelul fetei
anterioare se gaseste o patura epiteliala formata dintr-un strat de
celule cubice care genereaza fibrele cristaliniene.
In rest cristalinul este format din fibre cristaliniene. Centrul
cristalinului este mai dens decat portiunea lui periferica.
Cristalinul are rolul in acomodare modificandu-si curburile prin actiunea
muschilor ciliari.
• In spatele cristalinului se gaseste corpul vitros,
care este o substanta gelatinoasa, vascoasa, ce
are aspectul de albus de ou.
Aceasta substanta este invelita intr-o
membrana hialoidiana si este strabatuta de un
canal numit canalul hialoidian al lui Cloquet prin
care la embrion trece o arteriola care aduce
material de constructie pentru cristalin.