Anatomia analizorului optic

Anatomia analizorului optic

• 90% din informatia transmisa catre creier este
vizuala.
• Creierul nostru proceseaza informatia vizuala
de 60.000 ori mai repede decat textul,
• 40% dintre oameni raspund mai bine la
informatia vizuala fata de un text citit.
 Ochiul poseda trei tunici:

• Tunica externa , fibroasa ( formata din cornee

si sclera ).
• Tunica medie , vasculara ( iris , corp ciliar si
coroida ).
• Tunica interna, nervoasa ( retina ) .
 Tunica externa ( fibroasa )

• Corneea formeaza 1/6 anterioara a

tunicii externe
• structura avasculara ,
• transparenta
• continua posterior cu sclera , la
jonctiunea cu aceasta aflandu-se
limbul sclero-cornean .
• Suprafata sa anterioara are o
forma ovalara , diametrul vertical
mai mic decat cel orizontal ( 10,6
mm, respectiv 11,7 mm ) si cu o raza
de curbura de cca. 7,8/7,7 mm.
• Grosimea ei nu este uniforma, este
mai subtire in centru ( 0,5 mm ) si
mai groasa in periferie ( 0,7 mm).
 Corneea
• Suprafața corneei:
• 1,3cm3
• 7% din suprafața globului ocular
• cornea reprezintă o componentă
importantă a dioptrului ocular+43
dioptrii din cele +60 dioptrii ale
ochiului.
• Suprafața anterioară a corneei
+48Dp.,
• Supradața posterioară-5Dp.
• Cornea se comportă în totalitate ca o
lentilă sferocilindrică.
 Corneea
• Structura histologica a corneei - tesutul
cornean prezinta dinspre suprafata spre
profunzime urmatoarele straturi :
• epiteliul cornean,
• membrana Bowman,
• stroma corneana,
• membrana Descemet
• endoteliul cornean .
 Corneea
• Vascularizatia corneei - corneea nu poseda
vase proprii sanguine sau limfatice ,
• nutritia ei fiind asigurata prin difuziunea
substantelor nutritive si a oxigenului de la
nivelul umorului apos .
Corneea
 Epiteliul corneean

• –ep.pavimentos stratificat nekeratinizat

• –~5 straturi celulare, 50 microni
• –celulele din stratul superficial prevăzute cu
microvili-> rețin filmul lacrimal pe suprafață
• –strat celular bazal cu activitate proliferativă;
turnover 7 zile
• –celulele stem în limb
• –foarte bogat inervat-> clipire
• –se continuă cu ep.conjunctival
Corneea
 MembranaBowman

• –membrana bazală a ep.corneean

• –fibre de colagen II așezate neordonat
• –nu regenerează-> leziunile pot duce la
cicatrici opace (astigmatism)
 Stroma

• –90% din grosimea corneei

• –lamele formate din fascicule de colagen III, paralele
• –fasciculele au orientare perpendiculară în lamelele
adiacente
• –transparentă datorită acestui aranjament la care
contribuie GAG (lumican, decorină)
• –fibroblaste turtite între lamele(keratocite)
• –avasculară
 MembranaDescemet

• –membrana bazală a endoteliului corneean

• 10 microni
• –rețea neregulată de fibrede colagen
• –se regenerează
• –se extinde sub sclerotică-> ligamentul
pectinat ce pătrunde în mușchiul ciliar
 Endoteliul corneean
• –epiteliu simplu scuamos
• –celule cu joncțiunide aderență
• –controlează schimburile metabolice ale
corneei cu umoarea apoasă
• –activitate de endocitoză și transport ionic
• –capacitate limitată de regenerare
 Endoteliul
• este responsabil pentru transparenţa corneei şi participă la
alimentarea acesteia.
• Nu regenerează.
• Când este lezat, se infiltrează lichid in corneea, aceasta pierzându-şi
transparenţa.
Cantitatea celulelor endoteliale scade în timpul vieţii de la 3500
celule pe mm2 la naştere până la 1500-2000 celule pe mm2 la vârsta
înaintată.
• Scăderea denssităţii acestor celule poate fi cauzată de diverse
afecţiuni, traume, intervenţii chirurgicale, etc.
• În cazul unei densităţi mai mici de 800 de celule pe mm2, corneea
se edemaţiază şi îşi pierde transparenţa.
 Inervatia corneei
• inervatia senzitiva a corneei este bine reprezentata si este constituita din
prelungiri periferice ale trigemenului.
• După profunzime deosebim 2 grupe:
• 1. nervi corneeni anteriori(plexul subbazal- traversează membrana Bowman,
epiteliul)
• 2.Nervii corneeni posteriori se îndreaptă spre membrane Descemet, stromă.
• Densitatea terminațiilor nervoase în cornee este cea mai mare, comparativ
cu alte țesuturi, atingînd maximum la centru și diminuînd la periferie.
• Sensibilitate dureroasă, de contact, nu există sensibilitate termică la nivelul
corneei.

• Limbul sclero-cornean este o banda inelara de tranzitie intre cornee si sclera

si se proiecteaza in sectiune intre linia care trece prin marginile membranelor
Bowman si Descemet si linia perpendiculara pe canalul Schlemm .
 Corneea
• Intre fata
posterioara a corneei si
cea anterioara a irisului
se afla camera
anterioara a ochului
care contine cca.
0,25 ml umor apos ,
care este incolor si are
un ph de 7,2 .
•
 Sclera
• formeaza 5/6 posterioare ale tunicii externe
• rolul de a proteja continutul ocular
• de a mentine forma ochiului .
• Prezinta o culoare alb-sidefie
• este foarte rezistenta .
• vine in contact cu tesutul adipos orbitar prin
intermediul capsulei lui Tenon care este atasata de
glob la nivelul limbului sclero-cornean .
•
 Sclera
• La nivelel sclerei se insera anterior
mm. oculomotori .
• La polul posterior al sclerei se gaseste canalul
scleral al nervului optic, zona in care sclera
prezinta numeroase orificii ( lamina cribrosa )
prin care trec axonii celulelor ganglionare ce
vor alcatui ulterior n. optic , precum si artera si
vena centrala a retinei .
 Tunica medie ( vasculara/UVEA )

• Iris
• Corp ciliar
• Coroidă
 Irisul
• formeaza partea anterioara
a tunicii vasculare si are
aspectul unei diafragme care
separa camera anterioara de
camera posterioara a
globului ocular.
• In centru prezinta
un orificiu circular ( cu
diametrul de 3-5 mm.)
numit pupila , care are rolul
de a regla cantitatea de
lumina ce patrunde in ochi .
Structura histologica a irisului este reprezentata dinspre anterior
spre posterior de urmatoarele straturi:

• a. stratul anterior marginal ce contine

melanocite si fibroblaste
• b. stroma iriana , care in apropierea pupilei
contine muschiul constrictor al pupilei ( cu fibre
orientate paralel cu marginea pupilei );
• c. stratul muschiului dilatator al pupilei , cu
fibre dispuse radiar ;
• d. stratul epitelial pigmentar alcatuit din celule
pigmentate .
 Vascularizația și inervația irisului
• Vascularizatia arteriala a irisului este reprezentata de
artere ce provin din marele cerc arterial al irisului situat
in stroma corpului ciliar si care se dispun radiar prin
stroma iriana si in vecinatatea pupilei formeaza micul
inel arterial al irisului .
• Inervatia irisului este asigurata de nn. ciliari scurti ce
provin din ganglionul ciliar si care contin fibre senzitive
ale n. trigemen si fibre vegetative parasimpatice ( care
inerveaza m. dilatator al pupilei ). Fibrele simpatice ce
provin din ganglionul cervical superior inerveaza m.
dilatator al pupilei .
 Pupila
• reprezintă o gaură în iris. Mărimile
acesteia depind de obicei de
nivelul iluminării. Muşchii irisului
modifică mărimea ei: muşchiul
circular (prin contracţie)
micşorează diametrul pupilei,
proces numit mioză şi controlat de
sistemul parasimpatic; muşchiul
radiar creşte diametrul pupilei,
proces numit midriază şi controlat
de sistemul nervos simpatic.
• Cu cât este mai multă lumină în
mediul înconjurător cu atât pupila
devine mai mică.
 Corpul ciliar
• reprezinta partea intermediara a uveei si se intinde
intre ora serrata si radacina irisului .Limita sa
posterioara se proiecteaza pe sclera la 6,5 mm
posterior de limbul sclero-cornean . Este format din
doua zone : corpul ciliar anterior si corpul ciliar
posterior ( pars plana ).
• In spatele irisului pana la fata anterioara a cristalinului
se afla camera posterioara in care se gaseste
umor apos , secretat aici de procesele ciliare .
•
 Corpul ciliar
• Corpul ciliar anterior este format din m .ciliar ( situat anterior )
si procesele ciliare ( situate posterior ) . Muschiul ciliar este un
m. neted a carui contractie determina in procesul de
acomodatie relaxarea fibrelor zonulare si a capsulei
cristaliniene facand posibila vederea de aproape. Procesele
ciliare sunt reprezentate de 70-80 franjuri
foarte vascularizate , al caror rol este de a secreta umoarea
apoasa .
• Corpul ciliar posterior sau pars plana este limitata
posterior de ora serrata .
• Corpul ciliar este vascularizat de aa. ciliare anterioare si de
ramuri din aa. ciliare lungi posterioare .
 Coroida
• segmentul posterior al tunicii
vasculare
• este formata din urmatoarele
straturi dinspre exterior
spre interior :
• stratul supracoroidian ,
• stratul vascular si membrana
Bruch ( adiacenta retinei )
• Stratul vascular coroidian este
compus din mai multe structuri
vasculare arteriale ,
• venoase si capilare , precum si
anastomoze ale lor .
•
 Unghiul irido-cornean
• este reprezentat de o structura conjunctiva numita
retea trabeculara , formata din lamele trabeculare
separate de spatii intertrabeculare si care are rol in
evacuarea umorii apoase din camera anterioara .
• Dupa ce traverseaza trabeculul umoarea apoasa
ajunge in canalul Schlemm , iar de aici , prin vv.
apoase in circulatia venoasa si limfatica .
• De integritatea functionala a acestei cai depinde
mentinerea presiunii intraoculare in limite
normale ( 14-21 mmHg ).
 Tunica interna ( nervoasa )

• Retina captuseste ¾
posterioare ale ochiului
• Limita ei anterioara este la
nivelul orei serrata adica la
4,5 mm posterior de limbul
sclerocornean.
• Are mai multe zone , care se
diferentiaza din punct de
vedere structural si
functional : regiunea
maculara , retina periferica
si ora serrata .
 Tunica interna ( nervoasa )

• In centrul regiunii maculare se gaseste foveea care

este cea mai specializata zona retiniana ,
• care asigura acuitatea vizuala maxima
• vederea colorata.
• Diametrul foveei este de cca. 1,5mm si in centru
prezinta o depresiune de 0,33 mm. numita foveola.
• Este o zona avasculara , cu doar 3 straturi si contine in
exclusivitate doar celule cu conuri ( 10000/mm2).
Retina periferica este reprezentata de retina cuprinsa
intre macula si ora serrata .
 Retina este formata dinspre exterior spre interior
din urmatoarele 10 straturi :
• 1. epiteliul pigmentar format dintr-un singur strat de
celule hexagonale care adera la membrana Bruch .
• 2. stratul celulelor fotoreceptoare este format din celule
cu conuri si bastonase ( ~ 7 mil. conuri , responsabile de
vederea diurna si `~140 mil. bastonase responsabile de vederea
in amurg ).
• 3. membrana limitanta externa;
• 4. stratul nuclear extern format din nucleii celulelor
fotoreceptoare;
• 5. stratul plexiform extern contine axonii celulelor
fotoreceptoare care fac sinapsa aici cu dendritele celulelor
bipolare .
• 6. stratul nuclear intern contine nucleii celulelor bipolare ;
• 7. stratul plexiform intern contine axonii celulelor bipolare care fac
aici sinapse cu dendritele celulelor ganglionare ;
• 8. stratul celulelor ganglionare contine cca. 700000-15000000
celule . Fiecare celula ganglionara primeste aferente indirecte de la 100
celule cu bastonas si de la 3-6 celule cu conuri .
• 9. stratul fibrelor nervoase este format din axonii celulelor
ganglionare care au un traiect radiar spre discul optic . Acestia parasesc
globul ocular la nivelul laminei cribrosa a canalului scleral si devin
mielinizati .
• 10. membrana limitanta interna care adera doar la periferia globului
de corpul vitros.
• Vascularizatia retinei este asigurata de a. centrala a retinei cu origine in
a. oftalmica si de coriocapilara .
 retina
• Celularitatea şi stratificarea extrem de
riguroasă a retinei, asigură o arhitectonică
deosebit de regulată, care influenţează cele
mai mici caracteristici ale imaginilor vizuale,
atât în ceea ce priveşte mărimea, dar şi
culoarea, mişcarea sau aprecierea
dimensiunilor obiectelor.
•
 Mediile transparente oculare
• Mediile transparente sunt structuri anatomice
prin care ochiul refracta si transmite lumina la
celulele fotoreceptoare si acestea sunt
urmatoarele :
• corneea,
• umoarea apoasa ,
• cristalinul
• corpul vitros .
 Umoarea apoasa
• este un lichid transparent care ocupa camera
anterioara si posterioara . Este secretata de
procesele ciliare si eliminata din camera
anterioara prin unghiul irido-cornean in
canalul Sclemm . Ea transporta glucoza ,
aminoacizi si oxigen si contribuie la
mentinerea tonusului ocular, nutriția corneei,
cristalinului.
 Cristalinul
• are un rol important in refractia oculara , cca. 22
dioptrii la puterea de refractie totala a ochiului ( 60 D ).
• Este o lentila biconvexa situata posterior de iris si
anterior de corpul vitros .
• El este suspendat de corpul ciliar cu ajutorul fibrelor
zonulare ( zonula lui Zinn ) care se insera anterior si
posterior pe capsula cristaliniana in zona ecuatoriala .
• La exterior acesta prezinta o capsula subtire iar la
interior un nucleu inconjurat de cortexul cristalinian .
 Corpul vitros
• ocupa spatiul dintre cristalin si retina , dand
forma globului ocular ,
• datorita elasticitatii sale amortizeaza socurile
produse de miscarile capului, contribuind
astfel la protectia retinei .
• Vitrosul este alcatuit din gel vitrean ( retea de
fibre de colagen ) in proportie de 80% si din
lichid vitrean 20 % , care contine hialuronat de
sodiu .
 Camera posterioară
• este cuprinsă între iris şi cristalin. La acest
nivel se formează umorul apos, care umple
acest spaţiu. La periferie se găsesc procesele
ciliare (capilare sanguine dispuse pe toata
circumferinţa).
•
 Calea optica
• Nervul optic are o lungime de 20-30 mm si
o grosime de 3-4 mm provine din cei 1,3
milioane de axoni ai celulelor retiniene
ganglionare care parasesc ochiul prin lamina
cribrosa dupa care se mielinizeaza .
Calea optica
• nervul optic strabate orbita , canalul
optic si fosa craniana medie a endobazei
, dupa care cei doi nervi optici converg
partial , formand chiasma .
• Aceasta are raporturi inferioare cu osul
sphenoid si glanda hipofiza si superioare
cu a. comunicanta superioara si
substanta perforata anterioara . Aici
fibrele ce provin din retina nazala se
incruciseaza , iar cele temporale trec
direct, nedecusate in tracturile optice .
• Tracturile optice ajung in corpul
geniculat lateral de unde se continua cu
radiatiile optice ce conduc informatiile
culese de fotoreceptori in ariile corticale
17 , 18 , si 19 ale lobului occipital .
 Anexele globului ocular
• Muschii extrinseci ai globului ocular
• Mm. drepti ai globului ocular sunt in numar de
4
• - m. drept superior,
• m. drept inferior,
• m.drept intern
• m. drept extern - si au originea pe un tendon
circular comun (inelul lui Zinn) ce porneste din
varful orbitei .
 Muschii extrinseci ai globului ocular
• Ei se insera pe sclera la 6-8 mm de limbul
sclero-cornean .
• Inervatia acestor mm . este asigurata de n .
cranian III ( oculomotor ) pentru mm .drepti
superior, inferior si intern,
• iar m. drept lateral este inervat de n.VI
(abducens).
 Mm. oblici ai globului ocular
• sunt in numar de doi - m. oblic mare, inervat
de n.IV ( trohlear) si m. oblic mic, inervat de
n. VI (abducens).
• M. ridicator al pleoapei superioare are
originea pe aripa mica a osului sphenoid , iar
insertia se face printr-o aponevroza care trece
prin pleoapa superioara si se ataseaza pe fata
anterioara a tarsului .
 Conjunctiva
• este o membrana subtire , semitransparenta, care acopera
partea anterioara a globului ocular si fetele interne ale
pleoapelor . Ea prezinta trei segmente : palpebral , fornical
( al fundurilor de sac ) si bulbar ( care tapeteaza sclera ).
• Histologic:
• epiteliu de tip scuamos necheratinizat ,
• stroma bogat vascularizata,
• glande lacrimale accesorii si
• glande secretoare de mucus .
• Rolul essential al conjunctivei consta in protectia globului
ocular .
 Pleoapele ( superioara si inferioara )
• sunt falduri cutaneo-mucoase cu rol de
protectie a globului ocular . Ele sunt unite la
extremitatile lor mediala si laterala in
comisuri, iar pleoapa superioara este mai
mare si mai mobila ( datorita muschiului
ridicator al pleoapei superioare ) decat cea
inferioara .
 Pleoapele
• Pe marginea pleoapelor in partea mediala
exista o proeminenta , papila lacrimala , pe
varful careia se afla orificiul canaliculului
lacrimal numit punct lacrimal . Din punct de
vedere structural marginea pleoapei este
alcatuita dintr-o lamela anterioara ( tegument
si m. orbicular al ochiului ) si o lamela
posterioara ( tarsul si conjunctiva ) .
 Pleoapele
• Pe marginea pleoapei sunt implantate genele ( cili
), care sunt fire de par groase, scurte si curbate ,
in numar mai mare pe pleoapa superioara .
• Fiecare folicul ciliar contine 2 glande sebacee
Zeiss , iar in apropierea lor se afla glandele
sudoripare Moll .
• Pe lamela posterioara a marginii palpebrale se
deschid glandele lui Meibomius ( glande
sudoripare modificate )
 Pleoapele
• Dinspre suprafata spre profunzime , pleoapele sunt
alcatuite din piele ,m. constrictor ( care inchide
pleoapa ), sept orbital, m. ridicator ( care deschide
pleoapa ), tars ( formatiune fibroasa cu rol
de support pt. pleoapa ) si conjunctiva.
• In interiorul tarsului se gasesc glandele lui
Meibomius , care sunt glande sebacee modificate ,
secretia lor contribuind la formarea stratului extern
lipidic al filmului lacrimal , cu rolul de a preveni
evaporarea lacrimilor .
 Pleoapele
• Vascularizatia pleoapei este asigurata in
principal de cele doua aa. palpebrale , a.
palpebrala mediala ( ram din a. oftalmica ) si a.
palpebrala laterala ( ram di n a. lacrimala ).
Venele dreneaza in v. oftalmica si v. faciala .
• Sistemul limfatic medial dreneaza in ganglionii
limfatici submandibulari , iar sisteuml limfatic
lateral in ganglionii preauriculari.
 Inervatia pleoapelor
• pleoapa superioara primeste ramuri senzitive
din ganglionul trigeminal Gasser prin
intermediul n.oftalmic.
• Pleoapa superioara este inervata senzitiv in
1/3 mediala de n. nazociliar ce se desprinde
din n. oftalmic , iar in 2/3 laterale de ramuri
ale n. maxilar .
• M. orbicular este inervat de ramura frontala a
n. facial.
 Aparatul lacrimal

• Este format dintr- un aparat

secretor (glanda lacrimala principala, glandele
accesorii Krause si Wolfring si glandele
exocrine din conjunctiva )
• caile lacrimale canalele care conduc lacrimile
in meatul nazal inferior din cavitatea nazala .
 Glanda lacrimala
• se afla in fosa glandei lacrimale de la nivelul
partii antero- laterale a tavanului orbitei . Ea
este formata din doua portiuni separate
printr-o expansiune a aponevrozei m. ridicator
al pleoapei superioare . Partea orbitara este
mai voluminoasa (20 mm/ 5 mm / 12 mm ) si
este situata in fosa lacrimala deasupra
aponevrozei m. ridicator al pleoapei
superioare.
 Glanda lacrimala
• Partea palpebrala este mai mica si este formata din 2-3 lobuli
glandulari .
• Aceasta parte palpebrala se afla situata intre mm. drepti lateral
si superior .
• De la nivelul glandei lacrimale pornesc ductele lacrimale ( in
numar de 12 ) care se deschid in fornixul conjuctival superior.
• Glanda lacrimala este vascularizata de a. lacrimala ( ram din a.
oftalmica ) si de v. lacrimala care dreneaza in v. oftalmica
superioara . Inervatia glandei lacrimale este de tip parasimpatic .
• Glanda lacrimala principala are rol in secretia lacrimala reflexa .
 Glandele lacrimale accesorii
• ( Krause si Wolfring ) sunt raspandite in toata
conjunctiva pleoapei superioare si inferioare si
produc secretia lacrimala de baza .
• Filmul lacrimal este compus din mucina ,
secretie apoasa si secretie uleioasa produsa de
glandele lui Meibomius .
 Canaliculele lacrimale
• ( in numar de 2 ) se afla situate in partea mediala a
pleoapelor si incep de la nivelul punctelor lacrimale , dupa
care se deschid in sacul lacrimal .
• Contractia m. orbicular preseaza punctele lacrimale si in acest
fel lichidul lacrimal patrunde in sacul lacrimal .
• Sacul lacrimal reprezinta extremitatea superioara a canalului
nazo-lacrimal si are dimensiuni de 12mm/6 mm/ 2 mm .
• Ductul nazo-lacrimal are o lungime de cca. 18 mm si un
diametru de 4 mm . El porneste din partea inferioara a sacului
lacrimal si se deschide in meatul nazal inferior printr-un
orificiu acoperit de o plica mucoasa .
Glande lacrimale