Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
• examenului radiologic.
Diagnosticul diferenţial
• staficolocie: abces, furuncul al
unghiului extern palpebral
• abces al orbitei
• fistulă a unei sinuzite frontale în
zona orbitară superoexternă
• osteoperiostita marginii orbitare.
Tratamentul local:
• coliruri cu antibiotice
• comprese reci cu rivanol
• dacă pe canal există supuraţie, se
face drenajul colecţiei supurate pe
cale chirurgicală.
Tratamentul general:
• Antibiotice cu spectru larg,
injectabile
• Antiinflamatorii
DACRIOADENITA
CRONICĂ
=inflamaţie cronică uni- sau bilaterală.
Etiologie:
• infecţii cronice (lues, T.B.C.)
• sindromul Mickulicz (hipertrofie
cronică a glandelor lacrimale şi
glandelor salivare)
• leucemie
Aspecte clinice
• Simptomatologia – este săracă.
• Semnele: tumefierea progresivă a
glandelor lacrimale care se poate
palpa în porţiunea supero-externă a
rebordului orbitei.
Din cazuistica personalǎ
Diagnostic
• Diagnosticul pozitiv se susţine pe baza
examenului clinic, radiologic, ecografic,
tomografic pentru stabilirea etiologiei.
• Diagnostic diferenţial
• cu tumoare a glandei lacrimale (dificil)
• leucemie (tumefierea bilaterală a glandei
lacrimale).
Tratament
• general – corticoterapia
• etiologic
DACRIOCISTITA
CONGENITALĂ
• Etiopatogenia – imperforarea canalului
lacrimo-nazal care se formează în ultimele
2 luni ale vieţii intrauterine; când
dezvoltarea sa întârzie, extremitatea sa
inferioară este obstruată la naştere, de o
membrană sau resturi epiteliale; dacă
obstrucţia persistă după vârsta de 1-2 luni,
apare o dacriocistită congenitală.
Aspecte clinice
• ochiul este lăcrimos
• în unghiul intern se adună secreţie
• conjunctiva este uşor congestionată
• prin compresiunea sacului lacrimal se
evacuează secreţie muco-purulentă
Diagnostic
• Diagnosticul pozitiv se pune pe
aspectul clinic.
• Diagnosticul diferenţial se face cu
conjunctivita acută.
Tratament:
• masaj cu presiune pe zona sacului
lacrimal, în unghiul intern al ochiului
• spălătura căilor lacrimale
• sondajul căilor lacrimale cu o sondă
Bowmann, atunci când primele două
metode terapeutice nu dau rezultate.
DACRIOCISTITA
DOBÂNDITĂ CRONICĂ
• Apare mai frecvent la persoanele vârstnice.
• Etiopatogenie
• obstrucţia canalului lacrimonazal este cauzată de:
• procese inflamatorii de vecinătate
• rinite acute sau cronice;
• sinuzită maxilară;
• inflamaţii dentare apicale;
• traumatisme accidentale sau operatorii ale
sinusului maxilar sau rădăcinii dentare.
Clinic
Simptome – lăcrimare accentuată la frig, vânt, lumină,
întuneric.
Semne:
• în unghiul intern al ochiului apare o secreţie purulentă;
• conjunctiva este congestionată;
• în unghiul intern, sub ligamentul palpebral intern, se
palpează sacul lacrimal sub forma unei alune, fără semne
inflamatorii;
• la presiunea sacului lacrimal se evacuează prin punctele
lacrimale un lichid tulbure, vâscos.
Complicaţii:
• conjunctivită acută prin infectarea
secundară a conjunctivei;
• ulcer cornean
Diazgnostic
• Diagnosticul pozitiv – pe baza
aspectelor clinice.
• Diagnosticul diferenţial
• cu o tumoră a sacului lacrimal;
• chist sebaceu prelacrimal.
Tratamentul:
• chirurgical are ca scop restabilirea
permeabilităţii canalului lacrimo-nazal prin
crearea unei anastomoze între mucoasa
sacului lacrimal şi mucoasa nazală
(dacriorinocistostomie);
• acutizarea procesului inflamator cronic, dă
naştere dacriocistitei acute.
DACRIOCISTITA
ACUTĂ
• Dacriocistita acută are ca şi semne obiective, pe
lângă cele descrise mai sus, edem şi eritem în
unghiul palpebral intern, extins spre pleoapa
inferioară, însoţite de durere puternică.
• erizipel
Tratamentul
Tratament general:
• antibiotice cu spectru larg.
Tratament local:
• chirurgical, se incizează şi se drenează colecţia
purulentă;
• după retrocedarea fenomenelor inflamatorii se
practică dacriocistorinostomie, sau extirparea
sacului lacrimal.
Cristalinul
Simptome:
scăderea vederii, descrisă de bolnav ca
vedere înceţoşată;
diplopie monoculară
Semne: în timp pupila devine albă
(leucocoria) datorită opacifierii complete
a cristalinului
Cataracta congenitală –
localizarea opacifierilor
cataracte capsulare (polară anterioară
sau polară posterioară) cu evoluţie
staţionară şi care nu produc tulburări de
vedere importante;
cataracte capsulo-lenticulare se văd ca
piramide anteriore sau posterioare;
cataracte lenticulare; nucleare,
perinucleare sau zonulară totală
Clinica
Simptome:
scăderea lentă a vederii, la distanță și aproape
Semne: biomicroscopic se pot vedea fine
opacităţi cuneiforme sau spiculiforme localizate
periferic în cortexul anterior sau posterior
Cataracta corticală
Cataracta nucleară
a) cataracte contuzive
b) cataractele din plăgile perforante
oculare,
c) cataracte traumatice prin corpi străini
intraoculari sau intracristalinieni;
d) cataracte prin agenţi fizici: raze
infraroşii, radiaţii ionizante, sau prin
electrocutare
Cataracta traumatică
Tratament
◼ Neiseria meningitis
Incidenţa 1%.
◼ Transmitere: la traversarea traiectului pelvi-
Local
◼ se instilează frecvent, din oră în oră
coliruri cu antibiotice cu spectru larg
CONJUNCTIVITE BACTERIENE
CRONICE
Etiologie:
◼ Staphilococus aureus;
◼ Staphilococus epidermidis;
◼ Moraxela lacunata;
◼ Sreptococus pyogenes;
◼ Proteus mirabilis;
◼ Klebsiela pneumoniae;
◼ Escherichia coli.
Durata bolii este de peste 4 săptămâni.
Diagnostic
◼ Subiectiv: senzaţie de corp străin, senzaţie de
nisip în ochi, acuitatea vizuală nemodificată.
◼ Obiectiv: conjunctiva hiperemică, secreţie
conjunctivală redusă, cruste între cili.
◼ Examenul bacteriologic direct şi pe cultura
pune în evidenţă bacteria care a determinat
infecţia
Complicaţii:
◼ leziuni corneene (infiltrate, ulcere
marginale);
◼ eczeme palpebrale;
◼ ectropion al pleoapei inferioare;
Tratament:
◼ etiologic, se adresează cauzei.
CONJUNCTIVITE DETERMINATE
DE CHLAMIDII
◼ Chlamidiile sunt bacterii de dimensiuni mici, cărora le lipsesc
mecanismele de generare a compuşilor înalt energetici (ATP),
fiind restrânse la o existenţă intracelulară, celula gazdă fiind cea
care furnizează energia necesară.
◼ Sunt două grupe de chlamidii:
◼ chlamidii de tip A corespund Chlamidiei Trachomatis - şi
cuprinde mai multe subgrupe, A, B, C, care dau trahomul şi
subgrupele D, E, F, corespunzătoare unei maladii transmisibile
sexual, care se manifestă ocular printr-o conjunctivită cu incluzii.
◼ chlamidii de tip B cuprind agenţii limfogranulomatozei
maligne, psitacozei
CONJUNCTIVITA CU INCLUZII A NOU
NĂSCUTULUI
◼ Se manifestă ca o conjunctivită
foliculară acută cu adenopatie
preauriculară
◼ Etiopatogenie: Chlamidozoon oculo-
genital.
◼ Boala survine în epidemii sau sporadic
la cei care frecventează bazinele de
înot, după o incubaţie de 8-10 zile.
Semne:
◼ hiperemie conjunctivală;
◼ lăcrimare;
◼ foliculi opalescenţi la nivelul fornixurilor;
◼ opacităţi corneene subepiteliale;
◼ secreţii muco purulente;
◼ adenopatie preauriculară.
◼ Cu timpul foliculii devin mai puţin proeminenţi.
Tratament:
◼ local colir cu sulfonamide, tetracicline;
◼ general cu doxiciclină, ofloxacină sau eritromicină
◼ ,in dozele adecvate greutatii copilului timp de 3 săptămâni.
CONJUNCTIVITELE VIRALE
Etiologie
◼ Viruşi ADN
◼ Adenovirus
◼ Virus variolic
Virus vaccinal
◼ Molluscum contagiosum
◼ Viruşi ARN
◼
Papillomaviruses
◼ Enterovirus
◼ Virus Coxakie
◼ Rubela virus
◼ Semnul cel mai caracteristic este
prezenţa foliculilor, mai frecvent în
fornix
CONJUNCTIVITA CU
ADENOVIRUS
◼ Conjunctivita foliculară acută;
◼ Keratoconjunctivita epidemică;
◼ Febra faringoconjunctivală;
◼ Keratoconjunctivita papilară cronică;
Conjunctivita acută
foliculară (tip Beal)
◼ Se poate manifesta în epidemie; debut brusc.
◼ Subiectiv:
◼ senzaţie de corp străin
◼ lăcrimare
◼ fotofobie
◼ Obiectiv:
◼ pleoapa inferioară poate prezenta edem;
◼ conjunctiva bulbară prezintă congestie roşie vişinie;
◼ conjunctiva tarsală şi a fundurilor de sac are aspect catifelat, prezintă mici
foliculi puţin proeminenţi, mamelonaţi;
◼ caruncula şi plica semilunară sunt îngroşate şi burate cu mici foliculi;
◼ poate apărea o mică adenopatie preauriculară;
◼ secreţia conjunctivală este redusă, mucoasă, muco-purulentă şi nu conţine
microbi
◼ Evoluţia este rapidă, vindecarea survine în 15-20 de zile, fără complicaţii
corneene
Keraticonjunctivita
epidemică
◼ dată mai ales de
tipurile 8 şi 19.
◼ Boala are caracter epidemic; este foarte contagioasă: 14 zile de la debut;
incubaţia durează 5-12 zile
Simptome: febră, dureri de gât, tulburări gastro-intestinale la copil; ocular
apare senzaţia de corp străin, lăcrimare, fotofobie.
Semne:
◼ bilateral, congestie conjunctivală, chemozis;
◼ foliculi în fornix, şi pe tars;
◼ posibile pseudomembrane;
◼ între ziua 7-14, apare keratita: infiltrate subepiteliale (celule mononucleare,
PMN, celule epiteliale, stromale reacţie de hipersensibilitate;
◼ edem stromal – apare fotofobia, scade acuitatea vizuală;
◼ irită negralumatoasă ;
◼ sclerită anterioară difuză;
◼ adenopatie preauriculară;
◼ Investigaţii:
◼ Frotiu: predomină limfocite;
◼ Cultura: pe celule renale embrionare, umane;
◼ ELISA: adenoclone
◼ Serologie: titrul Ac este de cel puţin 4 ori mărit;
◼ Tratament:
◼ comprese reci;
◼ lacrimi artificiale;
◼ vasoconstrictoare;
◼ profilaxia simblefaronului prin debridarea fornixului conjunctival;
◼ colir cu steroizi când există infiltrat central.
-
Febra faringoconjunctivală
◼ Etiologie:
◼ adenovirus tip 3, 4, 7;
◼ se manifestă în mici epidemii;
◼ se transmite prin contact direct sau prin apa de piscină;
◼ incubaţia este de 2-14 zile;
◼ contagiozitatea durează 7-14 zile;
◼ Simptome: cefalee, mialgii stare generală alterată, febră; ocular apare
senzaţia de corp străin, lăcrimarea, fotofobia.
◼ Semne:
◼ congestie conjunctivală cu foliculi evidenţi;
◼ keratită ca în keratoconjunctivită;
◼ adenopatie preauriculară;
◼ faringită;
◼ Tratament: de suport.
CONJUNCTIVITELE
ALERGICE
◼ Hipersensibilitatea de tip I (hipersensibilitate de tip imediat) Alergenul se fixează
pe mastocite determinând degranularea lor şi eliberarea de histamină (amină
vaso-activă) . După contact se poate produce o reacţie puternică; mecanismul
se întâlneşte în conjunctivita atopică.
◼ Hipersensibilitatea de tip II
◼ Anticorpii de tip IgG şi Ig M care fixează complementul se fixează de celulele
purtătoare de antigen pe care le distruge.
◼ Hipersensibilitatea de tip III
◼ Complexe antigen-anticorp lezează pereţii vasculari producând leziuni tisulare,
sau se fixează pe trombocite determinând formarea trombilor (este mecanismul
bolii Behçet) .
◼ Hipersensibilitatea de tip IV (de tip întârziat)
◼ Sunt reacţii granulomatoase care se dezvoltă după mai multe săptămâni datorită
memoriei limfocitelor T (este mecanismul din keratita disciformă herpetică) .
◼ Hipersensibilitatea de tip V (de tip stimulant)
◼ Anticorpii stimulează celule din anumite organe ( în boala Basedow sunt
stimulaţi receptorii TSH.)
Conjunctivita sezonieră
Simptome: senzaţie de corp străin, prurit, lăcrimare, fotofobie acuitatea vizuală
nemodificată.
Semne:
◼ edem palpebral;
◼ congestia conjunctivală, chemozis conjunctival;
◼ rinoree;
◼ se asociază adesea cu febra de fân.
Tratament:
◼ Profilactic - se evită câmpurile înflorite, lanurile de graminee,
◼ Curativ:
◼ coliruri cu substanţe care au proprietatea să împiedice degranularea
mastocitelor: cromoglicat de sodiu (Opticron), olopatadina (Opatanol);
◼ coliruri cu proprietăţi antihistaminice H1 ca emedastine (Emadine) ;
◼ coliruri cu corticoizi care au proprietatea să acţioneze în faza târzie a inflamaţiei,
dar au dezavantajul efectelor secundare nedorite (corticodependenţa, cataracta,
glaucomul) ;
◼ antiinflamatorii nesteroidiene (AINS), în coliruri gen indometacine (Indocolyre) .
Conjunctivita primăvăratică
(keratoconjunctivita vernală)
◼ Simptome - sunt puternice:
◼ fotofobie;
◼ prurit;
◼ senzaţie de corp străin.
◼ Semne:
◼ blefarospasm;
◼ ochi roşii datorită congestiei conjunctivale;
◼ conjunctiva tarsală prezintă papile gigante, care pot produce
leziuni corneene;
◼ noduli Trantas situaţi la limb, însoţiţi de o intensă reacţie
conjunctivală de vecinătate;
◼ la nivelul corneei apar leziuni care pot fi de la keratită punctată
superficială până la ulcer cornean; acestea pot lăsa sechele, în
special astigmatism.
TRATAMENTUL
◼ Antihistaminice pe cale generală şi locală. Se
poate opta pentru corticoterapie dacă nu sunt
leziuni corneene.
◼ În caz de ulcer cornean se pot folosi lentile
silicohidrogel favorizând cicatrizarea.
◼ Afecţiunea se atenuează la vârsta
adolescenţei.
Conjunctivita giganto-
papilară
◼ apare mai ales la purtătorii de lentile de contact într-un procent
de1% până la 10%.
◼ Simptome: prurit, senzaţie de corp străin, lăcrimare.
◼ Semne: conjunctiva tarsală este congestionată şi prezintă papile
gigante care pot avea un diametru de până la 1 mm.
◼ Tratament:
◼ colir cu substanţă care împiedică degranularea mastocitelor;
◼ schimbarea tipului de lentilă sau/şi a produselor de întreţinere.
◼ De reţinut este importanţa gestului de a examina conjunctiva
tarsală la purtătorii de lentile de contact.
◼ AAC=conjunctivita alergica acuta
◼ SAC= conjunctivita alergica sezoniera
◼ PAC= conjunctivita perianuala
◼ VKC= keratoconjunctivita primavaratica
(vernala)=
◼ GPC=conjunctivita giganto papilara
◼ AKC= keratoconjunctivita atopica
AFECŢIUNI DEGENERATIVE ALE CONJUNCTIVEI
Xerozisul epitelial
Diagnosticul diferenţial:
• ulcerul marginal al corneei
• cu keratitele.
• Evoluţie: dacă nu se tratează se poate
suprainfecta, poate apărea hipopionul; se
poate complica cu panoftalmie.
Tratamentul local:
• lacrimi artificiale;
• tarsorafia în lagoftalmie;
• corecţia chirurgicală a defectelor
palpebrale;
KERATOCONUL
• Este o ectazie a părţii centrale a
corneei, de formă conică,
neinflamatorie, evolutivă.
Simptome:
• oboseală oculară;
• scăderea marcatǎ a acuităţii vizuale;
• fotofobie
Semne
• deformarea conică a centrului cornean;
Semne:
congestie pericheratică;
edem cornean epitelial;
camera anterioară redusă ca dimensiune;
migrare pigmentară pe suprafaţa irisului şi cristalinului, pe
endoteliul cornean;
hipertensiune intraoculară;
examenul gonioscopic evidenţiază unghi iridocornean îngust, cu
goniosinechii;
examenul oftalmoscopic poate arăta o papilă cu escavaţie
lărgită, de tip glaucomatos
Tratament
Diagnosticul pozitiv se susţine pe
simptomatologia şi semnele obiective
descrise.
Diagnosticul diferenţial se face cu toate
afecţiunile care se manifestă cu ochi roşu: ----
-conjunctivita acută,
-uveita anterioară,
-keratita acută,
-celelalte forme de glaucom;
Tratamentul
Chirurgical realizarea unui drenaj
eficient în condiţiile existenţei unui
unghi cu o conformaţie particulară.
intervenţii fistulizante (trepanaţia
corneosclerală, operaţia Scheie),
intervenţii asupra unghiului camerular
(goniotomiile, trabeculectomiille).
GLAUCOMUL CONGENITAL
Etiologie:
Factorii peristatici (rubeola maternă,
gripa, toxemia gravidică, luesul,
insuficienţa ovariană)
factorii genetici (anomalii
cromozomiale, mutaţii genetice)
Semnele obiective
glob ocular mărit ca dimensiuni;
congestie conjunctivală de stază;
corneea este mărită în toate direcţiile (megalocornee) iar parenchimul
cornean este opacifiat din cauza rupturilor membranei Descemet;
camera anterioară este foarte profundă;
irisul este cu stroma atrofiată;
cristalinul este luxat sau subluxat prin întinderea zonulei lui Zinn;
examenul oftalmoscopic evidenţiază o papilă a nervului optic cu
escavaţie largă şi decolorată;
examenul gonioscopic evidenţiază existenţa unei membrane
subţiri, translucide, (membrana Barkan)care acoperă unghiul
camerular sau o inserţie a fibrelor muşchiului ciliar în trabecul în faţa
pintenului scleral;
tensiunea intraoculară este crescută la valori cuprinse între 40-50mm
Hg
Forme clinice
glaucomul congenital precoce sau glaucomul
infantil (buftalmia) sau hidroftalmia al cărei
tablou clinic a fost descris;
glaucomul congenital tardiv sau juvenil cu
manifestări clinice în decada a doua sau a treia
caracterizat prin dimensiuni normale ale globului
ocular dar cu hipertensiune intraoculară şi cu
modificări în unghiul camerular similare cu cele
din glaucomul congenital precoce.
Tratamentul
Tratamentul chirurgical este tratamentul
de elecţie şi trebuie instituit imediat ce
afecţiunea a fost diagnosticată.
Intervenţia care se practică este
goniotomia sau trabeculotomia care are
ca scop secţionarea ţesutului
mezenchimal persistent din unghi.
Prognosticul este rezervat.
GLAUCOMUL SECUNDAR
Etiologia :
Uveite cronice
Traumatisme
Cataracte hipermature
Modificǎri de poziţie ale cristalinului
(subluxaţie, luxaţie)
Tumori intraoculare
Boli vasculare ale retinei (retinopatia
diabeticǎ, trombozǎ a venei centrale a retinei)
Glaucomul postoperator
GLAUCOMUL SECUNDAR
UVEITELOR
colmatarea unghiului camerular cu
celule inflamatorii, obstruarea unghiului
prin goniosinechii;
apariţia unui blocaj pupilar datorită
sinechiilor iridocristaliniene cu apariţia
secluziei şi ocluziei pupilare
clinica
Simptome: durere oculară şi perioculară; lăcrimare.
Semne:
globul este cu congestie;
măsurarea tensiunii intraoculare arată existenţa unei
hipertensiuni;
camera anterioară este mică, cu iris în tomată când este
prezentă secluzia ocluzia pupilară; orificiul pupilar poate fi blocat
prin secluzie-ocluzie pupilară;
pot exista sinechii în unghiul irido-cornean (gonio-sinechii);
deficitele câmpului vizual sunt consecinţa hipertensiunii şi au
aspectul şi forma acelora din glaucomul cu unghi deschis.
Diagnosticul
Diagnosticul pozitiv se pune pe baza anamnezei care relevă
episodul sau episoadele de uveită anterioară, simptomatologia şi
semnele obiective.
Diagnosticul diferenţial se face cu:
Sindromul Posner-Schlossman: apare la adultul tânăr, se
caracterizează prin prezenţa hipertensiunii intraoculare şi
prezenţa unor precipitate mari, albe, pe endoteliul cornean iar
unghiul camerular este deschis;
Heterocromia complicată Fuchs: se caracterizează prin
heterocromie (hipocromie congenitală) şi atrofie iriană;
precipitate pe faţa posterioară a corneei; unghiul camerular este
larg deschis dar se constată anomalii ale ţesutului mezodermal;
Maladia Besnier-Boeck-Schauman şi inflamaţiile din pars-planite.
Tratamentul
Tratamentul medical local:
dilatatoare de preferat neosinefrină 5-10% care
scade şi producţia de
umor apos;
coliruri cu cortizon sau derivaţi de cortizon;
Tratamentul local chirurgical se face numai dacă este
absolut necesar:
iridectomia periferică când irisul este bombat;
dacă presiunea se menţine crescută şi cristalinul este
cataractat se extrage cristalinul şi se practică
practică trabeculectomie sub corticoterapie
generală şi locală;
GLAUCOMUL SECUNDAR
AFECŢIUNILOR CRISTALINULUI
Glaucomul prin intumescenţa cristalinului
• Examenul funcţional
• determinarea acuităţii vizuale;
• examenul câmpului vizual;
• examenul simţului cromatic;
• determinarea timpului retino-
cortical (PEV)
METODE DE EXAMINARE
• Examinarea obiectivă
• examinarea papilei nervului optic
prin oftalmoscopie, biomicroscopie;
• examinarea angiofluorografică a
papilei nervului optic;
• stereoretinofotografia papilei
nervului optic;
• retino-tomografia Heidelberg și / sau
OCT
NEUROPATIA OPTICĂ
DE STAZĂ - Etiologie
a. Cauzele intracraniene care genereaza HIC sunt:
•tumori cerebrale;
•malformaţii cerebrale cu tulburări în dezvoltarea cutiei
craniene (craniostenozele);
•afecţiuni vasculare;
•hemoragii cerebrale;
•ramolismentele cerebrale;
•tromboflebita sinusului cavernos.
•afecţiuni traumatice – hematoame cerebrale, hemoragii
subdurale.
• edem papilar;
• papila proemină 3-5 dioptrii, este
congestionată;
• marginile papilei sunt şterse;
• câmpul vizual: apar deficite cu
lărgirea petei oarbe determinate de
edemul papilar şi de decolarea
neuroepiteliului peripapilar.
Diagnosticul pozitiv
• anamneza
• semnele clinice.
• examinǎri de laborator si
paraclinice
Diagnosticul diferenţial
In funcţie de:
• etiologie
• vârsta bolnavului
• precocitatea tratamentului
• funcţia vizuală se poate restabili, iar
aspectul oftalmoscopic se poate
restabili mai lent
• evoluţia bolii este subacută sau
cronică
Tratament
• Tratament etiologic: antibiotice cu
administrare generală, asanarea
focarelor de infecţie;
• Tratament patogenic: corticoterapie,
injecţii retrobulbare cu preparate
cortizonice în doze imunosupresive;
• Tratamentul simptomatic: injecţii
retrobulbare cu atropină, tratament
general cu antiinflamatorii nesteroidiene,
vitamine din grupul B.
NEUROPATII OPTICE ISCHEMICE
Neuropatia optică ischemică
anterioară
• Ischemia acută a capului nervului optic
• Etiologie:
• arterioscleroza 75% din cazuri;
• arterita temporală giganto-celulară Horton (care se manifestă cu
febră, stare generală alterată, cefalee cu sediu temporal, dureri
fronto-temporale);-FORMA ARTERITICA
• vasculite: periarterita nodoasă, lupusul eritematos diseminat;
• boli vasculare sistemice (HTA, eclamsia, diabetul zaharat);
• boli hematologice (policitemia, anemii acute prin hemoragii);
• cauze locale: drussenul capului nervului optic;
• glaucomul cronic;
• contuzii oculare;
• fotocoagularea laser;
• operaţia de cataractă.
Semne
• anamnezei;
• examenului clinic general şi
interdisciplinar;
• examenului de laborator;
• simptomele şi semnele oculare
enumerate.
Diagnosticul diferenţial
• Diagnostic diferenţial: -
neuropatia ischemică
posterioară.
Tratamentul general
• oprirea toxicelor, a
medicamentelor
• polivitaminoterapie, mai ales
din grupul B
• administrare de sulfat de zinc şi
de cisteină care participă la
detoxifiere
• neuroregeneratoare-citicolina
NEUROPATIA OPTICĂ
ATROFICĂ
• Etiologie:
• tulburări circulatorii de tip ischemic la nivelul corioretinei,
nervului optic;
• procese degenerative datorate toxicelor exogene (alcool metilic,
plumb);
• procese inflamatorii corioretiniene care distrug celulele
ganglionare ale retinei, celulele de origine ale nervului optic;
• traumatisme:
• prin hematom care comprimă nervul;
• prin rupturi, smulgeri ale nervului.
• compresiunile nervului pe traiectul său prin:
• osteite;
• periostite;
• artera oftalmică sclerozată;
• tumori de vecinătate.
Atrofia optică primară
(simplă)
• Subiectiv – acuitatea vizuală
scade treptat
• Obiectiv – papila este albă bine
delimitată; câmpul vizual este
ingustat concentric sau în sector
• Etiologia: - NOL, scleroză
multiplă, toxice exogene, leziuni
traumatice cranio-faciale;
compresiuni exercitate asupra
fibrelor nervoase,
Atrofia optică secundară
• Profilactic: tratamentul
etiologic al afecţiunilor ce pot
duce la atrofia optică.
• Curativ: tratamentul este numai
paleativ, simptomatic:
vasodilatatoare,
vitaminoterapie (grup B),
corticoterapie.
Refracţia oculară
Conf Univ dr Coroi Mihaela
Studiul luminii
• Optica fizică (natura luminii) studiază:
• optica cuantică luând în considerare aspectul corpuscular al
luminii;
• optica ondulatorie luând în considerare aspectul ondulator
al luminii.
• Optică geometrică:
• operează cu raze de lumină;
• studiază mersul razelor şi construcţiile geometrice ce dau
poziţia imaginilor în instrumentele optice.
• Optica fiziologică studiază ochiul ca aparat optic.
OPTICA GEOMETRICĂ
• Lumina vizibilă - corespunde benzii cuprinse aproximativ între 400-760
nanometrii.
• Principii convenţionale ale opticii geometrice:
-direcţia de propagare a fascicolului de lumină se consideră întotdeauna de
la stânga la dreapta;
-razele luminoase de la sursa punctiformă reală sunt întotdeauna divergente;
-toate razele divergente se consideră negative;
• razele pot deveni convergente numai traversând un sistem optic care le
schimbă vergenţa, ele fiind considerate pozitive.
Este cea mai frecventă tumoră oculară la copii 1/20. 000 născuţi vii.
Apare la copii 1-3 ani.
Fiziopatogenie.
Gena afectată este localizată pe cromozomul 13, observându-se
deleţii în braţul lung ale acestui cromozom.
Tablou clinic
• Tablou clinic.
• Subiectiv - cecitate (când este bilateral în 20% din cazuri) .
• Obiectiv
• pupila este în midriază relativă, şi prezintă un reflex anormal, alb,
cenuşiu (ochi amaurotic de pisică);
• posibil:
• strabism;
• nistagmus;
• buftalmie unilaterală;
• cataracta complicată;
• fenomene oculare iritative: congestie oculară, lacrimare, fotofobie.
• examenul fundului de ochi poate evidenţia o masă albă, nodulară,
proeminentă în corpul vitros, cu prezenţa de hemoragii şi vase de
neoformaţie pe suprafaţă; în faze mai evoluate, aspectul oftalmoscopic
este de decolare de retină de culoare cenuşie, fără ruptură.
Stadializare a evoluţiei
retinoblastomului
• Faza incipientă: aspect de pată alb-gălbuie, cu aspect vătos,
policiclică mărime de 2-3 diametrii papilari; se observă la ochiul
congener, în formele clinice bilaterale. Suprafaţa tumorii este
neregulată (mamelonată sau polipoidă) traversată de vase de
neoformaţie.
• Faza de hipertensiune intraoculară: dezvoltarea tumorii
determină hipertensiune oculară, ochiul devenind dureros,
lăcrimos şi congestiv.
• Faza de exteriorizare sau de invazie orbitară.
• Faza de generalizare:
• invazie loco-regională spre sistemul nervos central, spre orbită,
cavitatea nazală, cavum;
• metastaze la distanţă pe cale limfatică sau pe cale sanguină
(metastaze osoase sau hepatice
Diagnosticul pozitiv
• examenul oftalmoscopic;
• examenul radiologic;
• examenul ecografic în modul A şi modul B poate
evidenţia tumora sub forma unei mase
intraoculare;
• tomodensitometria pune în evidenţă tumora şi
extinderea acesteia la nivelul encefalului sau
orbitei;
• examenul radiologic pulmonar, ecografie hepatică,
pentru. a decela eventuale metastaze.
Diagnosticul diferenţial
• hemoragia intraoculară organizată;
• fibroplazie retrolentală;
• hiperplazia vitrosului primitiv.
Tratament:
• În stadiile incipiente se încearcă un tratament:
conservator:
• radioterapie locală;
• aplicarea unor plăcuţe de iod radioactiv pe scleră, în
dreptul tumorii;
• crioterapie;
• fotocoagulare laser.
• În stadiile I. şi II. se practică enucleaţia.
• În stadiul III. se practică exenteraţia orbitei.
• Stadiul IV. este depăşit din punct de vedere terapeutic
Uveea
Cauze locoregionale:
-infecţii ORL sau radiculare dentare;
Cauze generale :
-virale- virusul citomegalic;
-bacteriene: tuberculoza, sifilisul;
-parazitare: toxoplasma gondi, toxocara;
Boli generale:
sarcoidoza;
limfomul (uveita posterioară a subiectului în vârstă).
OFTALMIA SIMPATICĂ
Oftalmia simpatică este o formă particulară
de uveită subacută sau cronică la un ochi
determinată de un traumatism perforant la
celălalt ochi
declanşată la un interval de timp cuprins
între trei săptămâni şi două luni de la
traumatism
Ochiul traumatizat se numeşte simpatizant
iar ochiul congener la care se declanşează
procesul inflamator se numeşte ochi
simpatizat.
Etiologia:
plăgi perforante accidentale ale
globului, mai ales ale limbului sclero-
cornean, cu interesarea irisului,
corpului ciliar, cele cu retenţie de corp
străin intraocular;
plăgi post operatorii, mai ales cele
pentru vitrectomii, prin pars plană,
reintervenţii pentru dezlipiri de
retină;
rupturi sclerale subconjunctivale,
ulcere corneene perforante.
Patogenie:
Teoria acceptată unanim este cea
autoimună, prin mecanism mediat
celular, fiind sugerată o
hipersensibilizare faţă de pigmentul
uveal sau faţă de antigenul retinian S.
Tabloul clinic: ochiul traumatizat (ochiul
simpatizant) .
Simptome
durere;
fotofobie;
lăcrimare;