Corneea

 Corneea formează 1/6 anterioară a tunicii fibroase oculare şi este o structură avasculară,
transparentă, o interfaţă cu rol fundamental în refracţia oculară (contribuind la cca 2/3 din puterea
dioptrică o ochiului). La limita dintre cornee şi scleră se află limbul sclero-cornean.

 Grosimea. Corneea are o grosime medie de aprox 550µ central şi 1000µ periferic.
 Suprafaţa externa are o formă ovală/eliptica cu diametrul vertical de 10.6 mm şi cel orizontal de 11.7
mm. De asemenea are o rază de curbură medie de cca 7.8 mm ceea ce corespunde unei puteri dioptrice
de 48.8 D, valoare care reprezintă ¾ din puterea refractivă a întregului sistem optic.
 Suprafaţa interna este rotundă, are un diametru de 11.7 mm şi o rază de curbură de 6.5 mm.
 Limbul sclero-cornean reprezintă o bandă inelară de tranziţie dintre cornee şi scleră care se afla în
secţiune între linia care trece prin marginile membranelor Bowman si Descemet şi linia perpendiculară
pe canalul Schlemm.

 Histologia corneei. Ţesutul cornean prezintă dinspre suprafaţă spre profunzime următoarele straturi:
o Epiteliul cornean este format din 7-8 rânduri de celule şi are o grosime medie de cca 50µ.
Acest strat este acoperit de filmul lacrimal cu rolul de lubrifiere, netezire şi protecţie. Filmul
lacrimal are o grosime de 7µ şi este alcătuit din stratul anterior lipidic (secretat de glandele
Meibomius), stratul mijlociu apos (secretat de glanda lacrimală) şi stratul posterior mucos

1
 (produs de celulele mucoase conjunctivale). Celulele epiteliului cornean sunt reprezentate de
următoarele tipuri de celule:
 Celulele bazale care sunt dispuse într-un singur strat cu activitate mitotică intensă.
Acestea se divid, se diferenţiază şi migrează prin stratul intermediar spre stratul apical
dupa care sunt eliminate în lacrimi. Eroziunile corneene au ca sursă de acoperire nu
numai aceste celule bazale ci şi celulele stem limbice.
 Celulele intermediare (wing cells) sunt dispuse pe 2-3 straturi , au o formă poligonală şi
prezintă prelungiri celulare.
 Celulele apicale/superficiale sunt turtite şi pe suprafaţa lor prezintă microvili acoperiti de
glicocalix, un strat glicoproteic cu rolul de aderenţă pentru stratului mucos al filmului
lacrimal.

o Membrana Bowmann (limitanta anterioară) este o structură acelulară, colagenică cu o

grosime de 10µ. Suprafaţa anterioară a acestei structuri prezintă pori de cca 1µ diametru prin
care fibrele nervoase ajung subepitelial. Suprafaţa posterioară este strabătută de fibrile
colagenice care ancorează puternic membrana Bowmann de stroma adiacentă.
o Stroma corneană. Este alcătuită dintr-o reţea de fibre de colagen tip I,III,V,VI şi o substanţă
fundamentală care este compusă în principal din proteoglicani, molecule care conţin keratan
sulfat şi dermatan sulfat, glicozaminoglicani care reglează conţinutului de apă al stromei.
Aceste molecule sunt sintetizate de keratocitele stromale ale căror procese stelate se
interconectează realizând astfel o reţea în spaţiul interlamelar.
o Membrana Descemet (limitanta posterioară) are o grosime de cca 9µ şi este o structură
colagenică sintetizată de endoteliul cornean.
o Endoteliul cornean este un strat format din cca 450.000 de celule hexagonale. Celulele
endoteliale nu se pot divide, numărul lor scăzând cu vârsta. Fluidul din camera anterioară trece
pasiv pe cale paracelulară în stroma corneană dar celulele endoteliale prin procesele de
transport ionic activ împiedică hidratarea stromală excesivă.

2
 Vascularizaţia corneei. Corneea nu posedă vase sanguine sau limfatice. Totuşi, la nivelul stromei
există un sistem lacunar prin care difuzează fluidul care transportă substanţele necesare metabolismului
cornean şi oxigenul . Acesta ajunge prin difuziune atât din umoarea apoasă cât şi prin interfaţa film
lacrimal-epiteliu cornean.
 Inervaţia corneei. Fibrele nervoase corneene sunt prelungirile periferice ale neuronilor pseudounipolari
din ganglionul trigeminal Gasser. Aceştia reprezintă protoneuronii căii sensibilităţii tactile, termice şi
dureroase corneene. Pentru a ajunge la cornee prelungirile periferice străbat nervul oftalmic, nervul
nazociliar, nervii ciliari lungi şi scurţi. După ce traversează spaţiul supracoroidian formează un plex
nervos circumferenţial în jurul limbului din care se desprind filete nervoase care pătrund radiar în
stroma corneană. După un traiect intrastromal, ele pierd teaca de mielină, traversează partea mijlocie a
stromei şi emit spre planurile superficiale filete care se organizează sub forma unui plex subepitelial
profund de membrana Bowman. Din acesta pleacă fibre care perforează membrana Bowman şi
realizează plexul intraepitelial ce se ramifică în jurul celulelor epiteliale.