MUŞCHII EXTRINSECI AI GLOBULUI OCULAR

Muşchii extrinseci ai globului ocular sunt reprezentaţi de patru muşchi drepţi (extern, intern, superior şi
inferior), de doi muşchi oblici (superior şi inferior) şi de muşchiul ridicător al pleoapei superioare.
1. Muşchiul ridicător al pleoapei superioare are originea pe faţa inferioară a aripii mici a osului
sfenoid, anterior de canalul optic. Corpul muscular este învelit de o fascie conjunctivă care în partea
posterioară fuzionează cu cea a muşchiului drept superior. Inserţia se face printr-o aponevroză
triunghiulară care trece în pleoapa superioară şi se ataşează pe faţa anterioară a tarsului. O parte din
aceste fibre străbat muşchiul orbicular al ochiului şi se inseră în tegumentul pleoapei superioare.
Extremitatea laterală a aponevrozei scindează glanda lacrimală în două părţi (partea lacrimală şi partea
palpebrală) şi se inseră pe tuberculul de pe marginea orbitară a osului zigomatic. Extremitatea medială
a aponevrozei participă la formarea ligamentului palpebral medial. Pe muşchiul ridicător al pleoapei
superioare se află nervul frontal, care la jumătatea distanţei dintre apexul orbitar şi additusul orbitar se
ramifică în nervii supraorbitar şi supratrohlear. Inferior de muşchiul ridicător al pleoapei superioare se
află muşchiul drept superior.

1
2. Muşchii drepţi ai globului ocular sunt muşchii drepţi superior, medial, inferior şi lateral şi au
originea pe un tendon circular-inelul tendinos comun (Zinn). El se suprapune peste canalul optic şi
peste partea medială a fisurii orbitare superioare. Cei patru muşchi se inseră pe scleră de-a lungul
spiralei lui Tillaux). Nervul oculomotor (III) inervează muşchii drepţi superior, medial şi inferior.
Muşchiul drept lateral este inervat de nervul abducens (VI) şi muşchiul oblic superior de nervul
trohlear (IV). Vascularizaţia muşchilor extrinseci ai globului ocular este asigurată de ramuri musculare
laterală şi medială ale arterei oftalmice. Ramura musculară laterală şi artera supraorbitară participă la
vascularizaţia muşchilor drept lateral, drept superior, oblic superior şi ridicător al pleoapei superioare.
Ramura musculară medială şi artera infraorbitală vascularizează muşchii drept inferior şi oblic
inferior.
3. Muşchii oblici ai globului ocular
a. Muşchiul oblic superior are originea supero-medial de canalul optic şi pe inelul tendinos
comun Zinn. După ce ajunge la trohleea muşchiului (formaţiune fibroasă ataşată de foveea
trohleară situată la nivelul osului frontal) îşi schimbă direcţia spre posterior şi se inseră la
nivelul sclerei în cadranul supero-postero-temporal. Inserţia sa din cadranul supero-postero-
temporal se află între muşchii drept superior şi lateral.
b. Muşchiul oblic inferior are originea într-o depresiune de pe faţa orbitară a corpului osului
maxilar, lateral de orificiul superior al canalului nazo-lacrimal. Se inseră în cadranul infero-
temporal în vecinătatea regiunii maculare, inferior de muşchiul drept lateral.
4. Acţiunea. În poziţia primară axa optică formează un unghi de 23 0 cu axa orbitară. Acţiunea primară a
unui muşchi se manif. când ochiul este în poziţie primară.
a. Muşchiul drept superior produce elevaţie în poziţia primară, dar şi adducţie şi incicloducţie.
b. Muşchiul drept inferior produce depresia (acţiunea primară), adducţia şi excicloducţia globului
ocular (acţiuni subsidiare).
c.Muşchiul oblic superior are ca acţiune primară intorsiunea şi ca acţiuni subsidiare abducţia şi
depresia globului.
d. Muşchiul oblic inferior are ca acţiune primară excicloducţie şi ca acţiuni subsidiare elevaţia şi
abducţia globului ocular.