Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sprancenele doua proieminete arcuate , acoperita de fire de par, asezate deasupra pleoapelor.
Este formata din trei portiuni: o extremitate interna, rotunjita, numita cap; o extremitate externa ,
efilata numita coada si o parte mijlocie numita corp
pielea este mai groasa ,aderenta, foarte bogata in glande sebcee , acoperite de fire de
par
stratul celular subcutanat contine putina grasime si este alcatuit din travee conjuctive
stratul muscular este format din trei categorii de fascicule, ce se intretaie in unghiuri
diverse: fasciculele frontalului, orbicularului ochiului si muschiului sprancenos
stratul celular submuscularbeste reprezentat de un strat de tesut conjunctiv lax
periostul
Fata anterioara are doua parti: una ce vian in raport cu globul ocular si cealalta ce merge pana
la marginea orbitei. Cele doua parti sunt separte prin santul palpebral superior pentru pleoapa
superioara si santul palpebral inferior pentru pleoapa inferioara.
Marginea aderenta corespunde rebordului orbitar. Marginea libera prezinta la unirea 1/8
interna cu 7/8 externe tuberculul lacrimal ce imparte marginea libera intr-o parte lacrimala mica ,
lipsita ce cili la nivelul caruia se delimiteaza lacul lacrimal; si o parte ciliara reprezentata de cili
(gene).
Pleoapele delimiteaza intre ele orificiul palpebral, iar cand cele doua pleape sunt inchise acest
orificiu devine fanta palpebrala.
Pleoapele sunt formate din 7 straturi suprapuse ce sunt:
pielea
tesutul celular subcutanat lax
muschiul orbicularul ochiului,este un muschi lat, eliptic care inconjoara circumferinta
orbitei si trimite fascicule ce se raspandesc in regiunile adiacente.Acest muschi este muschiul
sfincter al pleoapelor si are rol in expresia faciala si in variate reflexe oculare
tesutul celular submuscular este subtire si este traversat de ramnificatiile principale lae
arterelor palpebrale
stratul fibro-elastic este format din doua parti : una centrala reprezentata de tars si una
periferica septul orbitar, ce se afla in raport cu partea orbitara a pleoapelor. Tarsul superior se
uneste cu cel inferior la nivelul extremitatilor si vor forma ligamentele palpebrale lateral si
intern.Tarsul contine in grosimea sa glandele Meibomius. Septul orbitar formeaza partea periferica
si se mai numeste si ligamentul larg al pleoapei. Marginea periferica a ligamentului larg superior
este strabatuta de nervi si vase, iar marginea tarsala se intalneste cu tendonul muschiului ridicator al
pleoapei.
Conjunctiva sau stratul mucos este stratul cel mai profund al pleoapelor, si din punct
de vedere descriptiv are trei parti: conjunctiva palpebrala, conjunctiva fundurilor de sac si
conjunctiva oculara.
Muschii drepti sunt in numar de 4 , sunt muschi alungiti , cu baza anterior sivarful posterior.
Fiecare muschi are insertia de origine in varful orbitei pe inelulluiZiin ce este situat pe marginea
canalului optic. Inelul este aderent la teaca durala a nervului optic si la periostul inconjurator. Dupa
insertia comuna fiecare muschi ocupa peretele orbitar corespunzator numelui si se formeaza astfel
un co cu varful posterior, iar axul este reprezentat de nervul optic.
Dreptul superior apare pe marginea superioara a inelului Zinn, fibrele se indreapta anterior si
lateral si se insera pe sclerotica la 8 mm de limb. Vascularizatia este data de artera oftalmica si
artera supraorbitara. Inervatia este asigurata de ramura superioara a nervului oculomotor. Actiune –
dreptul superior deplaseaza corneea in sus si inauntru, si deasemenea produce o rotatie mediala a
ochiului.
Dreptul inferior apare pe inelul Zinn, merge pe planseul orbitei si se infera oblic pe sclerotica.
Vascularizatia este realizata de artera oftalmica si de ramurile infraorbitare ale arterei maxilare.
Inervatia este asigurata de nervul oculomotor. Actiunea principala consta in a directiona in jos
corneea si roteste lateral ochiul.
Dreptul intern este mai scurt dar si cel mai puternic, merge de la insertia comuna pe peretele
intern al orbitei. Vascularizatia este asigurata de artera oftalmica,iar inervatia de nervul oculomotor.
Actiunea consta in rotatia mediala a ochiului.
Dreptul lateral merge pe peretele extern al orbitei si se insera pe fata laterala a scleroticii.
Vascularizatia se realizeaza din artera oftalmica, iar inervatia este asigurata de nervul abducens.
Actiunea sa determina miscarea globului ocular spre lateral.
Muschiul oblic superior este un muschi fusiform, care ia nastere de pe corpul sfenoidului si
insertia tendinoasa a dreptului superior. Se orienteaza anterior si se termina intr-un tendon rotund
ce trece printr-o ansa fibro-cartilaginoasa numita trohlee. Dupa ce a trecut prin trohlee, tendonul se
reflecta intr-un unghi ascutit si se insera pe sclerotica in partea supero-laterala a cadranului
posterior, intre dreptul superior si dreptul lateral. Vascularizatia este realizata de artera oftalmica.
Inervatia este asigurata de nervul trohlear. Actiunea consta in coborarea corneei si deplasarea
laterala a ochiului.
Oblicul inferior este un muschi subtire , situat in apropierea marginii anterioare a planseului
orbitei, este singurul care nu se insera in fundul orbitei ci pe fata orbitara a maxilei, urca postero-
lateral, la inceput intre dreptul inferior si planseul orbitar si apoi intre globul ocular si dreptul
extern. Se termina in partea laterala a scleroticii, in partea infero-laterala a cadranului posterior.
Vascularizatia este asigurata de artera oftalmica, inervatia este data de nervul oculo-motor.
Actiunea are ca rezultat ridicarea corneei si deplasarea laterala a globului ocular.
Capsula lui Tenon este reprezentata de un sistem fascial format din trei parti:
Teaca globului ocular este o membrana fibroasa in forma de cupa, ce acopera sclerotica
globului ocular, aceasta este divizata in doua parti : capsula anterioara si capsula posterioara..
Teaca este alba rezistenta si are doua fete si doua orificii.
Fata laterala sau orbitara, vine in raport posterior cu tesutul adipos al orbitei si anterior cu
conjunctiva sclerotica . Fata laterala sau axiala este concava si neteda, este separata de sclerotica
prin spatiul episcleral. Orificiul posterior se opreste in jurul orificiului de intrare a nervului optic.
Orificiul anterior este reprezentat de circumferinta corneei.
Tecile sau fasciile musculare sunt reprezentate de teci fasciale ce inconjoara fiecare din cei 7
muschi. Acestea sunt subtiri in spate si se ingroasa dinapoi inainte pentru a fuziona cu teaca
globului ocular.
Expansiunile conjunctivale sunt tracturi fine ce merg de la fasciile musculare catre fundurile
de sac conjunctivale si la fata profunda a conjunctivei palpebrale.
Expansiunile orbitare sunt in numar de 5 si leaga muschii drept extern, drept intern, drept
superior, drept inferior, si oblic inferior de rebordul orbitar. Ele au rol dublu: limiteaza actiunile
muschilor pa care-l ancoreaza de rebordul orbitar, limiteaza compresiunea globului ocular de catre
muschiul in contractie.
Glanda lacrimala este formata din doua portiuni: una orbitara sau glanda lacrimala principala,
si una palpebrala sau gl. lacrimala accesorie. Cele doua sunt separate printr-un plan fibro-tendinos,
constituit din fasciculul orbitar lateral al ridicatorului pleoapei, expansiunea laterala a dreptului
superior si ligamentul lateral al tecii globului ocular. Aspectul histologic este asemanator cu cel al
glandei salivare.
Partea orbitara a gl. lacrimale este situata in partea anterioara, superioara si laterala a cavitatii
orbitare. Are forma ovalara si are 2 fete, 2 margini si 3 extremitati.
Fata superioara vine in raport cu fosa glandei lacrimale de pe osul frontal. Fata inferioara vine
pe planul fibro-tendinos mentionat. Marginea antero-laterala este in raport cu partea laterala a
rebordului orbitar, iar margineapostero-mediala este in raport cu tesutul adipos al orbitei.
Canaliculele excretoare ale gl. lacrimale orbitare sau canaliculele principale sunt in numar de
3-5 , ele pornesc de pe fata inferioara a gl. orbitare si se deschid in partea supero-laterala a fundului
de sac conjunctival. Canaliculele excretoare ale gl. palpebrale, unele se varsa in canaliculele
principale, altele raman independente si se varsa separat in fundul de sac conjunctival.
Vascularizatia gl. lacrimale este asigurata de de artera lacrimala, ram din artera oftalmica.
Inervatia senzitiva provine din nervul lacrimal, iar cea functionala provine din fibre parasimpatice
cu originea in nucleul lacrimo-muco-nazal al lui Yagita.
Caile lacrimale. Lacrimile ajung in sacul lacrimal din unghiul intern al ochiului, si apoi prin
punctele lcrimale in canaliculele lacrimale, sacul lacrimal in canalul lacrimo-nazal in cavitatea
nazala.
Punctele lacrimale sunt in numar de doua sisunt reprezentate de mici orificii situate in varful
tuberculilor lacrimali.
Canalele lacrimale sunt doua canale lungi de 1 cm, punctele lacrimale reprezinta orificiul de
intrare, au o directie din afara inauntru pana la sacul lacrimal, unde se termina printr-un canal
comun, ampula canalelor lacrimale. Acestea sunt situate in grosimea marginii libere a pleoapelor.
Ampula canalelor lacimale reprezinta unirea canalelor lacrimale, intr-un canal comun, este
dirijata transveral din afara inauntru si se deschide in partea posterioara a peretelui lateral a sacului
lacrimal.
Sacul lacrimal este un canal cilindric, usor latit transversal, inchis in sus unde se termina
printr-un fund de sac si deschis in jos catre canalul lacrimo-nazal cu care se continua. Este situat in
santul lacrimal, intre tendonul si reflectat al orbicularului ochiului, inaintea septului orbitar
Conductul lacrimo-nazal se intinde de la sacul lacrimal la meatul inferior, este situat intr-un
canal osos , este dirijat oblic in jos , indarat si inauntru descriind o curbura concava spre inauntru.
Orficiul inferior este situat in meatul inferior si este delimitata de un repliu mucos numit pliu
lacrimal.
Suprafata interna a cailor lacrimale este neregulata si prezinta numeroase repliuri mucoase cu
rol de valva plasate de-a lungul acestora, singura cu eficienta dovedita este pliul lacrimal cu rol in
oprirea refluarii aerului si lichidelor in caile lacrimale.
Grasimea orbitara ocupa spatiul dintre principalele structuri ale orbitei , si este divizata
intraconala ( in interiorul conului descris de muscultura intrinseca) sau extraconala. Cresterea
grasimii orbitare (hipotiroidie) determina exoftalmia.