Sunteți pe pagina 1din 6

28.02.

2019

EXPLO R.AREA FU I\:GT,t,Et RES pt RATORil


As. Univ Dr Mihaela Craescu

DEFINITIE
Respiratia
este o funclie vitali a organismurui uman, care se desfa5oard continuu qi ciclic
are rolul de a asigura schirnbul bidirec{ional de gaze dintre
organism qi aerul din atmosferi.
Prin respiralie este adus 02 din mediul extern qi acesta
este furnizat celulelor, iar co2 rezultat
din metabolismul celular este eliminat in atmosfera.

Cele 2 faze ale ventila{iei, inspirul gi expirul se succed ritmic,


cu o frecventi de 12-18
cicluri/minut (frecvenla respiratorie).
Frecven{a respiratorie
reprezintd numarul ciclurilor respiratorii (inspiralie gi expiralie)
pe minut qi variazd in funclie
UU.

- vdrstS: nou-niscu{i = 30- 45c/min; copii = 20-30 c/min;adurli


= 12- 1Bc/min;
- sex:femeile au o frecvenld mai mare decat birbalii: 15 rg c/min,
-
* activitatea fizicd: 30 - 40 c/min in efortul fizic intens.
Creqterea valorilor peste limitele normale se numeste
tahipnee,
iar scdderea bradipnee.

VOLUME SI CAPACITATI PULMONARE STATICE


iCapacitatea vitala(CV)
cantitatea maxima de gaz''care poate fi mobilizata intr
o singura miscare ventilatorie si este
o surna de volume/ cantitatea de ga.z expirata fortat dupa
un inspire fortat(3500-50110 ml)
Detertninarea cv se poute face prin examen spirografic
sau prin pneumatografie integrata
volumic
CV=VT(15 o/o
din CV - 0,5-0;8 L)+VtR(60% DtN CV 1,5-2 L)+VER(1,2-1
,S L= 25o/o DtN CV)
variaza funtie de sex, varsta, tip constitutional, antrenament
fizic. Creste pana la varsta de 25
ani ulterior este stationara in perioada adulta si ulterior
scade cu varsta incepand sa
creasca VR.
Scade in sdr restrictiv
Pe traseul spirografic se ffrasoara si subdiviziunile
CV:
- VC- Volum current- gaz.ur inspirat in cursur
unui cicru respirator
- VIR- volum inspirator oe rezerva= vol rlax de gazinspirat
pornind de la sfarsitul inspiratiei
de baza
- VER-volum expirator d'e rezerva= vol max expirat
pornind de la sfarsitul expiratiei de
rezerva

5i CAPACITATEA ! NSPI KATORI E

2 CI- este cantitatea maxima de aer ce poate fi introdusa


printr un inspir fortat, care
urmeaza dupa un expir de repaus

Se calculeaza pe spirograma ca suma VT+VIR


Scade in sdr. restrictiv

6'- CAPACITATEA REZI DUALA TUNCTIONALA


28.02"201.9

3' cRF- este volumul de gaz care se gaseste in plamani


in pozitia de repaus expirator/ aerul
ce ramane in plamani dupa o expiratie normala
Reprezinta volumul de gaz in care patrunde
se amestecasi se dilueaza aerul inspirit inainte
de aintra in schimb gazos cu sangele
marimea cRF exprima echilibrul dintre fortele de
retractie elastica a plamanului si toracelui
care se opun la nivelul suprafetei pleurale
Determinarea CRF se face prin:
Metoda dilutiei gazelor inerte(N2, He)
Metoda pletismog rafica(body-pletismog rafie)
CRF= VR+VER

7i ry6Lgl4ulREZ|DUAL
4 vR- este volumul de gaz ce ramane in plaman la sfarsitul uneiexpiratii
complete.
(1-1,5 I = 20-30%io din CV)
Acesta nu poate fi evacuat din plamani la subiectul
in viata, a. i. determinarea acestui volum
se face :
-prin calcul: VR=CRF_VER
-prin metoda dirutiei (N2, He) in respiratie unica,
in circuit deschis
8I ; CAPACITATEA PULMMoNARA TOTALA
5' cPT- reprezinta volumul de gaz continut in plamani
la sfarsitul unui inspir complet.
scade in sdr restrictiv
Determinarea se face
prin calcul(5500-7000 ml)
CPT= CV+VR
SAU
CPT= Cl+CRF
prin metoda dirutiei He prin respiratie unica
in circuit deschis
prin metoda radiologica- masurarea pe radiografii
turaco pulmonare, efectuate in proiectii
postero anterioare si raterara, cu subiectur in apnee
dupa un expir maxim"
9 . . DEBITE VENTILATORII
VEMS/ FEV 1- (Volum/debit expirator maxim pe
secunda)_
=2800-4000 ml, >7=gg o/o din CV
Este volumul de gaz expulzat din plamani
in prima secunda a expirului rapid si maxim,
efectuat dupa un inspir fortat
se poate masura si la 0,5 sec,2 sec,3 sec
I PB-indicere Tiffeeau/ ind ice de permeabir
itate bronsica-vEMS/cv

Acest indice scade cu varsta si in bolile obstructive

10_
Debitul consumului de 02_ VO2
Reprezinta vorumur de 02 retinut de
organism intr un minut de repaus
(200-250 mt/min)
ln efort maxim creste de _20*
11
28.O2.201.9

Debit respirator de repaus- V rep


Volumul de aer ventilat de plamani intr un minut in repaus(6-B l/min)
Va I ideala = su prafata corpu ui*3,6(8)/. 3,2(F)
I

Calcul val reala= VT* frecventa respiratorie

12, ,

Ventilatia maxima- V max


Volumul de aer ventilat de plamani intr un minut in efort maxim (120-150/min)
Exprima performanta maxima a pompei turaco pulmonare si implicit capacitatea de
adaptare la efort.
V max=
val ideala- Cv id* 24
val reala = VEMS r*30
rJ i l IN REGISTRAREA DEBITELOR VENTI LATORII I NSTANTAN EE MAXI ME

se poate efectua cu ajutorul buclei flux- volum determinate cu ajutorul spirometrelor


prevazute cu traductor de flux- aparate numite pneumografe
inregistrarea se face in cursul unui ciclu respirator maxim si fortat:
inspiratie maxima - cat mai rapid posibil
expiratie maxima - cat mai rapid posibil
bucla flux- volum- permite analiza grafica a fluxului de aer generat in functie de de
volumul de aer mobilizat.
141', DEBITUL EXPIRATOR MAXIM INSTANTANEU DE VARF
PEFR= peak expiratory flow rate
Reprezinta valoarea cea mai mare a fluxului atinsa in cursul unei expiratii fortate
-scaderea acestuia cu > de 35%fala de valoarea de referinta
apare in sdr obstructiv si uneori si in cel restrictiv

15 i i BULETINE DE ANALIZA
'1
6, i MODI FICA RI PATOLOG ICE ALE PARAM ETRI LOR RESPI RATORI I
in sindromul obstructiv (astm bron5ic, bronqite cronice) =Disfunctie obstructivd
- scad:VEMS, lPB, VER, ventilalia maximd; CV pe seama scdderii VER
-cresc: VR, CPI Capacitatea funclionalb reziduali.
in sindromul restrictiv (fibroze pulmonare, tuberculozd pulmonara, pleurezii, paralizie de
diafragm etc) = pltlrnclie restrictivS.
- scad:vlR, cv pe seama sciderivlR, cpr, ventilalia maximi, VER poate fi normalsau
scazut, VEMS poate fi normal sau scazut.
- sunt normale sau cresc: VR.
17- PNEUMOGRAMA
reprezintd inregistrarea graficd a migcSrilor respiratorii care se poate face cu ajutorul unui
senzor (traductor) sau prin metoda impedanlei electrice.
' inregistrarea miqcSrilor respiratorii permite oblinerea pneumogramei, cu o panta
ascendentd, care reprezintd inspirul, qi o pantd descendentb reprezent6nd expirul.
Cu ajutorul pneumogramei se pot analiza: frecven{a, amplitudinea qi ritmul respiraliei,
precum gi varia{iile care apar in diferite situa{ii fiziologice ca: efort fizic, somn, adaptarea
la
28.02.201.9

altitudine etc. sau patologice: apneea de somn, monitorizarea pacienlilor criticiin secliile de
ATI.

18 i SPIROMETRIA

Reprezinta o investigatie paraclinica de mare acuratete si cu valoare predictiva


utilizata cu
scop de dg. si al clasificarii afectiunii ce produce alterarea functiei pulmonare.
lnterpretarea unui test de functionalitate pulmonara trebuie sa se faca in contextual
anamnezei si examenului clinic.
lnterpretarea consta in observarea valorilor VEMS, CVF, IPB si compararea cu valorile
lor de
referinta.

19 i.l CALCULARE SPIROGRAMA


Se vor face 3 inregistrari , iar valorile acestora nu trebuie sa fie modificate
cu > de 5% una
fata de cealalta.
Parametrii spirometrici sunt considerati in limite normale daca:
VEMS, CVf, Cv au valoricuprinse intre B0 -120"/o din valorile de referinta,
date pentru o persoana de acerasi sex, varsta, inartime si rasa.
IPB este aproximativ 75o/o sau peste g0% din valoarea de referinta.

20 i DISFUNCTIE OBSTRUCTIVA
Parametrii se modifica astfel:
CV scazut
IPB redus, valori mai mci decat 7o-Bo% din valorile de referinta.
VEMS redus valori mai mici decat g0% din valorile de referinta.
obstructia este considerate reversibila daca
VaIVEMS creste cu > 12o/o sau 200 ml dupa inhalare bronhodilatator(albuterol,
salbutamol/bromura de ipratropium).
ex sdr obstructiv:
BPoC, astm, obstructie pulmonara extrinseca: tumori, corp strain), disfunctia
laringiana,
displazia bronhopu mo nara, fibroza chistica(copii)
I

21 DISFUNCTIA RESTRICTIVA
Modificari:
VEMS, % din valori de referinta
IPB normal sau crescut (> B0 % din valoarea de referinta)
Seritatea restrictiei se bazeaza pe gradul de scadere a CVF
o valoare scazuta poate fi indicatia unei afectiuni restrictive, dar poate aparea
si la pacientii
cu obstructii severe .
Ex:boli pulmonare: fibroza pulmonara, scleradermia, polimiozita-(boli de collagen)
Pneumoconioza sarcoidoza pneumonita de iradiere, afectiuni perete thoracic,
boli
neuromusculare, deformari ale cutiei toracice, obezitatea, afectiuni pleurale.

22 TESTELE SCHIMBULUI GAZOS IN PLAMANI


'_I
Capacitatea de difuziune= transferal unui volum de gaz(Co,C a2,o2)
care difuzea za prin
membrane alveolocapilara intr un minut pentru o diferenta de presiune
arterial intre aerul
alveolar si sange capilar de I mmHg.
Capacitatea de transfer prin membrana alveolocapilara
-se masoara volumul de gaz(Co)
transferat din aer in sange in unitatea de timp a gradientului de transfer,
ce reprezinta
diferenta dintre presiunea gazurui in aer alveolar/sangere capirar
28.02.2019

Metoda respiratiei unicw- pacientul inspira un volum egal cu CY(gaz- amestec COIHe) si il
retine in plamai 10 sec.
Din aerul expirat se dozeaza concentratia de COlHe
Capacitatea de transfer se calculeaza prin raportul celor 2 concentratii

23 .] DISFUNCTIA MIXTA
Modifica ri ca racteristice:
Scaderea , lPB.
Spirometria poate sugera un patern restrictive, semnificand ca dispneea pacientului este
cauzata de o boala restrictive , nu BpOC.
in acest caz pe langa spirometrie se vor efectua alte teste de functionalitate pulmonara si
investigatii.( ventilatia vol u ntara maxi ma.)VVM

24 i EXPLORAREA APARATULUI RESPIRATOR


explorarea imagisticS:
radiografia pulmonara
5i tomografia computerizatd mediastinala (CT) furnizeaza o mare cantitate de informalii
legate de anatomia pldmAnilor, care ajuti la dignosticarea unui numSr mare de boli
(pneumonii, coleclii pleurale, tuberculozd pulmonard, fibroze pulmonare, patologie
tumoralS, etc.).
Alte explorbri imagistice, ca bronhografia sau scintigrafia aduc informalii suplimentare
despre dispozitia qi ramificalia arborelui bron5ic, sau modificarile de calibru
5i?ntreruperile
continuitelii lumenului bronsic prin formaliuni tumorale (bronhografia) sau despre perfuzia
pulmonarS gi distribuirea gazelor ?n pldmini (scintigrafia).

2s Ll TESTELE FUNCTTONALE RESptRATORIt


ne informeazd asupra modului in care plam6nii i5i realizeazd funclia deoarece permit
misurarea volumelor, capacitblilor qi debitelor vehiculate de plamSni.

26 , TESTELE FUNCTIONALE VENTILATORil


constau in cuantificarea volumului de gaz din plsm6ni prin mdsurarea volumelor
capacitdlilor gi debitelor pulmonare.
' Aceste mSsurdtori se fac cu ajutorul unui aparat numit spirograf in circuit inchis (se inspird
Ei se expirS din/in aparat). Metoda se numeEte spirografie, iar graficul oblinut - spirogramd.
'Spirograful sau spirometrulin circuitinchis este un aparatin care subiectul respird printr-o
piesa bucalS.
Acesta traseazd un grafic, pe care volumele inspirate gi expirate sunt inregistrate ca o funclie
de timp.

27 i'I IMPORTANTA CLINICA SPIROGRAFIE


lndicatii:
Stabileste gradul de afectare a funcliei ventilatorii in diferite boli care reduc parenchimul
pulmonar (sindroame restrictive) sau care obtureazd cdile brongice (sindroame obstructive);
pune diagnosticul unor boli pulmonare, cum ar fi astmul bronqic sau boli pulmonare
obstructive cronice (BPOC);
evalueaza functia ventilatorie a unei persoane inaintea unei intervenlii chirurgicale;
monitorizeaza funclia respiratorie a unei persoane care este expusd regulat la noxe
respiratorii, cum ar fi azbestul, praful, siliciul, care pot afecta plEm6nii;
28.02.20t9

urmareste eficacitatea tratamentului administrat pentru diferite boli pulmonare. . Mdsurarea


se face diminea{a, pe nem6ncate (un stomac plin st6njenegte expirul maxim), cu un post de
fumat de cel pu{in 2 ore.

28 -I CONTRAINDICATII SPIROMETRIE
Testele respiratorii NU se fac la pacien{ii care:
au dureri precordiala sau au suferit un infarct acut de miocard (lMA);
au avut interven{ii chirurgicale recente la nivel ocular, toracal, abdominal sau au avut
pneumotorax in antecedente;
au valori mari ale tensiunii arteriale; o au o stare generald alterata.
prezinta hemoptizii, pneumothorax, anevrisme cerebrale, aortice
prezinta afectiuni acute ce pot influenta corectitudinea efectuarii testului: voma grata lesin,

29 L: TESTELE DE BRONHOMOTRTCTTATE
in clinicS, inregistrarea spirogramei se poate face Ei dupd administrarea unor substanle care
influenteazd bronhomotricitatea, determin6nd bronhoconstriclie sau bronhodilata{ie.
Substanlele respective sunt sub formd de aerosoli, iar parametrul care se urmdre5te, in
primul 16nd, este VEMS.

30 TESTELE BRONHOCONSTRICTOARE.
Provoaca spasmul musculaturii netede din caile bronqice, producind obstruc{ia acestora,
ac{iune asemdnatoare cu a sistemului nervos parasimpatic.
se efectueazd cu substante care mimeazd efectul sistemului nervos vegetativ parasimpatic
-
acetilcolina, methacolind sau cu histamind sau divergi alergeni;
se administreazit la indivizii asimptomatici la care suspectim anamnestic un astm brongic;
testul este semnificativ daca VEMS scade cu mai mult de 15 - 2Ao/o,fa\bt de valoarea oblinutd
la primele inregistrari.

31 . . TESTELE BRONHODILATATOARE
Provoaca relaxarea musculaturii netede din cdile brongice, ac{iune aseminatoare cu a
mediatorilor sistemului nervos simpatic.
se administreazS medicamente beta-adrenergice cu ac{iune rapidd sau parasimpaticolitice
inhalatorii;
se efecteaz5 la pacientii cu sindrom obstructiv deja constituit, fie in scop diagnostic
(evidentierea originii spastice a obstruc{iei), fie in scop terapeutic (eficacitatea medicaliei);
testul este semnificativ dacd VEMS creqte cu mai mult de 10 -15o/ofa\it de valoarea oblinuta
la primele inregistrari.