Diferitele segmente ale aparatului digestiv indeplinesc patru functii importante:

 digestiva,

 de aparare (bariera),

 de sinteza si

 de excretie.

Fiziopatologia reglarii senzoriale a digestiei

 senzatia de foame: modificari cantitative (polifagie, bulimie, hipo- si anorexie) si calitative

(parorexie, pica, alotriofagie) ale consumului de alimente.

 Inapetenţa – lipsa sau diminuarea dorinţei de a mânca; ea trebuie diferenţiată de saţietatea

precoce care apare în rezecţii gastrice, hipotonie gastrică, gastrită atrofică

 Anorexia – absenţa foamei sau apetitului şi poate fi: selectivă (doar pentru anumite alimente,
tipică fiind anorexia pentru carne în neoplasmele gastrice); totală (pentru toate alimentele,
frecvent psihică); progresivă, în cancerul gastric; falsă, datorită fricii de a produce durere la
ingestia alimentelor (ulcer gastric sau duodenal, odinofagie); psihică cu refuz total al
alimentelor (psihoze, tumori cerebrale).

 Hiperorexia – creşterea apetitului, în perioade de convalescenţă după unele boli, în eforturi

mari, parazitoze intestinale, ulcer duodenal, hipertiroidism, diabet zaharat.

 Polifagia – nevoia de ingerare a unor cantităţi mari de alimente în dorinţa de obţinere a

saţietăţii: în diabet zaharat, afecţiuni infecţioase ale hipotalamusului.

 Bulimia – senzaţia imperioasă de a ingera cantităţi mari de alimente care depăşesc nevoile
organismului: în psihoze, leziuni frontale.

 Paraorexia – reprezintă pervertirea apetitului: pica (ingestia de produse nealimentare la

gravide sau la oligofreni); geofagia (foamea de pământ); malacia (dorinţa de a ingera alimente
acide).

Tulburari ale senzatiei de sete

 Senzatia de sete este declansata de deshidratarea celulara (cresterea presiunii osmotice,

receptionata de osmoreceptori), de reducerea volumului hidric extracelular (receptionata de
voloreceptorii din atriul stang si venele mari) si de uscaciunea mucoasei orofaringiene (mediata
de nervii glosofaringian si vag).
  Tulburarile senzatiei de sete sunt polidipsia si adipsia.


-Polidipsia este setea exagerata si se caracterizeaza prin consum excesiv de apa. Este intalnita in
deshidratare, reactii febrile, hemoragii, diabet (zaharat, insipid) etc.


-Adipsia reprezinta absenta senzatiei de sete. Insoteste anorexia centrogena (in coma) si se
intalneste in tulburari ale sistemului nervos central, ducand la deshidratare.

Secretiile digestive: SALIVA, SUC GASTRIC, SUC PANCREATIC, BILA, SUC INTESTINAL

Secretia salivara: Structura glandelor salivare

Glandele salivare sunt reprezentate de glandele parotide, submaxilare şi sublinguale, precum şi

de glandele salivare mici diseminate la nivelul mucoasei bucale.

 Glandele parotide - seroase

 Glandele submaxilare - mixte

 Glandele sublinguale - mixte

Glandele micile glande – mucoase

Proprietăţi

 Volumul salivei este de aproximativ 1-1,5 l/zi

 Aspectul salivei este opalescent

 pH-ul salivei este de 6,7 (5,6-8)

Compoziţia chimică a salivei

Saliva conţine

 apă 99,5%

 reziduu uscat 0,5% (substanţe anorganice 0,2% şi substanţe organice 0,3%)

Componente:

 Amilaza salivară hidrolizează amidonul preparat până la maltoză trecând prin stadii
intermediare de dextrine.
 Rolul salivei

 -digestiv

 -protectiv

 -antibacterian

 -de stimulare a receptorilor gustativi

 -în menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şi acido-bazic.

 -excretor pentru: metaboliţi (uree, amoniac), substanţe toxice (Pb, Hg, alcool, cocaină, nicotină)

 Mucinele salivare au rol în formarea bolului alimentar, asigură masticaţia, deglutiţia şi vorbirea,
participă la sistemele tampon salivare.

 Alţi constituenţi:

-Imunoglobulinele asigură apărarea antibacteriană.

-Lizozimul distruge mucopolizaharidele din peretele bacteriilor;

-Tiocianatul are un rol antibacterian, inhibând dezvoltarea bacteriilor, virusurilor şi micoplasmelor.

-Substante anorganice: natriu, clor, potasiu, bicarbonatul, calciu, fluor.