NURSING IN OFTALMOLOGIE

NOTIUNI DE ANATOMIE
ANALIZATORUL VIZUAL

Analizatorul vizual este un sistem unitar functional. Este format din 3 segmente :
• Segmentul periferic sau receptor, care primeste excitatiile exterioare.
• Segmentul de conducere – caile nervoase, care conduc influxul de la
segmentul periferic la scoarta cerebrala.
• Segmentul central – cerebral – unde excitatia este transformata in senzatie
vizuala.

• Segmentul periferic – este format din globul ocular si anexele sale.

A. GLOBUL OCULAR - Este asezat in partea anterioara a fosei orbitare si are forma
relativ sferica. Axa antero-posterioara a ochiului normal (ochi emetrop) este de 25 -
26 mm. Axa verticala si transversala au aproximativ 24 mm. Masa globului ocular
este de 7 – 7,5 g.
Globul ocular se invecineaza superior cu sinusul frontal, in jos cu sinusul maxilar,
interior cu celulele etmoidale, iar lateral cu fosa temporala.
Globul ocular este format din 3 straturi (tunici), care formeaza peretele lui, si din
mediile transparente (in interiorul ochiului).
Structura globului ocular :
a) 3 tunici suprapuse care formeaza peretele globului :
1) tunica externa – stratul fibros
2) tunica mijlocie – stratul vascular = uvee
3) tunica interna – stratul nervos = retina
b) 3 medii transparente :
1) umoarea apoasa
2) cristalinul
3) corpul vitros
a. Tunicile
1) Tunica externa – are rol de protectie a globului ocular si este formata din :
• Sclera – tesut fibros, dens, alb sidefiu. Ea alcatuieste cea mai mare parte a
invelisului exterior al ochiului. Nu este strabatuta de razele de lumina. Sclera
este strabatuta de vene, artere si fibrele nervului optic care la polul posterior
formeaza un canal conic prin care ies din globul ocular = papila nervului
optic. Pe sclera se insera muschii drepti si muschii oblici – rol de sustinere.
• Corneea este transparenta, situata anterior. Corneea este scaldata de lacrimi ce
formaza o pelicula = filmul lacrimal. Asigura refractia luminii ce ajunge la
cristalin. Are forma unei calote sferice si nu este vascularizata.
2) Tunica mijlocie = numita si uvee, este o membrana vasculara de culoare inchisa (celule
pigmentare), intens vascularizata. Este formata din 3 parti :
✓ Coroida
✓ Corpul ciliar
✓ Iris
Intre coroida si corpul ciliar se afla ora serrata.
• Coroida este o membrana pigmentata (brun negricioasa), vascularizata, ce captuseste
½ posterioara a scleroticii si reprezinta camera obscura a ochiului. Ea se intinde de la
ora serrata la papila nervului optic.
• Corpul ciliar are forma triunghiulara, se intinde de la ora serrata pana la radacina
irisului. Cuprinde : procesele ciliare (care secreta umoarea apoasa) si muschiul ciliar.
• Irisul este un disc muscular (diafragm) cu un orificiu in mijloc numit pupila. Fata
anterioara a irisului priveste spre cornee si are o anumita coloratie (albastru, verde,
maro, negru). Fata posterioara este de culoare neagra si vine in contact cu cristalinul.
Prin contractiile diafragmului irisului (marire/micsorare) se dozeaza cantitatea de
lumina care patrunde in ochi prin reflexul fotomotor pupilar (midriaza mioza). Intre
iris si cornee se afla camera anterioara. Pe suprafata irisului exista striatii si depresiuni
care formeaza relieful irisului si care este unic la fiecare persoana.
3) Tunica interna (nervoasa) este reprezentata de retina – este o membrana fotosensibila, de
culoare roz, fiind prelungirea nervului optic. Este situata intre coroida si corpul vitros si
captuseste interiorul globului ocular de la papila la orificiul pupilar. Are 2 regiuni:
• Retina vizuala- este fotoreceptoare si captuseste coroida pana la ora serrata. In partea
posterioara prezinta 2 formatiuni:
· Pata galbena (macula lutea). Aici se formeaza imaginile cele mai clare.
In centrul ei este o depresiune = fovea centralis.
· Papila optica = disc rotund prin care filetele nervului optic din retina se
continua cu fascicolul optic.
• Retina oarba - se intinde de la ora serrata pana la orificiul pupilar. Nu este
fotoreceptoare.
Structura histologica a retinei permite receptionarea excitatiilor luminoase si
transmiterea lor catre centrul cortical vizual.

b. Mediile transparente - au rol de refractie a luminii, proiectand imaginea pe retina.

1. Umoarea apoasa = lichid incolor, transparent, secretat de corpul ciliar, care umple
camera anterioara si camera posterioara a ochiului.
a) Camera anterioara – este delimitata anterior de cornee si posterior de iris. Camera
anterioara este mult mai mare decat camera posterioara si comunica cu aceasta prin orificiul
pupilar.
b) Camera posterioara – este delimitata anterior de iris, corpul ciliar si posterior de cristalin.
 2. Cristalinul = organul cel mai important al aparatului dioptric. Este o lentila
biconvexa, asezat intre iris si corpul vitros, sustinut de ligamentul suspensor = Zonula Zinn.
Este perfect transparent - rol in refractie. Pre rol in acomodare.
3. Corpul vitros = substanta gelatinoasa ce ocupa spatiul dintre cristalin si peretele
globului ocular si mentine forma globului ocular.

B. ANEXELE OCHIULUI
➢ Anexe de protectie ale ochiului sunt :
- orbita
- pleoapele
- glandele lacrimale
- conjunctiva
Orbita – cavitate osoasa cu 4 pereti cuprinzand : globul ocular, canalul optic, nervi, muschi.
Este in raport cu sinusurile fetei, cavitatea craniana, fosele nazale
Pleoapele - sunt lamele musculo-membranoase ce acopera si protejeaza partea anterioara a
globului ocular prin clipitul voluntar si reflex. Ochiul este protejat de pleoapa superioara –
mai mare, si pleoapa inferioara mai mica. Cand ochii sunt deschisi intre cele doua pleoape
se formeaza fanta palpebrala. Cele doua pleoape formeaza doua unghiuri : intern (langa nas)
si extern (langa tampla). La marginea pleoapelor sunt genele – rol de protectie. Prin reflexul
de clipire, pleoapele hidrateaza ochiul prin repartizarea filmului lacrimal.
Lacrimile - sunt secretate de glandele lacrimale. Principala glanda lacrimala se afla in partea
supero-externa a orbitei (foseta lacrimala). Lacrimile se varsa in sacul lacrimal si se
exteriorizeaza prin punctele lacrimale – aflate in unghiul intern al pleoapelor.
Conjunctiva - este mucoasa, transparenta care acopera globul ocular si fata interna a
pleoapelor.
➢ Anexe de miscare Sunt reprezentate de muschii globului ocular (4 drepti si 2
oblici).
Functia analizatorului vizual este perceptia luminozitatii, formei si culorii obiectelor din
lumea inconjuratoare.
Razele luminoase patrund prin corneea transparenta in globul ocular, sunt refractate de catre
mediile refringente ale ochiului si formeaza pe retina imaginea inversata a obiectului asezat
in fata ochiului.
Acomodarea la distanta este capacitatea ochiului de a trece de la un plan de vedere
apropiat la unul indepartat si invers. Se realizeaza gratie curburii cristalinului, elasticitatii si
activitatii muschiului ciliar.
Acomodarea la intensitatea luminii se realizeaza prin intermediul irisului. Pupila se
mareste (midriaza) sau se micsoreaza (mioza) sub actiunea muschilor sai in functie de
intensitatea razelor luminoase.
Camp vizual = Spatiul cuprins cu vederea de ochiul imobil. Fiecarui ochi (privind inainte) ii
corespunde un camp vizual (monocolor) care se suprapune cu campul celuilalt ochi.
Imaginile fuzioneaza pe scoarta cerebrala intr-o imagine unica.
 • Segmentul de conducere
Caile optice leaga retina de centrul cortical al vederii situat in lobul occipital. Nervul
optic face parte din nervii cranieni (perechea a doua). Dupa ce fibrele nervului optic ies din
orbita, se incruciseaza in cavitatea craniana formand chiasma optica.

• Segmentul central
Segmentul central sau cerebral al analizatorului vizual este situat in scoarta cerebrala a
lobului occipitalunde are loc transformarea excitatiei luminoase in senzatie vizuala.

INVESTIGATII IN OFTALMOLOGIE
EXAMENUL ANATOMIC – se examineaza pleoapele, genele, conjunctiva, aparatul
lacrimal, orbita, la lumina zilei sau cu iluminare laterala. Corneea, camera anterioara, irisul,
pupila si cristalinul se examineaza in camera obscura.
ACUITATEA VIZUALA - se determina cu ajutorul optotipului. Optotipul este un panou
de sticla alb (ilumnat din spate) pe care sunt pictate cu negru cifre si litere, pe 8 randuri.
Primul rand este format dintr-o singura litera sau cifra, mare, care reprezinta vederea 1/10.
Bolnavul este asezat pe scaun la distanta de 5 m de optotip. Este rugat sa-si acopere cu podul
palmei fiecare ochi, pe rand. Asistenta arata cu aratatorul incepand cu randul 1 si roaga
bolnavul sa indice litera aratata. Continua pana la ultimul rand. Ochiul emetrop vede de la 5
m ultimul rand (randul 8 al optoptipului), deci VOD = vederea ochiului drept = 5/5 = 1 si
VOS = vederea ochiului stang = 5/5 = 1. Daca bolnavul nu vede primul rand asistenta ii va
arata degete de la distante din ce in ce mai mici rugandu-l sa spuna cate vede. Daca acesta nu
vede nici atat, asistenta misca mana in fata ochiului bolnavului.

OPTOTIP CORECTAREA DIOPTRIILOR

VEDEREA PERIFERICA – se determina cu ajutorul perimetrului Förstek.
SIMTUL CROMATIC - determina capacitatea bolnavului de a distinge culorile. Se
testeaza cu cromatoscopul.
OFTALMOSCOPIA DIRECTA - se face cu ajutorul oftalmoscopului si examineaza
fundul de ochi. Bolnavul este asezat in pat in decubit dorsal (sau sezand), cu capul in
hiperextensie, si se instileaza pe rand, in fiecare ochi, cate 2-3 picaturi de Midrium (produce
midriaza). Va ramane 15-20 min cu ochii inchisi, apoi va fi condus de asistenta la
investigatie (nu vede bine). Se examineaza retina, corpul vitros, papila nervului optic si
vasele retiniene.
OFTALMOSCOPIA INDIRECTA – este una dintre cele mai importante metode de
diagnostic. Se face cu ajutorul unui sistem optic si de iluminare purtat pe cap de oftalmolog
plus o lentila convergenta tinuta in mana.

OFTALMOSCOP

OFTALMOSCOPIE INDIRECTA
EX. ADAPTOMETRIC - studiaza adaparea ochiului la intuneric - cu adaptometrul.
ELECTRORETINOGRAMA (ERG) inregistreaza potentialul bioelectric al retinei.
TONOMETRIA - se face cu ajutorul tonometrului si masoara tensiunea oculara.
KERATOMETRIA SI BIOMETRIA - masoara dioptria cristalinului.
BIOMICROSCOPIA - se face cu biomicroscopul. Se evidentiaza corpii straini, leziuni de
keratita si uveita sau se examineaza cristalinul in cataracta (dupa dilatatie cu Midrium). Se
face in camera obscura.

BIOMICROSCOP
AUTOREFRACTOMETRIA-se face cu Autorefractometrul –calculeaza refractia oculara.
GONIOSCOPIA = calculeaza gradul de deschidere a unghiului irido-cornean - in glaucom.
TESTE SCHIRMER = masurarea cantitatii de lichid lacrimal.
OFTALMODINAMOMETRIA = determinarea presiunii oftalmice PIO
(oftalmodinamometru). Valoare normala = 14 - 20 mmHg.
ANGIOGRAFIE RETINIANA- vascularizatia retinei (cu subst. de contrast fluoresceina).
ECHOGRAFIA, CT , RMN globului ocular.
EXAMENE DE LABORATOR - ex. secretie conjunctivala - ex bacteriologic si ABG
(antibiograma).
- exudat faringian si nazal
- ex coproparazitologic.
- sange : uree,glicemie,HLG,VSH,fibrinogen,timpi de sangerare, CRP (proteina C reactiva).
ALTE EXAMENE :R-grafie SAF, R-grafie craniu, ex .ORL, ex. stomatologic.
EKG si Rgrafie pulmonara - inainte de operatie.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
SCADEREA ACUITATII VIZUALE poate fi
· brusca :
- prin traumatisme recente oculo-orbitale (plagi, corpi straini intraoculari, arsuri).
- netraumatica (glaucom acut, nevrita nervului optic, intoxicatii cu alcool metilic).
· lenta si progresiva in cataracta, leziuni corneene, presbitie.
DURERE - de la jena oculara la senzatia de arsura si pana la durere atroce.
Reflexele pupilare sunt:
- reflexul fotomotor - este reflexul de reactie la lumina, cand pupila isi modifica diametrul la
modificarea intensitatii luminoase.
- reflexul de acomodare la distanta - consta in modificarea diametrului pupilar la privirea
unui obiect de aproape si de la distanta.
- reflexul corneean- consta in reflexul de inchidere a pleoapei atunci cand se atinge corneea.
MIDRIAZA - dilatarea pupilei - dilatarea pupilei, se intalneste in mod fiziologic- la
intuneric, privirea unui obiect de departe, sau patologic - administrarea de atropina,
anestezice locale de tipul cocainei, exitus (midriaza fixa).
MIOZA - micsorarea pupilei - contractia pupilei, apare in conditii fiziologice -privirea unui
obiect de aproape, cresterea intensitatii luminii, sau patologic - paralizia nervi cervicali,
intoxicatia cu opiacee, administrarea de pilocarpina.
ANIZOCORIA = pupile de marimi diferite – in traumatisme craniene sau afectiuni
neurologice cerebrale (tumori, meningita).

ANIZOCORIE
Abolirea reflexelor pupilare poate arata o grava afectare neurologica.
FOTOFOBIE - intoleranta fata de lumina (bolnavul sta cu ochii stransi si cu spatele la
lumina). Apare in conjunctivite, corpi straini oculari sau meningita, tumori cerebrale.
DIPLOPIE = vedere dubla – in paralizia globului ocular, tumori cerebrale, strabism.
CECITATE = disparitia vederii - leziuni ale ochiului sau ale nervului optic. Cecitatea diurna
apare dupa prioade lungi de stat in intuneric, in avitaminoze sau boli infectioase.
PTOZA PALPEBRALA = caderea pleoapei. Cauze : afectarea nervului oculomotor sau
afectarea mușchilor globului ocular. Apare in miastenia gravis, traumatisme oculare,
paralizii, tumori cerebrale, infectii parazitare.

PTOZA PALPEBRALA EXOFTALMIA

EXOFTALMIA (ochi bulbucati) – in boala Basedow, infectii, glaucom, tumori oculare.
XANTELASMA = formatiuni galbui pe pleoape, la femei, cu hipercolesterolemie, peste 60
ani.
OCHI CONGESTIONATI - in plans, consum de alcool, raceala, alergii.
OCHI GALBENI (icterici) – in afectiuni hepatice (hepatita, ciroza, cancer hepatic), cancer
pancreatic, anemie hemolitica.
PATA ROSIE OCULARA = hemoragie subconjunctivala - vase de sange sparte in urma
HTA, efort de tuse sau leziuni oculare.
XANTOPSIA = culoarea lucuruilor tinde spre galben.
CROMATOPSIA = incapacitatea de a distinge corect culorile (in diabet).
NICTALOPIA = tulburarea vederii nocturne (semn al cataractei).
HETEROCROMIA = diferenta de culoare intre cei 2 ochi sau in acelasi iris.
EPIFORA (lacrimare exagerata) = deficit de vit B2.
CHEMOZIS = edemul conjunctivei.
FOSFENE = vederea de fulgere sau raze luminoase.
FOTOPSII = vederea de stelute care plutesc.
DALTONISM = deficienţa de percepţie a culorii rosu = discromatopsie. Exista probleme şi
cu percepţia altor culori: verde albastru, violet. Majoritatea persoanelor cu “cecitate
cromatică” văd culorile, dar le percep într-un mod diferit. Cazurile în care nu se poate distinge
nici o culoare sunt foarte rare = Cecitatea cromatică absolută (discromatopsie totală-vede alb-
negru). Pot fi congenitale sau dobandite. Cele cogenitale sunt ereditare. Tulburarile dobadite
se datoreaza : dezlipirii de retina, nevrita optica, intoxicatii.
HEMERALOPIA = cecitate crepusculară = reprezintă incapacitatea ochiului de a se
adapta la lumina obscură. Poate fi : congenitală sau dobândită (carențe vit. A, afecțiuni
oculare, anemii, leucemii, diabet zaharat.
ECTOPRION = rasfrangerea in afara a margini libere a pleoapei. Apare la ; varstnici,
paralizie de n. Facial, cicatrici.
ENTOPRION = rasfrangerea inauntru a marginii libere a pleoapei. Apare : dupa
traumatisme, cicatrici, conjunctivite cronice.
STRABISMUL = reprezinta lipsa de paralelism a globilor oculari: privire inauntru –
strabism convergent ; privire in afara – strabism divergent. Strabismul poate fi paralitic
(paralizia nervilor cranieni) sau neparalitic (congenital sau apare in primul an de viata).

XEROFTALMIA = se caracterizează prin uscarea corneei și a conjunctivei, fiind asociată de

obicei cu carența de vitamina A (prezentă mai ales la copiii din țările în curs de dezvoltare).
Alte cauze : artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic.
NISTAGMUSUL = se caracterizează prin mișcări involuntare, ritmice, ale globilor oculari,
pe direcție orizontală, verticală sau circulară. Afecțiunea poate fi congenitală (cataracta
congenitală, strabism, albinism, hidrocefalia, toxoplasmoza) sau dobândită (tumori cerebrale
si vestibulare, scleroza în plăci) .
AMAUROZA FUGACE - Amauroza fugace consta în pierderea partiala sau completa a
vederii (temporara si de scurta durata), reprezentand frecvent un accident ischemic tranzitor
retinian.
SCOTOM – zona lipsita de perceptie aparuta in campul vizual. Scotoamele pot fi negative
(nepercepute de pacient) si pozitive (percepute de pacient – pete negre). Dupa intensitatea
scotomului se deosebesc scotoamele absolute (fără percepţie luminoasă) si scotoamele
relative, la nivelul cărora percepţia luminoasă este slăbită dar persistă.
 SPALATURA OCULARA
Este folosita pentru indepartarea secretiilor, dezinfectia fundurilor de sac conjunctivale,
indepartarea corpilor straini. Se face inainte de instilatiile oculare.
Substante utilizate : ser fiziologic, apa distilata (la 37℃), oxicianura de mercur, Acid Boric
3% sau apa bicarbonatata.
Tehnica:
- bolnavul este asezat pe scaun sau in decubit dorsal, cu o tavita renala de partea ochiului
respectiv. Se indeparteaza pleoapele cu o compresa sterila, se introduce solutia de spalatura
in fundul de sac conjunctival cu ajutorul seringii (flacon steril sau pipeta sterila). Excesul de
lichid se sterge cu o compresa sterila. Se foloseste o compresa pentru o stergere.

VERIFICAREA PERMEABILITATII CAILOR LACRIMALE

1. Instilarea unei solutii colorate in fundul de sac conjunctival
Se instileaza 1 – 2 pic. Colargol 5% (albastru de metil 1% sau fluoresceina), se repeta de 2- 3
ori. Rezultat : daca caile lacrimale sunt libere apare secretie nazala colorata.
2. Spalatura cailor lacrimale
Se face anestezia sacului conjunctival inferior prin instilare de xilina 1% , se dilata punctul
lacrimal inferior (cu stiletul conic) apoi se introduce o canula adaptata la o seringa cu ser
fiziologic. Se introduce serul fiziologic. In mod normal serul incepe sa curga pe nas.
3. Sondajul cailor lacrimale - se face cu o sonda speciala.

APLICAREA TOPICA A UNGUENTELOR OFTALMICE

Se aplica in fundul de sac conjunctival, cu ajutorul unei baghete de sticla sterile, sau direct
din tubul de unguent oftalmic (fara a atinge).
Se folosesc : unguente cu antibiotice, cu cortizon, unguente midriatice sau miotice.
Tehnica:
- pacientul asezat pe scaun sau in decubit dorsal cu capul in hiperextensie. Se indeparteaza
pleoapa inferioara cu un tampon steril. Se aplica unguentul cu bagheta de sticla sau direct
din tub, in cantitate mica, in fundul de sac conjunctival inferior, dupa care pacientul va
inchide ochiul. Asistenta va masa usor pleoapa superioara pe globul ocular (pentru
repartizarea uniforma a unguentului).
 INSTILATIILE OCULARE
(aplicarea topica a colirelor)
Colirele sunt preparate sterile cu actiune de scurta durata (30 min). Efectul este de
suprafata. Colirele pot fi : antiseptice, antibiotice, antivirale, antiinflamatorii nesteroidiene,
anestezice (xilina1%), cu corticoizi (Dexametazona), midriatice (Adrenalina, Midrium,
Atropina), miotice (Pilocarpina), antiglaucomatoase (Timolol,Azopt,Cosopt, Xalatan,
Travatan), cicatrizante, anticataracta, umidifiante (lacrimi artificiale),antialergice.
Colirele midriatice nu se administreaza in glaucom.
Tehnica :
- bolnavul se afla asezat pe scaun sau in decubit dorsal , privind in sus.
- asistenta indeparteaza pleoapa inferioara cu o compresa si picura cu pipeta sterila 1-2
picaturi din solutia terapeutica in fundul de sac conjunctival inferior spre unghiul extern.
Pacientul este rugat sa clipeasca.
- bolnavul tine ochii inchisi 1-2 min.

PANSAMENTUL OCULAR
Pansamentul poate fi uscat sau umed. Pansamentul umed consta in aplicarea unor comprese
imbibate in solutii antiseptice (rivanol) si acoperit apoi cu o foita de plastic ce mentine
umiditatea sa. Pansamentul se va efectua in conditii perfect sterile si nu va fi nici prea strans
nici prea lejer. Se va fixa cu benzi subtiri de leucoplast pe nas si tampla, ori se vor folosi
plasturi oculari.
In anumite situatii pansamentul ocular se face pentru a pune in repaus ochiul in vederea
vindecarii.
Bandajul de fixare a pansamentului ocular poate fi : monocular, binocular sau compresiv. Se
face postoperator (cataracta, glaucom, dezlipire de retina, strabism) sau dupa traumatisme
(eroziuni, arsuri, plagi).

INJECTIILE OCULARE
Injectiile oculare pot fi : subconjunctivale (anestezie cu xilina 1%), retrobulbare,
parabulbare, intracamerulare. Se pot introduce : antibiotice, cortizon, adrenalina.
 MASURI DE PROFILAXIE
PROFILAXIE PRIMARA
1) EDUCATIA POPULATIEI
Ingrijirea ochiului se face astfel :
- spalarea cu apa curata, zilnic, mai frecvent daca se lucreaza in mediu cu praf;
- nu se duce mana murdara la ochi;
- nu se indeparteza corpii straini oculari de catre persoanele necalificate (daca sunt mici se
va face spalare cu apa din abundenta aruncata din mana spre ochi);
- folosirea obiectelor individuale pentru toaleta fetei;
- nu se vor freca ochii (se produc traumatisme ale conjunctivei si corneei);
- controlul prenatal al gravidei (prevenirea conjuctivitei gonococice a nou nascutului).
2) IGIENA VEDERII
- sursa de lumina trebuie sa vina din partea stanga in timpul scrisului, cititului, lucrului;
- distanta pentru scris-citit trebuie sa fie de 25-30 cm;
- lumina artificiala trebuie sa fie focalizata pe hartia de scris-citit;
- cand este soare puternic sau zapada stralucitoare sa se poarte ochelari fumurii - antireflex;
- persoanele care executa activitate migaloasa, de finete, ce necesita concentrarea
vederii, vor face pauze din timp in timp, privind la distanta;
- persoanele care lucreaza la sudura vor purta ochelari de protectie;
- vizionarea la televizor nu se face in camere intunecoase, iar distanta pentru privit de 2-5 m,
ecranul televizorului asezat la inaltimea ochiului;
- alimentatie completa cu respectarea necesarului zilnic de proteine, vitamina C, A, B.
- examenul periodic al vederii pentru pacientii cu boli cronice (diabet, HTA);
- indrumarea catre oftalmolog a persoanelor cu cefalee frontala repetata.

PROFILAXIE SECUNDARA
1) IN INFECTIILE OCULARE
- indrumarea pacientului catre medicul specialist pentru a trata corect infectiile oculare,
- educarea pacientului sa evite transmiterea infectiei la ochiul sanatos sau la alte persoane.
2) IN DEFICIENTELE DE VEDERE
Educarea pacientilor care poarta ochelari, sa-i poarte permanent sau numai pentru scris-citit
(dupa prescriptie). Pentru copii se va avea grija sa nu-si sparga ochelarii generand accidente
grave. Invatarea pacientilor sa-si curete ochelarii, stergandu-i cu material moale pentru a
preveni zgarierea lentilelor. Se educa pacientii sa poarte ochelarii in etui. Dispensarizarea
pacientilor cu defecte de vedere vor face control periodic pentru a stabili necesitatea
schimbarii dioptriilor. Indrumarea parintilor al caror copii prezinta strabism sa se prezinte la
medicul oftalmolog cat mai devreme. Educarea purtatorilor de lentile de contact sa le
foloseasca doar cand este necesar, sa le scoata in timpul noptii, sa nu le foloseasca in mediu
cu pulberi, praf.
PROFILAXIE TERTIARA
Educarea pacientilor cu afectiuni ale vederii sa nu desfasoare activitati care suprasolicita
vederea. Indrumarea pacientilor cu cataracta in vederea interventiei chirurgicale pentru
corectarea vederii. Reintegrarea sociala si profesionala a ambliopilor prin indrumare catre
profesii adecvate (maseur).

REFRACTIA OCULARA
REFRACTIA OCULARA este reprezentata de devierea razelor luminoase care traverseaza
mediile transparente si refringente (corneea, umoarea apoasa, cristalinul si corpul vitros). Ele
alcatuiesc dioptrul ocular – are valoarea de 60 dioptrii.
Razele luminoase care patrund in ochi converg formand focarul pe retina = ochi emetrop
(normal dpdv al refractiei). Cand focarul nu se formeaza pe retina se numeste ochi ametrop.
TULBURARI DE REFRACTIE OCULARA
Viciile de refractie se numesc ametropii. Ametropiile sunt : hipermetropia, miopia si
astigmatismul. Corectia viciilor de refractie se face cu lentile (sferice, concave sau convexe)
si masurandu-se distanta pupilara.
HIPERMETROPIA
Razele de lumina ce patrund in ochi converg (au focarul) in spatele retinei.Vederea este
neclara si la distanta si de aproape. Corectia se face cu lentile convergente (convexe)
exprimate in dioptrii pozitive (+). Se prescrie cea mai mare dioptrie care permite cea mai
buna AV la distanta de 5 m. Hipermetropia necorectata produce oboseala vizuala si cefalee
frontala. Corectarea este importanta la copii pentru ca hipermetropia poate produce strabism
convergent.

MIOPIA
Focarul razelor de lumina se formeaza inaintea retinei. Dupa modul de evolutie exista :
miopie benigna si miopie maligna.
Miopia benigna apare in jur de 6 – 7 ani, progreseaza pana la 20 de ani cand devine
stationara. Copii vad bine de aproape si nu vad la distanta (apropie obiectele).
Miopia maligna este congenitala (ereditara). Evolueaza progresiv pana la 20-40 dioptrii si
produce leziuni intraoculare.
Corectia miopiei trebuie facuta precoce, cu lentile concave divergente (-), cu cele mai mici
dioptrii care permit cea mai buna AV la 5 m.
Tratamentul miopiei se face cu vitamine, vasodilatatoare sau tratament chirurgical.
Profilaxia complicatiilor miopiei
- controale oftalmologice in colectivitatile de copii,
- dispensarizarea miopilor,
- contraindicarea eforturilor fizice mari, practicarea sportului si sarcina in miopia
maligna,
- reorientarea profesionala.
ASTIGMATISMUL
Focarul format de razele luminoase nu este un singur punct ci o serie de puncte (linie). Poate
fi congenital sau dobandit (postoperator). AV este scazuta, vederea deformata, neclara si la
distanta si de aproape. Netratat poate cauza blefarita sau conjunctivita. Astigmatismul nu
progreseaza in cursul vietii. Poate fi : miopic, hipermetropic sau mixt. Corectia se face cu
lentile cilindrice.
PRESBITIA
Presbitia (presbiopia) este o scadere fiziologica a puterii de convergenta legata de
imbatranire si al carei debut se manifesta intre 40-50 ani.
Presbitia debuteaza printr-o dificultate crescanda la vederea de aproape. Corectia se asigura
prin lentile convexe. Concomitent apare si necesitatea purtarii unor lentile pentru corectarea
vederii la distanta.
 AMBLIOPIA
AMBLIOPIA = ochiul lenes. Vederea normala presupune utilizarea in egala masura a
ambilor ochi. In ambliopie un ochi nu este folosit suficient pentru ca sistemul vizual din
creier sa se dezvolte corespunzator. Creierul neutralizeaza imaginile ochiului ambliop si
foloseste numai imaginile formate in ochiul sanatos.
Apare in jurul varstei de 6-7 ani. Daca este diagnosticata pana la 7 ani este reversibila. Apare
la copiii cu strabism, miopie, hipermetropie sau ptozis.
SEMNE - ochii nu se misca simultan in aceeasi directie si nu fixeaza acelasi punct .
- plans sau durere la acoperirea unui ochi.
INTERVENTII - Tratamentul se instituie cat mai precoce prin :
- corectarea ametropiilor ;
- obturarea ochiului sanatos cateva ore pe zi cateva luni ;
- corectarea chirurgicala a strabismului.
PROFILAXIE - Ex oftalmologic la toti copiii inainte de 5 ani.

CONJUNCTIVITA

DEFINITIE : Inflamatia mucoasei conjunctivale (mentine umiditatea globului ocular).

Poate fi produsa de : streptococ, stafilococ, Haemofilus Influenzae, gonococ.
CAUZE: mediu cu praf, rezistenta scazuta, igiena precara, apa infectata.

SEMNE : - hiperemie conjunctivala (ochi rosu),

- hiperlacrimatie,
- secretii alb-galbui ce se depoziteaza la radacina genelor si coltul ochiului, in
special dupa somn. Aceasta poate deveni groasa, de culoare verzuie,
- prurit conjunctival si arsuri oculare,
- fotofobie, vedere incetosata,
- dureri oculare si senzatie de corp strain.
PROFILAXIE :
- igiena ochilor si protectie la praf;
- atentie la folosirea fardurilor si a lentilelor de contact;
 - spalare pe maini;
- toaleta oculara cu comprese sterile de 2-3 ori pe zi;
- igiena lucrurilor personale (spalate, dezinfectate, nu se imprumuta);
- izolarea copiilor (din colectiv) care au conjunctivita.
INVESTIGATII - ex bacteriologic din secretie si ABG,
- exudat faringian, nazal, auricular.
INTERVENTII
- spalatura sacului conjunctival cu ser fiziologic;
- instilatii oculare cu colire (antiseptice, antibiotice), de 3-4 ori/zi – 5-7 zile;
- in caz de afectare a corneei se dau unguente cu steroizi.
- pe cale generala antibiotice.
- asigura repausul la pat al bolnavului in camera semiobscura.

BLEFARITA

Definitie : inflamarea pleoapelor.

Semne : congestia marginii ciliare a pleoapelor, arsura si prurit la nivelul pleoapei. Prezenta
crustelor la marginea pleoapei. Crustele precum si genele din acea zona pot fi uscate sau
grase, pot cadea.
Cauza blefaritei este necunoscuta, dar este mai frecventa la persoanele care au matreata,
alergii sau eczeme. Forma cea mai obisnuita apare in asociere cu acneea rozacee sau
dermatita seboreica. De obicei este prezent stafilococul.
De cele mai multe ori aceasta afectiune este una cronica (de lunga durata).

Tratament
igiena pleoapelor :
aplicarea de comprese calde (provoaca evacuarea secretiilor) cel putin 4 - 5
minute, de doua ori/zi
spalarea mecanica a marginii libere a pleoapelor (indeparteaza crustele si curata
orificiile glandelor) cu apa calda cu sampon pentru bebelusi sau solutii speciale,
 masajul zilnic al pleoapelor (stimuleaza eliminarea de sebum) - 1 minut.
unguente cu antibiotic,
in complicatii antibiotice oral,
disfunctia filmului lacrimal se trateaza prin lacrimi artificiale.
Complicatii :
- instabilitatea filmului lacrimal (ochi uscat),
- conjunctivita, keratita, salazion, pierderea genelor.

ORGELETUL
Definitie (ulciorul) - inflamarea supurativa a foliculior pilosi si a glandelor sebacee ale
cililor de pe marginea pleoapelor.
SEMNE- incepe cu o macula rosie care se transforma in papula dureroasa. Aceasta se
mareste avand superior un cap care contine un lichid alb-galbui. In 3 zile ajunge la
maturitate si abcedeaza. Ochiul lacrimeaza si pleoapa este dureroasa. Se vindeca intr-o
saptamana.

SALAZIONUL
Definitie : inflamatia glandelor sebacee profunde de la nivelul pleoapelor datorita obstructiei
glandelor lui MEIBOMIUS.
Se dezvolta lent, in 2-3 saptamani fara durere.
Poate fi urmarea unui orgelet intern care nu dreneaza.
SEMNE - nodul rosu, suplu, aflat in grosimea pleoapei, nedureros. Creste lent, profund in
pleoapa, fara durere. Poate persista cateva luni.
Inflamatia si tumefactia se pot extinde pana la nivelul sprancenelor si poate deranja vederea.
Dupa tratament poate ramane un nodul inchistat, alb, tare care se poate extrage chirurgical

INTERVENTII ( ORGELET SI SALAZION)

- spalarea ochiului cu apa si sapun fin de copii;
- spalaturi si toaleta oculara cu NaCl 9‰ , comprese calde cu NaCl 9‰ , 5-10min.
- instilatii oftalmice cu Tobrex in salazion.
- la orgelet in caz de suprainfectare se dau topic unguente cu antibiotice. NU se spala cu
 ceai de musetel.
- se invata bolnavul masuri de profilaxie si educatie sanitara
- pregateste instrumentele si materialele si ajuta medicul pentru incizia si drenajul
orgeletului. Aplica pansamentul ocular.

UVEITA
DEFINITIE - Inflamatia tractului uveal care este format din iris (irita), corpul ciliar (ciclita)
sI coroida (coroidita). Uveita poate fi anterioara sau posterioara, acuta sau cronica,
granulomatoasa sau negranulomatoasa si difuza.
Infectia poate fi bacteriana (TBC, sifilis), virala (virus herpetic), fungica, parazitara
(toxoplasmoza), neoplazica sau imunologica (SIDA).
SEMNE - dureri oculare;
- lacrimare;
- fotofobie;
- incetosarea vederii;
- edem si congestie a marginii pleoapelor;
- congestie conjunctivala intensa;
- cruste fine, albe grisate sau mari albe grasoase, slaninoase.
INVESTIGATII :
- ex. biomicroscopic si cu oftalmoscopul, masurarea PIO, gonioscopia,
- ex. lab - sange: calcemie, teste ELISA (SIDA), electroforeza, factor reumatoid,
HLG, VDRL, VSH, ASLO, CRP (proteina C reactiva);
- teste cutanate (IDR) pentru bacilul Koch, toxoplasma, streptococ, stafilococ;
- biopsie si ex. anatomopatologic;
- CT, RMN, Electrooculograma, Electroretinograma, angiografie oculara.
- Rgrafie pulmonara, articulara, craniana, oculo-orbitala.
- Exminari interclinice : ORL, interne, reumatologie, stomatologie, diabet,
cardiologie, ginecologie, oncologie, etc.
INTERVENTII
- instilatii oculare cu corticoizi (Dexametazona), antiinflamatoare, midriatice (Atropina),
- pe cale generala antibiotice (ciclosporine), AINS (Diclofenac), corticosteroizi (Prednison),
imunosupresoare (Metotrexat).
 IRIDOCICLITA
DEFINITIE - Inflamatie oculara ce afecteaza irisul si corpul ciliar. Este relativ frecventa .
Poate fi acuta sau cronica, atingand ambii ochi si recidivand frecvent.
SEMNE - durere oculara si perioculara surda sau moderata;
- scadere limitata a acuitatii vizuale;
- congestie oculara;
- fotofobie.
INTERVENTII - local colire antiinflamatoare si midriatice;
- injectii subconjunctivale cu antiinflamatoare;
- pe cale generala agenti antivirali (Aciclovir), corticoterapice (Prednison);
- controlul presiunii intraoculare (PIO).

KERATITE BACTERIENE
Keratita sau ulcerul corneean apare dupa traumatisme corneene sau datorita portului de
lentile de contact. Persoanele cu risc sunt : cei cu deficite metabolice, avitaminoze,
alcoolism, diabet, uz de steroizi topic.
SEMNE - dureri oculare, fotofobie;
- lacrimare;
- scaderea vederii;
- secretii conjunctivale purulente, abundente;
- edem palpebral si hiperemie palpebrala.
INVESTIGATII - ex bacteriologic din secretia conjunctivala si de pe lentila de contact +
ABG.
INTERVENTII
- administrare topica de midriatice (Atropina 1%), AINS (Diclofenac pic), antibiotice cu
spectru larg : Tobramicina, Gentamicina, Ciprofloxacina = picaturi ; Bacitracina = unguent.
- injectii subconjunctivale cu AB (antibiotice);
- lentile de contact terapeutice imersate in sol. AB
- pe cale generala AB (cefalosporine + aminoglicozide), AINS (Diclofenac).

DACRIOCISTITA
DEFINITIE - inflamatia sacului lacrimal datorita blocarii partiale sau totale a ductului naso-
lacrimal. Staza lacrimala favorizeaza infectia cu stafilococ, streptococ, pneumococ, fungi.
Pot exista dacrioliti (mici pietricele pe ductul lacrimal) care grabesc inflamatia.
SEMNE - durere acuta, pulsatila in regiunea sacului lacrimal,
- lacrimare abundenta si secretie purulenta la presiunea sacului lacrimal,
 - febra, stare generala alterata.
- daca se cronicizeaza apare tumefierea sacului lacrimal si secretie purulenta la
presiunea pe sac. Se poate ajunge la abcesul sacului lacrimal insotit de toate
semnele inflamatiei (calor, dolor, rubor, tumor), care fistulizeaza la piele.
- apare adenopatie preauriculara si submandibulara.
INTERVENTII - comprese calde locale; pe cale generala AB, analgetice, antipiretice.
- dupa stingerea procesului inflamator se face repermeabilizarea cailor lacrimale
prin sondaj lacrimal.
- in caz de cronicizare se practica interventia chirurgicala.

DACRIOCISTITA
EPIFORA
EPIFORA =hiperlacrimarea. Epifora este datorata : hipersecretiei glandelor lacrimale sau
blocarii sistemului de drenaj lacrimal.
1) Hipersecretia glandelor lacrimale este datorata unor infectii bacteriene sau factori iritanti,
entropion, ectropion.
2) Blocarea sistemului de drenaj lacrimal poate fi congenitala (aplazie) sau datorita stenozei
sau obstructiei punctelor lacrimale sau canalului lacrimal.
SEMNE - lacrimare cronica;
- spalatura sacului lacrimal imposibil de efectuat;
- secretii purulente la presiune din punctele lacrimale;
- tumefierea si inflamatia sacului lacrimal pana la abcedarea lui .
INVESTIGATII - test de rupere a filmului lacrimal,
- test Schirmer,
- cultura si ABG din secretie,
- ecografia sacului lacrimal,
- Rgrafia cu substanta de contrast.
INTERVENTII - Lacrimi artificiale si antialergice,
- instilatii cu AB,
- dilatarea punctelor lacrimale cu sondaj si spalatura cailor lacrimale.
 DEZLIPIREA DE RETINA
Afectiune grava daca retina nu este suturata in 24-72 ore, si poate duce la cecitate.
Apare la miopi, dupa interventia chirurgicala in cataracta, sau este ereditara.
SEMNE - fosfena unica si stralucitoare;
- fotopsii;
PROFILAXIE - controlul oftalmologic anual in special la diabetici si hipertensivi;
- montorizarea glicemiei si TA.

CATARACTA
DEFINITIE - este o pelicula fina, opaca aparuta la nivelul cristalinui care blocheaza trecerea
fascicolului luminos catre retina cauzand tulburari de vedere.
Cataracta apare la persoane varstnice (cataracta senila), dupa traumatisme, boli metabolice
(diabet), avitaminoze (cataracta secundara) si la nou nascut (mama a avut in timpul sarcinii o
boala infectioasa - cataracta congenitala).
SEMNE - vedere intetosata, neclara,
- fotofobie,
- diplopie,
- schimbarea frecventa a dioptriilor,
- dificultate in activitatile zilnce.
Scaderea acuitatii vizuale poate fi lenta (cataracta senila) sau rapida (cataracta traumatica).
INVESTIGATII -ex lab. Sange: HLG, VSH, uree,glicemie, TGO si TGP,
- R grafie pulmonara, EKG si ex cardiologic.
INTERVENTII
- interventie chirurgicala pentru implant de cristalin,
- camera semiobscura, se invata pacientul mijloace de comunicare si atentionare non vizuala,
- supravegheza bolnavul postoperator,efectueaza pansamentele oculare,
- se educa bolnavul sa stea linistit in pat in decubit lateral sau dorsal 24 ore.
TRATAMENT - topic - AB + Dexametazona ( Tobradex sau Maxidex) si vitamine (B, C).
- pe cale generala corticoizi ( Dexamezona), pansamente gastrice, AB per os.
- educa bolnavul sa se prezinte dupa externare la examene periodice si sa utilizeze corect
ochelarii.
 CATARACTA

GLAUCOMUL
DEFINITIE - afectiune ce produce atrofierea nervului optic si ingustarea campului vizual
ducand la orbire definitiva. Campul vizual este suprafata perceputa de ochi cand fixam privirea
drept inainte. Glaucomul se caracterizeaza prin cresterea tensiunii intraoculare si scaderea
acuitatii vizuale.
Factori de risc: PIO crescuta, HTA, diabet, istoric familial, miopie.
Glaucomul primitiv cu unghi deschis este cea mai frecventa forma de glaucom (peste 90 %
din cazurile de glaucom). De obicei survine odata cu inaintarea in varsta, cand sistemul de
drenaj al umorii apoase devine mai putin eficient, crescand astfel presiunea intraoculara. Este
asimptomatic, scaderea acuitatii vizuale este remarcata in fazele avansate ale bolii. Este
depistat cand o mare parte din fibrele nervului optic sunt distruse, cu pierderea ireversibila a
vederii.
Glaucomul primitiv cu unghi inchis este determinat de o predispozitie anatomica a globului
ocular, ce conduce la obstructia drenajului umorii apoase prin blocarea unghiului de catre
periferia irisului. Presiunea intraoculara creste foarte rapid si apar : inrosirea ochiului, pupila
semi-dilatata, vedere incetosata, durere oculara intensa, cefalee, halouri colorate in jurul
luminilor, lacrimare, fotofobie, stare de greata si voma.
Daca nu este tratat imediat, atacul de glaucom poate sa duca la orbire !
GLAUCOMUL ACUT: Se datoreaza cresterii bruste a presiunii intraoculare (PIO).
SEMNE: -durere oculara si perioculara vie cu iradiere temporala si occipitala si lacrimare
abundenta.
-congestie oculara;
-vedere intetosata cu halouri colorate;
-dureri de cap violente, hemicranie;
-greata si voma;
-anxietate.
GLUCOMUL CRONIC: Este cel mai frecvent si mai grav. PIO creste lent, pierderea campului
vizual incepe de la extremitati.
SEMNE: - dureri periorbitale permanente;
 - scaderea progresiva lenta a acuitatii vizuale( cecitate la 10-15 ani) .
INVESTIGATII: - oftalmoscopie directa si indirecta ;
- fund de ochi (FO);
- biomicroscopie;
- examinarea campului vizual ( la 6-12 luni);
- gonioscopia ( cu lentila Goldman cu trei oglinzi)
- CT, scaner laser, RMN;
- Ex lab sange HLG, TS-TC, VSH, timpi de coagulare , glicemie , profil lipidic
( colesterol total, LDL si HDL);
- Radiografie pulmonara si EKG;
- Ex boli interne si ex cardiologic.
INTERVENTII:
-In GLAUCOMUL ACUT:
- se asigura repaus la pat in camera semiobscura,
- medicatie :
pe cale generala : analgetice si antiemetice, agenti osmotici - Manitol 20 %, Ederen
local- betablocante - Timolol
- ITAC - inhibtori topici de anhidraza carbonica - Azopt , Trusopt
- prostaglandine - Xalatan, Travatan
- miotice – Pilocarpina 1 %
- masurarea PIO si monitorizarea functiilor vitale;
- tratament chirugical = iridectomie.
- regim alimentar hiposodat si aport redus de lichide;
- compensarea nevoilor afectate.
-In GLAUCOMUL CRONIC:
- tratament : Pilocarpina topic si Vit PP;
- regim alimentar desodat cu lichide putine, fara condimente, alcool, cafea;
- regim de viata ordonat, fara emotii, cu respectarea orelor de somn (cu capul ridicat pe perne);
- purtare de ochelari fumurii ziua, evitarea schimbarilor bruste de temperatura.

RETINOPATIA DIABETICA
Este principala cauza de orbire. Profilactic se indica controlul diabeticior la 6 luni - 1 an.
Se evalueaza : acuitatea vizuala, FO, simtul cromatic, PIO, reflexul fomotor, oftalmoscopie
si angiofluorografia. Se practica laserterapie oculara.
 TOXOPLASMOZA OCULARA
Este produsa de Toxoplasma Gondi = protozoar intracelular transmis de la pisici.
La pacientii cu imunitate scazuta apare retinocoroidita si poate lasa cicatrice maculara.
INVESTIGATII - test ELISA pt toxoplasmoza
Tratamentul se face cu antitoxoplasmatice (sulfadiazina, tetracicline) si corticoterapie.

URGENTE OCULARE
SCADEREA BRUSCA, BRUTALA A VEDERII

Scaderea brusca a vederii se datoreaza unei disfunctii vasculare localizate.

Acestea pot fi :
- ocluzii arteriale sau venoase (datorita unor emboli, colesterol, Calciu);
- hiperlipidemii, HTA, DZ, hemoragii retiniene, rupura de retina, lezarea cailor optice,
nevrite toxice sau infectioase, inflamatii, glaucomul acut, sincope.
Scaderea brusca a vederii poate fi tranzitorie (30 min) sau definitiva, se manifesta ca eclipse
vizuale, amauroza fugace, vedere incetosata, flash-uri vizuale, vedere scintilanta, halucinatii
vizuale, scotoame diverse. Scaderea brusca a vederii poate fi ireversibila si poate duce la
exitus. Daca durata in care persista scaderea vederii este mai mare indica un prodrom AVC.
INVESTIGATII - AV (acuitate vizuala), CV (camp vizual), FO , oftalmodinamometrie.
• EKG + ex. cardiologic, eco Doppler carotidian, CT, RMN.

•Ex. laborator din sange : HLG,TS-TC, timp Howell, timp Quick, glicemie, lipidemie,
colesterol.
INTERVENTII - bolnavul este asezat in camera semiobscura.
• se administreaza sedative usoare,
• topic : instilatii cu Atropina, corticosteroizi,
• general : - anticoagulante (Heparina, Trombostop)
- vasodlatatoare
- antiinflamatorii (Pednison)
- antiagregante (Aspirina)
- trofice vasculare
- tratament chirurgical - laser = fotocoagulare.

ARSURILE OCULARE
ARSURI CU ACIZI SI BAZE - Sunt urgente oculare. Sunt cauzate de :
- baze : detergenti, ciment, var, fertlizatori pe baza de amoniac, gaze lacrimogene, flama.
- acizi : lichid de baterie, acid acetic glacial, HCl, agenti corozivi.
SEMNE - dureri oculare mari, lacrimare, fotofobie;
• halou in jurul surselor de lumina;

• incetosarea vederii.
• Se asociaza cu hemoragii conjunctivale, arsuri ale pleoapelor si pielii fetei, afectarea
mucoasei bucale (ingestie) sau a mucoasei respiratorii (inhalatie).
INTERVENTII : La locul accidentului se face lavaj abundent cu apa (30 min), dand la o
parte pleoapele. Se va face interviul pentru a afla cum s-a produs accidentul, cand si cu ce
substanta.

• la urgenta se fac instilatii cu anestezice (Xilina 1%), lavaj cu NaCl 9 ‰ timp de o ora;
• administrare de ATPA;
• toaleta oculara cu extragerea resturilor din ochi,
• tampoane cu EDTA 10 % pe ochi,
• se controleaza Ph-ul ocular pana ajunge aproximativ normal;
• local se administreaza midriatice (Timolol + Azopt sau Atropina 1%), corticoizi
(Dexametazona), lacrimi artificiale, unguente cu AB, epitelizante corneene (vitamine
grup B, vit. C);
- pansament local ocular;
• pe cale generala se administreaza : Ederen pentru scaderea presiunii intra-oculare sau
Manitol 20 % iv, analgetice, antiinflamatoare (Prednison), AB;

ARSURI TERMICE - Datorita scrumului de tigara, metale topite, ulei incins, apa clocotita,
arcul electric.
SEMNE - dureri oculare, lacrimare, fotofobie, senzatie de corp strain, scaderea vederii,
cefalee, arsuri palpebrale.
INTERVENTII
- toaleta oculara si palpebrala cu indepartarea crustelor, a resturilor metalice si a
tesuturilor necrozate.
• local : AB, cortizon, analgetice, acoperirea fantei palpebrale cu folie sterila;
• general : analgetice, Ederen (controlul PIO);
• lentila de contact terapeutica.
ALTE ARSURI - Sunt arsuri prin radiatii ultraviolete, radiatii infrarosii (turnatorii sau
sticlarii), arsuri la radiatii (beta, gamma, X), in eclipsele solare sau arsuri cu laser.
 TRAUMATISMELE OCULARE

ABRAZIA CORNEEANA POSTTRAUMATICA , EROZIUNEA CORNEEANA ,

CORPI STRAINI CORNEENI

SEMNE - dureri oculare severe, lacrimare, fotofobie, senzatie de corp strain in ochi, corp
strain infipt in cornee, secretie si inel de rugina in jurul corpului strain.
INVESTIGATII - oftalmoscpie;
• R-grafie pentru corp strain intraocular;
• Gonioscopie.
INTERVENTII - daca localizarea este cojunctivala corpul strain se scoate cu tampoane de
vata inmuiate in anestezic sau cu o pensa foarte fina (sau cu acul).
• daca localizarea este corneeana se face anestezie (cu Xilina 1-2%) si se extrag cu un
instrument special.
• Administrare locala de AB (unguent sau picaturi), midriatice, steroizi, pansament
ocular.

CORPII STRAINI INTRAOCULARI

Asistenta face interviul pacientului pentru a afla cand s-a produs accidentul si cum, ce
simptome a avut de la producerea accidentului, cand a mancat ultima oara (AG), alergii
medicamentoase, acuitatea vizuala inainte de accident, natura corpului strain. Corpii straini
pot fi metalici sau nemetalici, toxici sau netoxici.
SEMNE - durere oculara acuta, fotofobie, lacrimare, scaderea acuitatii vizuale, diplopie,
hiperemie conjunctivala, hemoragie subconjunctivala, plagi sau hemoragii oculare,
anxietate.
INVESTIGATII - Rgrafie orbitara, CT;
• ex laborator din sange : HLG,VSH,TS-TC, timp Howell, timp Quick, uree, glicemie.
INTERVENTII - Bolnavul va fi nemancat in vederea interventiei chirurgicale care se va face
cat mai rapid.
• administrare de ATPA ;
• Asistenta linisteste bolnavul, face pregatirea preoperatorie, monitorizeaza functiile
vitale, transporta bolnavul la investigatii, recolteaza analize, asigura un mediu placut
si sigur, pregateste materialele, supravegheaza postoperator bolnavul.

PLAGILE CORNEOSCLERALE - Pot fi neperforante sau perforante sau cu prolaps de

membrane oculare. Se asociaza cu scaderea PIO .
SEMNE - scaderea AV, fotofobie, lacrimare, durere acuta, scaderea drastica a PIO ,
deformarea pupilei, perforarea irisului, urma corpului strain in cornee, chemozis
conjunctival intens.
INVESTIGATII - Se fac instilatii cu 1-2 f Xilina 4% in partea inferioara si externa a orbitei,
apoi se examineaza globul ocular.
• R-grafie si CT pentru descoperirea corpilor straini intraoculari.

INTERVENTII - In plagile mici se determina AV, local solutii antibiotice si pansament.

• in caz de corp strain perforant se transporta bolnavul de urgenta in sala de operatie,
• regim alimentar zero, administrare de ATPA,
• tratament general cu AB iv, antiinflamatoare,
• topic administrare de Atropina 1%, solutii antibiotice si antiinflamatoare, injectii
subconjunctivale, pansament ocular.
• Asistenta linisteste bolnavul, face pregatirea preoperatorie, monitorizeaza functiile
vitale, transporta bolnavul, recolteaza analize, asigura un mediu ambiant placut si
sigur, pregateste materialele, supravegheaza postoperator bolnavul.
• Se face sutura plagii in cel mult 6-8 ore de la accident.