I NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

Analizatorul ocular este format dintr-un segment central (nervul optic, neuronii talamocorticali si aria striata a lobului occipital) si dintr-un segment periferic ( globul ocular si anexele sale). Globul ocular 1. Sclera (la exterior): structura fibroasa, inextensibila la adult; culoare alba sidefie; opaca: mentine forma globului ocular si-i confera protectie; in 1/6 anterioara, sclera isi modifica strusctura, fibrele de colagen nemaifiind dispuse in retea ci in paralel, formand corneea, transparenta, avasculara, ce permite trecerea luminii. Corneea este bogat inervata de n. V (trigemen), fiind f sensibila la atingere. Jonctiunea corneo - sclerala se numeste limbus. 2. Uveea (la mijloc): partea anterioara formeaza corpul ciliar si irisul. Partea posterioara se numeste coroida, fiind f bogata in vase cu rol nutritiv pt structurile oculare, indeosebi retina. Contine un pigment, realizand camera obscura a ochiului. De asemenea, preia caldura excesiva produsa de energia luminoasa la nivelul retinei. Corpul ciliar este alcatuit din muschii ciliar si procesele ciliare. Muschii ciliari actioneaza asupra cristalinului, realizand bombarea sau alungirea lentilei. Procesele ciliare sunt bogat vascularizate si secreta umoarea apoasa, care are rol nutritiv pt structurile avasculare ale ochiului (cornee, cristalin), dar si de mentinere a presiunii interne normale a globilor oculari. Irisul este o membrana circulara, colorata, situata anterior de cristalin, vertical, in centrul sau prezentand un orificiu (pupila) cu rol de diafragm (regleaza reflex cantitatea de lumina ce patrunde spre retina). Pana la 6 luni copiii au ochi albastri (pigment insuficient). Cristalinul se gaseste imediat posterior de iris. Este o structura avasculara, incolora, biconvexa, care isi modifica forma sub actiunea m. ciliari, focalizand imaginile pe retina. Spatiul dintre cornee si iris se numeste camera anterioara, iar cel dintre iris si cristalin se numeste camera posterioara. Ambele sunt ocupate de umoarea apoasa, produsa de corpul ciliar la nivelul camerei P. Din aceasta, fluidul trece in camera A prin pupila, de unde este drenat prin canalul lui Schlemm, ajungand in sistemul venos. Intre cristalin si retina se gaseste umoarea vitroasa (ocupa 80% din volumul ochiului), un gel transparent, avascular, alcatuit din colagen, acid hialuronic si apa.

3. Retina (la interior): separata de coroida prin membrana lui Bruch; este alcatuita histologic din 10 straturi, lumina fiind receptionata de stratul extern al retinei (cel aflat in imediata vecinatate a mb lui Bruch), de catre celulele cu conuri si cele cu bastonase. Celulele cu conuri sunt responsabile de vederea colorata, pe timp de zi si de perceptia spatiala, tridimensionala a imaginii. Sunt concentrate in centrul retinei (macula). Celulele cu bastonase sunt situate la periferia retinei si au rol in vederea in obscuritate (noaptea) si in perceptia miscarii. Fluxul de lumina este transformat in aceste celule in impulsuri neurosenzoriale, transmise apoi celulelor bipolare din stratul mijlociu al retinei, codificate, si de aici celulelor ganglionare din stratul intern al retinei. Informatia vizuala este transmisa pe calea axonilor acestor celule care formeaza nervul optic, la corpii geniculati laterali din talamus (sinapsa) si de aici la cortexul occipital. La nivelul retinei se gasesc urmatoarele structuri: - discul optic: locul prin care nervul optic paraseste retina iar arterele retiniene intra. Are 1,5 mm diametru, nu are celule fotosensibile. - macula: arie situata la 0,5 mm inferior si 3,5 mm temporal de discul optic, are in centru foveea, alcatuita exclusiv din celule cu conuri. - vasele retiniene: artere, vene. Arterele sunt mai subtiri si mai deschise la culoare decat venele.

Anexele ochiului - anexe de miscare- muschii globului ocular (patru drepti si doi oblici)

- anexele de protectie- sprancenele, pleoapele, conjunctivita si aparatul lacrimal. Functia analizatorului vizual este perceperea luminozitatii, formei si culorii obiectelor din lumea inconjuratoare. Razele luminoase patrund prin cornea transparenta in globul ocular, sunt refractate de catre mediile refrigente ale ochiului si formeaza pe retina imaginea obiectului asezat in fata ochiului. Acomodarea este capacitatea ochiului de a trece de la un plan de vedere apropiat la unul indepartat si invers. Se srealizeaza gratie curburii cristalinului, elasticitatii si activitatii muschiului ciliar. Acomodarea la intensitatea luminii se realizeaza prin intermediul irisului. Pupila se mareste (midriaza) sau se micsoreaza (mioza) sub actiunea muschilor sai in functie de intensitatea razelor luminoase. Spatiul cuprins cu vederea se numeste camp visual. Fiecarui ochi ii corespunde un camp vizual monocular care se suprapune cu campul celuilalt ochi. Imaginile fuzioneaza pe scoarta cerebrala intr-o imagine unica.