Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sistemul vizual furnizeaza corpului peste 80% din informatiile necesare pentru relatiile cu
mediul. Este un sistem functional unitar, care din punct de vedere functional si morfologic
cuprinde trei segmente:
• Un segment periferic sau receptor - care primeste excitatiile exterioare specifice,
• Un segment de conducere - caile nervoase care conduc influxul nervos de la
segmental periferic catre scoarta cerebrala,
• Un segment central sau cerebral unde excitatia este transformata in senzatie vizuala.
Segmentul periferic consta in globul ocular si anexele sale.
Globul ocular este o formatiune aproape sferica situata in partea anterioara a orbitei cu
diametru antero-posterior de aproximativ 25-26 mm. Polul anterior corespunde centrului corneei
iar cel posterior se afla intre pupila si macula. Linia ce uneste cei doi poli este axul optic al globului
ocular. Linia vizuala e linia ce uneste obiectul privit si macula trecand prin centrul optic al ochiului.
Intre cele doua axe se formeaza un alt unghi alfa de 5 grade. Globul ocular este format din trei
straturi suparpuse (care formeaza peretele lui) si mediile transparente (cuprinse in interiorul lui).
Cele trei straturi sunt : - Stratul fibros
- Stratul vascular
- Stratul nervos (retina)
Stratul fibros formeaza invelisul protector al globului ocular. Este format din sclera si
cornee.
SCLERA reprezinta cea mai mare parte a invelisului exterior. Este formata din tesut fibros
dens, e dura, inextensibila la adult, are culoare alb sidefie si nu este strabatuta de razele luminoase.
Are o grosime de circa 1 mm, la nivelul polului anterior prezinta un canal optic prin care iese nervul
optic.
CORNEEA este partea anterioara a stratului fibros. Are rol protector si optic lasand razele
luminoase sa patrunda in interior, e mai groasa la periferie 1 mm decat la centru 0,6 mm.
Nu prezinta vascularizatie.
Nutritia se face din trei surse: - Vasele limbului sclero-corneean
- Umoarea apoasa
- Filmul lacrimal
Stratul vascular este situat sub sclera, este intens vascularizat si bogat in celule pigmentare.
Acesta este compus din trei parti anatomice si functionale distincte : - Irisul
- Corpul ciliar
- Coroida
1
Irisul formeaza partea anterioare a uveei. Aceasta este situata inapoia corneei si inaintea
cristalinului si are forma unui diafragm cu un orificiu in centru numita PUPILA.
Diafragmul irian dozeaza cantitatea de lumina care patrunde in ochi prin reflexul fotomotor
ciliar. Corpul ciliar reprezinta partea mijlocie a tractului uveal. In componenta sa intra doua straturi:
- muschiul ciliar cu rol in acomodatie
- procesele ciliare (secreta umoarea apoasa).
Stratul nervos e foarte reprezentant din retina care e situata intre coroida si corpul vitros.
Culoarea rosie portocalie a fundului de ochi e data de coroida subiacenta care contine
numeroase vase si celule pigmentare.
Segmentul intermediar
Se compune de fiecare parte din: - Nervul optic
- Chiasma optica
- Bandeleletele optice
- Corpii geniculati externi
- Radiatiile optice
Segmentul central este situat in scoarta cerebrala a lobului occipital aria 17 Brodman.
Ochiul uman are mai multe medii transparente:
• Cornee
• Umoarea apoasa
• Cristalin
• Umoarea vitroasa.
• Retina - o zona fotosensibila
Cristalinul functioneaza ca o lentila biconvexa care focalizeaza razele luminoase patrunse
prin pupila. Imaginea se formeaza pe retina la fel ca in camera obscura a unui aparat fotografic.
2
Razele luminoase sunt refractate cand trec prin medii cu densitati diferite, exceptie facand
doar razele care cad perpendicular pe interfata. Un fascicol de raze luminoase paralel emis de o
sursa situate la peste 6 m trecand printr-o lentila biconvexa, este refractat intr-un punct numit focar
principal situat pe axul care trece prin centrul de curbura a lentilei si inapoia ei.
Distanta dintre lentila si focarul principal se numeste distanta focala principala si depinde de
curbura lentilei. Capacitatea de refractie a unei lentile se masoara in dioptrii inversul distantei focale
principale exprimate in metri. Razele luminoase sufera la nivelul ochiului o tripla refractie cea mai
importanta la interfata aer-cornee si celelalte pe ambele fete ale cristalinului. Ochiul nostru este
mult mai complex decat aparatul foto. Cu ajutorul aparatului foto nu putem detecta, sa fixam
imaginea din lumea exterioara pe un film fotografic in timp ce animalele si oamenii pot interpreta
informatia aparuta pe retina si pot actiona potrivit informatiei primite. Acest lucru este posibil
datorita faptului ca prin intermediul nervului optic ochiul are legatura cu creierul. Nervul optic se
ataseaza pe globul ocular la portiunea posterioara a acestuia printr-un mic pedicul. Informatia optica
interceptata de retina este transmisa de nervul optic la creier, informatia se transmite sub forma unor
impulsuri electrice in creier care le si decodeaza. Cei doi ochi privesc din unghiuri putin diferite
obiectele din lumea exterioara de aceea informatiile trimise la creier sunt oarecum diferite. Creierul
nostru insa “invata” inca din primele zile sa asambleze cele doua imagini de aceea nu vedem
obiectele in dublu exemplar. Punand cap la cap cele doua imagini creierul deduce situarea
obiectelor in spatiile distante la care se afla, acesta face posibila vederea tridimensionala. Creierul
transforma imaginea vazuta din pozitie intoarsa in pozitie dreapta. Lumina e refractata in cristalin si
va proiecta pe retina o imagine inversata. Deoarece nu putem privi lumea toata viata “stand in cap”,
creierul “citeste”imaginea si o intoarce imediat in pozitie dreapta.
Informatiile vizuale captate de jumatatea dreapta a fiecarei retine sunt trimise catre emisfera
dreapta in timp ce informatiile captate de semi-campurile stangi ajung la emisfera stanga.
5
Cap.2 Analiza viciului de refractie - MIOPIA SIMPLA
Miopia este una din cauzele frecvente de vedere neclara. Este defectul de vedere in care
razele de lumina se focalizeaza in fata retinei si nu pe retina asa cum ar fi normal. Pentru pacientii
cu miopie obiectele aflate la distanta sunt neclare, aceste persoane in efortul de a percepe clar
obiectele aflate la distanta se pot incrunta sau privi cu ochii usor intredeschisi.
Este o boala familiala, ereditara si apare de obicei in copilarie prin cresterea exagerata a
ochiului stabilizandu-se dupa varsta de 20-25 de ani. Miopii vad bine obiectele aflate aproape. Cele
mai multe cazuri de miopie sunt produse de o modificare a formei globului ocular. Acesta la
persoanele normale este rotund dar la cei cu miopie este asemanator ca forma cu un ou. Din aceasta
cauza, lumina, in loc sa focalizeze pe retina, se focalizeaza in fata ei.
Studii recente au confirmat ca persoanele care lucreaza in posturi care implica cititul pentru
perioade lungi de timp au miopie in stadii mai avansate decat alte persoane. In afara de aceste
modificari ale formei globului ocular mai exista cateva cauze rare de miopie.
Acestea sunt:
Miopia patologica este o boala in care polul posterior al globului ocular continua sa se
dezvolte dupa ce a atins dimensiunile fiziologice.
Miopia secundara apare ca urmare a altor boli sau situatii patologice cum ar fi nasterea
prematura.
Pseudomiopia sau miopia brusc instalata e o situatie in care miopia se agraveaza rapid din
cauza unei alte boli cum ar fi diabetul zaharat necontrolat. Rar miopia poate fi produsa de
boli oculare ca de exemplu cataracta sau keratoconus. Nasterea prematura creste riscul de
dezvoltare a miopiei la copil mai ales daca prezinta retinopatie de prematuritate. Persoanele
care au un grad inalt de miopie - miopie severa au un risc crescut pentru dezlipirea de retina sau
glaucom - cresterea tensiunii oculare.
Simptome
Miopia este una din bolile care produc vederea incetosatata, neclara, aceste persoane pot
prezenta dificultati in vederea obiectelor la distanta cum ar fi vederea la tabla la scoala, la tv,
reducerea performantelor scolare sau sportive. Copii mai mici de 8-9 ani nu isi pot da seama ca nu
pot vedea obiectele situate la distanta dar parintii, profesorii pot depista aceasta problema prin felul
in care se comporta:
- privesc obiectele cu ochii intredeschisi si cu fruntea incruntata,
- tin cartea sau alte obiecte foarte aproape de fata,
- nu sunt interesati de sport sau alte activitati care implica o vedere buna la distanta,
- frecvent acuza dureri de cap, cefalee.
6
Mecanism fiziopatologic
7
profesii ca cele sportive. Ele mai pot fi preferate si din ratiuni estetice, ele iau curbura
corneei si permit obtinerea unui camp vizual mai complet; totusi implica regului de intretinere si de
igiena.
Alegerea ochelarului depinde de defectul vizual de corectat. Lentilele de contact sunt
recomandate in caz de miopie puternica.
Tratament chirurgical
Scopul tratamentului chirurgical este acela de a permite persoanelor cu miopie sa vada clar
fara a purta ochelari sau sa fie mai putin dependenti de utilizarea acestora.
Exista trei tehnici chirurgicale principale:
LASIK - procedeu chirurgical ce foloseste laserul pentru a modifica curbura corneei.
PRK - practicarea unei mici incizii in cornee si indepartatea unui fragment de tesut expus de
incizie, tehnica foloseste aplicarea unui fascicol laser pe suprafata ochiului pentru a remodela forma
corneei.
RK - folosirea ei s-a redus si a fost inlocuita de LASIK SI PRK .Aceasta tehnica se bazeaza
pe practicarea mai multor incizii pe cornee pentru a modifica curba/forma acesteia. Lentilele
implantate intraocular se folosesc pentru a corecta miopia severa; ele sunt dintr-un plastic foarte clar
si inlocuiesc lentilele naturale ale ochiului.
Expectativa vigilenta
Diagnosticarea si tratarea miopiei cat mai rapid poate evita problemele scolare sau de
specializare ale copiilor. Daca se suspecteaza aceasta afectiune este recomandat un consult de
specilaitate efectuat de un medic oftalmolog. O consultatie completa dureaza intre 30 si 60 de
minute, un astfel de control cuprinde:
-intrebari despre antecedentele patologice personale,
-teste vizuale - acuitatea vizuala camp vizual si teste de refractie oculara,
-examinarea ochiului folosind microscopul si o sursa de lumina,
-tonometria prin care se masoara presiunea din interiorul globului ocular,
-oftalmoscopia,
-diagnostic.
Exista teste screening pentru copii sub 5 ani pentru ambliopie, strabism.
8
Cap.3 Tenhologia de executie a lentilelor aeriene
Sticla este materialul care la racire trece direct din stare lichida in stare solida, fara nici o
stare intermediara. Sticla este o substanta solida subracita in acesta stare ea pastreaza caracterul de
amestec perfect al starii topite. Dintre varietatile tehnice de sticla cele mai importante sunt
Sticla industriala - prezinta o serie de proprietati cum sunt: transparenta, omogenitatea,
duritatea la temperatura obisnuita, fragilitate, conductibilitate electrica si termica redusa, stabilitate
fata de actiunea apei.Compozitia chimica a sticlei se exprima in oxizi.
Sticla optica incolora - serveste ca material pentru majoritatea pieselor optice ale
aparatelor.Dupa denumire se deosebesc doua tipuri principale: sticla tip Crown (nu contin plumb) si
sticla tip Flint (contin plumb)
Sticla optica colorata - se adauga in amestec o substanta care provoaca o anumita colorare.
Colorarea sticlelor e o operatie dificila deoarece acelasi element poate da culori sau nuante diferite.
Sticla care disperseaza lumina - are rolul de a abate lumina incidenta din directia ei si de a
o imprastia in toate directiile. Sunt doua categorii de sticla care disperseaza lumina: sticla mata si
sticla opal.
Sticla tehnica se clasifica in:
- sticla bruta care are o suprafata rugoasa din care se executa piese optice: lentilele simple
- sticla de oglinzi din care se executa lentile condensatoare: lentilele pentru ochelari.
Sticla organica (sticla de acril) - din care se executa lentilele din plastic care sunt mai
usoare, mai estetice si mai durabile in timp.
Tehnologia de prelucrare a sticlei optice minerale
Operatiile propriu zise de prelucrare cu materiale abrazive a pieselor optice se pot grupa
astfel:
SLEFUIREA - pentru obtinerea formei geometrice in limitele de toleranta impuse de
documentatie
POLISAREA - pentru realizarea transparentei suprafetelor active, prin netezirea
asperitatilor. Desenele de executie ale lentilelor prevad adosuri de prelucrare care depind de
urmatorii factori: felul prelucrarii, dimensiunile, tipul si forma pieselor, calitatea prelucrarii
anterioare, tolerantele in care trebuie sa se inscrie prelucrarea.
Operatiile principale ale procesului tehnologic sunt: - debitarea
- slefuirea bruta (ebosarea)
-slefuirea medie (dusisarea)
-slefuirea fina
-slefuirea foarte fina (polisarea)
9
Debitarea se relizeaza din placi de sticla optica, cristal, geam tras sau blocuri de sticla; se
poate realiza prin mai multe moduri in functie de grosimea placii de sticla care cuprinde
urmatoarele operatii:
- trasarea - se executa folosind un creion cu varful moale, pentru suprafete polisate. Pentru
placi de sticla mata este necesara si o ungere cu petrol pentru vizualizarea bulelor si evidentierea
liniilor trasate;
- crestarea - se executa pe urma lasata de trasare, cu ajutorul unor obiecte dure (cutit de
diamant);
- despicarea - se executa pe urmele lasate de crestare conform trasajului, cu ajutorul unei
prese sau a unui ciocan.
Slefuirea bruta (ebosarea) este necesara cand fabricatia incepe de la blocuri de sticla dupa
debitare, fiind necesare operatii de prelucrare pentru apropierea de forma finala a pieselor. Operatia
poate fi executata manual sau mecanic.
Slefuirea medie (dusisarea) are ca scop realizarea formei geometrice finale ale piesei, cu
un adaos minim, pentru prelucrarea ulterioara a fetelor lentilelor.
Slefuirea fina aceasta metoda confera o productivitate ridicata si o calitate corespunzatoare
a suprafetelor prelucrate.
Slefuirea foarte fina (polisarea) are ca scop transparenta lentilei.
Tehnologia centrarii
Lentila se considera centrata atunci cand axa ei geometrica coincide cu axa optica. Cand cele
doua axe nu coincid, lentila e descentrata. La o astfel de lentila, grosimea la margine nu mai este
constanta pe tot parcursul lentilei, diferenta de grosime creste cu descentrarea. A centra o lentila
inseamna in primul rand a determina pozitia axei optice iar apoi a prelucra conturul lentilei fata de
aceasta pozitie determinata de axa optica. Drept urmare, lentila odata asezata si centrata in montura
corespunde axei de referinta a sistemultui.
Operatia de centrare se executa in doua etape:
1) determinarea axei optice a lentilei si suprapunerea acesteia peste axa de rotatie a arborelui
principal al masinii;
2) rectificarea suprafetei cilindrice la diametrul dat pentru a suprapune axa de simetrie cu
axa de rotatie a arborelui principal si deci cu axa optica a lentilei. Aceasta operatie se mai numeste
si debordare.
Metode de centrare sunt urmatoarele: - centrarea lentilelor prin metode optice
- centrarea prin metode mecanice
- centrarea prin metode optico-mecanice
10
1) Centrarea prin metode optice permit determinarea axei optice a lentilei si pozitionarea
acesteia in axa de rotatie a masinii de debordat. Avantajele sunt: precizie mare de centrare, reglarea
masinii e usoara si rapida.
2) Centrarea mecanica a lentilelor. Atunci cand un dioptru sferic se sprijina pe o muchie
circulara, centrul sau de curbura se afla pe axa mandrinei, deci el se autocentreaza. O lentila se
poate autocentra daca are suma unghiurilor de pana mai mare de 17 grade, cu cat suma unghiurilor
de pana e mai mare cu atat precizia centrarii creste.
3) Centrarea optico-mecanica se realizeaza pe masini asemanatoare cu masinile mecanice de
autocentrat (semiautomate sau automate).Centarea lentilelor se controleaza dupa operatia de
debordare folosindu-se un aparat optic de control compus dintr-un colimator, dispozitiv de prindere
a lentilei si luneta de vizare si masurare.
Descrierea aberatiilor geometrice si cromatice
Aberatiile se impart in doua grupe:
• aberatii geometrice care apar in sistem la trecerea unei radiatii monocromatice,
• aberatii cromatice care apar in sistem la trecerea unor radiatii cu o compozitie
spectrala complexa.
Calculul aberatiilor sistemelor optice consta in rezolvarea a doua probleme:
- determinarea aberatiilor unui sistem optic - cand se cunosc toti parametrii constructivi ai
acestuia,
- determinarea parametrilor constructivi ai unui sistem optic la care aberatiile au valori de
limita impuse.
Aberatiile cromatice
Refractivitatea mediilor transparente care sunt vizate pentru a obtine lentile oftalmice difera
in functie de lungimea de unda si datorita acestei diferente se formeaza imagini inverse. Aberatia
cromatica poate fi impartita in „aberatia cromatica axiala” caracterizata prin deviatia pozitionala de-
a lungul axului optic datorita diferentelor de culoare in timp ce „aberatia cromatica de
magnitudine”este caracterizata prin diferente ale dimensiunii datorate diferentelor de culoare.
Aberatia cromatica axiala si aberatia crmatica de magnitudine sunt parametrii ale aceleiasi
aberatii si reprezinata aspecte diferite ale acesteia.Testul rosu-verde care este utilizat in masura
refractiei este bazat pe aberatia cromatica axiala a ochiului. Aberatia cromatica de magnitudine a
lentilelor oftalmice e responsabila de distorsiunea culorilor atunci cand privim prin portiunea
periferica a unei lentile cu dioptrii mari.
• Metode chimice
Metoda chimica permite realizarea oglinzilor pe suprafetele polisate plane sau sferice
ale pieselor optice. Materialele folosite pentru obtinerea peliculelor reflectante
sunt: argintul, aluminiul. platina, rodiul sau paladiul. Peliculele de argint au cel mai mare
coeficient de reflexie de 97% dar au o rezistenta mecanica redusa, peliculele de aluminiu au
un coeficient de reflexie de 94%, ele fiind mai stabile si rezistente.
Procesul teholonogic de obtinere a oglinzilor de argint pe cale chimica cuprinde urmatoarele
operatii:
- pregatirea suprafetei pieselor,
- pregatirea solutiilor
- argintarea propriu-zisa
- protejarea peliculei
- protejarea finala
- curatarea suprafetelor active.
Metoda chimica de aplicare a straturilor antireflectante
Pentru cresterea calitatii imaginii se depun straturi antireflectante care au ca scop micsorarea
coeficientului de reflexiee sau marirea transparentei pieselor pe care sunt aplicate.
Peliculele antireflectant se pot aplica pe suprafetele pieselor optice in doua variante:
- Prin aplicare de straturi antireflectante singulare
- Prin aplicare de straturi antirflectante multiple
Avantajele acestei metode sunt procesul tehnologic simplu si se poate verifica calitatea
stratului depus pe parcursul depunerii, rezistenta mecanica a stratului depus e suficient de
mare si are stabilitate chimica ridicata.
• Metode fizice
Dupa procedeul folosit, aceste metode pot fi grupate in trei categorii;
- metode bazate pe evaporarea rezistiva si condensarea in vid a materialelor de depunere
- metode bazate pe evaporare prin pulverizare catodica urmata de condensare
- metode bazate pe evaporare cu fascicul de electroni si condensare
Avantajele acestei metode sunt:
- posibilitatea realizarii tuturor tipurilor de acoperiri folosindu-se pentru pelicule si
14
materiale greu fuzibile,
- pelicule obtinute sunt in grupele de rezistenta 0 1 2,
- posibilitatea verificarii precise a caracteristicilor peliculei in procesul de executie,
- consum minim de materiale.
Dezavantaje :
- cost ridicat al instalatiilor folosite
- consum ridicat de energie datorita instalatiilor care lucreaza la tensiuni ridicate.
Tipuri de lentile specifice miopiei
Lentilele de corectie sunt destinate corectarii viciilor de refractie ale ochiului, din punct de
vedere constructiv lentilele aeriene pot fi:
1) Sferice
2) Plane
3) Asferice
In functie de defectele admise lentilele pentru ochelari se clasifica in trei grupe:
Lentilele pentru ochelari pot fi : sferice,asferice,combinate,bifocale prismatice si de contact.
Lentilele sferice se impart in doua grupe: - lentile convergente
- lentile divergente (concave).
Lentilele divergente concave se folosesc in corectarea miopiei, aceste lentile sunt notate cu
minus ele avand marginile mai groase iar in centru sunt mai subtiri.
Aceste lentile au proprietatea de a imprastia razele de lumina care cad pe suprafata lor.
Lentilele biconcave au ambele suprafete concave, ele sunt lentile de proasta calitate din
punctul de vedere al formarii imaginii, razele de lumina cad oblic pe suprafata lor
Lentilele plan concave au o suprafata plana si una concava, razele de lumina oblice trec
prin suprafata plana si sunt deviate numai de cea concava.
Lentilele periscopice sunt lentile sferice la care valoarea absoluta a puterii dioptrului a
carui suprafata are puterea mai mica e de 1.25 dpt.
Lentilele menisci concave sunt identice cu lentilele periscopice.
Lentilele lenticulare aceste lentile sunt folosite in cazul lentilelor cu o valoare de peste
10,00 dpt. Cu cat o lentila divergenta e mai aproape de ochi cu atat eficienta ei creste.
Lentilele aeriene asferice(astigmatice) nu formeaza o imagine punctuala stigmatica ci o
imagine alungita.
Lentile cilindrice - lentile plan-concave si lentile cilindrice divergente.
Lentila plan concava cilindrica are suprafata cilindrica in interior, la aceste tipuri de lentile
15
cilindrice se poate constata ca intersectand cilindrul cu un plan care trece prin axa cilindrului sau
paralel cu acesta formeaza un dreptunghi care acesta formeaza axa neutral a lentilei cilindrice. Axa
neutral si axa principala sunt perpendiculare intre ele.
Lentilele torice
Sunt medii transparente cu suprafete torice. Prin suprafata torica se intelege suprafata care
are in doua sectiuni perpendiculare raze diferite.
Avantajele lentilelor din sticla minerala
- lentilele desi au o greutate mai mare ele au un indice de refractie mult mai mare decat cel
al lentilelor organice si anume de 1.9,
- pot fi aplicate diferite tratamente: antireflex culoare,
- printr-o lentila din sticla minerala vederea este mult mai clara,
- nu se zgarie usor.
Dezavantaje
- lentila din sticla are o greutate mai mare
- nu este estetica din punct de vedere al dioptriilor mari
- nu este rezistenta la socuri spargandu-se mult mai usor
- nu se monteaza pe rame cu fir, surub sau capse
- desi lentilele din sticla minerala au un indice de refractie inalt si sunt mai subtiri ele au o
grutatea mai mare
- cu cat densitatea e mai mare cu atat lentila e mai grea
Avantajele lentilelor din material organic CR 39
• e omogena, transparenta,
• e usor de prelucrat,
• poate fi montata pe toate tipurile de rame: fir, surub, capse
• are o greutate mult mai mica ,
• este estetica din punct de vedere al dioptriilor mari,
• pot fi aplicate diferite tratamente pentru imbunatatirea calitatii ei,
• se intretin mult mai usor.
Dezavantaje
- cu cat indicele de refractie e mai mare cu atat factorul de dispersie este si mai mare astfel
ca aberatia cromatica e o problema,
- au diverse aberatii, de exemplu de sfericitate, ce pot determina alterarea calitatii imaginii,
- ele cresc odata cu cresterea diametrului pupilar.
16
Cap.4 Tehnologia de executie a lentilelor de contact
17
Prelucrarea prin turnare in forma
Forma de turnare e de fapt un mulaj al suprafetei anterioare al ochiului. Odata luat mulajul
ochiului e bine sa fie facuta o copie pentru ca e posibil sa se deterioreze. Dupa acesta este
aplicat un strat de clei de-a lungul modelului si amestecat cu praf dentar;nu trebuie adaugata
prea multa apa in ipsos pentru ca il face sa se sparga usor.
O alta metoda de a copia modelul ochiului e de a utiliza materialele siliconice folosite la
fabricarea dintilor.Amestecul format e pus intr-un recipient ;modelul ochiului este presat in
amestec pana cand e imersat complet. Dupa ce lentila e formata apoi zona corneeana si
limbala a fost determinata prin marcare se lasa 1.2 mm in jurul limbului cu o ageata de 0.2 mm.
Operatia de prelucrare e de regula facuta cu scula diamantata de tipul unei benzi, centrul optic
corespunde cu varful corneei si care trebuie marcat pe lentila determinandu-se astfel grosimea.
Modelarea lentilei se poate face dintr-un polimer sub forma de pudra prin injectie.
La prelucrarea unei lentile dintr-o pudra polimerica esentiala e temperatura procesului care
determina topirea grauntelor si formarea unei mase solide. Formarea lentilei detrmina aparitia unor
tensiuni care depind de legaturile dintre particule si sunt reduse la formarea lentilei.
Prin injectie polimerul de modelat este incalzit la o temperatura ridicata pana ce devine
fluid, apoi este injectat intr-o forma si lasat sa se solidifice. Obtinerea lentilei prin presare dintr-o
folie de polimer poate cauza anumite probleme in cazul lentilelor subtiri.
18
Prelucrarea prin strunjire si abraziune
Cele mai importante faze ale prelucrarii sunt:
• Strunjirea si polisarea suprafetei posterioare a lentilelor de contact
Avansul de prelucrare si raza de curbura e reglata cu ajutorul unor dispozitive micrometrice,
unele laboratoare de prelucrare genereaza suprafata concava pe strung si apoi transfera slefuirea
butonului de plastic pe masini automate care prelucreaza 2,3
lentile simultan.
In final lentila se controleaza din punct de vedere calitativ si dimensional. In functie de
eventualele comenzi se creeaza un stoc de butoane cu diverse baze. Acesata tehnica e avantajoasa
deoarece butonul e stabil si nu flambeaza influentand precizia de prelucrare a periferiei.
• Strunjirea suprafetei anterioare - se pot genera suprafete monocurbe, plus lenticular;
aceasta procedura are unele deficiente ce duc la aparitia erorilor de prelucrare.
• Obtinerea suprafetelor torice poate fi realizata in doua moduri. Cea mai simpla e cea
prin fixarea unui buton foarte subtire intr-o suprafata torica palsata intr-un strung generand si
polisand o suprafata sferica, cand fixarea suprafetei e realizata, suprafata lentilei devine torica.
O alta tehnica utilizata e similara lentilelor de ochelari si permite obtinerea unor suprafete
cu o calitate optica deosebita.
• Diametrul si forma - dupa prelucrarea lentilei, se trece la obtinerea formei, diametrului
si polisarea conturului.
Avantajele lentilelor taiate sunt centrare si miscare mai buna a lentilei, se manevreaza mult
mai bine, permit realizarea unor geometrii a suprafetelor complicate iar dezavantajele sunt
reproductibilitatea scazuta, imperefctiunile de strunjire corelate cu un comfort mai redus la purtare.
Clasificarea lentilelor de contact
Dupa materialul din care sunt fabricate: lentile din materiale rigide,din hidrogeluri.din
elastomeri siliconici. Dupa elasticitatea materialului: lentile dure, suple sau semidure, moi(soft)
Dupa principiul de adaptare lentile corneene si sclerale.
Dupa geometria suprafetelor: bi-sferice, sfero-torice, bi-torice, asferice
Dupa efectul optic: convergente unifocale, bifocale, divergentre, unifocale bifocale
astigmatice.
Dupa efectul estetic: incolore, colorate.
Dupa durata de purtare: port redus sau extins.
Dupa procedeul de fabricare: turnare sau injectie , centrifugare, strunjire
Dupa anomalia oculara corectata: miopie, hipermetropie, speciale.
19
Lentilele corneene
Adaptarea trebuie a fie cat mai plata, pot fi rigide, moi sau permeabile la oxigen
Lentilele rigide
Avantajele sunt comune cu cele ale lentilelor semidure, usor de manevrat conservat si de
curatat.
Materialul este stabil din punctul de vedere al proprietatilor mecanice si foarte durabil.
Calitate optica superioara.
Circulatia lacrimilor si aprovizionarea cu oxigen a corneei foarte buna din cauza unui
diametru mai mic.
Mobilitatea mai mare decat a celor moi.
Depozitare de proteine si mucine ingreunata de hidrofibia materialului.
Purtatorul simte foarte repede daca ochiul accepta sau nu lentila.
Durata de viata 15 ani pentru cele dure si cam 3.4 ori mai mare a celor semidure
Dezavantaje
Timpul de adaptare al purtatorului destul de indelungat.
Timpul de toleranta la purtare mai scurt decat pentru lentilele moi.
Hidrofilie foarte redusa.
Scurta instabilitate optica a imaginii in momentul clipirii.
Contraindicatie in sporturi nautice.
Anumita fragilitate a materialului care are tendinta de a se sparge.
Lentilele moi (soft)
Avantaje
Lentila usor de suportat, adaptare simpla, risc de dislocare foarte redus.
Avantajoasa din punct de vedere estetic.
Stabilitate optica in timpul clipirii.
Se preteaza cel mai bine pentru un port extins si la adaptari in cazul copiilor.
Dezavantaje
Curatarea si dezinfectia sunt mai dificile.
Materialul are o flexibilitae foarte mare si se poate rupe.
Durata de utilizare e mai scurta.
Contaminarea prin bacterii si micoza mai frecvente, igiena complicata.
Au o rata mai mare de complicatii.
20
Lentilele semidure
Avantaje
Mentin o stare de sanatate foarte buna a corneei datorita faptului ca nu contin apa .
Se intretin mult mai usor, manevrabilitate usoara.
Sunt mai confortabile.
Permeabilitatea la oxigen.
Acuitatea vizuala buna.
Comfortul initial scurta perioada de adaptare.
Comfort pe termen lung .
Durabilitatea nu se deformeaza si nu se zgarie pentru o perioada lunga de timp.
Rezistenta la depozitele enzimatice.
Costul nu neceita costuri ridicate.
Lentilele sclerale
Avantaje
Stabilitate mare pe ochi, zona optica mare, permit o circulatie buna a filmului lacrimal.
Se utilizeaza in cazuri de afakie, miopie mare si forte, astigmatisme mari, keratocon,
nistagmus. Tipuri constructive:
Lentila cu rezervor redus de lichid – din acest motiv sclera poate sa adere foarte bine
pentru a nu pierde lichid interstitial.
Lentila cu degajare minima care permite circulatia secretiei lacrimale.
Lentile de contact cu inlocuire frecventa
Pentru cornee sunt mai sanatoase.
Sunt lentile pentru o zi pe saptamana, saptamanale, bisaptamanale, lunare, bilunare si
trimestriale.
Nu prezinta costuri mari.
Lentilele de contact colorate
Se pot realiza in diferite nuante, cu aspect cosmetic.
Ofera posibilitati de filtrare selectiva a luminii protejand ochiul.
Absorb radiatiile ultra violete intr-un domeniu apropiat de 300nm.
Realizeaza protectia corneei si a mediului din spatele acestuia.
Se poate obtine un efect estetic atractiv prin utilizarea unei lentile colorate de aceeasi culoare
a irisului.
Unul din dezavantajele lentilelor colorate e acela de a nu fi purtate noaptea in cazul in care
sunt din categoria medie sau inchise.
21
Lentile de contact folosite in miopie
Din punct de vedere al perspectivei istorice, ochelarii au anticipat lentilele de contact în
conştiinţa omenirii. Acest fapt se datorează, în primul rând, materialelor de bază disponibile (sticlă,
metal, os), respectiv gradului de dezvoltare al sistemelor optice. În zilele noastre după depăşirea
greutăţilor inerente oricărui început posibilităţile de utilizare a mijloacelor optice au devenit practic
nelimitate. Cu toate acestea, recomandarea corecţiilor optice corespunzătoare trebuie să se facă în
urma unei analize profunde. Există foarte mulţi factori care trebuie luaţi în considerare, unul dintre
aceştia fiind, spre exemplu, vârsta. Vârsta unei persoane nu trebuie să fie cea care să influenţeze
decizia de a purta ochelari sau lentile de contact.
Ochelarii copiilor sau tinerilor pot fi recomnadaţi începând de la o vârstă fragedă, iar în
cazuri speciale se recomandă chiar lentile de contact. La asemenea vârste se recomandă purtarea
lentilei de plastic şi a ramelor cu braţ tip coardă.
Este foarte important ca rama :
- să fie prevăzută, pe cât posibil, cu un suport nazal anatomic, deoarece la vârste
fragede osul nazal nu este încă dezvoltat, iar papucul normal nu poate sprijini rama, apăsând prea
tare asupra osului în formare, lucru care poate genera urmări pe termen lung. Este important ca
suportul nazal, pe lângă rolul de a aşeza rama şi de a menţine stabilitatea acesteia, să permită ca
genele să nu se atingă de suprafaţa dorsală a lentilelor. Este deosebit de important să atragem atenţia
părinţilor asupra faptului că, vederea contrar opiniei publice poate fi foarte bine examinată încă de
la vârsta copilăriei, şi că din păcate s-a demonstrat caracterul ereditar al predispoziţiei la deficienţe
de refracţie a luminii.
Mai rar întâlniţi sunt clienţii vârstnici miopi care folosesc pentru prima oară lentile de
contact. De regulă miopii folosesc lentile de contact încă din perioada adolescenţei. Persoanele în
vârstă cu deficienţe mici şi medii de refracţie a luminii îşi păstrează, în mod caracteristic, ochelarii
obişnuiţi, care s-au dovedit a fi buni şi care nu le cauzează prea multe probleme. Mult mai
interesantă este împărţirea persoanelor de vârstă mijlocie (40-50 de ani) pe categorii de vârstă.
Cei cu dioptrii înalte (în special miopii) sunt dornici să încerce lentilele de contact, dar mai
mult ocazional, în timp ce prezbiţii, nu sunt atât de entuziaşti.
Ei sunt mult mai receptivi la ochelari, având unul sau mai mulţi parametrii corespunzatori.
O varietate bogată şi adevăratele posibilităţi sunt oferite de cei cu deficienţe mici şi mijlocii
de refracţie a luminii. Ei posedă , în general, ochelari pentru citit (prezbiţii), respectiv ochelari
permanenţi pentru vederea la distanţă (miopii).
Tendinţa ar trebui să fie următoarea: dacă claritatea vederii unui prezbit nu este perfectă
(pentru vederea la distanţă) sau dacă ochii persoanei diferă unul faţă de altul, pentru îmbunătăţirea
clarităţii şi calităţii vederii, este indicată aplicarea unei corectii permanente pentru vederea la
22
distanta. În cazul miopilor, problema fundamentală o constituie corecţia la citit, deoarece ei poartă
automat ochelarii sau lentilele de contact care le-au fost recomandate pentru vederea la distanţă.
Putem observa oricând acel gest, caracteristic miopilor, de a-şi ridica sau chiar scoate ochelarii în
timpul cititului. Nu ar fi nici o problemă atâta timp cât persoana respectivă are ochii identici şi nu
necesită corecţie cilindrică, respectiv dioptria înlăturată corespunde adiţiei necesare. Dacă una
dintre aceste condiţii nu este îndeplinită, focalizarea va avea de suferit.
In primul rand:
1. Dacă ochii persoanei nu sunt identici, în mod automat va privi cu ochiul al cărui punct
focal este mai apropiat de distanţa optimă de citire şi de mărimea literelor, în concluzie va solicita
doar un singur ochi (cu atât mai mult cu cât diferenţa dintre cei doi ochi este mai pronunţată).
2. Dacă pentru a vedea la distanţă are nevoie şi de cilindru, acesta nu va pierde, în general,
nici la vederea de aproape.
Fără cilindru, persoana va trebui să depună un efort mai mare, literele vor deveni mai
„păroase”, mai măzgălite, eventual liniile de citire se vor deforma.
Aceste persoane vor clipi mai des din ochi, vor lăcrima, vor simţi o senzaţie de arsură, sau
chiar vor avea de suportat dureri de cap. În cazul dioptriilor minus mai mari se recomandă lentile
multifocale, lentile de ochelari separate pentru citire şi pentru vederea la distanţă şi ochelari
preliminari de citire, sau lentile de contact bifocale, respectiv progresive.
Acestea se recomandă şi în cazul dioptriilor minus mijlocii. În cazul dioptriilor mici, oricare
soluţie este acceptabilă, dar se pot utiliza şi lentilele de zi (progresive în cazul vederii la distanta).
Persoanelor cu vârste cuprinse între 28 şi 40 de ani li se recomandă obligatoriu pentru vederea la
distanţă o pereche de ochelari buni, permanenţi.
În asemenea cazuri se recomandă purtarea lentilelor de contact, întrucât acestea nu se pot
scoate permanent. În mod complementar se recomandă purtarea ocazională sau în week-end-uri a
unor perechi de ochelari. Dacă dioptria este mai mare, situaţia devine mai simplă, deoarece
persoanele respective nu văd bine fără corecţii şi - de obicei nu se gândesc să îşi scoată ochelarii.
Lentilele subţiate, ochelarii de soare cu dioptrii, lentilele incolore sau colorate sunt tot atâtea soluţii
acceptabile.
În raportul ochelari-lentile de contact, o diferenţă mai mare de dioptrii poate fi mai bine
corectată cu lentile de contact.
În activitatea sportivă: schi, sporturi acvatice, excursii, lentilele de unică folosinţă sunt mai
igienice şi recomandabile.
Aceste lentile sunt foarte utilizate deoarece sunt subţiri, nu ocupă mult loc, nu necesită
lubrifiant şi se pot procura deja şi în varianta progresivă. La locurile de muncă în care se lucrează în
ambianţa monitoarelor, în locuri cu diferenţe climatice, cu mult fum, în căldura arzăotare a verii, în
23
bătaia vântului puternic, lentilele de contact se pot usca. În astfel de situaţii se recomandă folosirea
lacrimilor artificiale, iar la vânt purtarea ochelarilor de soare. În perioadele alergice, ochelarii sunt
mai suportabili, ochii având de câştigat. În cazul ochilor inflamaţi, cu secreţii sau cu multe nervuri,
se recomandă în exclusivitate ochelarii.
Lentilele de contact se recomandă pentru categoria de vârstă 18-60 de ani.
25
Cap. 5 Tehnologia de executie a monturilor de ochelari
Ochelarul e un instrument optic care are rolul de a proteja ochiul sau de a corecta anumite
defecte ale vederii.Este format din montura propriu ziza si doua lentile.Rolul principal al
monturilor este de a pozitiona cat mai corect lentila pe axul optic al ochiului.
Se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
-dupa destinatie
-dupa materialul din care sunt confectionate
-dupa procedeele de obtinere
-dupa elementele componente
Dupa destinatie pot fi:ochelari de protectie si ochelari de corectie; se executa din materiale
plastice, metalice sau combinatii ale acestora. Monturile facute din materiale combinate pot fi :cu
cadru confectionat din materiale metalice iar bratulde celuloid,cu cadru confectionat din celuloid si
bratele confectionate din metal.
Dupa procedeul de obtinere ,monturile pot fi executate manula,fie prin presare mecanica
si automata.
Dupa forma: rotunde, patrate, trapezoidale
Dupa elementele componente: cu cadrul si bratele executate cu elemente elastice de
fixare, semirame cu brate (perivist) care sunt executate din celuloid fara partea inferioara iar
lentilele se fixeaza in montura cu ajutorul firului de nailon care trece prin gaurile executate in lentile
si rama.
Tehnologia de executie a monturilor de ochelari din materiale plastice
Aceste monturi se executa din : acetat de celuloza, nitrat de celuloza, polistirol. Pentru
realizarea acestor monturi se foloseste prelucrarea la cald si prelucrearea la rece.
Prelucrarea la rece cuprinde urmatoarele operatii:
-taierea placii de material plastic in bucati
-copierea modelului pentru cadru la masina pantograf
-tobarea cadrelor
-trasarea pe cadru a locului unde vor fi montate balamalele
-gaurirea cadrelor cu masini de gaurit
-executarea curburii nazale
-montarea balamalelor
-taierea din straifuri a bratelor
-injectarea in brate a armaturilor metalice
-frezarea profilului bratelor
26
-tobarea bratelor
-gaurirea bratelor pentru montarea balamalelor
-montarea bratelor la cadru
-confectionarea pernitelor nazale
-lipirea cu acetona a pernitelor la cadru
-acetonarea ramelor
-lustruirea la perie a aplicatiilor metalice
-amabalarea produsului finit
Prima operatie este taierea materialului la masini de tipul fierastraielor circulare obtinandu-
se placi de dimensiunile dorite, astfel in cazul monturilor pentru copii lungimea placii va fi de 13
cm pentru monturi brabatesti intre 15-15,5 cm iar pentru monturi de dama intre 14 si 14,5 cm.
Dupa aceasta operatie straifurile se fixeaza la masina de pantograf unde se copiaza modelul
dorit, pantograful este o masina care realizeaza prelucrarea unei piese. Pentru ca deplasarile piesei
fata de scula sa determine realizarea monturii, in paralel este montata montura model Pe masa. Pe
capul masinii, este fixat poansonul de copiere care este montat in paralel cu freza. In functie de
profilul frezei masa principala poate ocupa doua pozitii pe verticala. La prima pozitie se copiaza
conturlul exterior al cadrului iar la a doua pozitie interiorul cadrului si in acelasi timp se executa si
canalul interior pentru fixarea lentilei.
Dupa copiere se traseaza la ambele proeminente numite bac-uri axele pentru doua gauri
asezate pe vertical la o distanta de 2,1-2,5 mm. Apoi cadrul se introduce intr-o toba de forma
hexagonala unde este tinuta 16 ore. Bratele se executa din placi de celuloid cu o grosime de 2,8
mm.din aceste placi se taie straifuri de 16-18 mm, dupa taiere bucata de material este introdusa in
masina de injectat armaturi metalice.
Masina de injectat armaturi metalice realizeaza injectarea armaturilor astfel: straiful de
material este dirijat catre un incalzitor de inalta frecventa incalzindu-se numai in zona ce urmeaza a
fi armate.Toate deplasarile sunt realizate prin actionari pneumatice comandate de un sistem
electronic de comanda.
Operatia de frezare a bratelor se executa la o masina care are la baza principiul copierii dupa
un model. In paralel cu bratul care trebuie prelucrat pe masa masinii se afla modelul de referinta.
Masa are o miscare de translatie alternativa pe directie orizontala. in cursa activa prin deplasarea
mesei modelul va intalni doua discuri plasate de o parete si cealalta a modelului.
Dupa operatia de frezare bratul este introdus in toba si tinut 16 ore, tobarea este necesara
pentru rotunjirea muchiilor atat pentru cadru si pentru brate. Dupa aceasta operatie cadrelor li se
executa conturul nazal la o masina de presat. Se fixeaza cadrul pe masa iar la coborarea pistonului
27
acesta imprima conturul nazal dorit. Urmeaza operatia de gaurire a cadrelor si bratelor care se
executa cu un burghiu avand un diametru de 1,1-1,8 mm.
Dupa montarea balamalelor e nevoie de:capuitor, contracapuitor, un ciocanel, nituri,
aplicatii. Balamalei i se aplica lovituri pana ce piciorusele aplicatiei intra in gaurile specifice,se taie
din lungimea aplicatiei si se nitueste, se executa aceeasi operatie si la brate urmand operatia de
montare a bratelor la cadru. Pilirea cadrului se realizeaza cu ajutorul unei pile semirotunde, e
necesara apoi o slefuire mai ales la monturile executate din acetat sau celuloid,reslefuirea se executa
la un polizor prevazut cu panza si pasta de slefuit,pilirea trebuie executata pana ce dispar toate
zgarieturile. La monturile din celuloid se foloeste lustruirea cu carpa si acetona iar cele fabricate
din acetat se face cu o carpa speciala lustruirea. Monturile asamblate se introduc in baie de acetona
unde se tin 2 minute iar cele din celuloid 1minut, apoi se lustruiesc cu o perie pentru ca aplicatiile
metalice sa aiba un luciu placut.
Prelucrarea la cald
Se aplica in special materialelor termoplaste.
Fazele procesului tehnologic sunt:-vopsirea materiei prime
-uscarea
-injectarea in matrite
-tratamentul final
-gaurirea
1)Vopsirea materiei prime
Materia prima e incolora, vopsirea se poate face la inceputul procesului
tehnologic,cantitatile mai mici se vopsesc in placi de aluminiu iar cantitatile mai mari in cutii
prevazute cu o instalatie de amestecare care executa permanent o miscare de rotatie in jurul axei
sale.
Viteza de rotatie a instalatiei trebuie sa fie aleasa in asa fel incat granulele de acetet de
celuloza sa nu se lipeasca de peretele instalatiei ci sa cada uniform de pe el. Pentru vopsire se
foloseste vopsea de anilina amestecandu-se pana cand aceasta se imparte uniform pe suprafata
tuturor granulelor. Culoarea neagra se realizeaza cu ajutorul negrului de fum, montura se sprijina
pe brate se pune sablonul si se vopseste cu ajutorul unui pistol special de vopsit.
2)Uscarea materiei prime
Umezeala se indeparteaza inaintea operatiei de injectare, uscarea se realizeaza in cuptoare
electrice la t70 de grade,timpul de uscare depinde de gradul de umezeala existent.
Pentru a se stabili timpul optim de uscare se ia o proba din materialul umed si se usuca in
cuptorul electric pana ajunge la greutatea standard a unei monturi.
28
3)Injectarea
Tehnologia aplicata depinde de urmatorii facori:temperatura de injectare, presiunea de
injectare si temperatura matritei de injectare. Tehnologia de injectare e asigurata de masina de
injectat al carei cilindru e incalzit in timpul functionarii cu ajutorul unui element cu rezistenta
electrica. Temperatura de injectare influenteaza proprietatile de curgere ale materialului cu forma.
Intre temperatura si presiune trebuie creat un echilibru .Daca unul din acesti parametri nu
este corespunzator atunci se va obtine o piesa rebut.
Aceste defecte se pot inlatura daca se face o injectare de proba unde se intrunesc toate
conditiile necesare obtinerii unei piese de calitate superioara.
4)Tratamentul final
E operatia prin care se indeparteaza surplusul de matarial manula,la materia prima se pot
adauga doar 15 - 20% din rebuturile macinate deoarece ele nu mai au aceeasi temperatura de topire.
Piesele finite se depoziteaza in saci timp de 14 zile pentru relaxare, in acest timp presiunea interna
dispare, dupa relaxare monturile sunt introduse sub un tambur special pentru a inlatura eventualele
denivelari existente pe suprafata.
5)Gaurirea
In timpul gauririi materialul se incalzeste din cauza frecarii care apare. Pentru micsorarea
incalzirii, burghiul trebuie uns cu parafina sau ulei. Burghiul se mai poate raci ridicandu-l de mai
multe ori in timpul operatiei e gaurire, partea activa a burghiului este lata taie adanc iar cantitatea de
material aschiata de acesta e mai mare.
Procedeul de montare cuprinde : - Pregatirea
- Asamblarea propriu-zisa
- Finisarea monturii
33
usoare, de obicei din titanium. Saua nazala trebuie aleasa in functie de proeminenta radacinii
nasului, de pometi, de arcada sprancenelor si de lungimea genelor.
Forma seii nazale poate fi responsabila pentru presiunea exagerata asupra pielii. Daca
presiunea este prea mare, metabolismul este perturbat si celulele din acea parte a fetei vor fi
subalimentate si, in final, distruse. In majoritatea cazurilor, latimea monturii ar trebui sa
corespunda cu latimea fetei. De regula miopii folosesc lentile de contact inca din perioada
adolescentei. Persoanele in varsta cu deficiente mici si medii de refractie a luminii isi pastreaza, in
mod caracteristic, ochelarii obisnuiti, care s-au dovedit a fi buni si care nu le cauzeaza prea multe
probleme. Mult mai interesanta este impartirea persoanelor de varsta mijlocie (40-50 de ani) pe
categorii de varsta.
Cei cu dioptrii inalte (in special miopii) sunt dornici sa incerce lentilele de contact, dar mai
mult ocazional, in timp ce prezbitii, nu sunt atat de entuziasti. Ei sunt mult mai receptivi la ochelari,
avand unul sau mai multi parametrii corespunzatori. O varietate bogata si adevaratele posibilitati
sunt oferite de cei cu deficiente mici si mijlocii de refractie a luminii. Ei poseda , in general,
ochelari pentru citit (prezbitii), respectiv ochelari permanenti pentru vederea la distanta (miopii).
Tendinta ar trebui sa fie urmatoarea: daca claritatea vederii unui prezbit nu este perfecta (pentru
vederea la distanta) sau daca ochii persoanei difera unul fata de altul, pentru imbunatatirea claritatii
si calitatii vederii, este indicata aplicarea unei corectii permanente pentru vederea la distanta.
In cazul miopilor, problema fundamentala o constituie corectia la citit, deoarece ei poarta
automat ochelarii sau lentilele de contact care le-au fost recomandate pentru vederea la distanta.
Putem observa oricand acel gest, caracteristic miopilor, de a-si ridica sau chiar scoate ochelarii in
timpul cititului. Nu ar fi nici o problema atata timp cat persoana respectiva are ochii identici si nu
necesita corectie cilindrica, respectiv dioptria inlaturata corespunde aditiei necesare. Daca una
dintre aceste conditii nu este indeplinita, focalizarea va avea de suferit.
In primul rand:
1).Daca ochii persoanei nu sunt identici, in mod automat va privi cu ochiul al carui punct
focal este mai apropiat de distanta optima de citire si de marimea literelor, in concluzie va solicita
doar un singur ochi (cu atat mai mult cu cat diferenta dintre cei doi ochi este mai pronuntata).
2).Daca pentru a vedea la distanta are nevoie si de cilindru, acesta nu va pierde, in general,
nici la vederea de aproape. Fara cilindru, persoana va trebui sa depuna un efort mai mare,
literele vor deveni mai "paroase", mai mazgalite, eventual liniile de citire se vor deforma.
Aceste persoane vor clipi mai des din ochi, vor lacrima, vor simti o senzatie de arsura, sau
chiar vor avea de suportat dureri de cap.
3).Daca ochelarii inlaturati sunt mai puternici decat aditia necesara confortului raportat la
distanta respectiva si la marimea literelor pentru ca persoana sa poata citi corespunzator, va apropia
34
cartea cat mai mult, ceea ce este incomod si incetineste capacitatea de focalizare (deoarece vederea
la distante apropiate este buna din start, fara ochelari va trebui sa focalizeze chiar mai putin decat o
persoana cu vedere normala). Daca ochelarii inlaturati sunt mai slabi decat aditia necesara, dioptria
utila distantei confortabile cititului va trebui sa fie fortata. Cartea va fi tinuta la o distanta mai mare
(eventual vede chiar bine monitorul), dar cititul devine obsitor si nu destul de clar.
35
ANEXE:
In cazul unui ochi normal, razele luminoase sunt focalizate direct pe retina, la nivelul
maculei, permitand astfel formarea unei imagini clare asupra obiectelor.
36
37
38
BIBLIOGRAFIE
Benton, William. Ed. Encyclopedia Britannica. Vol. 6. Chicago. 1961. 54“Choosing Color:
Guidelines to Give You Bright Ideas.” Yahoo. 20 November 1998.
https://ro.wikipedia.org
http://www.romedic.ro
http://www.esanatos.com
39