Sunteți pe pagina 1din 39

Cap.

1 Prezentarea sistemului oculo-motor

Sistemul vizual furnizeaza corpului peste 80% din informatiile necesare pentru relatiile cu
mediul. Este un sistem functional unitar, care din punct de vedere functional si morfologic
cuprinde trei segmente:
• Un segment periferic sau receptor - care primeste excitatiile exterioare specifice,
• Un segment de conducere - caile nervoase care conduc influxul nervos de la
segmental periferic catre scoarta cerebrala,
• Un segment central sau cerebral unde excitatia este transformata in senzatie vizuala.
Segmentul periferic consta in globul ocular si anexele sale.
Globul ocular este o formatiune aproape sferica situata in partea anterioara a orbitei cu
diametru antero-posterior de aproximativ 25-26 mm. Polul anterior corespunde centrului corneei
iar cel posterior se afla intre pupila si macula. Linia ce uneste cei doi poli este axul optic al globului
ocular. Linia vizuala e linia ce uneste obiectul privit si macula trecand prin centrul optic al ochiului.
Intre cele doua axe se formeaza un alt unghi alfa de 5 grade. Globul ocular este format din trei
straturi suparpuse (care formeaza peretele lui) si mediile transparente (cuprinse in interiorul lui).
Cele trei straturi sunt : - Stratul fibros
- Stratul vascular
- Stratul nervos (retina)
Stratul fibros formeaza invelisul protector al globului ocular. Este format din sclera si
cornee.
SCLERA reprezinta cea mai mare parte a invelisului exterior. Este formata din tesut fibros
dens, e dura, inextensibila la adult, are culoare alb sidefie si nu este strabatuta de razele luminoase.
Are o grosime de circa 1 mm, la nivelul polului anterior prezinta un canal optic prin care iese nervul
optic.
CORNEEA este partea anterioara a stratului fibros. Are rol protector si optic lasand razele
luminoase sa patrunda in interior, e mai groasa la periferie 1 mm decat la centru 0,6 mm.
Nu prezinta vascularizatie.
Nutritia se face din trei surse: - Vasele limbului sclero-corneean
- Umoarea apoasa
- Filmul lacrimal
Stratul vascular este situat sub sclera, este intens vascularizat si bogat in celule pigmentare.
Acesta este compus din trei parti anatomice si functionale distincte : - Irisul
- Corpul ciliar
- Coroida
1
Irisul formeaza partea anterioare a uveei. Aceasta este situata inapoia corneei si inaintea
cristalinului si are forma unui diafragm cu un orificiu in centru numita PUPILA.
Diafragmul irian dozeaza cantitatea de lumina care patrunde in ochi prin reflexul fotomotor
ciliar. Corpul ciliar reprezinta partea mijlocie a tractului uveal. In componenta sa intra doua straturi:
- muschiul ciliar cu rol in acomodatie
- procesele ciliare (secreta umoarea apoasa).
Stratul nervos e foarte reprezentant din retina care e situata intre coroida si corpul vitros.
Culoarea rosie portocalie a fundului de ochi e data de coroida subiacenta care contine
numeroase vase si celule pigmentare.

Continutul globului ocular


Intre fata posterioara a corneei si fata anterioara a irisului se afla camera anterioara.
Camera posterioara se afla in spatiu cuprins intre fata posterioara a irisului, corpul ciliar si fata
anterioara a cristalinului. Ambele camere sunt umplute cu umoarea apoasa.
Cristalinul e o lentila biconvexa, perfect transparenta si are proprieteatea de a-si modifica raza de
curbura a suprafetelor sale in procesul de acomodatie.
Este lipsit de vase sanguine. Corpul vitros e o substanta gelationasa care ocupa tot spatiul cuprins
intre fata posterioara a cristalinului si peretele globului ocular.

Segmentul intermediar
Se compune de fiecare parte din: - Nervul optic
- Chiasma optica
- Bandeleletele optice
- Corpii geniculati externi
- Radiatiile optice
Segmentul central este situat in scoarta cerebrala a lobului occipital aria 17 Brodman.
Ochiul uman are mai multe medii transparente:
• Cornee
• Umoarea apoasa
• Cristalin
• Umoarea vitroasa.
• Retina - o zona fotosensibila
Cristalinul functioneaza ca o lentila biconvexa care focalizeaza razele luminoase patrunse
prin pupila. Imaginea se formeaza pe retina la fel ca in camera obscura a unui aparat fotografic.

2
Razele luminoase sunt refractate cand trec prin medii cu densitati diferite, exceptie facand
doar razele care cad perpendicular pe interfata. Un fascicol de raze luminoase paralel emis de o
sursa situate la peste 6 m trecand printr-o lentila biconvexa, este refractat intr-un punct numit focar
principal situat pe axul care trece prin centrul de curbura a lentilei si inapoia ei.
Distanta dintre lentila si focarul principal se numeste distanta focala principala si depinde de
curbura lentilei. Capacitatea de refractie a unei lentile se masoara in dioptrii inversul distantei focale
principale exprimate in metri. Razele luminoase sufera la nivelul ochiului o tripla refractie cea mai
importanta la interfata aer-cornee si celelalte pe ambele fete ale cristalinului. Ochiul nostru este
mult mai complex decat aparatul foto. Cu ajutorul aparatului foto nu putem detecta, sa fixam
imaginea din lumea exterioara pe un film fotografic in timp ce animalele si oamenii pot interpreta
informatia aparuta pe retina si pot actiona potrivit informatiei primite. Acest lucru este posibil
datorita faptului ca prin intermediul nervului optic ochiul are legatura cu creierul. Nervul optic se
ataseaza pe globul ocular la portiunea posterioara a acestuia printr-un mic pedicul. Informatia optica
interceptata de retina este transmisa de nervul optic la creier, informatia se transmite sub forma unor
impulsuri electrice in creier care le si decodeaza. Cei doi ochi privesc din unghiuri putin diferite
obiectele din lumea exterioara de aceea informatiile trimise la creier sunt oarecum diferite. Creierul
nostru insa “invata” inca din primele zile sa asambleze cele doua imagini de aceea nu vedem
obiectele in dublu exemplar. Punand cap la cap cele doua imagini creierul deduce situarea
obiectelor in spatiile distante la care se afla, acesta face posibila vederea tridimensionala. Creierul
transforma imaginea vazuta din pozitie intoarsa in pozitie dreapta. Lumina e refractata in cristalin si
va proiecta pe retina o imagine inversata. Deoarece nu putem privi lumea toata viata “stand in cap”,
creierul “citeste”imaginea si o intoarce imediat in pozitie dreapta.
Informatiile vizuale captate de jumatatea dreapta a fiecarei retine sunt trimise catre emisfera
dreapta in timp ce informatiile captate de semi-campurile stangi ajung la emisfera stanga.

Functiile ochiului sunt :


• Recunoasterea formei si prezentei unui obiect - acuitate vizuala
• Percepe lumina sau intunericul - perceptia luminoasa
• Percepe culoarea
• Perceperea unui camp vast - camp vizual
• Perceperea distantei si stereognozia - vedere binoculara
• Fixarea obiectelor situate aproape sau la distant - comodatia
• Fixarea ambilor ochi asupra unei tinte - convergenta
Acuitatea vizuala se refera la acuratetea vederii sau capacitatea ochiului de a diferentia doua
puncte distincte.
3
Vederea centrala si vederea periferica reprezinta acuitatea vizuala realizata in foveea centrala la
nivelul retinei, vederea periferica reprezentand acuitatea vizuala relizata in arii situate in jurul
foveei centrale.
Vederea monoculara este acuitatea vizuala realizata atunci cand unul dintre ochi e inchis.
Vederea binoculara este acuitatea vizuala privind cu ambii ochi.
Acuitatea vizuala la distanta este realizata in general privind la o distanta de 5 m
Acuitatea vizuala la aproape este realizata privind la o distanta de 30 m.
Vederea fara corectie este acuitatea vizuala a ochilor in conditiile in care nu se foloseste nici un
“dispozitiv” corector.
Vederea corectata este acuitatea vizuala a ochilor cu vicii de refractie care sunt corectate cu lentile
de contact sau ochelari.
Cauze majore ale vederii : slabe
1) Vicii de refractie - miopie, hipermetropie, astigmatism
2) Acomodatie slaba - presbiopie
3) Curbura corneeana inadecvata - astigmatism (regulat, neregulat, keratoconus)
4) Refractie incetosata - cataracta.
Refractia oculara
Dupa ce lumina externa este refractata de cornee si cristalin ajunge la retina. Puterea de
refractie a corneei este de aproximativ +40D si cea a cristalinului de aproximativ de +20D. Astfel
puterea refractiva a intregului glob ocular este de +60D, altfel spus este o lentila convexa puternica.
Punctul remotum
Este acel punct la care un obiect poate fi vazut clar de ochi in refractie statica (fara
acomodatie). Distanta punctului remotum se refera in general la distanta dintre varful corneei si
punctul cel mai indepartat. In cazul emetropiei distanta punctului remotum este la infinit.
Acomodatia
Cand focalizam privirea asupra unui obiect situat aproape, muschiul ciliar se contracta si se
deplaseaza inainte pentru a micsora zonula lui Zinn (zonula ciliaris) marind astfel puterea refractiva
a cristalinului. Acesta e mecanismul focalizarii. De asemenea cand ambii ochi focalizeaza un obiect
pupilele se contracta.
Punctul proximum este punctul in care vederea clara e atinsa la maximum de acomodatie
sau cel mai apropiat punct in care vederea este clara folosind refractia dinamica.
Reflexia luminii - cand lumina trece printr-un mediu si apoi intalneste un altul la interfata
dintre cele doua medii are loc reflexia.
Refractia - atunci cand lumina care traverseaza un mediu e deviata cand patrunde in alt
mediu. Indicele de refractie difera in functie de lungimea de unda.
4
Dispersia luminii
Atunci cand lumina solara loveste o prisma apare fenomenul de dispersie si apar cele sapte
culori ale curcubeului. Lumina solara cuprinde raze de lumina cu diferite lungimi de unda si cum
refractia difera in functie de lungimea de unda devine vizibil un spectru.
Polarizarea .
Exista doua tipuri de unde : longitudinala si transversala. Lumina este o unda transversala si
aceasta se propaga avand o miscare asemanatoare cu miscarile unui sarpe iar cea longitudinala este
asemanatoare cu miscarile unei rame.
Interferenta
Lumina poate fi asemanata valurilor si ca si in cazul valurilor o raza de lumina o
influenteaza pe cealalta. Altfel spus, cand cele doua valuri se combina amplitudinea luminoasa
creste iar cand se combina un val cu o depresiune cele doua se neutralizeaza. Tratamentul antireflex
aplicat pe lentile utilizeaza aceasta proprietate.
Psihologia persoanelor cu vicii de refractie
Persoanele ce prezinta miopie sunt personae meticuloase, atente, cochete, vorbesc cu teama
despre viitor. Persoanele ce au hipermetropie nu sunt atente, sunt foarte sigure pe viitorul lor,
prezinta gesturi necontrolate, imprastie tot, sunt nesiguri pe plan apropiat, nu se feresc de sport sau
efort fizic.

5
Cap.2 Analiza viciului de refractie - MIOPIA SIMPLA

Miopia este una din cauzele frecvente de vedere neclara. Este defectul de vedere in care
razele de lumina se focalizeaza in fata retinei si nu pe retina asa cum ar fi normal. Pentru pacientii
cu miopie obiectele aflate la distanta sunt neclare, aceste persoane in efortul de a percepe clar
obiectele aflate la distanta se pot incrunta sau privi cu ochii usor intredeschisi.
Este o boala familiala, ereditara si apare de obicei in copilarie prin cresterea exagerata a
ochiului stabilizandu-se dupa varsta de 20-25 de ani. Miopii vad bine obiectele aflate aproape. Cele
mai multe cazuri de miopie sunt produse de o modificare a formei globului ocular. Acesta la
persoanele normale este rotund dar la cei cu miopie este asemanator ca forma cu un ou. Din aceasta
cauza, lumina, in loc sa focalizeze pe retina, se focalizeaza in fata ei.
Studii recente au confirmat ca persoanele care lucreaza in posturi care implica cititul pentru
perioade lungi de timp au miopie in stadii mai avansate decat alte persoane. In afara de aceste
modificari ale formei globului ocular mai exista cateva cauze rare de miopie.
Acestea sunt:
Miopia patologica este o boala in care polul posterior al globului ocular continua sa se
dezvolte dupa ce a atins dimensiunile fiziologice.
Miopia secundara apare ca urmare a altor boli sau situatii patologice cum ar fi nasterea
prematura.
Pseudomiopia sau miopia brusc instalata e o situatie in care miopia se agraveaza rapid din
cauza unei alte boli cum ar fi diabetul zaharat necontrolat. Rar miopia poate fi produsa de
boli oculare ca de exemplu cataracta sau keratoconus. Nasterea prematura creste riscul de
dezvoltare a miopiei la copil mai ales daca prezinta retinopatie de prematuritate. Persoanele
care au un grad inalt de miopie - miopie severa au un risc crescut pentru dezlipirea de retina sau
glaucom - cresterea tensiunii oculare.
Simptome
Miopia este una din bolile care produc vederea incetosatata, neclara, aceste persoane pot
prezenta dificultati in vederea obiectelor la distanta cum ar fi vederea la tabla la scoala, la tv,
reducerea performantelor scolare sau sportive. Copii mai mici de 8-9 ani nu isi pot da seama ca nu
pot vedea obiectele situate la distanta dar parintii, profesorii pot depista aceasta problema prin felul
in care se comporta:
- privesc obiectele cu ochii intredeschisi si cu fruntea incruntata,
- tin cartea sau alte obiecte foarte aproape de fata,
- nu sunt interesati de sport sau alte activitati care implica o vedere buna la distanta,
- frecvent acuza dureri de cap, cefalee.
6
Mecanism fiziopatologic

Miopia incepe sa se dezvolte de obicei in copilarie sau la inceputul adolescentei intre 8 si 14


ani. Majoritatea copiilor se nasc cu o usoara hipermetropie care este corectata insa de dezvoltarea
normala a globului ocular in timpul copilariei. Daca globul ocular creste mai mult decat este normal
si lumina nu mai este focalizata direct pe retina ci in fata ei copii devin miopi. Adolescentii pot avea
nevoie de o pereche noua de ochelari la fiecare12 luni sau chair mai des.
Avansarea miopiei se opreste de obicei in jurul varstei de 14-16 ani in cazul femeilor si la
25 de ani in cazul barbatilor. Evolutia miopiei nu poate fi oprita odata ce boala a debutat se poate
incerca corectarea vederii folosind ochelari, lentile de contact sau interventie chirurgicala. Este
important ca aceasta boala sa fie depistata rapid.
Dupa varsta de 40 de ani pacientii dezvolta frecvent presbiopie.
Miopia necorectată în copilărie poate avea repercusiuni grave pentru toată viaţa. Dacă micuţul are o
diferenţă de dioptrii între cei doi ochi (anizometropie), iar defectul de vedere nu este corectat la
timp, el va conduce la pierderea vederii la ochiul cu dioptria mai mare. Această condiţie se numeşte
ambliopie sau „ochi leneş”. Creierul are tendinţa de a favoriza ochiul bun şi în timp, se va baza
numai pe el. Ambliopia este tratabilă numai în primii ani ai copilăriei, când are loc dezvoltarea
progresivă a sistemului vizual (în primii cinci-şase ani). După maturarea definitivă a sistemului
vizual, ambliopia nu mai poate fi însă tratată. Dacă este depistată la timp, vederea „ochiului leneş”
poate fi recuperată rapid prin corecţie optică permanentă (ochelari) sau ocluzie (acoperire
temporară) pe ochiul cu vedere mai bună, pentru forţarea ochiului ambliop.
Modul de corectie
Pentru a realiza acest lucru este folosita o lentila concava astfel incat razele luminoase
paralele sa para ca provin din puntul cel mai indepartat. Cu alte cuvinte trebuie folosita o
lentila concava cu aceeasi distanta focala ca distanta punctului remotum.
Dioptria lentilei corectoare=100(cm)/distanta punctului remotum(cm). Intr-un ochi miopic
puterea refractiva e aceeasi pe toate directiile; astfel pentru corectie se foloseste o lentila
concava (-) avand acelasi punct focal - lentila sferica.
Spre deosebire de lentilele de contact, lentilele oftalmice nu ating corneea si prin urmare
corectia trebuie sa ia in considerare distanta dintre cornee si lentila, aceasta distanta fiind de
aproximativ de 12 mm.
Principalul avantaj al ochelarului e acela de a fi simplu purtat si de a fi scosi cu usurinta in
caz de purtat intermitent.
Lentilele de contact pot fi mai comode in practicarea sporturilor sau exercitarii anumitor

7
profesii ca cele sportive. Ele mai pot fi preferate si din ratiuni estetice, ele iau curbura
corneei si permit obtinerea unui camp vizual mai complet; totusi implica regului de intretinere si de
igiena.
Alegerea ochelarului depinde de defectul vizual de corectat. Lentilele de contact sunt
recomandate in caz de miopie puternica.
Tratament chirurgical
Scopul tratamentului chirurgical este acela de a permite persoanelor cu miopie sa vada clar
fara a purta ochelari sau sa fie mai putin dependenti de utilizarea acestora.
Exista trei tehnici chirurgicale principale:
LASIK - procedeu chirurgical ce foloseste laserul pentru a modifica curbura corneei.
PRK - practicarea unei mici incizii in cornee si indepartatea unui fragment de tesut expus de
incizie, tehnica foloseste aplicarea unui fascicol laser pe suprafata ochiului pentru a remodela forma
corneei.
RK - folosirea ei s-a redus si a fost inlocuita de LASIK SI PRK .Aceasta tehnica se bazeaza
pe practicarea mai multor incizii pe cornee pentru a modifica curba/forma acesteia. Lentilele
implantate intraocular se folosesc pentru a corecta miopia severa; ele sunt dintr-un plastic foarte clar
si inlocuiesc lentilele naturale ale ochiului.
Expectativa vigilenta
Diagnosticarea si tratarea miopiei cat mai rapid poate evita problemele scolare sau de
specializare ale copiilor. Daca se suspecteaza aceasta afectiune este recomandat un consult de
specilaitate efectuat de un medic oftalmolog. O consultatie completa dureaza intre 30 si 60 de
minute, un astfel de control cuprinde:
-intrebari despre antecedentele patologice personale,
-teste vizuale - acuitatea vizuala camp vizual si teste de refractie oculara,
-examinarea ochiului folosind microscopul si o sursa de lumina,
-tonometria prin care se masoara presiunea din interiorul globului ocular,
-oftalmoscopia,
-diagnostic.
Exista teste screening pentru copii sub 5 ani pentru ambliopie, strabism.

8
Cap.3 Tenhologia de executie a lentilelor aeriene

Sticla este materialul care la racire trece direct din stare lichida in stare solida, fara nici o
stare intermediara. Sticla este o substanta solida subracita in acesta stare ea pastreaza caracterul de
amestec perfect al starii topite. Dintre varietatile tehnice de sticla cele mai importante sunt
Sticla industriala - prezinta o serie de proprietati cum sunt: transparenta, omogenitatea,
duritatea la temperatura obisnuita, fragilitate, conductibilitate electrica si termica redusa, stabilitate
fata de actiunea apei.Compozitia chimica a sticlei se exprima in oxizi.
Sticla optica incolora - serveste ca material pentru majoritatea pieselor optice ale
aparatelor.Dupa denumire se deosebesc doua tipuri principale: sticla tip Crown (nu contin plumb) si
sticla tip Flint (contin plumb)
Sticla optica colorata - se adauga in amestec o substanta care provoaca o anumita colorare.
Colorarea sticlelor e o operatie dificila deoarece acelasi element poate da culori sau nuante diferite.
Sticla care disperseaza lumina - are rolul de a abate lumina incidenta din directia ei si de a
o imprastia in toate directiile. Sunt doua categorii de sticla care disperseaza lumina: sticla mata si
sticla opal.
Sticla tehnica se clasifica in:
- sticla bruta care are o suprafata rugoasa din care se executa piese optice: lentilele simple
- sticla de oglinzi din care se executa lentile condensatoare: lentilele pentru ochelari.
Sticla organica (sticla de acril) - din care se executa lentilele din plastic care sunt mai
usoare, mai estetice si mai durabile in timp.
Tehnologia de prelucrare a sticlei optice minerale
Operatiile propriu zise de prelucrare cu materiale abrazive a pieselor optice se pot grupa
astfel:
SLEFUIREA - pentru obtinerea formei geometrice in limitele de toleranta impuse de
documentatie
POLISAREA - pentru realizarea transparentei suprafetelor active, prin netezirea
asperitatilor. Desenele de executie ale lentilelor prevad adosuri de prelucrare care depind de
urmatorii factori: felul prelucrarii, dimensiunile, tipul si forma pieselor, calitatea prelucrarii
anterioare, tolerantele in care trebuie sa se inscrie prelucrarea.
Operatiile principale ale procesului tehnologic sunt: - debitarea
- slefuirea bruta (ebosarea)
-slefuirea medie (dusisarea)
-slefuirea fina
-slefuirea foarte fina (polisarea)
9
Debitarea se relizeaza din placi de sticla optica, cristal, geam tras sau blocuri de sticla; se
poate realiza prin mai multe moduri in functie de grosimea placii de sticla care cuprinde
urmatoarele operatii:
- trasarea - se executa folosind un creion cu varful moale, pentru suprafete polisate. Pentru
placi de sticla mata este necesara si o ungere cu petrol pentru vizualizarea bulelor si evidentierea
liniilor trasate;
- crestarea - se executa pe urma lasata de trasare, cu ajutorul unor obiecte dure (cutit de
diamant);
- despicarea - se executa pe urmele lasate de crestare conform trasajului, cu ajutorul unei
prese sau a unui ciocan.
Slefuirea bruta (ebosarea) este necesara cand fabricatia incepe de la blocuri de sticla dupa
debitare, fiind necesare operatii de prelucrare pentru apropierea de forma finala a pieselor. Operatia
poate fi executata manual sau mecanic.
Slefuirea medie (dusisarea) are ca scop realizarea formei geometrice finale ale piesei, cu
un adaos minim, pentru prelucrarea ulterioara a fetelor lentilelor.
Slefuirea fina aceasta metoda confera o productivitate ridicata si o calitate corespunzatoare
a suprafetelor prelucrate.
Slefuirea foarte fina (polisarea) are ca scop transparenta lentilei.
Tehnologia centrarii
Lentila se considera centrata atunci cand axa ei geometrica coincide cu axa optica. Cand cele
doua axe nu coincid, lentila e descentrata. La o astfel de lentila, grosimea la margine nu mai este
constanta pe tot parcursul lentilei, diferenta de grosime creste cu descentrarea. A centra o lentila
inseamna in primul rand a determina pozitia axei optice iar apoi a prelucra conturul lentilei fata de
aceasta pozitie determinata de axa optica. Drept urmare, lentila odata asezata si centrata in montura
corespunde axei de referinta a sistemultui.
Operatia de centrare se executa in doua etape:
1) determinarea axei optice a lentilei si suprapunerea acesteia peste axa de rotatie a arborelui
principal al masinii;
2) rectificarea suprafetei cilindrice la diametrul dat pentru a suprapune axa de simetrie cu
axa de rotatie a arborelui principal si deci cu axa optica a lentilei. Aceasta operatie se mai numeste
si debordare.
Metode de centrare sunt urmatoarele: - centrarea lentilelor prin metode optice
- centrarea prin metode mecanice
- centrarea prin metode optico-mecanice

10
1) Centrarea prin metode optice permit determinarea axei optice a lentilei si pozitionarea
acesteia in axa de rotatie a masinii de debordat. Avantajele sunt: precizie mare de centrare, reglarea
masinii e usoara si rapida.
2) Centrarea mecanica a lentilelor. Atunci cand un dioptru sferic se sprijina pe o muchie
circulara, centrul sau de curbura se afla pe axa mandrinei, deci el se autocentreaza. O lentila se
poate autocentra daca are suma unghiurilor de pana mai mare de 17 grade, cu cat suma unghiurilor
de pana e mai mare cu atat precizia centrarii creste.
3) Centrarea optico-mecanica se realizeaza pe masini asemanatoare cu masinile mecanice de
autocentrat (semiautomate sau automate).Centarea lentilelor se controleaza dupa operatia de
debordare folosindu-se un aparat optic de control compus dintr-un colimator, dispozitiv de prindere
a lentilei si luneta de vizare si masurare.
Descrierea aberatiilor geometrice si cromatice
Aberatiile se impart in doua grupe:
• aberatii geometrice care apar in sistem la trecerea unei radiatii monocromatice,
• aberatii cromatice care apar in sistem la trecerea unor radiatii cu o compozitie
spectrala complexa.
Calculul aberatiilor sistemelor optice consta in rezolvarea a doua probleme:
- determinarea aberatiilor unui sistem optic - cand se cunosc toti parametrii constructivi ai
acestuia,
- determinarea parametrilor constructivi ai unui sistem optic la care aberatiile au valori de
limita impuse.

Clasificarea aberatiilor geometrice:


1) Aberatia de deschidere (de sfericitate). Este aberatia care nu depinde de pozitia
obiectului in campul obiect. Cauza aberatiei de sfericitate rezulta din faptul ca puterea lentilei creste
de la centru catre margine.
Metodele de corectare sunt:
- metoda dedublarii care consta in inlocuirea unei lentile cu un sistem format din doua sau
mai multe lentile, sistemul avand aceeasi distanta focala ca si lentila initiala,
- metoda combinarii lentilelor convergente cu lentile divergente,
- folosirea suprafetelor asferice.
2) Astigmatismul - cand corneea prezinta curubri anormale si are mai degraba o forma
ovoidala decat rotunda. Astigmatismul este o tulburare de refractie si este fiziologica (cand are o
valoare in jur de 0,5 dioptrii) sau patologica (daca este mai mare de 1 dioptrie). In situatia in care
curbura corneei este foarte accentuata, pacientii au indicatie de tratament.
11
3) Aberatia de coma - este aberatia care manifesta la reprezentarea punctelor obiect din
afara axei optice cu fascicule largi de raze inclinate. Este una dintre cele mai deranjante aberatii. In
cazul aberatiei de coma, pata de difuzie este nesimetrica si are o distribuire neuniforma a intensitatii
luminoase.
4) Aberatia de curbura campului imagine
Aceste aberatii apar simultan in cazul fasciculelor inguste si mult inclinate care provin de la
puncte obiect din afara axei optice. Sistemele optice la care astigmatismul si curbura campului sunt
corectate pentru o anumita valoare a unghiului de camp si au valori mici se numesc anastigmate.
Pentru sistemele optice destinate obsrvarii vizuale curbura campului nu deranjeaza daca nu
depaseste capacitatea de acomodare a ochiului.
5) Aberatia de distorsiune este aberatia care apare la reprezentarea unui camp obiect mare
si se manifesta prin variatia marimii liniare beta in functie de ordonanta y. Nu depinde de
coordonatele razei in pupila de intrare. Ca urmare, in prezenta distorsiunii daca toate celelalte
aberatii sunt absente intreg fasciculul de raze se deplaseaza cu dy fara ca homocentricitatea sa se
strice.

Aberatiile cromatice
Refractivitatea mediilor transparente care sunt vizate pentru a obtine lentile oftalmice difera
in functie de lungimea de unda si datorita acestei diferente se formeaza imagini inverse. Aberatia
cromatica poate fi impartita in „aberatia cromatica axiala” caracterizata prin deviatia pozitionala de-
a lungul axului optic datorita diferentelor de culoare in timp ce „aberatia cromatica de
magnitudine”este caracterizata prin diferente ale dimensiunii datorate diferentelor de culoare.
Aberatia cromatica axiala si aberatia crmatica de magnitudine sunt parametrii ale aceleiasi
aberatii si reprezinata aspecte diferite ale acesteia.Testul rosu-verde care este utilizat in masura
refractiei este bazat pe aberatia cromatica axiala a ochiului. Aberatia cromatica de magnitudine a
lentilelor oftalmice e responsabila de distorsiunea culorilor atunci cand privim prin portiunea
periferica a unei lentile cu dioptrii mari.

Tehnologia de executie a lentilelor de corectie si protectie aeriene din sticla organica


Sticla organica e o masa plastica de diferite compozitii.Avantajele folosirii materialelor
organice in executarea lentilelor de ochelari sunt:
• turnarea precisa poate inlocui procesul de polisare si lustruire,
• se poate obtine o dispersie relativ ridicata chiar in cazul materialelor cu indici mici
de refractie,
• materialele organice au proprietati mecanice superioare sticlei minerale,
12
• densitatea specifica materialelor plastice este in general la jumatate din valoarea
densitatii sticlei minerale.
Exista si o serie de dezavantaje:
- Precizie mica in procesul de prelucrare
- Sunt mai putin rezistente la zgarieturi, deformari
- Variatiile de temperatura au o influenta mult mai mare decat in cazul sticlei optice
minerale atat in ce priveste dilatatia cat si si in ce priveste variatia indicelui de refractie.
- Lentilele din material organic sunt fabricate printr-o tehnica numita”turnare”. La obtinerea
unor lentile din material organic se utilizeaza exclusiv aceasta metoda iar in alte cazuri lentilele sunt
supuse si unui proces de slefuire asemanator cu cel al lentilelor din sticla. Datorita faptului ca
lentilele din material organic sunt diferite de cele din sticla, tehnica de slefuire utilizata e diferita.

Procesul de obtinere prin metoda” turnarii”


- La un monomer de plastic se adauga catalizatori si stabilizatori Uv dupa care se filtreaza
solutia rezultata, pentru ca perfectiunea suprafetei lentilelor din material organic depinde de
acuratetea suprafetei mulajului.
- Monomerul de plastic se introduce intr-un furnal electric.Se separa lentilele solidificate de
mulaj.
- Lentilele se omogenizeaza prin incalzire
- Evaluarea calitatii lentilelor utilizand variate tehnici de inspectie
- Colorarea lentilei cand e necesar
- Aplicarea unui strat de durificare pentru a preveni zgarierea
- Aplicarea tratamentului antireflex
- Teste finale
Controlul calitatii lentilei se poate realiza printr-una din urmatoarele metode:
1) La un interval de timp bine determinat cu ajutorul unui ac de control se exercita o
presiune asupra suprafetei lentilei in functie de duritatea materialului, acul de control se aplica
perpendicular pe suprafata lentilei, adancimea gaurii produse de acul de control scade sau creste
indicand calitatea materialului plastic.
2) Lentilele prefabricate se aseaza in bai fierbinti in care s-au introdus coloranti.
3) Calitatea materialului se controleaza prin compararea lentilelor cu lentile standard.
Greutatea specifica a lentilelor din CR39 este de 1.32 daN/m3 fata de greutatea specifica a
sticlei minerale. Lentilele confectionate din material organic nu sunt casante fata de cele din sticla.
Tehnologia straturilor subtiri
Metode de aplicare a staturilor subtiri sunt:
13
1) Metode chimice la care aplicarea peliculei are loc prin electroliza solutiilor prin tratare cu
acizi sau precipitarea substantei prin reducere chimica
2) Metode fizice care constau in evaporarea in vid a substantelor de depunere urmata de
condensarea lor pe suprafata pieselor.

• Metode chimice
Metoda chimica permite realizarea oglinzilor pe suprafetele polisate plane sau sferice
ale pieselor optice. Materialele folosite pentru obtinerea peliculelor reflectante
sunt: argintul, aluminiul. platina, rodiul sau paladiul. Peliculele de argint au cel mai mare
coeficient de reflexie de 97% dar au o rezistenta mecanica redusa, peliculele de aluminiu au
un coeficient de reflexie de 94%, ele fiind mai stabile si rezistente.
Procesul teholonogic de obtinere a oglinzilor de argint pe cale chimica cuprinde urmatoarele
operatii:
- pregatirea suprafetei pieselor,
- pregatirea solutiilor
- argintarea propriu-zisa
- protejarea peliculei
- protejarea finala
- curatarea suprafetelor active.
Metoda chimica de aplicare a straturilor antireflectante
Pentru cresterea calitatii imaginii se depun straturi antireflectante care au ca scop micsorarea
coeficientului de reflexiee sau marirea transparentei pieselor pe care sunt aplicate.
Peliculele antireflectant se pot aplica pe suprafetele pieselor optice in doua variante:
- Prin aplicare de straturi antireflectante singulare
- Prin aplicare de straturi antirflectante multiple
Avantajele acestei metode sunt procesul tehnologic simplu si se poate verifica calitatea
stratului depus pe parcursul depunerii, rezistenta mecanica a stratului depus e suficient de
mare si are stabilitate chimica ridicata.
• Metode fizice
Dupa procedeul folosit, aceste metode pot fi grupate in trei categorii;
- metode bazate pe evaporarea rezistiva si condensarea in vid a materialelor de depunere
- metode bazate pe evaporare prin pulverizare catodica urmata de condensare
- metode bazate pe evaporare cu fascicul de electroni si condensare
Avantajele acestei metode sunt:
- posibilitatea realizarii tuturor tipurilor de acoperiri folosindu-se pentru pelicule si
14
materiale greu fuzibile,
- pelicule obtinute sunt in grupele de rezistenta 0 1 2,
- posibilitatea verificarii precise a caracteristicilor peliculei in procesul de executie,
- consum minim de materiale.
Dezavantaje :
- cost ridicat al instalatiilor folosite
- consum ridicat de energie datorita instalatiilor care lucreaza la tensiuni ridicate.
Tipuri de lentile specifice miopiei
Lentilele de corectie sunt destinate corectarii viciilor de refractie ale ochiului, din punct de
vedere constructiv lentilele aeriene pot fi:
1) Sferice
2) Plane
3) Asferice
In functie de defectele admise lentilele pentru ochelari se clasifica in trei grupe:
Lentilele pentru ochelari pot fi : sferice,asferice,combinate,bifocale prismatice si de contact.
Lentilele sferice se impart in doua grupe: - lentile convergente
- lentile divergente (concave).
Lentilele divergente concave se folosesc in corectarea miopiei, aceste lentile sunt notate cu
minus ele avand marginile mai groase iar in centru sunt mai subtiri.
Aceste lentile au proprietatea de a imprastia razele de lumina care cad pe suprafata lor.
Lentilele biconcave au ambele suprafete concave, ele sunt lentile de proasta calitate din
punctul de vedere al formarii imaginii, razele de lumina cad oblic pe suprafata lor
Lentilele plan concave au o suprafata plana si una concava, razele de lumina oblice trec
prin suprafata plana si sunt deviate numai de cea concava.
Lentilele periscopice sunt lentile sferice la care valoarea absoluta a puterii dioptrului a
carui suprafata are puterea mai mica e de 1.25 dpt.
Lentilele menisci concave sunt identice cu lentilele periscopice.
Lentilele lenticulare aceste lentile sunt folosite in cazul lentilelor cu o valoare de peste
10,00 dpt. Cu cat o lentila divergenta e mai aproape de ochi cu atat eficienta ei creste.
Lentilele aeriene asferice(astigmatice) nu formeaza o imagine punctuala stigmatica ci o
imagine alungita.
Lentile cilindrice - lentile plan-concave si lentile cilindrice divergente.
Lentila plan concava cilindrica are suprafata cilindrica in interior, la aceste tipuri de lentile

15
cilindrice se poate constata ca intersectand cilindrul cu un plan care trece prin axa cilindrului sau
paralel cu acesta formeaza un dreptunghi care acesta formeaza axa neutral a lentilei cilindrice. Axa
neutral si axa principala sunt perpendiculare intre ele.
Lentilele torice
Sunt medii transparente cu suprafete torice. Prin suprafata torica se intelege suprafata care
are in doua sectiuni perpendiculare raze diferite.
Avantajele lentilelor din sticla minerala
- lentilele desi au o greutate mai mare ele au un indice de refractie mult mai mare decat cel
al lentilelor organice si anume de 1.9,
- pot fi aplicate diferite tratamente: antireflex culoare,
- printr-o lentila din sticla minerala vederea este mult mai clara,
- nu se zgarie usor.
Dezavantaje
- lentila din sticla are o greutate mai mare
- nu este estetica din punct de vedere al dioptriilor mari
- nu este rezistenta la socuri spargandu-se mult mai usor
- nu se monteaza pe rame cu fir, surub sau capse
- desi lentilele din sticla minerala au un indice de refractie inalt si sunt mai subtiri ele au o
grutatea mai mare
- cu cat densitatea e mai mare cu atat lentila e mai grea
Avantajele lentilelor din material organic CR 39
• e omogena, transparenta,
• e usor de prelucrat,
• poate fi montata pe toate tipurile de rame: fir, surub, capse
• are o greutate mult mai mica ,
• este estetica din punct de vedere al dioptriilor mari,
• pot fi aplicate diferite tratamente pentru imbunatatirea calitatii ei,
• se intretin mult mai usor.
Dezavantaje
- cu cat indicele de refractie e mai mare cu atat factorul de dispersie este si mai mare astfel
ca aberatia cromatica e o problema,
- au diverse aberatii, de exemplu de sfericitate, ce pot determina alterarea calitatii imaginii,
- ele cresc odata cu cresterea diametrului pupilar.

16
Cap.4 Tehnologia de executie a lentilelor de contact

Pocedeele de fabricare utilizate pentru obtinerea lentilelor de contact se clasifica in trei


grupe:
1) Procedee cere folosesc proprietatile termoplastice ale materialelor
a) Procedee care pentru obtinerea piesei presupun un mulaj, peste care se preseaza sau se
sufla folia de material.
b) Procedeul de injectie intr-o matrita a materialului adus in stare lichida.
c) Prin deformare la cald.
2) Procedee ce se bazeaza pe polimerizarea directa intr-o forma a monomerului si a
initiatorului de polimerizare
- sub actiunea unor radiatii ultraviolete,
- sub actiunea radiatiilor infrarosii.
3) Prelucrare prin abraziune si strunjire.
Pregatirea materialului
Materialele naturale precum monomerii care sunt implicate in fabricarea maselor plastice
trebuie sa fie pure si de cea mai buna calitate. Pentru a asigura puritatea materialului ele
trebuie sa fie purificate o data sau de doua ori la temperaturi stricte si cu o presiune
controlata. Multi din monomerii existenti pe piata au inhibitori pentru a preveni ruperea
monomerului anterior in procesul de prelucrare.
Dupa distilare e necesara congelarea materialului si prevenirea expunerii prelungite la
lumina inainte de utilizare.
Caldura si lumina pot cauza ruperea unor componente rezultate din material care in
continuare afecteaza polimerizarea si in final calitatea produsului.
Materialele naturale sunt testate din punctul de vedere al continutului de impuritati folosind
tehnici cum ar fi spectroscopia in infrarosu sau ultraviolet. Odata purificat materialul si testata
polimerizarea acesta poate fi copolimerizat.
Polimerizarea este facuta de obicei la o anumita temparatura, dependenta de material si se
produce in conditii speciale de presiune.
Monomerul care nu a intrat in reactie si are molecule nedorite trebuie indepartate prin
extractie. Masa plastica finala formata trebuie testata utilizand procedeele prezentate mai sus.
Unele materiale, in special siliconul, trebuie format prin procedeul de vulcanizare.

17
Prelucrarea prin turnare in forma
Forma de turnare e de fapt un mulaj al suprafetei anterioare al ochiului. Odata luat mulajul
ochiului e bine sa fie facuta o copie pentru ca e posibil sa se deterioreze. Dupa acesta este
aplicat un strat de clei de-a lungul modelului si amestecat cu praf dentar;nu trebuie adaugata
prea multa apa in ipsos pentru ca il face sa se sparga usor.
O alta metoda de a copia modelul ochiului e de a utiliza materialele siliconice folosite la
fabricarea dintilor.Amestecul format e pus intr-un recipient ;modelul ochiului este presat in
amestec pana cand e imersat complet. Dupa ce lentila e formata apoi zona corneeana si
limbala a fost determinata prin marcare se lasa 1.2 mm in jurul limbului cu o ageata de 0.2 mm.
Operatia de prelucrare e de regula facuta cu scula diamantata de tipul unei benzi, centrul optic
corespunde cu varful corneei si care trebuie marcat pe lentila determinandu-se astfel grosimea.
Modelarea lentilei se poate face dintr-un polimer sub forma de pudra prin injectie.
La prelucrarea unei lentile dintr-o pudra polimerica esentiala e temperatura procesului care
determina topirea grauntelor si formarea unei mase solide. Formarea lentilei detrmina aparitia unor
tensiuni care depind de legaturile dintre particule si sunt reduse la formarea lentilei.
Prin injectie polimerul de modelat este incalzit la o temperatura ridicata pana ce devine
fluid, apoi este injectat intr-o forma si lasat sa se solidifice. Obtinerea lentilei prin presare dintr-o
folie de polimer poate cauza anumite probleme in cazul lentilelor subtiri.

Tehnologia de prelucrare „spin-cast”


Lentilele de contact pot fi prelucrate prin centrifugarea unei cantitati de polimer lichid intr-o
forma convcava de prelucrare. Amestecul poate contine solventi precum apa etilen, glicol, glicerina
care sunt partial sau nu hidrati in timpul polimerizarii. Solventii sunt extrasi si inlocuiti cu solutie
salina. Forma lentilei centrifugate depinde de mai multi factori si anume: forma suprafetei concave
a dispozituvului,viteza de rotatie, presiunile pe suprafata, densitatea si volumul amestecului,
coeficientul de modificare al volumului in urma polimerizarii, cantitatea de solvent utilizata,
coeficientul de expansiune si altele. Orice particula de praf sau alti agenti de contaminare existenti
in forma sau in vidul creat se va regasi in lentila sau pe suprafata acesteia. Daca exista diferente de
temperatura intre amestec si forma in timpul polimerizarii pot aparea tensiuni in material.
Lentilele prismatice se pot obtine prin deplasarea formei fata de axul de rotatie.
Procedeul spin cast (centrifugarii) produce lentile cu o reproductibilitate crescuta si o
acuratete a parametrilor inegalabile. Dezavantajele sunt: lentilele pot avera o usoara
descentrare datorita designului asferic fata de centrul optic al corneei, pot avea o usoara miscare la
clipit lentilele negative sunt foarte subtiri la centru.

18
Prelucrarea prin strunjire si abraziune
Cele mai importante faze ale prelucrarii sunt:
• Strunjirea si polisarea suprafetei posterioare a lentilelor de contact
Avansul de prelucrare si raza de curbura e reglata cu ajutorul unor dispozitive micrometrice,
unele laboratoare de prelucrare genereaza suprafata concava pe strung si apoi transfera slefuirea
butonului de plastic pe masini automate care prelucreaza 2,3
lentile simultan.
In final lentila se controleaza din punct de vedere calitativ si dimensional. In functie de
eventualele comenzi se creeaza un stoc de butoane cu diverse baze. Acesata tehnica e avantajoasa
deoarece butonul e stabil si nu flambeaza influentand precizia de prelucrare a periferiei.
• Strunjirea suprafetei anterioare - se pot genera suprafete monocurbe, plus lenticular;
aceasta procedura are unele deficiente ce duc la aparitia erorilor de prelucrare.
• Obtinerea suprafetelor torice poate fi realizata in doua moduri. Cea mai simpla e cea
prin fixarea unui buton foarte subtire intr-o suprafata torica palsata intr-un strung generand si
polisand o suprafata sferica, cand fixarea suprafetei e realizata, suprafata lentilei devine torica.
O alta tehnica utilizata e similara lentilelor de ochelari si permite obtinerea unor suprafete
cu o calitate optica deosebita.
• Diametrul si forma - dupa prelucrarea lentilei, se trece la obtinerea formei, diametrului
si polisarea conturului.
Avantajele lentilelor taiate sunt centrare si miscare mai buna a lentilei, se manevreaza mult
mai bine, permit realizarea unor geometrii a suprafetelor complicate iar dezavantajele sunt
reproductibilitatea scazuta, imperefctiunile de strunjire corelate cu un comfort mai redus la purtare.
Clasificarea lentilelor de contact
Dupa materialul din care sunt fabricate: lentile din materiale rigide,din hidrogeluri.din
elastomeri siliconici. Dupa elasticitatea materialului: lentile dure, suple sau semidure, moi(soft)
Dupa principiul de adaptare lentile corneene si sclerale.
Dupa geometria suprafetelor: bi-sferice, sfero-torice, bi-torice, asferice
Dupa efectul optic: convergente unifocale, bifocale, divergentre, unifocale bifocale
astigmatice.
Dupa efectul estetic: incolore, colorate.
Dupa durata de purtare: port redus sau extins.
Dupa procedeul de fabricare: turnare sau injectie , centrifugare, strunjire
Dupa anomalia oculara corectata: miopie, hipermetropie, speciale.

19
Lentilele corneene
Adaptarea trebuie a fie cat mai plata, pot fi rigide, moi sau permeabile la oxigen
Lentilele rigide
Avantajele sunt comune cu cele ale lentilelor semidure, usor de manevrat conservat si de
curatat.
Materialul este stabil din punctul de vedere al proprietatilor mecanice si foarte durabil.
Calitate optica superioara.
Circulatia lacrimilor si aprovizionarea cu oxigen a corneei foarte buna din cauza unui
diametru mai mic.
Mobilitatea mai mare decat a celor moi.
Depozitare de proteine si mucine ingreunata de hidrofibia materialului.
Purtatorul simte foarte repede daca ochiul accepta sau nu lentila.
Durata de viata 15 ani pentru cele dure si cam 3.4 ori mai mare a celor semidure
Dezavantaje
Timpul de adaptare al purtatorului destul de indelungat.
Timpul de toleranta la purtare mai scurt decat pentru lentilele moi.
Hidrofilie foarte redusa.
Scurta instabilitate optica a imaginii in momentul clipirii.
Contraindicatie in sporturi nautice.
Anumita fragilitate a materialului care are tendinta de a se sparge.
Lentilele moi (soft)
Avantaje
Lentila usor de suportat, adaptare simpla, risc de dislocare foarte redus.
Avantajoasa din punct de vedere estetic.
Stabilitate optica in timpul clipirii.
Se preteaza cel mai bine pentru un port extins si la adaptari in cazul copiilor.
Dezavantaje
Curatarea si dezinfectia sunt mai dificile.
Materialul are o flexibilitae foarte mare si se poate rupe.
Durata de utilizare e mai scurta.
Contaminarea prin bacterii si micoza mai frecvente, igiena complicata.
Au o rata mai mare de complicatii.

20
Lentilele semidure
Avantaje
Mentin o stare de sanatate foarte buna a corneei datorita faptului ca nu contin apa .
Se intretin mult mai usor, manevrabilitate usoara.
Sunt mai confortabile.
Permeabilitatea la oxigen.
Acuitatea vizuala buna.
Comfortul initial scurta perioada de adaptare.
Comfort pe termen lung .
Durabilitatea nu se deformeaza si nu se zgarie pentru o perioada lunga de timp.
Rezistenta la depozitele enzimatice.
Costul nu neceita costuri ridicate.
Lentilele sclerale
Avantaje
Stabilitate mare pe ochi, zona optica mare, permit o circulatie buna a filmului lacrimal.
Se utilizeaza in cazuri de afakie, miopie mare si forte, astigmatisme mari, keratocon,
nistagmus. Tipuri constructive:
Lentila cu rezervor redus de lichid – din acest motiv sclera poate sa adere foarte bine
pentru a nu pierde lichid interstitial.
Lentila cu degajare minima care permite circulatia secretiei lacrimale.
Lentile de contact cu inlocuire frecventa
Pentru cornee sunt mai sanatoase.
Sunt lentile pentru o zi pe saptamana, saptamanale, bisaptamanale, lunare, bilunare si
trimestriale.
Nu prezinta costuri mari.
Lentilele de contact colorate
Se pot realiza in diferite nuante, cu aspect cosmetic.
Ofera posibilitati de filtrare selectiva a luminii protejand ochiul.
Absorb radiatiile ultra violete intr-un domeniu apropiat de 300nm.
Realizeaza protectia corneei si a mediului din spatele acestuia.
Se poate obtine un efect estetic atractiv prin utilizarea unei lentile colorate de aceeasi culoare
a irisului.
Unul din dezavantajele lentilelor colorate e acela de a nu fi purtate noaptea in cazul in care
sunt din categoria medie sau inchise.

21
Lentile de contact folosite in miopie
Din punct de vedere al perspectivei istorice, ochelarii au anticipat lentilele de contact în
conştiinţa omenirii. Acest fapt se datorează, în primul rând, materialelor de bază disponibile (sticlă,
metal, os), respectiv gradului de dezvoltare al sistemelor optice. În zilele noastre după depăşirea
greutăţilor inerente oricărui început posibilităţile de utilizare a mijloacelor optice au devenit practic
nelimitate. Cu toate acestea, recomandarea corecţiilor optice corespunzătoare trebuie să se facă în
urma unei analize profunde. Există foarte mulţi factori care trebuie luaţi în considerare, unul dintre
aceştia fiind, spre exemplu, vârsta. Vârsta unei persoane nu trebuie să fie cea care să influenţeze
decizia de a purta ochelari sau lentile de contact.
Ochelarii copiilor sau tinerilor pot fi recomnadaţi începând de la o vârstă fragedă, iar în
cazuri speciale se recomandă chiar lentile de contact. La asemenea vârste se recomandă purtarea
lentilei de plastic şi a ramelor cu braţ tip coardă.
Este foarte important ca rama :
- să fie prevăzută, pe cât posibil, cu un suport nazal anatomic, deoarece la vârste
fragede osul nazal nu este încă dezvoltat, iar papucul normal nu poate sprijini rama, apăsând prea
tare asupra osului în formare, lucru care poate genera urmări pe termen lung. Este important ca
suportul nazal, pe lângă rolul de a aşeza rama şi de a menţine stabilitatea acesteia, să permită ca
genele să nu se atingă de suprafaţa dorsală a lentilelor. Este deosebit de important să atragem atenţia
părinţilor asupra faptului că, vederea contrar opiniei publice poate fi foarte bine examinată încă de
la vârsta copilăriei, şi că din păcate s-a demonstrat caracterul ereditar al predispoziţiei la deficienţe
de refracţie a luminii.
Mai rar întâlniţi sunt clienţii vârstnici miopi care folosesc pentru prima oară lentile de
contact. De regulă miopii folosesc lentile de contact încă din perioada adolescenţei. Persoanele în
vârstă cu deficienţe mici şi medii de refracţie a luminii îşi păstrează, în mod caracteristic, ochelarii
obişnuiţi, care s-au dovedit a fi buni şi care nu le cauzează prea multe probleme. Mult mai
interesantă este împărţirea persoanelor de vârstă mijlocie (40-50 de ani) pe categorii de vârstă.
Cei cu dioptrii înalte (în special miopii) sunt dornici să încerce lentilele de contact, dar mai
mult ocazional, în timp ce prezbiţii, nu sunt atât de entuziaşti.
Ei sunt mult mai receptivi la ochelari, având unul sau mai mulţi parametrii corespunzatori.
O varietate bogată şi adevăratele posibilităţi sunt oferite de cei cu deficienţe mici şi mijlocii
de refracţie a luminii. Ei posedă , în general, ochelari pentru citit (prezbiţii), respectiv ochelari
permanenţi pentru vederea la distanţă (miopii).
Tendinţa ar trebui să fie următoarea: dacă claritatea vederii unui prezbit nu este perfectă
(pentru vederea la distanţă) sau dacă ochii persoanei diferă unul faţă de altul, pentru îmbunătăţirea
clarităţii şi calităţii vederii, este indicată aplicarea unei corectii permanente pentru vederea la
22
distanta. În cazul miopilor, problema fundamentală o constituie corecţia la citit, deoarece ei poartă
automat ochelarii sau lentilele de contact care le-au fost recomandate pentru vederea la distanţă.
Putem observa oricând acel gest, caracteristic miopilor, de a-şi ridica sau chiar scoate ochelarii în
timpul cititului. Nu ar fi nici o problemă atâta timp cât persoana respectivă are ochii identici şi nu
necesită corecţie cilindrică, respectiv dioptria înlăturată corespunde adiţiei necesare. Dacă una
dintre aceste condiţii nu este îndeplinită, focalizarea va avea de suferit.
In primul rand:
1. Dacă ochii persoanei nu sunt identici, în mod automat va privi cu ochiul al cărui punct
focal este mai apropiat de distanţa optimă de citire şi de mărimea literelor, în concluzie va solicita
doar un singur ochi (cu atât mai mult cu cât diferenţa dintre cei doi ochi este mai pronunţată).
2. Dacă pentru a vedea la distanţă are nevoie şi de cilindru, acesta nu va pierde, în general,
nici la vederea de aproape.
Fără cilindru, persoana va trebui să depună un efort mai mare, literele vor deveni mai
„păroase”, mai măzgălite, eventual liniile de citire se vor deforma.
Aceste persoane vor clipi mai des din ochi, vor lăcrima, vor simţi o senzaţie de arsură, sau
chiar vor avea de suportat dureri de cap. În cazul dioptriilor minus mai mari se recomandă lentile
multifocale, lentile de ochelari separate pentru citire şi pentru vederea la distanţă şi ochelari
preliminari de citire, sau lentile de contact bifocale, respectiv progresive.
Acestea se recomandă şi în cazul dioptriilor minus mijlocii. În cazul dioptriilor mici, oricare
soluţie este acceptabilă, dar se pot utiliza şi lentilele de zi (progresive în cazul vederii la distanta).
Persoanelor cu vârste cuprinse între 28 şi 40 de ani li se recomandă obligatoriu pentru vederea la
distanţă o pereche de ochelari buni, permanenţi.
În asemenea cazuri se recomandă purtarea lentilelor de contact, întrucât acestea nu se pot
scoate permanent. În mod complementar se recomandă purtarea ocazională sau în week-end-uri a
unor perechi de ochelari. Dacă dioptria este mai mare, situaţia devine mai simplă, deoarece
persoanele respective nu văd bine fără corecţii şi - de obicei nu se gândesc să îşi scoată ochelarii.
Lentilele subţiate, ochelarii de soare cu dioptrii, lentilele incolore sau colorate sunt tot atâtea soluţii
acceptabile.
În raportul ochelari-lentile de contact, o diferenţă mai mare de dioptrii poate fi mai bine
corectată cu lentile de contact.
În activitatea sportivă: schi, sporturi acvatice, excursii, lentilele de unică folosinţă sunt mai
igienice şi recomandabile.
Aceste lentile sunt foarte utilizate deoarece sunt subţiri, nu ocupă mult loc, nu necesită
lubrifiant şi se pot procura deja şi în varianta progresivă. La locurile de muncă în care se lucrează în
ambianţa monitoarelor, în locuri cu diferenţe climatice, cu mult fum, în căldura arzăotare a verii, în
23
bătaia vântului puternic, lentilele de contact se pot usca. În astfel de situaţii se recomandă folosirea
lacrimilor artificiale, iar la vânt purtarea ochelarilor de soare. În perioadele alergice, ochelarii sunt
mai suportabili, ochii având de câştigat. În cazul ochilor inflamaţi, cu secreţii sau cu multe nervuri,
se recomandă în exclusivitate ochelarii.
Lentilele de contact se recomandă pentru categoria de vârstă 18-60 de ani.

Masuri de tehnica securitatii muncii si paza si stingerea incendiilor specifice


tehnologiei de executie a lentilelor de contact
Instructajul de protecţia muncii la nivelul unităţii se efectuează fie în cadrul unităţii, fie în
afara sa, în funcţie de posibilităţi, în timpul programului de lucru, iară ca cei care sunt instruiţi să
suporte costul instruirii.
Instruirea se face de către instructori care sunt specialişti şi care trebuie să
utilizeze mijloace, metode şi tehnici de instruire adecvate învăţământului intensiv (expunerea,
demonstraţia, studiul de caz, vizionări de filme, diafilme, proiecţii la retroproiectoare, instruirea
asistată de calculator).
Angajatorii au obligaţia de a asigura baza materială pentru o bună instruire, respectiv,
mijloacele audio vizuale şi materiale de instruire, testare ce să fie la dispoziţia specialistului care
face înşiruirea în cadrul cabinetului de protecţie a muncii, dispunând de programe de instruire-
testare, pe meserii sau activităţi.
Documentul care dovedeşte faptul că instruirea a fost efectuată este fişa de instructaj, ale
cărei elemente componente sunt prevăzute în N.G.P.M.- Normele generale de protectie a muncii,
în anexa 81, completarea acesteia fiind obligatorie pentru personalul permanent sau detaşat, pentru
angajaţii sezonieri, temporari sau zilieri, şi se păstrează de conducătorul procesului de muncă,
respectiv, de cel care are sarcina efectuării instruirii la locul de muncă. Atunci când este vorba de
vizionări în grup se întocmesc fişe de instructaj colectiv, al căror model este prezentat în anexa 82
din N.G.P.M.
Instructajul de protecţie a muncii cuprinde trei faze:
- instructajul introductiv general;
- instructajul la locul de muncă;
-instructajul periodic.
Instructajul introductiv general
Rolul instructajului introductiv general este aceia de a-i informa pe cei cărora li se
adresează, despre activităţile specifice unităţii în care vor lucra şi despre principalele măsuri de
protecţie a muncii aplicabile.
Instructajul la locul de muncă
24
După efectuarea instructajului introductiv general, persoana nou angajată în unitate este
repartizată acolo unde va lucra şi unde i se face instructajul la locul de muncă.
Instructajul la locul de muncă se efectuează tuturor persoanelor cărora normele prevăd ca li
se face instructajul introductiv general şi, în plus, personalului transferat de la un loc de muncă la altul în
cadrul aceleaşi unităţi.
Instructajul la locul de muncă se efectuează de către conducătorul locului de muncă, în grupe
de maximum 30 de persoane.
Instructajul la locul de muncă se predă pe baza normelor specifice de securitate a muncii şi a
instrucţiunilor proprii, elaborate pentru locul de muncă unde va lucra persoana respectivă. Acest
instructaj are scopul de a instrui persoana în cauză cu privire la procesul tehnologic la care va
participa, felul utilajelor, instalaţiilor, mecanismelor, dispozitivelor, sculelor, etc. pe care le va folosi,
modul de organizare a locului de muncă, transportul şi depozitarea materialelor cu care va fi
aprovizionată, cauzele care pot genera accidente de muncă, părţile periculoase ale maşinilor şi
utilajelor, sistemul de operare al acestora, modul de montare a aparaturilor şi a dispozitivelor de
protecţie, modul de folosire a materialelor inflamabile sau toxice, modul de acţionare în cazul unui
incendiu.
Instructajul periodic
Instructajul periodic se face întregului personal şi are drept scop aprofundarea normelor de
protecţie a muncii, fiind completat obligatoriu cu demonstraţii practice. Responsabilitatea pentru
efectuarea instructajului periodic revine conducătorului locului de muncă. Normele stabilesc ca
intervalul dintre două instructaje periodice să se stabilească prin instrucţiuni proprii în funcţie de
condiţiile locului de muncă, dar să nu fie mai mare de 6 luni, excepţie făcând personalul tehnico-
administrativ, pentru care intervalul va fi de cel mult 12 luni.

25
Cap. 5 Tehnologia de executie a monturilor de ochelari

Ochelarul e un instrument optic care are rolul de a proteja ochiul sau de a corecta anumite
defecte ale vederii.Este format din montura propriu ziza si doua lentile.Rolul principal al
monturilor este de a pozitiona cat mai corect lentila pe axul optic al ochiului.
Se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
-dupa destinatie
-dupa materialul din care sunt confectionate
-dupa procedeele de obtinere
-dupa elementele componente
Dupa destinatie pot fi:ochelari de protectie si ochelari de corectie; se executa din materiale
plastice, metalice sau combinatii ale acestora. Monturile facute din materiale combinate pot fi :cu
cadru confectionat din materiale metalice iar bratulde celuloid,cu cadru confectionat din celuloid si
bratele confectionate din metal.
Dupa procedeul de obtinere ,monturile pot fi executate manula,fie prin presare mecanica
si automata.
Dupa forma: rotunde, patrate, trapezoidale
Dupa elementele componente: cu cadrul si bratele executate cu elemente elastice de
fixare, semirame cu brate (perivist) care sunt executate din celuloid fara partea inferioara iar
lentilele se fixeaza in montura cu ajutorul firului de nailon care trece prin gaurile executate in lentile
si rama.
Tehnologia de executie a monturilor de ochelari din materiale plastice
Aceste monturi se executa din : acetat de celuloza, nitrat de celuloza, polistirol. Pentru
realizarea acestor monturi se foloseste prelucrarea la cald si prelucrearea la rece.
Prelucrarea la rece cuprinde urmatoarele operatii:
-taierea placii de material plastic in bucati
-copierea modelului pentru cadru la masina pantograf
-tobarea cadrelor
-trasarea pe cadru a locului unde vor fi montate balamalele
-gaurirea cadrelor cu masini de gaurit
-executarea curburii nazale
-montarea balamalelor
-taierea din straifuri a bratelor
-injectarea in brate a armaturilor metalice
-frezarea profilului bratelor
26
-tobarea bratelor
-gaurirea bratelor pentru montarea balamalelor
-montarea bratelor la cadru
-confectionarea pernitelor nazale
-lipirea cu acetona a pernitelor la cadru
-acetonarea ramelor
-lustruirea la perie a aplicatiilor metalice
-amabalarea produsului finit
Prima operatie este taierea materialului la masini de tipul fierastraielor circulare obtinandu-
se placi de dimensiunile dorite, astfel in cazul monturilor pentru copii lungimea placii va fi de 13
cm pentru monturi brabatesti intre 15-15,5 cm iar pentru monturi de dama intre 14 si 14,5 cm.
Dupa aceasta operatie straifurile se fixeaza la masina de pantograf unde se copiaza modelul
dorit, pantograful este o masina care realizeaza prelucrarea unei piese. Pentru ca deplasarile piesei
fata de scula sa determine realizarea monturii, in paralel este montata montura model Pe masa. Pe
capul masinii, este fixat poansonul de copiere care este montat in paralel cu freza. In functie de
profilul frezei masa principala poate ocupa doua pozitii pe verticala. La prima pozitie se copiaza
conturlul exterior al cadrului iar la a doua pozitie interiorul cadrului si in acelasi timp se executa si
canalul interior pentru fixarea lentilei.
Dupa copiere se traseaza la ambele proeminente numite bac-uri axele pentru doua gauri
asezate pe vertical la o distanta de 2,1-2,5 mm. Apoi cadrul se introduce intr-o toba de forma
hexagonala unde este tinuta 16 ore. Bratele se executa din placi de celuloid cu o grosime de 2,8
mm.din aceste placi se taie straifuri de 16-18 mm, dupa taiere bucata de material este introdusa in
masina de injectat armaturi metalice.
Masina de injectat armaturi metalice realizeaza injectarea armaturilor astfel: straiful de
material este dirijat catre un incalzitor de inalta frecventa incalzindu-se numai in zona ce urmeaza a
fi armate.Toate deplasarile sunt realizate prin actionari pneumatice comandate de un sistem
electronic de comanda.
Operatia de frezare a bratelor se executa la o masina care are la baza principiul copierii dupa
un model. In paralel cu bratul care trebuie prelucrat pe masa masinii se afla modelul de referinta.
Masa are o miscare de translatie alternativa pe directie orizontala. in cursa activa prin deplasarea
mesei modelul va intalni doua discuri plasate de o parete si cealalta a modelului.
Dupa operatia de frezare bratul este introdus in toba si tinut 16 ore, tobarea este necesara
pentru rotunjirea muchiilor atat pentru cadru si pentru brate. Dupa aceasta operatie cadrelor li se
executa conturul nazal la o masina de presat. Se fixeaza cadrul pe masa iar la coborarea pistonului

27
acesta imprima conturul nazal dorit. Urmeaza operatia de gaurire a cadrelor si bratelor care se
executa cu un burghiu avand un diametru de 1,1-1,8 mm.
Dupa montarea balamalelor e nevoie de:capuitor, contracapuitor, un ciocanel, nituri,
aplicatii. Balamalei i se aplica lovituri pana ce piciorusele aplicatiei intra in gaurile specifice,se taie
din lungimea aplicatiei si se nitueste, se executa aceeasi operatie si la brate urmand operatia de
montare a bratelor la cadru. Pilirea cadrului se realizeaza cu ajutorul unei pile semirotunde, e
necesara apoi o slefuire mai ales la monturile executate din acetat sau celuloid,reslefuirea se executa
la un polizor prevazut cu panza si pasta de slefuit,pilirea trebuie executata pana ce dispar toate
zgarieturile. La monturile din celuloid se foloeste lustruirea cu carpa si acetona iar cele fabricate
din acetat se face cu o carpa speciala lustruirea. Monturile asamblate se introduc in baie de acetona
unde se tin 2 minute iar cele din celuloid 1minut, apoi se lustruiesc cu o perie pentru ca aplicatiile
metalice sa aiba un luciu placut.

Prelucrarea la cald
Se aplica in special materialelor termoplaste.
Fazele procesului tehnologic sunt:-vopsirea materiei prime
-uscarea
-injectarea in matrite
-tratamentul final
-gaurirea
1)Vopsirea materiei prime
Materia prima e incolora, vopsirea se poate face la inceputul procesului
tehnologic,cantitatile mai mici se vopsesc in placi de aluminiu iar cantitatile mai mari in cutii
prevazute cu o instalatie de amestecare care executa permanent o miscare de rotatie in jurul axei
sale.
Viteza de rotatie a instalatiei trebuie sa fie aleasa in asa fel incat granulele de acetet de
celuloza sa nu se lipeasca de peretele instalatiei ci sa cada uniform de pe el. Pentru vopsire se
foloseste vopsea de anilina amestecandu-se pana cand aceasta se imparte uniform pe suprafata
tuturor granulelor. Culoarea neagra se realizeaza cu ajutorul negrului de fum, montura se sprijina
pe brate se pune sablonul si se vopseste cu ajutorul unui pistol special de vopsit.
2)Uscarea materiei prime
Umezeala se indeparteaza inaintea operatiei de injectare, uscarea se realizeaza in cuptoare
electrice la t70 de grade,timpul de uscare depinde de gradul de umezeala existent.
Pentru a se stabili timpul optim de uscare se ia o proba din materialul umed si se usuca in
cuptorul electric pana ajunge la greutatea standard a unei monturi.
28
3)Injectarea
Tehnologia aplicata depinde de urmatorii facori:temperatura de injectare, presiunea de
injectare si temperatura matritei de injectare. Tehnologia de injectare e asigurata de masina de
injectat al carei cilindru e incalzit in timpul functionarii cu ajutorul unui element cu rezistenta
electrica. Temperatura de injectare influenteaza proprietatile de curgere ale materialului cu forma.
Intre temperatura si presiune trebuie creat un echilibru .Daca unul din acesti parametri nu
este corespunzator atunci se va obtine o piesa rebut.
Aceste defecte se pot inlatura daca se face o injectare de proba unde se intrunesc toate
conditiile necesare obtinerii unei piese de calitate superioara.
4)Tratamentul final
E operatia prin care se indeparteaza surplusul de matarial manula,la materia prima se pot
adauga doar 15 - 20% din rebuturile macinate deoarece ele nu mai au aceeasi temperatura de topire.
Piesele finite se depoziteaza in saci timp de 14 zile pentru relaxare, in acest timp presiunea interna
dispare, dupa relaxare monturile sunt introduse sub un tambur special pentru a inlatura eventualele
denivelari existente pe suprafata.
5)Gaurirea
In timpul gauririi materialul se incalzeste din cauza frecarii care apare. Pentru micsorarea
incalzirii, burghiul trebuie uns cu parafina sau ulei. Burghiul se mai poate raci ridicandu-l de mai
multe ori in timpul operatiei e gaurire, partea activa a burghiului este lata taie adanc iar cantitatea de
material aschiata de acesta e mai mare.
Procedeul de montare cuprinde : - Pregatirea
- Asamblarea propriu-zisa
- Finisarea monturii

Pentru realizarea monturii de celuloid sunt necesare urmatoarele operatii:


-taierea aplicatiei metalice pentru bratul ochelarului
-montarea balamalelor pe brate
-pilirea oblica a partilor de asociere
-pilirea coltului cadrului
-slefuirea manula a balamalelor
-reslefuirea
-polizarea si lustruirea
-stregerea monturii asamblate
Taierea aplicatiilor metalice se face la dimensiuni potrivite, daca sunt prea lungi ele se
indoaie si se aduna sub balama facand ca aceasta sa slabeasca si sa cada. Daca aplicatiile sunt prea
29
scurte ele umplu orificiul balamalei cu material. Pilirea colturilor se executa cu o pila semirotunda
cu un diametru de 150 mm apoi se curata suprafata cu o hartie de smirghel.
Reslefuirea este necesara la toate ramele executate din celuloid sau acetet de celuloza,
trebuie eliminate toate zgarieturile pentru ca suprafata sa devina omogena, polozarea se executa
pana cand dispar toate zgarieturile.
Finisarea monturii include lustruirea care se face prin introducerea monturii in baie de
acetona pentru 1-2 secunde, apoi se strege cu o carpa moale.

Tehnologia de executie a monturilor de ochelari din materiale combinate


Sunt combinatii de materiale plastice cu metalice, poate fi un ochelar care are partea
superioara din celuloid iar saua nazala si anourile din metal, de anouri sunt lipite pernite de celuloid
cu suporturi de metal, pernitele sunt comode si se aseaza dupa fizionomia omului.
Partea superioara a monturii executata din celuloid se monteaza cu suruburi de M 1,4x2 mm
fixate in doua locuri spre nazal si spre temporal.
La monturile combinate se folosesc brate combinate, fabricarea acestora este diferita
monturile de ochelari cu astfel de brate combinate (impletite) se recomanda pentru sportivi, copii.
Bratul are capatul mai larcuit se poate fixa dupa ureche fix pentru a-i mari elasticitatea fiecare strat
dupa impletire se bate sub forma rotunda.
Impletitura se executa pe arc de otel cu diametrul de 0,8 mm ,o alta componenta a acestui
brat e armatura de metal care e mai scurta si are diametrul de 0.8 mm.
Pe armatura se monteaza materialul plastic, bratul combinat se executa din alpaca nichelata.

Tehnologia de executie a monturilor de ochelari din materiale metalice:


Monturile metalice au anourile prinse de un centru superior pe care se monteaza suportul
nazal si bratele, anourile pot avea diferite forme constructive. In general, anoul nu e complet inchis
ci prezinta o deschidere necesara pentru montarea lentilei. Anourile se exectuta din sarma de
alama moale cu diametru de 2,3 mm ce se trefileaza la profilul dorit. Dupa trefilare alama e supusa
unui tratament tehnic de recristalizare prin recoacere la 500- 600 grade, filierele se executa din otel
diamant si carburi metalice. Sarma de alama astfel trefilata la forma corespunzatoare este infasurata
pe sablon avand forma corespunzatoare anourilor dorite.
Din acest elicoidal se taie cate o spira obtinandu-se anoul respectiv: pantoscopic
dreptunghiular. rotund , trapezoida. La cele doua capete libere ale anourilor se lipesc prin alamire
sau argintare. Bratele se executa din sarma de alama ce este supusa unei operatii de deformare a
sarmei prin indreptare obtinandu-se diferite profiluri in general bratul prezinta o sectiune
dreptunghiulara. Suportul nazal se executa din sarma de alama cu grosimea de 1,2 mm,dupa ce se
30
taie la lungime se aplatizeaza cele doua capete prinzandu-se de ele pernitete de protectie a nasului.
Aparatorile pentru brate si pernitele pentru suportul nazal se realizeaza prin injectarea in matrite
inchise pe masini de injectat material plastic.
Balamalele se executa din alama tare, au diferite forme si realizeaza in principal legatura
dintre brate si anouri. Profilul balamalelor se obtine in general prin stamtare urmata de executarea
gaurilor. La modelele sudate lipirea se poate executa cu ajutorul unui aliaj cu alama. Inainte de
lipire portiunea de lipit este decapata prin curatire. Topirea aliajului se realizeaza sub actiunea unei
flacari.
In cazul sudurii electrice se vor curata mai intai suprafetele de oxizi, se introduc partile ce
trebuie sudate intr-un lichid de sudare intr-o baie, intre electrolizi. Dupa sudare urmeaza procesul de
curatire si apoi lustruirea monturii mai ales la modelele din duble sau operatii de nichelare.
Balamalele sunt prinse de cadru sau de brate cu ajutorul unor bride, imbinarea realizandu-se prin
nituire sau insurubare. Asamblarea monturilor demontabile decurge dupa aceeasi succesiune de
operatii.
Dupa montare urmeaza operatiile de ajustare a monturii dupa configuratia si fizionomia
purtatorului, se indoaie bratele in zona aparatorilor pentru urechi. Indoirea se realizeaza prin
incalzirea cu un cleste indoit ce are suprafetele de lucru bine prelucrate sau acoperite cu placute
protectoare. Unele modele sunt combinatii de montaj prin sudura si insurubare, astfel suportul nazal
e realizat din doua parti sudate de anouri, anourile sunt prinse prin ele prin bare de legatura prin
sudura, pe aceasta bara se prinde cu ajutorul suruburilor un ornament.
O alta combinatie posibila e cea cu glazantul din ebonita neagra anourile prinzandu-se de
glazant prin suruburi. Operatia de montare a lentilelor in monturi metalice presupune o marire a
deschiderilor anourilor cu 10-15 grade, introducerea lentilelor si strangerea cu surub a celor doua
parti.La strangerea surubului se va avea grija sa nu se tensioneze lentila, in aceste cazuri se poate
proceda fie la ajustarea profilului lentilei,fie a anourilor.

Modul de alegerea monturilor de ochelari:


Alegerea monturii depinde de caracteristicile sistemului optic al ochelarului,de morfologia
capului purtatorului, de intrebuintarea data ochelarului de estetica si moda.
Montura trebuie sa asigure o distanta suficienta intre ochi si lentila 12- 15mm , trebuie sa
asigure prinderea buna a lentilelor, ochelarul trebuie ales in functie de intrebuintarea care i se
prescrie.
Monturile pentru copii nu vor avea aceleasi dimensinui ca la adulti, montura trebuie aleasa
corespunzator fetei purtatorului, in cazul monturilor din material plastic trebuie sa se acorde atentie
formei nasului distanta dintre marginile exterioare ale locasurilor pentru lentile trebuie sa fie egala
31
cu intervalul sfenoidal, vazut din profil bratul monturii montata pe cap trebuie sa fie cat mai
aproape de orizontala. Montura trebuie sa fie usoara, presiunea in punctele de contact cu nasul este
repartizata neuniform daca puntea si plachetele sunt adaptate necorespunzator.Puntea si plachetel
trebuie adaptate astfel incat sa urmareasca perfect forma partilor rigide ale nasului, bratele preiau
10% din greutatea totala a ochelarului.
Corpul cu toate componentele sale formeaza o unitate care trebuie pusa in valoare cu
ajutorul hainelor ochelarului podoabelor.
In majoritatea cazurilor latimea monturii trebuie sa corespunda cu latimea fetei , pentru
ochelarii fara cercuri , rotunzi se pot alege monturi mai inguste. Intervalul dintre ochi este din punct
de vedere optic micsorat datorita legaturii dintre anouri si nas. Functie de compensare ochii par mai
mici, mai mari, mai intunecati sau usor inclinati.
Puntea si sprancenele trebuie sa urmeze o linie coerenta bratele nu trebuie sa prelungeasaca
sprancenele. O punte inalta alungeste estetic nasul.
O prindere a bratelor sus cu punte medie sau joasa”urca”anasamblul, astfel, fata pare mai
fina, barbia si gura sunt puse in evidenta.
O prindere a bratelor joasa cu punte medie sau inalta”coboara”ansamblul, astfel, fata pare
mai fina si scurtata.
In zilele noastre moda se schimba foarte repede. Omul este un individ cu particularitati
proprii, el are o personalitate pe care si-o schimba cu greu. Moda nu trebuie sa ne transforme ci sa
sublinieze stilul nostru in mod pozitiv.
Ochii , fereastra sufletului , sunt unele din cele mai importante componente ale corpului
uman prin care ne racordam la cotidian. De aceea ei trebuie ocrotiti , protejati si atent
supravegheati inca din primi ani de viata.
Stare de buna functionalitate a sistemului vizual , in special prevenirea, educarea ,
examinarile periodice si antrenamentele vizuale sunt obiectivele principale ale tehnicianului
optometrist, ce se ocupa atat de pacientii adulti cat si de copiii cu probleme de vedere.
Copii trebuie sa inteleaga ca ochelarii sunt un tratament cre ii asigura o vedere buna.
Ochelarii de vedere sunt usor acceptati cand micutul se convinge ca vede mai bine cu ei
decat fara.
Alegera ochelarului potrivit se face cu ajutorul optometristului. Lentilele ochelarului trebuie
sa fie din material organic , intrucat sunt mult mai usoare decat cele din material mineral si nici nu
prezinta pericolul de a se sparge si a provoca accidente.
Rama trebuie sa fie usoara si foarte stabila - sa stea bine pe nas fara sa lase urme rosii pe
piele (unele au pernite sau sa din silicon) si dupa ureche.
Pentru copiii sub un an ochelarii se fixeaza cu un siretel peste cap.
32
Dupa ce micutul invata sa mearga in picioare, se pot folosi ochelarii care se prind cu arc
dupa ureche, pentru a nu-i cadea la joaca. Acesti ochelari sunt recomandati tuturor copiilor sub
patru ani. Stabilitatea ramelor este un lucru esential, mai ales in cazul ochelarilor cu lentile
cilindrice, intrucat orice inclinatie a ramei tulbura vederea prin modificarea axului cilindrului.
Copilul trebuie sa priveasca prin centrul lentilelor si nu pe deasupra ochelarilor. Ramele pot fi
confectionate din plastic sau metal. Cele mai folosite pentru copii sunt cele de plastic pentru ca sunt
mai usoare. Daca optezi pentru rame de metal, asigura-te ca au balamale cu arc - sunt mult mai
rezistente in timp. Exista si rame flexibile, din titanflex, care rezista foarte bine la cazaturi si la alte
manevre brutal.
Parintii trebuie atentionati ca defectele de vedere necorectate in copilarie, pot avea
consecinte negative pentru intreaga viata.
Daca copilul are o diferenta de dioptrii intre cei doi ochi (anizometropie), iar defectul de
vedere nu este corectat la timp, el va duce la pierderea vederii la ochiul cu defect mai mare (creierul
are tendinta de a favoriza ochiul "bun" si in timp se va baza numai pe el). Aceasta conditie se
numeste ambliopie sau "ochi lenes" si este tratabila numai in primii ani ai copilariei, cand are loc
dezvoltarea progresiva a sistemului vizual (in primii cinci-sase ani de viata). Dupa maturarea
definitiva a sistemului vizual (in jurul varstei de opt-noua ani), ambliopia nu mai poate fi tratata.
Depistata insa la timp, vederea in ochiul ambliop se poate recupera rapid prin corectie optica
permanenta (ochelari) si ocluzie (acoperirea temporara) pe ochiul cu vedere mai buna (in scopul
"fortarii" ochiului lenes).
Aducerea copilului la medicul oftalmolog atunci cand parintele sau altcineva din anturaj
observa ca acesta are o problema de vedere, sau la un control de rutina in jurul varstei de trei ani,
este esentiala pentru depistarea precoce a defectelor de vedere. Cu cat acestea sunt diagnosticate si
tratate mai devreme, cu atat sansele de recuperare a vederii sunt mai bune. Alegerea ochelarilor nu
este una usoara. Acestia nu trebuie cumparati de pe taraba, ca orice alta marfa. Persoana care are
nevoie de ochelari trebuie sa tina cont de caracteristicile sistemului optic al ochelarilor, de forma
fetei si a capului, dar si de intrebuintarea data ochelarului. La birou se folosesc ochelari mici .
Forma si dimensiunile ochelarilor trebuie sa permita centrarea lentilelor cu respectarea unui camp
vizual convenabil. Ei trebuie sa asigure o distanta convenabila intre ochi si lentila, intre 12 si 15
milimetri. Deoarece ochelarii sunt un sistem compensator functional, este necesar ca forma si
structura lor sa fie alese in functie de intrebuintarea care li se prevede. Ochelarii care se pun si se
scot frecvent vor trebui sa fie robusti fata de cei care nu se scot o zi intreaga. In cazul ochelarilor
din plastic trebuie sa se acorde atentie formei nasului, deoarece retusurile sunt extrem de dificil de
realizat. Daca lentilele sunt mari si grele se recomanda alegerea unei monturi robuste si cat mai

33
usoare, de obicei din titanium. Saua nazala trebuie aleasa in functie de proeminenta radacinii
nasului, de pometi, de arcada sprancenelor si de lungimea genelor.
Forma seii nazale poate fi responsabila pentru presiunea exagerata asupra pielii. Daca
presiunea este prea mare, metabolismul este perturbat si celulele din acea parte a fetei vor fi
subalimentate si, in final, distruse. In majoritatea cazurilor, latimea monturii ar trebui sa
corespunda cu latimea fetei. De regula miopii folosesc lentile de contact inca din perioada
adolescentei. Persoanele in varsta cu deficiente mici si medii de refractie a luminii isi pastreaza, in
mod caracteristic, ochelarii obisnuiti, care s-au dovedit a fi buni si care nu le cauzeaza prea multe
probleme. Mult mai interesanta este impartirea persoanelor de varsta mijlocie (40-50 de ani) pe
categorii de varsta.
Cei cu dioptrii inalte (in special miopii) sunt dornici sa incerce lentilele de contact, dar mai
mult ocazional, in timp ce prezbitii, nu sunt atat de entuziasti. Ei sunt mult mai receptivi la ochelari,
avand unul sau mai multi parametrii corespunzatori. O varietate bogata si adevaratele posibilitati
sunt oferite de cei cu deficiente mici si mijlocii de refractie a luminii. Ei poseda , in general,
ochelari pentru citit (prezbitii), respectiv ochelari permanenti pentru vederea la distanta (miopii).
Tendinta ar trebui sa fie urmatoarea: daca claritatea vederii unui prezbit nu este perfecta (pentru
vederea la distanta) sau daca ochii persoanei difera unul fata de altul, pentru imbunatatirea claritatii
si calitatii vederii, este indicata aplicarea unei corectii permanente pentru vederea la distanta.
In cazul miopilor, problema fundamentala o constituie corectia la citit, deoarece ei poarta
automat ochelarii sau lentilele de contact care le-au fost recomandate pentru vederea la distanta.
Putem observa oricand acel gest, caracteristic miopilor, de a-si ridica sau chiar scoate ochelarii in
timpul cititului. Nu ar fi nici o problema atata timp cat persoana respectiva are ochii identici si nu
necesita corectie cilindrica, respectiv dioptria inlaturata corespunde aditiei necesare. Daca una
dintre aceste conditii nu este indeplinita, focalizarea va avea de suferit.
In primul rand:
1).Daca ochii persoanei nu sunt identici, in mod automat va privi cu ochiul al carui punct
focal este mai apropiat de distanta optima de citire si de marimea literelor, in concluzie va solicita
doar un singur ochi (cu atat mai mult cu cat diferenta dintre cei doi ochi este mai pronuntata).
2).Daca pentru a vedea la distanta are nevoie si de cilindru, acesta nu va pierde, in general,
nici la vederea de aproape. Fara cilindru, persoana va trebui sa depuna un efort mai mare,
literele vor deveni mai "paroase", mai mazgalite, eventual liniile de citire se vor deforma.
Aceste persoane vor clipi mai des din ochi, vor lacrima, vor simti o senzatie de arsura, sau
chiar vor avea de suportat dureri de cap.
3).Daca ochelarii inlaturati sunt mai puternici decat aditia necesara confortului raportat la
distanta respectiva si la marimea literelor pentru ca persoana sa poata citi corespunzator, va apropia
34
cartea cat mai mult, ceea ce este incomod si incetineste capacitatea de focalizare (deoarece vederea
la distante apropiate este buna din start, fara ochelari va trebui sa focalizeze chiar mai putin decat o
persoana cu vedere normala). Daca ochelarii inlaturati sunt mai slabi decat aditia necesara, dioptria
utila distantei confortabile cititului va trebui sa fie fortata. Cartea va fi tinuta la o distanta mai mare
(eventual vede chiar bine monitorul), dar cititul devine obsitor si nu destul de clar.

35
ANEXE:

In cazul unui ochi normal, razele luminoase sunt focalizate direct pe retina, la nivelul
maculei, permitand astfel formarea unei imagini clare asupra obiectelor.

36
37
38
BIBLIOGRAFIE

Microsoft® Encarta® 99 Encyclopedia

Benton, William. Ed. Encyclopedia Britannica. Vol. 6. Chicago. 1961. 54“Choosing Color:
Guidelines to Give You Bright Ideas.” Yahoo. 20 November 1998.

Morton, J.L. “Color and Appetite Matters.” Yahoo. 6 November 1998.

Nassau, Kurt. Experimenting with Color. New York. 1997.

The Science of Light and Color. Yahoo. 20 November 1998.

Van De Water, Ana. “Moody Blues: Room Colors Affect Emotions.”

“Compendiu de fizica” autori: - prof. univ. dr. CRISTIAN CONSTANTINESCU

- lect. univ. dr. ION BUNGET -Editura Stiintifica si


enciclopedica, Bucuresti, 1972

https://ro.wikipedia.org

http://www.romedic.ro

http://www.esanatos.com

39