Sunteți pe pagina 1din 46

Anatomia globului ocular

si a anexelor sale
LP 1
Orbita
Cavitate, forma piramidala- patrulatera , ax ant-post de 4-5 cm
Continut : globul ocular
grasime orbitara
musculatura extrinseca
artera si venele oftalmice
nv S si PS
Conjunctiva
 Membrana subtire, semitransparenta,
roz, ce acopera partea ant a sclerei
( conj bulbara) si fetele interne ale
pleoapelor ( conj palpebrala)

 Locul unde conj palpebrala se reflecta pe glob pt a se continua cu cea bulbara se


numeste fundul de sac ( fornixul) conjunctival sup si inf

 Rol in protectia globului ocular

 Histologic – epiteliu scuamos necheratinizat, stroma bogat vascularizata, gl


lacrimale accesorii, gl secretoare de mucus
Muschii extrinseci ai globului ocular
Asigura motilitatea globului si mentinerea paralelismului
4 muschi drepti (drept sup, inf, intern, extern) si 2 oblici (oblic mare – sup, oblic
mic – inf)
Pleoape
Strcuturi cutaneo-mucoase cu rol de protectie
Fata ant – cutanata; Fata post – mucoasa
Unite la extremitati in comisuri (interna si externa)
Marginea libera delim fanta palpebrala
Pe marginea pleoapelor, in partea mediala – papila lacrimala cu orificiul canalului
lacrimal = punct lacrimal
Pe marginea pleoapei – cili (genele), mai multe pe pleaoapa sup
Fiecare folicul ciliar contine 2 glande sebacee Zeiss si are in apropiere gl
sudoripare Moll
Pe lamela post se deschid glandele lui Meibomius
Structura ext-int: piele, muschi constrictor, sept orbital, muschi ridicator, tars
(formatiune fibroasa cu rol de suport), conjunctiva
Aparat lacrimal
 Aparat secretor si cai lacrimale
 Aparatul secretor :
 glanda lacrimala principala se afla in fosa gl lacrimale la nivelul partii ant-lat a
tavanului orbitei.
 De la nivelul sau pleaca ductele lacrimale (12) care se deschid in fornicxul
conjunctival sup.
Are rol principal in secretia lacrimala reflexa (PS)
 Glande lacrimale accesorii
De dimensiuni mici, localizate in grosimea conjunctivei palpebrale, in special la
nivelul fundurilor de sac conjunctivale
Secretia mucoasa permanenta , secretia lacrimala de baza ce mentine filmul
lacrimal si integritatea suprafetei oculare
 Filmul lacrimal – mucus, secretie apoasa, strat lipidic (glande Meibomius)
Cai de excretie
Canaliculele lacrimale (2), in partea medila a pleoapelor, incep de la
nivelul punctelor lacrimale si se deschid in sacul lacrimal
Sacul lacrimal –> ductul nazo-lacrimal -> meatul nazal inferior ->
nazofaringe
Globul ocular
Situat in orbita, forma sfero-ovoidala cu dimensiuni de 24mm(a-p)/ 23,5
mm (trv)/ 23,5 mm (vert)7,5 g /6,5 cm3 vol format din trei tunici si din
medii refringente (continutul)
Tunici:
◦ Stratul extern ( tunica fibroasa) – cornee + sclera
◦ Stratul intermediar – uveea/ tunica vasculara – iris +corp ciliar (uveea anterioara)+coroida
(uveea post)
◦ Stratul intern – tunica nervoasa (retina)
Stratul extern (de invelis)
Sclera - alb sidefie, lucioasa, tesut conjunctiv dens (colagen , elastina), avasculara , ocupa
5/6 post ale globului
- anterior se insera muschii oculomotori
- la nivelul polului post exista o zona in care sclera prezinta numeroase orificii –
lamina cribrosa - prin care trec axonii cel ganglionare ce form nv optic
Corneea – transparenta, avasculara , foarte bine inervata senzitiv, rol de protectie si mediu
refringent ( asigura 45 de dioptrii din refringenta totala);
- are 5 straturi – epiteliul, membrana Bowmann, stroma, membrana Descemet,
endoteliul
Limbul sclero-cornean – jonctiunea corneei cu sclera
Stratul intermediar – Uveea
(tunica medie - vasculara)
Irisul – are in centru orificiul pupilar prin
care camera posterioara comunica cu camera
anterioara asigurand circulatia umorului apos
- stroma iriana e formata din fibre
musculare circulare – m.sfincter pupilar
(control PS) – mioza si din fibre radiare – m.
dilatator( control S) - midriaza
Corpul ciliar – procesele ciliare (rol in
secretia um. apos)
- muschiul ciliar – m. neted,
asigura acomodatia critaliniana
Coroida – intre retina si sclera, tunica
vasculara , ocupa 2/3 posterioare , asigura
nutritia straturilor ext retiniene
- bogat vascularizata si bogat
pigmentata – rol de camera obscura pentru
formarea imaginii pe retina
Stratul intern-Tunica nervoasa
Retina – se insera la nivelul orei serrata pe corpul ciliar
- are 10 straturi de celule (str. cel fotoreceptoare cu con si bastonas – functia vizuala transf
semnalele luminoase in impulsuri electrice)
- conurile max concentrate – macula - vederea diurna, colorata
- bastonasele max concentrate in periferie (vederea nocturna)
- papila nv optic – locul de iesire al fibrelor nv optic , margini bine delimitate, culoare alb-roz ,
mica excavatie fiziologica 1/3 (pata oarba)
- temporal de papila – macula lutea ; in centrul maculei- fovea centralis – zona de acuitate
vizual maxima
- a. si v. centrala a retinei
libere
Camera anterioara – intre fata post a corneei si fata anterioara a irisului
formand unghiul iridocornean ; in mijloc – orificiul pupilar
Camera posterioara – aici se formeaza sinechiile iriene posterioare –
aderente intre fata post a irisului si fata ant a cristalinului
Mediile transparente – Cristalinul
Lentila biconvexa
situata in spatele irisului,
in fata vitrosului,
prin turtire si bombare
aduce imaginea vizuala
pe retina
Inconjurat de capsula
cristaliniana
(capsulorexis)
Format din nucleu si cortex
Legat de muschiul ciliar prin zonula lui Zinn care se insera pe capsula cristaliniana in zona ecuatoriala
Unul din mediile refringente ale globului ocular
– asigura 15 D
Contine apa, proteine si saruri minerale
Nu contine vase de sange, limfatice sau nervi
Mediile transparente
 Umoarea apoasa – lichid incolor, secretat de procesele ciliare, se gaseste in camera
ant si post a ochiului
- resorbita de venele sclerei prin canalul Schlemm (unghiul
iridocornean)
- intre prod si resorb – echilibru – tensiunea intraoculara normala
11-22 mmHg
 Vitrosul – tesut conjunctiv transparent de consistenta gelatinoasa (90 % apa ,
colagen si ac hialuronic), situat intre cristalin si retina ; ocupa 2/3 din vol glob ocular ;
nu contine vase si nv ;
- mentine forma globului, amortizarea socurilor, formarea imaginii pe retina
(are putere de refractie neglijabila)
Calea optica
Analizatorul vizual este alcatuit din :
◦ Retina (receptori pt lumina)
◦ Cai de transmitere – nervul optic
◦ Zone de proiectie corticala – analiza si sinteza informatiilor

Nervul optic strabate orbita, canalul optic, endobaza


craniana, apoi fibrele nazale alea celor doi nervi optici se
ncruciseaza formand chiasma optica

Tracturile optice -> corpul geniculat lat -> arii corticale


17,18,19 ale lobului occipital
Acuitatea vizuala
Capacitatea ochiului de a distinge forma, dimensiunea, conturul si detaliile
elementelor din spatiu (precizie, claritate, distante)

Se caracterizeaza prin doi parametri :


◦ Minim separabil
◦ Minim vizibil
Testarea AV
 Se face la inceputul oricarui examen oftalmologic
 Cu optotipi clasici, asezati la 5 m de pacienti
(infinitul- nu mai acomodeaza)
 Se masoara pt fiecare ochi in parte, in conditii
fotopice, cu si fara corectie optica
 AV = d/D d = dist la care e pacientul
D = dist la care ochiul emetrop vede
randul
1/50, nd la x cm, pmm, pl, fpl
Campul vizual
Vederea periferica reprezinta totalitatea suprafetei retinei fotosensibile, a unui ochi imobil care
priveste la infinit, care poate percepe obiecte din spatiu
Este examinat monocular, iar cel binocular se obţine prin suprapunerea celor două câmpuri
monoculare

Limitele normale :
◦ sup 50-60 grade
◦ inf 60-70 grade
◦ nazal 45-50 grade
◦ temp 80-90 grade

La culori < cu
A -10 grade,
R -20 grade
V -30 grade

Pata oarba =
scotom fiziologic
Refractia oculara
Ochiul este un sistem optic adaptativ cu o putere de refracție de aproximativ 60 D, din
care 75% (45 D) este refracția interfeței aer-cornee, iar restul este cea produsă de
cristalin.

Cristalinul poate suplimenta puterea refractivă a ochiului printr-un sistem adaptativ


numit acomodație care permite vederea clară a obiectelor apropiate.

Sistemul optic al ochiului este convergent, astfel că imaginea formată pe retină este
reală, de dimensiuni mai mici și răsturnata.
Notiuni de refractie
Ochi emetrop – stare refractivă a ochiului în care razele luminoase venite de la o
distanță mai mare de 5 m(infinitul oftalmologic) focalizează pe retină; imaginea
care se obține este clară și reală.

Ametropiile = viciile de refractie – stări refractive în care razele ce vin de la o


distanță mai mare de 5 m nu focalizează pe retină
- sferice – imaginea unui punct din spatiu este un punct pe retina,
exista aceeasi refringenta in toate meridianele corneei - miopie/ hipermetropie
- asferice – astigmatismul , imaginea unui punct din spatiu este o
elipsa pe suprafata retinei, refringente diferite in diverse meridiane ale corneei
Hipermetropia +
Viciu de refractie in care imaginea razelor venite de la infinit se formeaza in spatele retinei (nu vede
bine la aproape, nici la distanta)

3 tipuri – de ax – globul este de dimensiuni mici


- de refringenta – in afakie – traumatica sau iatrogena
- de curbura – in cornee aplatizata

Mica +1 -> +3 D
Medie +3 -> +6 D
Mare >6 D
Simptomatologie
De obicei jena oculara, oboseala, lacrimare, cefalee, vedere incetosata,
inrosirea ochilor

La copiii mai mici de 7 ani poate determina strabism convergent refractiv –


acomodativ; in timp ochiul va deveni ambliop (cu functie alterata) deoarece
imaginea in cazul acestuia nu se formeaza in fovee
Tratament
Corectia cu lentile aeriene – lentile sferice convergente (+) - aduc imaginea pe retina; puterea dioptrica
a lentilelor se alege in functie refractia obiectiva a pacientului (autorefractometrie) dupa administrarea
de cicloplegice

Se alege lentila cu cea mai mare putere dioptrica la care pacientul vede clar

La tineri si adulti se poate subocrecta deoarece participa acomodatia

La varstnici se sumeaza cu valoarea presbiopiei

La copiii sub 4 ani se prescrie cat se gaseste pe refractia cicloplegica

Cu lentile de contact

Chirurgical – laser cu excimeri (pana la +5 D)


- implante refractive
Miopia -
Viciu de refractie in care imaginea razelor venite de la infinit se formeaza in fata
retinei (nu vede la distanta, vede la aproape)

Tipuri – de ax- glob ocular mare


- refringenta – (ex. in cataracta nucleara)
- de curbura – (ex. in keratoconus )

Mica -1 -> -3 D
Medie -3 -> -6 D
Mare -6 -> - 8 D
Forte > -8 D
Tratament
Miopia simpla
Lentile aeriene divergente concave (-)
Lentila divergenta cea mai mica cu care se obtine vedere clara
Lentile de contact
Chirurgical – laser cu excimeri
- implante refractive (peste -11D sau cornee subtire ce nu permite
procedura)
Miopia degenerativa
Apare la 2-3 % din miopii datorita cresterii exagerate diametrului globului
ocular cu aparitia complicatiilor:
Coroidoza miopica, conus miopic, stafilom posterior
Leziuni degenerative ale periferiei retinei
Dezlipire de retina
Cataracta miopica
Hemoftalmus
Pata fuchs
ASTIGMATISMUL
Asigmatismul este o ametropie asferică în care razele luminoase provenite de la mai
mult de 5 m nu focalizează într-un punct focal ci într-o linie focală sau într-o formă
geometrică.
Simptome
◦ acuitate vizuală diminuată la distanță și la aproape
◦ pacientul face efort pentru a vedea corespunzător, producându-se discomfort ocular și
cefalee.

Corectia astigmatismului
◦ Corecție optică cu lentile aeriene cilindrice (lentile care corectează un ax, fără să modifice
refracția pe cel perpendicular) sau sferocilindrice sau cu lentile de contact torice
◦ Corecție chirurgicală cu ajutorul laserilor cu excimeri (tehnica LASIK și LASEK), sau cu
implante refractive torice.
Acomodatia
 Mecanismul prin care ochiul isi ajusteaza
puterea dioptrica
 Acomodatia scade cu varsta
 Este un act reflex, consta in stimularea
muschiului ciliar cu relaxarea fibrelor zonulare
Zinn si a intregului cristalin care devine astfel
bombat, deci refringent, ajutand astfel la
vederea clara de aproape (35 cm)
Presbiopia
Tulburarea acomodatiei datorita scaderii puterii de acomodare a cristalinului cu varsta
Apare la emetrop in jurul varstei de 40-45 ani prin scaderea progresiva a vederii pentru
aproape (imbatranirea cristalinului care isi pierde progresiv elasticitatea)
Simptome: scaderea vederii de aproape, pacientul indeparteaza ziarul, cefalee,
hiprelacrimare
Se corecteaza cu lentile convergente

Nou născut 10 ani 12ani 40 ani 45 ani 50 ani 70 ani

20D 14D 12D 4D 3,5D 2,5D 0D

S-ar putea să vă placă și