OCHIUL

Ochiul este format din :

I. globul ocular si
II. organele anexe ale globului ocular care sunt:
- de protectie: sprancene
gene
pleoape
conjunctiva
glanda lacrimala
- de miscare: 6 muschi striati (prind si misca ochiul in
orbita)

I. Globul ocular: situat in orbita, aproape sferic, diametru aprox

2,5cm si greutate 6 grame
1 Tunici: - externa: - cornee
- sclerotica

- medie: - iris
- corpii ciliari formati din:
parte secretorie: procesele ciliare care secreta umoarea apoasa

parte musculara: muschiul ciliar format din fibre circulare si radiare

prinse de cristalin printr-un ligament. Contractia alternativa a acestor fibre
modifica curbura cristalinului in functie distanta ochi-obiect privit
- coroida

- interna= retina-membrana subtire. Numeroase

tipuri de cerlule dintre care 3 tipuri sunt neuroni conectati prin sinapse.
Neuronii situati spre coroida sunt fara dendrita (neuroni unipolari) dar cu corpul
neuronal prelungit in forma de con sau bastonas. In aceste prelungiri se afla
substante fotosensibile- IODOPSINA in celulele cu con

- RODOPSINA in celulele cu bastonas

Pe retina se afla - pata
galbena care contine celule fotorecptoare predominant cu con, in centru fiind doar
celule cu con la acest nivel imaginea fiind clara
-
pata oarba, nu are celule fotoreceptoare, prin ea iese nervul optic din globul
ocular prin orbita si inta in cutia craniana
Medii refringente: - cornee
- umoare apoasa situata in camera
anterioara si posterioara care comunica prin pupila
- crstalin: lentila biconvexa,
nevascularizata
- umoare sticloasa (corp vitros: masa
gelatinoasa intre cristalin si retina

Rolul ochiului:
- Formarea imaginii pe retina: raza de lumina sufera 3 refractii.
Imaginea formata pe pata galbena este reala (proportionata), redusa si inversata
- Campul vizual: spatiul cuprins cu privirea. Camp monocular si
camp binocular
- Fotoreceptia: vedere cromatica: celule cu con
vedere alb negru: celule cu bastonas
Adaptarea la lumina: trecere de la intuneric la lumina: se
activeaza celulele cu con (stimul intens) durata secunde-minute
Adaptarea la intuneric: celule cu bastonas (stimul de intensitate
mica) durata minute pana la 20 minute

Afectiuni
1. Strabism
2. Catarcata: pierderea transparentei cristalinului (varsta
inaintata sau traumatism)
3. Astigmatism: denivelari la nivelul corneei si cristalinului-
imagine deformata. Pentru corectie necesita lentile cilindrice sau chirurgie
4. Miopie dificultate de vedere la distanta. Corectare cu lentile
biconcave
5. Hipermetropia: dificultate de vedere de apropae: corectare cu
lentile biconvexe
6 Prezbitism: un fel de hipermetropie, punct minim 1 m
7. Daltonism: boala genetica predominant la barbati care
reprezinta un defect al vederii cromatice. Lipsesc anumite celule cu con cel mai
adesea cele care vad rosu

URECHEA, SIMTUL AUZULUI SI SIMTUL

ECHILIBRULUI

-organ pereche
-localizat pe partile laterale ale capului
-forma codificata genetic
- cea mai mare parte din componentele urchii se afla in interiorul
osului temporal
- asigura 2 sensibilitati: auditiva si vestibulara

Urechea este formata din 3 parti: toate asigurand simtul auzului

1. Ureche externa formata
- pavilion
- canal auditiv extern lungime de 1.5-2,5cm in osul
temporal, captusit cu perisori si glande care secreta cerumen (ambele cu rol de
protectie). Conduce undele sonore pana la TIMPAN care vibreaza

2 Ureche medie: camera plina cu aer in osul temporal

- perete intern: timpan= membrana elastica bopmbata spre interior
care face legatura urechea interna-ureche medie, transmitand vibratiilor
- perete intern are 2 orificii: fereastra ovala si fereastra
rotunda acoperite cu membrane. Intre timpan si membrana ferestrei ovale se afla un
lant de 3 osicioare: ciocanul, nicovala, scarita. Cele 3 osicioare transmit
vibratia de la timpan la fereastra ovala
- perete anterior: comunica printr-un canal (trompa lui
Eustachio) cu partea superioara a faringelui (in care se deschid fosele nazale).
Acest canal egalizeaza presiunea aerului intre cele doua fete ale timpanului

3 Ureche interna doar ea asigura simtul echilibrului. Are forma

unui labirint
- labirint osos contine un lichid (perilifa) si este format din:
- 3 canale semicirculare osoase de aprox 1mm diametru
care se dechid in vestibulul osos
- vestibul osos in peretele lui se afla fereastra
ovala si rotunda
- melcul osos de 3 cm lungime

SENSIBILITATEA VESTIBULARA: mentinerea pozitiei corpului si modificarea

vitezei de miscare

NASUL SI SIMTUL MIROSULUI

OLFACTIA=SENSIBILITATE CHIMICA
Rolul :
1. recunoasterea substantelor odorante periculoase dinm mediul de viata
2 aprecierea calitatii alimentelor
3. stimularea secretiilor digestive
4. transmiterea informotiilor despre starea de santate, igiena si alte
obiceiuri ale unei perosane
5. influenta emotiilor si declansarea unor amintiri placute sau
neplacute

Rol dublu: Olfactiv si respirator

Nasul contine cavitatea nazala ( 2 fose nazale separatae de un perete
septnazal ), fozele nazale se deschid spre exterior prin nari iar spre faringe prin
coane.
Cornetele nazale ( 3 randuri de cute ) se afla pe peretii interni ai
foselor nazale. Cele superioare sunt captusite de mucoasa olfactiva si celelalte
sunt captusite de mucoasa care secreta mucus.
Mucoasa olfactiva singura parte a nasului cu rol in miros, situata in
partea superioara si posterioara a foselor nazale avand cca 5cm patrati fiind de
culoare galbuie.
Mucoasa oflactiva cuprinde 2 tipuri de celule. Neuronii au rol
receptor.
Dendritele acestor neuroni au cili sensibili la vaporii substantelor
odorante dizolvati in mucus pe care ii transforma in impulsuri nervoase. Axonii
neuronilor olfactivi formeaza nervii oflactivi care strabat etmoidul ajungand in
cutia craniana pe fata inferioara a creerului mare, a bulbului olfactiv. La acest
nivel fac sinapsa cu alti neuroni ai caror axoni formeaza tractul olfactiv. Care
ajunge la scoarta cerebrala. Nervii olfactivi si tracturile olfactive au rolul de a
conduce impulsurile nervoase iar aria olfactiva din scoarta cerebrala transforma
aceste impulsuri in senzatia de miros.
Percepem 50 de mirosuri primare grupate in 10 grupe:
-aromatice (: citrice si camforul);
-eterice

LIMBA SI SIMTUL GUSTULUI

 Are mai multe roluri asigurate de diferite parti acomponente:
-muschii limbii permit realizarea miscarilor( masticatie,
deglutitie si vorbire )
-mucoasa linguala asigura rolul de organ de simt. Mucoasa
linguala acopera limba si prezinta papilele gustative ( denivelari ) care contin
muguri gustativi ( receptori gustativi )
-papilele gustative au forma si dispozitie diferita pe suprafata
limbii:
-papile in forma de ciuperci( fungiiforme ) pe varful si
marginea anterioara a limbii
-papile in forma de carte( foliate ) dispuse paralel pe
laturile limbii
-papile in forma de cupa( caliciforme ) dispuse in forma
literei V cu varful catre baza limbii
-mugurii gustativi au forma de butoiasi si sunt aproximativ
10000. Majoritatea sunt in papilele gustative dar sunt prezenti in numar mic si in
restul cavitatii bucale, chiar si in faringe. Contin celule epiteliale receptoare
cu cil

Celulele receptoare gustative transforma informatia chimica a stimului

in impulsuri nervoase care sunt preluate de fibre nervoase senzoriale din 3 perechi
de nervi cranieni micsti. Aceste fibre conduc impulsurile nervoase in aria
gustativa din scoarta cerebrala pentru a fi transformata in senzatia gustativa.
Mugurii gustativi din papilele gustative sunt specializati pentru a
receptiona unul sau mai multe gusturi, Sunt cunoscute patru gusturi primare
( dulce, sarat, acru, amar, de curand fiind descris si un al 5lea simt primar:
umami, al savorii )