I.

OCHIUL
Medii transparente: corneea transparenta – umoare
apoasa – cristalin – corp vitros / umoare sticloasa
Invelisuri / tunici: sclerotica – coroida – retina.
Retina:
- tunica nervoasa – contine neuroni bipolari si
multipolari din care se formeaza nervul optic care
se indreapta catre creier.
- tunica fotoreceptoare – contine receptori sensibili
la stimulul luminos (celule fotosensibile)
Retina contine celule fotosensibile care transforma energia luminoasa in impulsuri nervoase.
Celulele fotosensibile sunt de doua feluri:
- celule cu bastonas – ele reactioneaza chiar la lumina slaba dar nu deosebesc culori
- celule cu con – o parte este sensibila la culoarea rosu, o alta parte verde, iar restul albastra. Prin combinarea
semnalelor de cele trei feluri de celule cu con mamiferele pot destinge toate nuantele de culoarea
Stimulul luminos este transmis prin nervul optic care se indreapta catre creier.
Ochiul sanatos = emetrop – imaginea se formeaza pe retina in zona numita foveea centralis (pata galbena) si
este mai mica decat obiectul, rasturnata, reala.
Defecte de vedere:
- ochi miop: imaginea din departare nu este clara, corectia se face cu lentile divergente, biconcave care imping
imaginea pe retina
- ochi hipermetrop: imaginea apropiata nu este clara, corectia se face cu lentile convergente, binconvexe care
trag imagiena din spatele retinei pe retina
- ochi cu astigmatism: cristalinul nu are suprafata perfect sferica si de aceea el nu focalizeaza corect razele de
lumina, se corecteaza cu lentile cilindrice
- strabizsmul: o afectiune care nu tine de sistemul optic ci de muschii care rotesc globul ocular.

II. URECHEA
 urechea externa – rol in captarea sunetelor si le conduce pana la membran timpan;
 urechea medie – contine trei oscioare (ciocan, nicovala, scarita) si transmite sunetul spre
membrana la nivelul ferestrei ovale. Urechea medie este o camera plina cu aer, comunica cu
faringele printr-un tub numit Trompa lui Eustachio. Vibratiile din ferestra ovala se transmit pana
la melc prin lichidul din urechea interna.
 urechea interna – contine receptorul auzului intr-un tunel rasucit in spirala numit melcul
membranos. Cavitatea foarte complicata a urechii interne este plina cu lichid. Celulele senzoriale
auditive au cili. Sunetele determina oscilatia membranei bazilare datorita contactului cililor cu
membrana tectoria, cilii se deformeaza luand nastere impulsuri nervoase care se transmit la
creier prin nervul acustico-vestibular. Receptorii vestibulari dau informatii despre pozitia capului
 in raport cu verticala si despre miscariile de rotatie contribuind la mentinerea echilibrului. Sunt
doi receptori pentru pozitiie situati in peretele utriculei si respectiv saculei. Celulele senzoriale au
cili care strabat un strat gelatinos. Deasupra lor sunt grauncioare de calcare (otoliti). Cand se
schimba pozitia, se deformeaza cilii. Informatia este preluata de dentritele neuronale care
imbratiseaza polul bazal al celulelor senzoriale. Trei receptori de rotatie se afla la extremitatea
dilatata a fiecaruia dintre canalale semicirculare. Cilii celulelor senzoriale sunt inclusi intr-o
creasta gelatinoasa. Rotatia capului face sa se deplaseze lichidul din canale (endolimfa)
deformand creasca gelatinoasa cu cilii celulelor senzoriale. Semnalul este preluat de dendritele
unor neuroni.

III. PIELEA
Rol – protectie mecanica, biologica, izolare termica (reglarea temperaturii), excretie;
receptori din piele: tactil, termoreceptori, durere;
Receptorii preiau informatia, o transmit prin fibrele nervoase – maduva spinarii – creier.

IV. LIMBA
Simtul gustului este un simt chimic, mucoasa limbii + restul cavitatii
bucale+faringe=CHEMORECEPTORI numiti muguri gustativi; cei mai multi muguri gustativi sunt
prezenti la nivelul mucoasei limbii pe niste denivelari numite papile gustative;
Gustul permite alegerea hranei, evitarea unor substante daunatoare din hrana, declansarea
unor reflexe digestive; mucoasa limbii mai contine si alte tipuri de receptori: tactili, termici, durere.

V. MUCOASA OLFACTIVA
In nas – mucoasa respiratorie – rol in conditionarea aerului
MUCOASA OLFACTIVA – receptorul mirosului; situat in partea superioare a cavitatii nazale,
contine celule CHEMOSENSIBILE care sunt neuroni olfactivi.
MIROSUL permite detectarea unor substante: hrana, pericol. Pot avea miros numai substantele
care sunt volatile ce solubile in apa.