BALTAGUL

1. Încadrarea în specie și current literar

a) Definiție roman – operă epică de mari dimensiuni, acțiune complex, mai multe
planuri diferite, numeroase personaje – conflicte puternice, ilustreaza o viziune
ampla asupra societății/lumii.
b) Roman doric – perspectiva narativă și narațiune la persoana a III-a + doric
c) Realismul mitic – tema de natura economică, fixarea cu exactitate a reperelor
spațiale și temporale, tehnica detaliului semnificativ – descrierea protagonistei +
descrierea locurilor
d) Roman mitic – mitul „Mioriței” – motto de la început + firul epic similar baladei
populare.
2. Titlul – sintetic – substantive comun – articulat hotărât – invidualizează obiectul
desemnat – denotativ: topor cu două tăișuri – conotativ arma crimei + instrumental
actului justițiar
3. Tema – calatoria (Vitoria, Gheorghiță). Vitoria  justițiară, Gheorghiță maturizare;
monografie a satului moldovenesc de la munte (credințe, obicieiuri, superstiții, ritualuri,
individualizează o imagine complexă a unei lumi rurale ancestrale. Tema răzbunarii (act
justițiar – Vitoria, tema realistă a îmbogățirii (mobil al crimei), tema iubirii (de către unii
critici).
4. Perspectiva narativă  narațiunea la persoana a III-a, narator prezent și omniscient – șir
evenimențial într-o manieră tipic realist, obiectivă, impersonală, focalizare „zero”. La
parastas – Vitoria preia rolul naratorului, „ca un Hamlet feminine” – reconstituie crima
pe baza deducților, prezintă veridic crima etc.
5. Conflictele romanului
a) Exterior – Vitoria Lipan + ucigasi. Vitoria cercetează, conștientizează crima etc. + se
concretizează în scena parastasului, Vitoria îi înfruntă pe cei doi agresori, îi
constrânge să-și recunoască vina
b) Interior – zbuciumul sflutesc al Vitoriei Lipan – îngrijorarea femeii (absența soțului) +
zbaterea interioară (dorința febrile de a a afla adevărul + de a-I găsi ucigașii și de a-I
determina să recunoască).
6. Scene semnificative – coborârea în prăpastie – relevanta pentru traseul existential al
celor doua personaje. Importanta – intensitatea emoțională ce caract. Starea de spirit a
personajelor, odată cu descoperirea lui Nechifor Lipan în prăpastia din dreptul Crucii
Talienilor. „cu grabă, dar fără lacrimi femeia a facut cea dintâi rânduială” + contrast
„flăcăul părea cu totul zăpăcit… plângea ca un copil mic cu ochii mititei și buzele
răsfrânte” …. „abia acum întelegea că acolo zace tatăl său” – maturizare. Se observă
exigența mamei – nu își menajează copilul – îi spune să păzească osemintele tatălui său:
„Gheorghiță, hotări ea, tu stai aici să priveghezi pe tatu-tău, ia reu mă scobor în graba la
Savasa ca să dau de știre”
7. Statul social – Vitoria Lipan – personaj complex – statutul evolueaza – initial sotia lui N.
Lipan, vaduva. Vitoria – mama a doi copii adolescenti. Sotie a unui oier harnic – femeie
interprezintatoare – personaj exponential al satului Magura Tarcaului
8. Statutul moral – personaj rotund – caracter constituit din defecte si calitati –
caracterizate direct de catre celelalte personaje si indirect (fapte, gesture, atitudini,
relatii cu celallte personaje, mediul din care provine). Personalitate – tripla ipostaza:
copii, sot si interrelationarea cu celelalte personaje. Fata de copii – mama dura,
intrasigenta, rigiditate mentala libeertati, nereceptiva la orice noutate pe care o adduce
progresul – „iți arat eu ție coc valț și bluza! Nici eu, nic ibunica-ta, nici bunica-mea n-am
știut de acestea și în legea noastră trebuie să trăiești și tu”. O ferește pe minodora de
ispitele adolescentine cât timp ea este plecată, îl expune pe Gheorghiță unui process
sinuos, dificil și forțat al maturizării. Lui Nechifor Lipan ii arata o dragoste constanta – se
dovedeste o sotie loiala si devotata – porneste intr-o calatorie dificila – iubirea o
motiveaza sa isi assume o misiune complicate sis a infrunte o lume ostila si aproape
inacceesibila a barbatilor: „fusese dragostea ei de douzeci si ma ibine de ani”, „asa-I
fusese drag I ntinerete Lipan”. Iubirea Vitoriei pentru sotul sau este ilustrata In finalul
romanului, cand durerea o determina sa fie neinduratoare cu ucigasul acestuia. Scena
finala infatiseaza trasaturile esetianle de character ale eroinei – talentul detectivistic,
caci „ca un Hamlet feminin” Vitoria investigheaza minutios etapele crimei infraptuite + ii
determina pe cei doi sa ii recunaosca vina. Vitoria demonstreaza abilitate discursive,
capacitatea de a manipula, conduce cu inteligenta discutia intr-o directe favorabila ei,