-_Marile reforme.

Lovitura de stat-_

--În plan intern, Cuza a unificat armata, serviciile sanitare, sistemul de unități
și măsuri, telegraful.
Procesul a continuat cu întrunirea guvernului unic și a primului parlament al
României, ambele la începutul anului 1862.
--Problema reformei agrare și opoziția conservatorilor față de aceasta l-au
determinat pe Alexandru Ioan Cuza să dizolve Parlamentul prin lovitura de stat din
mai 1864 și să elaboreze o nouă lege fundamentală,
„Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris“.
În noile condiții ale „Statutului dezvoltător al Convenției de la Paris“, în
România s-a instituit un nou regim politic, autoritar, bazat pe preponderența
puterii executive.
--În anii 1862 – 1864, au fost adoptate legi care au vizat domenii importante,
printre care: Legea secularizării averilor mănăstirești închinate (decembrie
1863),ale căror pământuri ocupau cca 25% din suprafața țării;
Legea rurală (august 1864); Legea asupra instrucțiunii publice (1864), prin care
învățământul primar devenea obligatoriu și gratuit în întreaga țară.
Reformele lui Cuza au deschis calea modernizării rapide a societății în domeniile
vieții interne și externe ale României.

-_Reforma lui Cuza in domeniul invataturii-_

--Prin “legea instrucţiunii publice” de la 1864, se proclama obligativitatea şi

gratuitatea învăţământului primar.
Atunci s-au stabilit trei grade de învăţământ: primar, secundar şi superior.
Învăţământul primar era de patru ani, cel secundar de şapte ani, iar cel superior
său universitar de trei ani.
--În planul justiţiei, au luat fiinţă următoarele instanţe judecătoreşti:
judecătoriile de plasă, tribunalele judeţene,
curţile de apel, curţile de juraţi sau Curtea de Casaţie, care era totodată şi
instanţă de recurs.
lena Cuza, soţia domnitorului, va înfiinţa “Azilul de fete” ce-i va purta numele.