Amnezia Fanconi

-Anemia Fanconi este o afectiune autozomal recesiva, in care sunt afectate mecanismele

de reparare a ADN-ului. Pana in prezent sunt descrise peste 15 gene anormale in anemia
Fanconi. In anul 1927, Guido Fanconi descrie trei frati cu pancitopenie si anomalii fizice.

-Principalele trasaturi in anemia Fanconi sunt anemia aplastica la copil, multiple anomalii

congenitale, predispozitie pentru leucemie si alte cancere.

-Prevalenta anemiei Fanconi este de 1-5 cazuri la 1 milion de persoane. Varsta medie de
diagnostic este de 6,5 ani la baieti si 8 ani la fete. Varsta medie de deces este de 30 de ani.
Anomaliile congenitale includ statura mica (51% dintre pacienti), defecte cutanate (55%),
ale mainilor (43%), la nivelul capului (26%), ale ochilor (23%), rinichi (21%) si urechilor
(11%) si dizabilitati la 11%. Aproximativ 25-40% dintre pacientii cu anemie Fanconi sunt
normali constitutional.

-In anemia Fanconi insuficienta maduvei osoase se instaleaza inca din prima decada de
viata. La aproximativ 20% dintre pacienti se dezvolta totodata cancere, cel mai frecvent
cancer asociat fiind leucemia. Alte tumori intalnite sunt carcinomul scuamos la nivelul
capului si gatului, carcinomul scamos din sfera ginecologica, carcinomul de esofag, tumori
hepatice, cutanate, renale, cerebrale.

Un numar de 15 gene este responsabil de anomaliile din anemia Fanconi, una dintre ele
fiind gena care determina cancerul mamar ). Aceste gene sunt implicate in recunosterea si
repararea defectelor ADN-ului. Anomaliile genetice la nivelul acestor gene le face
incapabile sa realizeze repararea ADN-ului. In momentul in care replicarea ADN-ului este
intrerupta, complexul de 8 proteine specific anemiei Fanconi se activeaza. Acest complex
alipeste ubiquitina pentru a repara ADN-ul. La finalul procesului ubiquitina este indepartata.

Entitati patologice asociate cu anemia Fanconi

1-Anomaliile hematologic: Sunt raspunzatoare de cele mai multe dintre simptomele din
anemia Fanconi. Simptomele apar progresiv si adeseori conduc la insuficienta maduvei
osoase. Daca la nastere numarul de celulele hematice este normal, cu timpul apare anemie
megaloblastica (celule rosii de dimensiuni mari) ca o prima anomalie detectata in cadrul
afectiunii in prima decada de viata, media reprezentand-o varsta de 7 ani. In urmatorii 10
ani 50 % dintre pacienti dezvolta pancitopenie (reducere a doua sau mai multor linii celulare
sangvine). Frecvent trombocitopenia preceda neutropenia. Astfel creste riscul
de hemoragii si infectii recurente.
2-Leucemia acuta mieloida: Anemia Fanconi favorizeaza dezvoltarea leucemiei acute
mieloida al carei diagnostic presupune prezenta a mai mult de 20% de mieloblasti in
maduva osoasa sau 5% pana la 20% mieloblasti in sangele periferic. Riscul de a
dezvolta leucemie acuta mieloida este corelat cu instalarea insuficientei de maduva osoasa.

Riscul de a dezvolta sindroame mielodisplazice sau leucemie acuta mieloida este de 27%
inaintea varstei de 20 de ani si creste la 43% la varsta de 30 de ani si 52% la varsta de 40
de ani. In conditiile realizarii unui transplant de maduva osoasa, aproximativ ¼ dintre
pacientii cu anemie Fanconi diagnosticati cu sindrom mielodisplazic sau leucemie acuta
mieloida vor deceda din aceasta cauza dupa 2 ani.

Alte informatii : Pacientii cu anemie Fanconi dezvolta cancer la o varsta

tanara, incidenta cancerului este mai crescuta la pacientii cu o speranta de viata mai
mare. Cele mai multe tumori sunt carcinoame cu celule scuamoase localizate in
special la nivelul capului si gatului si in regiunea ano-genitala. Studiile
epidemiologice arata ca pentru pacientii cu anemie Fanconi tumorile solide vor
constitui principala problema, dat fiind ca transplantul de celule stem devine
accesibil tot mai multor pacienti, iar noile protocoale de transplant cresc
supravietuirea acestor pacienti care, ajunsi la varsta adulta vor dezvolta numeroase
tumori solide. Se aconsidera ca anemia Fanconi este atat un sindrom al insuficientei
de maduva osoasa cat si o afectiune cu predispozitie pentru cancer.

Diagnostic

Testul clasic pentru diagnosticarea anemiei Fanconi consta in evaluarea hipersensibilitatii

ADN-ului la agenti de crosslinkare precum diepoxibutanul (DEB) si mitomicin C (MMC).

Expunerea celulelor pacientilor cu anemie Fanconi la acesti agenti determina numeroase

anomalii cromozomale, in special fragmentari cromozomale si dispunerea radiala a
acestora. Testul DEB, de inducere a leziunilor cromozomale, este larg folosit pentru
diagnosticul anemiei Fanconi. Se realizeaza numararea celulelor cu aberatii cromozomale.

Testul poate sa aiba rezultate fals pozitive, intrucat fragmentarea cromozomilor este
intalnita si in alte afectiuni genetice precum sindromul Robert sau sindromul Nijmegen.