BOALA WILSON

Exista situatii in care anumite elemente introduse in organism prin intermediul alimentelor
nu pot fi metabolizate si eliminate. Un exemplu este Boala Wilson, care poarta numele
neurologului englez Samuel Wilson care a descris pentru prima oara afectiunea in 1912. Este o
anomalie genetica de metabolizare a cuprului.

1. Definitie

Boala Wison sau degenerescenta hepatolenticulara este o boala ereditara cu transmitere

autozomal recesiva, caracterizata printr-o tulburare biochimica in metabolismul cuprului.Acesta se
acumuleaza in cantitati insemnate la nivelul ficatului si sistemului nervos central, ducand la ciroza
si neurodegenerare la nivelul corpului striat. Gena mutanta este localizata pe cromozomul 13 si
codifica o proteina transportatoare a cuprului la nivel hepatic(ATP7B), cu functie de eliminare a
cuprului in caile biliare.

2. Cineva din familie a fost depistat cu boala Wilson. Pot face si eu?
Fiecare persoana are un bagaj genetic alcatuit din doua gene pentru fiecare informatie.
Parintii unui pacient cu boala Wilson au cel putin o gena cu anomalie, care este transmisa copilului
de la fiecare dintre parinti. Faptul ca ei sunt asimptomatici se poate datora integritatii celeilalte gene
care “compenseaza defectul”. Ei sunt numiti in acest caz “purtatori”.
Fratii pot mosteni doua gene modificate si pot avea manifestari de boala Wilson, pot mosteni o gena
indemna si una modificata, fiind astfel purtatori ca si parintii sau pot sa nu aiba nici o modificare
(sanse de 25%). Se impune astfel testarea intregii familii pentru depistarea persoanelor care ar putea
avea boala in faza incipienta si la care tratamentul ar putea preveni aparitia manifestarilor clinice,
dar mai ales pentru a preintampina un eventual debut fulminant cu insuficienta hepatica acuta si
consecinte nefaste.
1
 3. Fiziopatologia Bolii Wilson

Ca o consecinta a pierderii capacitatii hepatice de a fi excretat biliar, cuprul se acumuleaza

la nivelul ficatului, creierului cordului, rinichiului si corneei.Aceasta acumulare la nivelul
citoplasmei hepatocitelor duce la necroza celulara si eliminarea cuprului in plasma, care fiind in
exces, continua sa se depoziteze in tesuturile extrahepatice, inclusiv in ganglionii bazali, cortex,
trunchi cerebral si cerebel, unde determina moarte neuronala progresiva.Pe langa manifestarile
neurologice, boala produce ciroza hepatica si nefropatie interstitiala, cu insuficienta renala la
persoanele tinere, in final. Ocular, cuprul se depune la nivelul cristalinului(aspect “in floarea
soarelui”) si in membrana bazala a corneei (inelul Kayser-Fleischer). Inelul Kayser-Fleischer nu
este patognomic, insa regula este ca daca exista semne neurologice de boala, prezenta inelului este
obligatorie.Debutul bolii hepatice se produce de obicei intre 8 si 16 ani.

4. Tablou clinic

Manifestarile apar inainte de varsta de 30 ani si sunt de natura hepatica, neurologica,

psihiatrica si comportamentala.

1) Manifestari hepatice

Toate manifestarile clinice sunt in functie de gravitatea si stadiul de avansare al bolii.

Aceasta incepe prin a fi asimptomatica dar care prezinta valori ale transaminazelor crescute. Apoi
boala poate progresa la producerea de ficat steatozic. La nivelul acestor doua afectiuni, daca este
instituit tratamentul, progresia leziunilor hepatice este reversibila. Daca leziunile continua, apare
hepatita acuta, dupa hepatita cronica si in final se ajunge la ciroza hepatica.

In stadiul de ciroza, pacientul poate prezenta oboseala, sangerari si confuzii, datorita

encefalopatiei hepatice, si hipertensiune portala. Hipertensiunea portala determina aparitia de varice
esofagiene, splenomegalie (cresterea in volum a splinei) si ascita ( acumulare de lichid in cavitatea
abdominala).

5% din bolnavi sunt diagnosticati atunci cand prezinta hepatita acuta fulminanta in contextul
unei aniemii hemolitice (datorita unei distructii de hematii). Pacientul poate prezenta encefalopatie
hepatica datorita unei excretii scazute a ficatului de cataboliti precum aminoacizii aromati si
amoniac. Encefalopatia hepatica se manifesta prin confuzie, coma, convulsii si edeme cerebrale.

2) Manifestari neurologice

In afectiunea genetica pot aparea: tremorul parkinsonian, dizartrie, ataxie, diskinezie si

bradikinezie, distonie cu torticolis, risus sardonicus, grimase, ticuri, disfagie, disfonie, dizartrie.

3) Manifestari psihiatrice

· Tulburari cognitive precum: impulsivitate, promiscuitate, apatie, disfuncţie executorie,

scăderea atenţiei, labilitate emoţională, tulburări de memorie, încetinirea gândirii, disfuncţie
executorie

· Tulburări de comportament: modificări de personalitate

· Depresie: tulburare afectivă bipolară

4) Alte manifestari

• Oculare: inelul Kayser-Fleischer, o colorare maro-aurie a irisului. Cuprul se depune in

membrana Descement de la nivelul corneei.
2
 • Renale: acidoza tubulara renala, nefrocalcinoza si aminoaciduria.

• Cardiace: cardiomiopatie si aritmii cardiace

• Endocrine: hipoparatiroidii, infertilitate, avorturi.

La orice distonie focala sau segmentara cu debut la tanar de 10-15 ani trebuie facut
diagnostic diferential cu boala Wilson.

Diagnosticul bolii este esential sa fie cat mai precoce, avand in vedere ca tratamentul este
mai eficace.In copilarie, primele manifestari sunt date de obicei de afectiunea hepatica, varsta
obisnuita de prezentare fiind de 10-12 ani. Dimpotriva, cei la care boala debuteaza cu semne
neurologice se prezinta cu cel putin o decada mai tarziu.

5. Investigatii paraclinice

Nivelurile de ceruloplasmina serica sunt scazute la peste 90% dintre pacienti. Nivelul
cuprului seric este scazut, iar cuprul urinar este crescut. Examenul oftamologic deceleaza inel
Kayser-Fleischer la toti pacientii, care prezinta simptomatologie neurologica. Nivelurile
transaminazelor serice sunt crescute la cei cu boala activa hepatica.Prin biopsie hepatica se poate
detecta acumularea hepatica a cuprului, dar aceasta este rareori necesara pentru transarea
diagnosticului.Sumarul de urina poate decela glicozurie si aminoaciduria in stadiile incipiente de
afectare renala.

Imageria cerebrala poate aduce informatii folositoare diagnosticului.Astfel, la tomografia

computerizata cerebrala se poate pune uneori in evidenta o discreta hipodensitate sau atrofie la
nivelul putamenului bilateral ori stergerea desenului characteristic al ganglionilor bazali.Examenul
IRM cerebral este mult mai sensibil, demonstrand hiperintensitati in secventa T2 la nivelul
ganglionilor bazali, cerebelului, talamusului si substantei albe, atrofie corticala si dilatarea
sistemului ventricular cerebral.Ecocardiografia trebuie efectuata, diagnosticand uneori
cardiomiopatie.

6. Prognosticul

Prognosticul este rezervat pentru cei care prezinta insuficienta hepatica fulminanta
(decedeaza in procent de 70%) si pentru cei care ajung la o afectare hepatica severa inainte de a
incepe tratamentul, cu ciroza hepatica si varice esofagiene. Daca nu este tratata, boala Wilson este
letala. Dupa inceperea tratamentului, ameliorarea simptomatologiei incepe dupa 5-6 luni si continua
pana la 2 ani, cand situatia clinic devine stationara. Se considera in general ca simptomele, care nu
s-au remis dupa 2 ani de tratament nu se mai remit.

7. Tratament

Tratamentul bolii se face cu chelatori de cupru. Cel mai folosit preparat este D-penicilamina
(Cuprenil,comprimate de 250 mg), care se titreaza progresiv pana la dozele eficace de 1g/zi. Alte
medicamente folosite sunt tetramolibdatul de amoniu, care blocheaza absorbtia cuprului din intestin
si se leaga de cuprul tisular, inactivandu-l, si acetatul de zinc care interfera de asemenea, cu
absorbtia intestinala. In plus, se recomanda excluderea din alimentatie a alimentelor bogate in cupru
(ciuperci, ficat, fructe de mare, ciocolata, nuci). Aportul de cupru nu trebuie sa depaseasca 1mg/zi.

Cazurile de boala Wilson complicate cu ciroza hepatica au indicatie pentru transplant

hepatic.