Cirozele hepatice.

Sunt suferințe cronice cu evoluție progresivă caracterizate prin dezorganizarea structurii hepatice.

Această dezorganizare se datorează dezvoltării în exces a țesutului conjunctiv care se dispune sub
formă de benzi ce înconjoară sau fracmentează lobulii hepatici. Se produce o distrugere a celulelor
hepatice și formarea de noduli pe suprafața ficatului. Vârsta cu maximul de incidență e între 45-60 de
ani, dar pot apărea cazuri și la vârste mai tinere.

Cauzele:

- Infecțioase (prin virusurile hepatitice B și C)

- Cauze nutriționale dată de o alimentație săracă în proteine, lipide și vitamine
- Cauze toxice în care pe primul loc e alcoolul, dar și unele medicamente cu toxicitate hepatică,
unii compuși organo-fosforici și tetraclorura de carbon
- Prin înmagazinarea în ficat a fierului ducând la o boală num hemocromatoză, iar depozitarea
cuprului în ficat determină degerenecența hepatică
- Există ciroze care se produc prin stagnarea bilei în căile biliare intra și extra hepatice
producând cirozele biliare
- Cauze metabolice date de obezitate sau diabet

Majoritatea cirozelor încep prin hepatomegalie și sfârșesc prin atrofie hepatică.

Hepatomegalia se datorează înmulțirii țesutului conjunctiv și apariției nodulilor pe suprafața ficatului.

Iar când aceste procese încetează se produce atrofia hepatică.

Simptomatologia.

Debutul poate fi necaracteristic, primele semne sunt: oboseala, somnolența sau insomnia, grețuri,
balonări post prandiale, manifestări hemoragice cum ar fi epistaxis, gingivoragii și erupții purpurice.

În perioada de stare pe lângă manifestările amintite apar modificări hepatice și splenice, edeme,
tulburări cardio-vasculare, renale si hematologice.

Icterul.

Apare episodic în toate tipurile de ciroză și are un caracter permanent în cirozele biliare. Pe partea
superioară a trunchiului și pe gât pot să apară mici dilatații capilare num steluțe vasculare pe
mucoasa linguală, dar și pe tegumentele de pe fața palmară a mâinii apare o roșeață num eritroză
linguală sau palmară.

Ficatul e mărit de volum în 80% din cazuri, de consistență crescută cu marginea inferioară ascuțită și
cu suprafața neregulată datorată nodulilor care s-au format din excesul de țesut conjunctiv.

Hipertensiunea în vena portă se manifestă prin meteorism și prin apariția unei circulații colaterale
externe, dar și interne (varicele esofagiene).

Ascita.

Care înseamnă acumulare de lichid în cavitatea peritoneală și care duce la deformarea abdomenului
dând un aspect caracteristic „abdomen de batracian”.

Edemele.

Apar în fazele mai avansate ale bolii, sunt albe, moi și când sunt neinfluențate de tratament dau un
prognostic rezervat bolii.
Modificări endocrine.

Cu impotență sexuală, cu atrofie testiculară, ginecomastie (creșterea sânilor la bărbați) și infertilitate.

Tulburări nervoase cu somnolență, astenie, neliniște.

Tulburări renale cu instalarea insuficienței renale prin scăderea diurezei.

Modificări hematologice care explică anemia, leucopenia și trombocitopenia.

Febra apare frecvent, datorită inflamației sau necrozei parenchimului hepatic.

Examinări de laborator.

- Determinarea bilirubinei
- Urobilinogenului
- Determinarea proteinelor plasmatice
- Sideremia (prezența fierului in sange)
- Puncția bioxie hepatică
- Ecografia sau scintigrama hepatică
- Evoluția cirozei se face în 2 stadii :
- - stadiul compensat în care simptomele sunt necaracteristice și puține
- - stadiu decompensat în care simptomatologia e zgomotoasă

Decompensarea poate fi de 2 feluri:

-vasculară când se însoțește de ascită și apariția varicelor esofagiene

-decompensare parenchimatoasă în care apar hemoragii și dificultatea de metabolizare (neutralizare)

a unor produși toxici care prin acumulare duc la apariția comei hepatice.

Tratamentul cirozelor urmărește:

-suprimarea cauzelor

-combaterea procesului inflamator

-stimularea regenerării hepatice

Tratamentul tre să fie individualizat. Repaosul e obligatoriu la pat în cirozele decompensate și relativ
în cele compensate. Sunt interzise eforturile fizice și intelectuale. Dieta tre să asigure un tratament
complet și bogat în vitamine. Proteinele vor fi date în proporție de 1-1,5 grame pe kg corp pe zi la o
persoană și mai reduse în caz de risc de comă hepatică.

Alimentația la cirotici se va baza mai ales pe lipide de natură vegetală și pe glucide. Vor fi interzise
alcoolul, brânzeturile fermentate, afumăturile, prăjelile, condimentele și alimentele iritante.

Tratamentul medicamentos.

-vitaminele din grupul B

-vitamina C precum și medicație folosită pt stimularea regenerării hepatice: mecopar, metaspar,

purinor.

-cortico terapia pt efectul antiinflamator

-tratamentul ascitei se face cu o dietă hiposodată, sucuri de fructe și fructe uscate. Se folosesc și
diuretice de tipul :furosemid, nefrix, pufrix.

Puncția abdominală (paracenteza) pt evacuarea lichidului de ascidă se rencomandă numai când

aceasta jenează funcția respiratorie. În cazul cirozelor biliare se recomandă vitamine liposolubile de
tipul vitaminei A, D, K, preparate de calciu și fermenți pancreatici.