CIROZA HEPATICA

RUSU VIORELA MARINELA

CLASA II A
SCOALA POSTLICEALA SANITARA GIURGIU
AN SCOLAR 2021-2022
Ciroza hepatica apare atunci cand tesutul hepatic normal si sanatos este inlocuit cu tesut
cicatricial nefunctional. Pe masura ce boala avanseaza, ficatul are tot mai putin tesut sanatos.
Ciroza este considerata ca fiind ultimul stadiul al fibrozarii ficatului si poate fi provocata de
numeroase afectiuni. Manifestarile bolii apar abia in stadii avansate, motiv pentru care
consultul medical periodic este indicat pentru a stopa timpuriu avansul cirozei.

Cauze ale cirozei hepatice

Ciroza hepatica poate fi cauzata de boli cronice ale ficatului, care duc la deteriorarea progresiva
a tesutului hepatic. Aceasta deteriorare nu cauzeaza imediat ciroza, intrucat simptomele
specifice pot aparea chiar si dupa cativa ani. Cele mai frecvente cauze ale cirozei hepatice
includ:

Alcoolismul cronic – reprezinta una dintre principalele cauze ale cirozei hepatice. Consumul
excesiv, pe o perioada lunga de timp, poate duce la inflamatia ficatului si, in timp, la ciroza.
Cantitatea de alcool si durata expunerii care determina aparitia cirozei difera de la o persoana
la alta;
Hepatita virala cronica – hepatita de tip C cronica este o alta cauza frecventa a cirozei hepatice.
Similar alcoolului, si hepatita C duce la inflamarea ficatului si poate evolua catre ciroza. Se crede
ca aproximativ 25% dintre persoanele care au hepatita C cronica vor dezvolta ciroza hepatica.
De asemenea, hepatita B si hepatita D pot duce la aparitia cirozei, insa intr-o mai mica masura
decat hepatita C;
Steatohepatita nonalcoolica – apare ca urmare a acumularii de grasimi la nivelul ficatului, insa
fara a fi cauzata de consumul de alcool. Prin acumularea de grasimi, apare inflamatia tesutului
ficatului. Persoanele cu aceasta afectiune se confrunta deseori si cu alte probleme de sanatate,
precum diabetul, boala arteriala coronariana, colesterolul marit, malnutritia proteica si, in
general, o dieta nesanatoasa;
Bolile ductelor biliare – aceasta inflamatie limiteaza sau opreste bila sa mai ajunga in intestinul
subtire. Prin blocarea sa la nivelul ficatului, provoaca inflamatie si poate duce la ciroza. Cele mai
comune afectiuni ale ductelor biliare sunt ciroza biliara primitiva si colangita sclerozanta
primitiva;
Bolile genetice – unele boli mostenite pot interfera cu metabolismul unor substante la nivelul
ficatului. Acestea includ boala Wilson, bolile depozitelor de glicogen, hemocromatoza, deficitul
de alfa-1 antitripsina (DAAT);
Unele boli autoimune – in special hepatita autoimuna, care apare pe fondul unei probleme a
sistemului imunitar- pot fi implicate in declansarea cirozei hepatice.
Alte posibile cauze ce apar cu o frecventa mai redusa includ:

Infectiile – mai ales sifilisul sau schistosomiaza (afecteaza tractul urinar si intestinul si se
manifesta prin dureri abdominale, diaree si sange in urina), dar si unele infectii bacteriene sau
parazitare care afecteaza ficatul;
Administrarea unor medicamente – in special metotrexatul, un imunosupresor, sau
acetaminofenul (paracetamolul). Dozele prea mari de vitamina A sunt hepatotoxice, iar
hipervitaminoza A cronica poate duce la aparitia inflamatiei hepatice;
Expunerea la anumite substante hepatotoxice, asa cum este arsenicul, o substanta prezenta in
natura;
Ciroza cardiaca – daca inima nu functioneaza normal, sangele nu mai este pompat bine in corp
si se acumuleaza la nivelul ficatului. Aceasta congestie poate duce la ciroza hepatica.

Factori de risc in ciroza hepatica

Pe langa cauzele mentionate mai sus, exista si o serie de factori de risc ce cresc probabilitatea
de aparitie a cirozei hepatice:

Consumul excesiv de alcool;

Excesul ponderal si obezitatea;
Comportamente care cresc riscul de infectie cu virusul hepatic – folosirea comuna a acelor si
contactul sexual neprotejat pot creste probabilitatea de infectie cu hepatita B sau C, care, la
randul ei, poate duce, in timp, la ciroza hepatica.

Simptome ale cirozei hepatice

In primele stadii ale bolii, ciroza hepatica este asimptomatica. Abia atunci cand deteriorarea
hepatica s-a extins, incep sa apara primele simptome. Statistic, aproximativ 33% dintre pacienti
nu dezvolta simptome. Atunci cand acestea apar, pot include:

Febra;
Oboseala;
Paloare – pe fondul eliberarii de citochine, al anemiei sau al hipersplenismului;
Lipsa poftei de mancare;
Dificultati respiratorii;
Greata si varsaturi;
Mancarimi ale pielii;
Scaune deschise la culoare;
Icter – ingalbenirea pielii si a mucoaselor;
Pete galbene in jurul ochilor;
Vene sub forma unei panze de paianjen;
Ginecomastie – marirea sanilor la barbati;
Atrofie testiculara;
Reducerea libidoului;
Sangerari frecvente;
Inrosirea palmelor;
Sange in scaun;
Urina de culoare inchisa, portocalie sau maronie;
Invinetirea rapida a pielii chiar si in cazul unor traumatisme usoare;
Pierderea sau cresterea brusca in greutate;
Menstre anormale – apar din cauza dezechilibrarii productiei de hormoni si a metabolismului
haotic;
Dureri abdominale – pot aparea din cauza maririi ficatului, a formarii calculilor biliari sau a
acumularii lichidului ascitic (lichid acumulat in zona abdominala)

Complicatiile cirozei hepatice

Lasata netratata, ciroza hepatica poate cauza complicatii grave, afectand chiar si alte organe.
Mai jos sunt principalele complicatii asociate circulatiei sanguine:

Hipertensiune portala (hipertensiune in venele care ajung la ficat) – reprezinta una dintre cele
mai frecvente complicatii ale stadiului tardiv al cirozei. Evolutia bolii incetineste circulatia
normala din zona ficatului si creste presiunea in vena porta. Aceasta din urma transporta
sangele de la intestine si splina la ficat. Odata cu aparitia hipertensiunii portale, pot aparea
hemoragii gastrointestinale, afectiuni renale grave, hipertensiune pulmonara;
Edem si ascita, respectiv umflarea picioarelor si a abdomenului – tot din cauza hipertensiunii
portale se acumuleaza lichid in picioare (edem) si in abdomen (ascita). Aceste efecte pot aparea
ca urmare a incapacitatii ficatului de a produce proteine sanguine, asa cum este albumina.
Retentia fluidelor in picioare si in zona abdominala poate cauza durere, deshidratare si
dificultati respiratorii. Ascita reprezinta un factor de risc in aparitia peritonitei bacteriene;
Encefalopatie hepatica – aceasta consta in acumularea de toxine in sange, pe fondul degradarii
ficatului. In mod normal, acesta ar trebui sa detoxifice sangele, insa, odata ce ajunge sa fie
fibrozat, nu mai poate indeplini aceasta functie. Prezenta toxinelor in sange poate cauza
confuzie, schimbari de comportament, somnolenta si dificultati in locomotie. Cele mai grave
simptome ale encefalopatiei hepatice constau in lipsa de raspundere la stimuli si chiar coma;
Splenomegalie (marirea splinei) – hipertensiunea portala, aparuta din cauza cirozei hepatice,
poate cauza modificari si la nivelul splinei. Drept urmare, scade numarul leucocitelor si al
trombocitelor si apar simptome precum indigestia, durerile abdominale, sughiturile frecvente,
vindecarea lenta a ranilor. Pe termen lung, pot aparea anemia, un risc mai mare de sangerari si
infectii, cresterea riscului de rupere a splinei;
Hemoragie – pe fondul hipertensiunii portale, sangele ajunge sa fie redirectionat spre venele
mici, iar acestea isi maresc volumul si devin varice. Cantitatea suplimentara de sange poate
duce la ruperea vaselor si la aparitia hemoragiilor interne. Daca sangerarile apar aproape de
esofagul inferior sau in zona mucoasei stomacale, viata poate fi in pericol. In cazul in care ficatul
este mult prea afectat pentru a produce factori coagulanti, sangerarea poate continua;
Boala tromboembolica – scaderea numarului de trombocite si productia scazuta a factorului de
coagulare pot face ca procesul de coagulare sa fie imprevizibil, crescand riscul de sangerare;
Infectii frecvente – persoanele care au ciroza hepatica se confrunta si cu infectii, deoarece
ficatul nu mai produce proteinele necesare pentru a combate agentii patogeni.

Diagnosticarea cirozei hepatice

In stadiile incipiente ale bolii, nu apar, de obicei, simptome. Frecvent, ciroza este descoperita ca
urmare a unui set de analize de sange de rutina sau a unei ecografii abdominale, pentru o alta
problema de sanatate. Dupa realizarea examenului fizic, medicul poate recomanda o serie de
analize de sange. Cel mai adesea, acestea includ:

TGP – acesta este o enzima prezenta in ficat, care ajuta la transformarea proteinelor in energie.
Un nivel crescut poate aparea din cauza consumului excesiv de alcool sau a prezentei virusului
hepatic;
TGO – o enzima prezenta in muschi si ficat. Cresterea acesteia inseamna ca ficatul este
degradat;
ALP – o enzima prezenta in ficat, rinichi, sistemul digestiv si oase. Valorile crescute indica o
problema a ficatului;
GGT – o enzima prezenta in ficat, ductele biliare si pancreas. Valorile ridicate ajuta la
diagnosticarea pe fondul alcoolismului cronic;
Globulinele – acestea sunt proteine folosite de ficat pentru a combate infectiile. Valorile
ridicate pot indica prezenta hepatitei, iar valorile scazute pot indica un deficit vitaminic sau
ciroza cu o productie redusa de proteine;
Albumina – o alta proteina produsa de ficat. Are rolul de a transporta hormonii si vitaminele in
organism. Are un nivel redus, in cazul cirozei hepatice;
Protrombina – o proteina produsa de ficat, ce contribuie la coagularea sangelui. Testarea sa
consta in masurarea timpului necesar pentru coagularea sangelui;
Bilirubina – pigmentul galben, produs la degradarea globulelor rosii. Un nivel ridicat inseamna
prezenta cirozei;
Testarea functiei renale – se verifica mai ales nivelul creatininei, deoarece, in stadiile avansate
ale bolii, este afectata si functia renala. Un nivel ridicat al creatininei inseamna ca rinichii nu
functioneaza normal;
Teste pentru determinarea infectiilor virale – de exemplu, medicul poate recomanda testarea
pentru hepatita B si C;
Teste pentru determinarea hepatitei autoimune – este evaluat nivelul anticorpilor antinucleari.
Pot indica ciroza hepatica cronica, pe fondul functionarii deficitare a sistemului imunitar

Tratamentul pentru ciroza hepatica

Tratamentul cirozei depinde de cauza bolii, precum si de gradul de deteriorare a ficatului. De
cele mai multe ori, medicul va recomanda realizarea periodica a unor investigatii, pentru a
vedea semnele progresului bolii sau aparitia complicatiilor, in special a varicelor esofagiene sau
a cancerului hepatic. Prin tratament, se urmaresc incetinirea progresului bolii, evitarea
complicatiilor si reducerea simptomelor existente.
Evolutia cirozei hepatice depinde foarte mult de cauzele bolii, severitatea sa, de complicatiile
care apar si de eficacitatea tratamentului. Administrarea de medicamente si controlul periodic
sunt neutralizate, daca persoana bolnava continua sa consume alcool. Totusi, daca boala este
detectata timpuriu, iar pacientul urmeaza instructiunile medicului, vindecarea ficatului este
posibila.