Ciroza hepatica: simptome, diagnostic, tratament

Ciroza hepatica apare atunci cand tesutul hepatic normal si

sanatos este inlocuit cu tesut cicatricial nefunctional. Pe masura
ce boala avanseaza, ficatul are tot mai putin tesut sanatos. Ciroza
este considerata ca fiind ultimul stadiul al fibrozarii ficatului si
poate fi provocata de numeroase afectiuni. Manifestarile bolii
apar abia in stadii avansate, motiv pentru care consultul medical
periodic este indicat pentru a stopa timpuriu avansul cirozei. In
continuare, poti citi mai multe despre cauzele cirozei hepatice,
simptomele sale, cum se trateaza, dar si despre cum ar trebui sa
arate dieta bolnavului de ciroza.
 Cauze ale cirozei hepatice
 Simptome ale cirozei hepatice
 Complicatiile cirozei hepatice
 Diagnosticarea cirozei hepatice
 Cand sa mergi de urgenta la doctor
 Tratamentul pentru ciroza hepatica
 Alimentatia in ciroza hepatica
 Cum poti incetini progresia bolii
Cauze ale cirozei hepatice
Ciroza hepatica poate fi cauzata de boli cronice ale ficatului,
care duc la deteriorarea progresiva a tesutului hepatic. Aceasta
deteriorare nu cauzeaza imediat ciroza, intrucat simptomele
specifice pot aparea chiar si dupa cativa ani. Cele mai frecvente
cauze ale cirozei hepatice includ:
 Alcoolismul cronic – reprezinta una dintre principalele
cauze ale cirozei hepatice. Consumul excesiv, pe o perioada
 lunga de timp, poate duce la inflamatia ficatului si, in timp,
la ciroza. Cantitatea de alcool si durata expunerii care
determina aparitia cirozei difera de la o persoana la alta;
 Hepatita virala cronica – hepatita de tip C cronica este o
alta cauza frecventa a cirozei hepatice. Similar alcoolului,
si hepatita C duce la inflamarea ficatului si poate evolua
catre ciroza. Se crede ca aproximativ 25% dintre persoanele
care au hepatita C cronica vor dezvolta ciroza hepatica. De
asemenea, hepatita B si hepatita D pot duce la aparitia
cirozei, insa intr-o mai mica masura decat hepatita C;
 Steatohepatita nonalcoolica – apare ca urmare a acumularii
de grasimi la nivelul ficatului, insa fara a fi cauzata de
consumul de alcool. Prin acumularea de grasimi, apare
inflamatia tesutului ficatului. Persoanele cu aceasta
afectiune se confrunta deseori si cu alte probleme de
sanatate, precum diabetul, boala arteriala coronariana,
colesterolul marit, malnutritia proteica si, in general, o dieta
nesanatoasa;
 Bolile ductelor biliare – aceasta inflamatie limiteaza sau
opreste bila sa mai ajunga in intestinul subtire. Prin
blocarea sa la nivelul ficatului, provoaca inflamatie si poate
duce la ciroza. Cele mai comune afectiuni ale ductelor
biliare sunt ciroza biliara primitiva si colangita sclerozanta
primitiva;
 Bolile genetice – unele boli mostenite pot interfera cu
metabolismul unor substante la nivelul ficatului. Acestea
includ boala Wilson, bolile depozitelor de glicogen,
hemocromatoza, deficitul de alfa-1 antitripsina (DAAT);
 Unele boli autoimune – in special hepatita autoimuna, care
apare pe fondul unei probleme a sistemului imunitar- pot fi
implicate in declansarea cirozei hepatice..
Alte posibile cauze ce apar cu o frecventa mai redusa includ:
 Infectiile – mai ales sifilisul sau schistosomiaza (afecteaza
tractul urinar si intestinul si se manifesta prin dureri
abdominale, diaree si sange in urina), dar si unele infectii
bacteriene sau parazitare care afecteaza ficatul;
 Administrarea unor medicamente – in special metotrexatul,
un imunosupresor, sau acetaminofenul (paracetamolul).
Dozele prea mari de vitamina A sunt hepatotoxice, iar
hipervitaminoza A cronica poate duce la aparitia
inflamatiei hepatice;
 Expunerea la anumite substante hepatotoxice, asa cum este
arsenicul, o substanta prezenta in natura;
 Ciroza cardiaca – daca inima nu functioneaza normal,
sangele nu mai este pompat bine in corp si se acumuleaza
la nivelul ficatului. Aceasta congestie poate duce la ciroza
hepatica.
Factori de risc in ciroza hepatica
Pe langa cauzele mentionate mai sus, exista si o serie de factori
de risc ce cresc probabilitatea de aparitie a cirozei hepatice:
 Consumul excesiv de alcool;
 Excesul ponderal si obezitatea;
 Comportamente care cresc riscul de infectie cu virusul
hepatic – folosirea comuna a acelor si contactul sexual
neprotejat pot creste probabilitatea de infectie cu hepatita B
sau C, care, la randul ei, poate duce, in timp, la ciroza
hepatica.
Simptome ale cirozei hepatice
In primele stadii ale bolii, ciroza hepatica este asimptomatica.
Abia atunci cand deteriorarea hepatica s-a extins, incep sa apara
primele simptome. Statistic, aproximativ 33% dintre pacienti nu
dezvolta simptome. Atunci cand acestea apar, pot include:
 Febra;
 Oboseala;
 Paloare – pe fondul eliberarii de citochine, al anemiei sau al
hipersplenismului;
 Lipsa poftei de mancare;
 Dificultati respiratorii;
 Greata si varsaturi;
 Mancarimi ale pielii;
 Scaune deschise la culoare;
 Icter – ingalbenirea pielii si a mucoaselor;
 Pete galbene in jurul ochilor;
 Vene sub forma unei panze de paianjen;
 Ginecomastie – marirea sanilor la barbati;
 Atrofie testiculara;
 Reducerea libidoului;
 Sangerari frecvente;
 Inrosirea palmelor;
 Sange in scaun;
 Urina de culoare inchisa, portocalie sau maronie;
 Invinetirea rapida a pielii chiar si in cazul unor traumatisme
usoare;
 Pierderea sau cresterea brusca in greutate;
 Menstre anormale – apar din cauza dezechilibrarii
productiei de hormoni si a metabolismului haotic;
  Dureri abdominale – pot aparea din cauza maririi ficatului,
a formarii calculilor biliari sau a acumularii lichidului
ascitic (lichid acumulat in zona abdominala).

Complicatiile cirozei hepatice

Lasata netratata, ciroza hepatica poate cauza complicatii grave,
afectand chiar si alte organe. Mai jos sunt principalele
complicatii asociate circulatiei sanguine:
 Hipertensiune portala (hipertensiune in venele care ajung la
ficat) – reprezinta una dintre cele mai frecvente complicatii
ale stadiului tardiv al cirozei. Evolutia bolii incetineste
circulatia normala din zona ficatului si creste presiunea in
vena porta. Aceasta din urma transporta sangele de la
intestine si splina la ficat. Odata cu aparitia hipertensiunii
portale, pot aparea hemoragii gastrointestinale, afectiuni
renale grave, hipertensiune pulmonara;
 Edem si ascita, respectiv umflarea picioarelor si a
abdomenului – tot din cauza hipertensiunii portale se
acumuleaza lichid in picioare (edem) si in abdomen
(ascita). Aceste efecte pot aparea ca urmare a incapacitatii
ficatului de a produce proteine sanguine, asa cum este
albumina. Retentia fluidelor in picioare si in zona
abdominala poate cauza durere, deshidratare si dificultati
respiratorii. Ascita reprezinta un factor de risc in aparitia
peritonitei bacteriene;
 Encefalopatie hepatica – aceasta consta in acumularea de
toxine in sange, pe fondul degradarii ficatului. In mod
normal, acesta ar trebui sa detoxifice sangele, insa, odata ce
 ajunge sa fie fibrozat, nu mai poate indeplini aceasta
functie. Prezenta toxinelor in sange poate cauza confuzie,
schimbari de comportament, somnolenta si dificultati in
locomotie. Cele mai grave simptome ale encefalopatiei
hepatice constau in lipsa de raspundere la stimuli si chiar
coma;
 Splenomegalie (marirea splinei) – hipertensiunea portala,
aparuta din cauza cirozei hepatice, poate cauza modificari
si la nivelul splinei. Drept urmare, scade numarul
leucocitelor si al trombocitelor si apar simptome precum
indigestia, durerile abdominale, sughiturile frecvente,
vindecarea lenta a ranilor. Pe termen lung, pot aparea
anemia, un risc mai mare de sangerari si infectii, cresterea
riscului de rupere a splinei;
 Hemoragie – pe fondul hipertensiunii portale, sangele
ajunge sa fie redirectionat spre venele mici, iar acestea isi
maresc volumul si devin varice. Cantitatea suplimentara de
sange poate duce la ruperea vaselor si la aparitia
hemoragiilor interne. Daca sangerarile apar aproape de
esofagul inferior sau in zona mucoasei stomacale, viata
poate fi in pericol. In cazul in care ficatul este mult prea
afectat pentru a produce factori coagulanti, sangerarea
poate continua;
 Boala tromboembolica – scaderea numarului de trombocite
si productia scazuta a factorului de coagulare pot face ca
procesul de coagulare sa fie imprevizibil, crescand riscul de
sangerare;
 Infectii frecvente – persoanele care au ciroza hepatica se
confrunta si cu infectii, deoarece ficatul nu mai produce
proteinele necesare pentru a combate agentii patogeni.
Alte complicatii ale cirozei hepatice includ:
 Malnutritie – ciroza poate afecta metabolizarea unor
nutrienti in organism, ceea ce poate cauza slabiciune si
pierderea in greutate;
 Icter – este un efect al ficatului bolnav, care nu mai poate
elimina bilirubina din sange. Acest compus este un reziduu
de culoare galben-maronie, care are rolul de a distruge
hematiile imbatranite de la nivelul ficatului. Drept urmare,
pielea capata nuante pale sau chiar galbene, la fel si pielea
subtire din jurul ochilor, iar urina este inchisa la culoare;
 Boli ale oaselor – in unele cazuri, apar fenomenul de
decalcifiere a oaselor (osteoporoza) si un risc mai mare de
fracturi;
 Un risc mai mare de cancer hepatic – o parte a persoanelor
care au cancer hepatic au si ciroza hepatica;
 Insuficienta hepatica acuta, suprapusa bolii hepatice
cronice – apare atunci cand, pe fondul cirozei hepatice,
apar noi inflamatii ale ficatului, iar functiile acestui organ
se restrang. Medicii nu stiu de ce apare acest fenomen;
 Alte complicatii pot fi menopauza prematura, diabetul,
pierderea masei musculare si deficitul nutritiv. Persoanele
care au ciroza hepatica prezinta frecvent deficiente de
vitaminele B1 si B2, vitamina A, vitamina C, vitamina D,
vitamina E, magneziu si seleniu.
Diagnosticarea cirozei hepatice
In stadiile incipiente ale bolii, nu apar, de obicei, simptome.
Frecvent, ciroza este descoperita ca urmare a unui set de analize
de sange de rutina sau a unei ecografii abdominale, pentru o alta
problema de sanatate. Dupa realizarea examenului fizic, medicul
poate recomanda o serie de analize de sange. Cel mai adesea,
acestea includ:
 TGP – acesta este o enzima prezenta in ficat, care ajuta la
transformarea proteinelor in energie. Un nivel crescut poate
aparea din cauza consumului excesiv de alcool sau a
prezentei virusului hepatic;
 TGO – o enzima prezenta in muschi si ficat. Cresterea
acesteia inseamna ca ficatul este degradat;
 ALP – o enzima prezenta in ficat, rinichi, sistemul digestiv
si oase. Valorile crescute indica o problema a ficatului;
 GGT – o enzima prezenta in ficat, ductele biliare si
pancreas. Valorile ridicate ajuta la diagnosticarea pe fondul
alcoolismului cronic;
 Globulinele – acestea sunt proteine folosite de ficat pentru
a combate infectiile. Valorile ridicate pot indica prezenta
hepatitei, iar valorile scazute pot indica un deficit vitaminic
sau ciroza cu o productie redusa de proteine;
 Albumina – o alta proteina produsa de ficat. Are rolul de a
transporta hormonii si vitaminele in organism. Are un nivel
redus, in cazul cirozei hepatice;
 Protrombina – o proteina produsa de ficat, ce contribuie la
coagularea sangelui. Testarea sa consta in masurarea
timpului necesar pentru coagularea sangelui;
 Bilirubina – pigmentul galben, produs la degradarea
globulelor rosii. Un nivel ridicat inseamna prezenta cirozei;
 Testarea functiei renale – se verifica mai ales nivelul
creatininei, deoarece, in stadiile avansate ale bolii, este
afectata si functia renala. Un nivel ridicat al creatininei
inseamna ca rinichii nu functioneaza normal;
  Teste pentru determinarea infectiilor virale – de exemplu,
medicul poate recomanda testarea pentru hepatita B si C;
 Teste pentru determinarea hepatitei autoimune – este
evaluat nivelul anticorpilor antinucleari. Pot indica ciroza
hepatica cronica, pe fondul functionarii deficitare a
sistemului imunitar.
Pentru mai multa precizie in stabilirea diagnosticului, medicul
poate recomanda si o serie de investigatii imagistice:
 Elastografia prin RMN sau elastografia tranzitorie –
depisteaza nivelul de rigiditate al ficatului si exclude
necesitatea de a realiza o biopsie hepatica;
 RMN (rezonanta magnetica nucleara), tomografie
computerizata (CT) si ecografia abdominala – ofera
imagini ale ficatului si indicii cu privire la circulatia
sanguina, dimensiunile ficatului si prezenta unor tumori;
 Biopsia hepatica – doctorul va lua o proba de tesut din
ficat, pentru a o analiza. Acest test va ajuta la observarea
severitatii, a gradului de extindere si a cauzei deteriorarii
ficatului. Daca testele imagistice nu sunt concludente, poate
fi efectuata o biopsie;
 Laparoscopie – medicul introduce un dispozitiv minuscul,
laparoscopul, prevazut cu o camera video, printr-o incizie
realizata in abdomen. Acest dispozitiv ajuta la observarea
unui numar mai mare de detalii cu privire la zona vatamata
a ficatului.

Cand sa mergi de urgenta la doctor

Este indicat sa mergi urgent la medic, daca apar urmatoarele
simptome:
 Marirea dimensiunilor abdomenului;
 Cresterea brusca in greutate;
 Retentia crescuta de apa;
 Modificarea comportamentului si a gandirii;
 Sangerari care se opresc foarte greu.
De asemenea, daca observi urmatoarele simptome, este bine sa
suni la 112:
 Sange in scaun sau voma;
 Dificultati respiratorii;
 Confuzie;
 Varsaturi continue;
 Febra care nu cedeaza.
Tratamentul pentru ciroza hepatica
Tratamentul cirozei depinde de cauza bolii, precum si de gradul
de deteriorare a ficatului. De cele mai multe ori, medicul va
recomanda realizarea periodica a unor investigatii, pentru a
vedea semnele progresului bolii sau aparitia complicatiilor, in
special a varicelor esofagiene sau a cancerului hepatic. Prin
tratament, se urmaresc incetinirea progresului bolii, evitarea
complicatiilor si reducerea simptomelor existente. In continuare,
poti citi despre principalele forme de tratament pentru ciroza
hepatica.
Tratamentul pentru cauza de baza a cirozei hepatice
Detectarea cirozei in fazele incipiente poate ajuta la reducerea
evolutiei rapide a bolii. In acest sens, medicul poate recomanda
luarea unor masuri.
 Tratamentul pentru dependenta de alcool – este vital ca
persoanele care au ciroza hepatica sa inceteze consumul de
alcool, deoarece acesta, chiar si in cantitati mici, este toxic
pentru ficat. Daca renuntarea este dificila, medicul poate
recomanda un program de tratament pentru dependenta;
 Pierderea in greutate – persoanele care au ciroza hepatica
pe fondul bolii ficatului non-alcoolic pot avea o
imbunatatire a simptomelor, daca slabesc si isi tin sub
control nivelul glicemiei;
 Administrarea de medicamente pentru a preveni progresul
deteriorarii ficatului – este indicata mai ales in cazul in care
ciroza hepatica a fost provocata de hepatita B sau C, iar
medicul va recomanda tratament specific pentru fiecare
virus in parte. Prin administrarea de medicamente pentru
tratarea infectiei cu virusul hepatitei C, cea mai frecventa
forma hepatica ce duce la ciroza, scade riscul de
complicatii, poate aparea regresul bolii, iar riscul de deces
scade semnificativ;
 Administrarea unor medicamente pentru controlul altor
cauze ale cirozei si pentru reducerea simptomelor – in cazul
persoanelor depistate timpuriu, medicamentele pot incetini
progresia bolii spre stadii cronice. Alte medicamente reduc
oboseala, durerea si mancarimile pielii. Pentru a corecta
malnutritia si pentru a preveni osteoporoza, sunt
recomandate suplimente alimentare.
Tratamentul complicatiilor cirozei hepatice
Daca ciroza hepatica a ajuns in faze avansate, medicul va
recomanda un plan de tratament pentru a reduce din complicatii.
Acesta poate consta in:
 Reducerea excesului de lichid din organism – acest lucru se
poate realiza printr-o dieta cu un continut redus de sodiu si
administrarea de medicamente care ajuta la eliminarea
retentiei de apa din organism; astfel, vor fi tinute sub
control edemul si ascita. Uneori, acumularea de lichide
poate necesita interventia chirurgicala, pentru a elimina
fluidele. Daca este necesar, se va introduce un mic tub,
numit stent portosistemic transjugular intrahepatic, in vena
din interiorul ficatului. Acesta are rolul de a reduce
presiunea sanguina si limiteaza acumularea de lichid in
cavitatea abdominala;
 Tratamentul hipertensiunii portale – in general, sunt
recomandate antihipertensive si medicamente pentru
prevenirea hemoragiei severe. Periodic, se vor realiza
endoscopii digestive, pentru a monitoriza starea de sanatate
a venelor marite de la nivelul stomacului si al esofagului;
monitorizarea si administrarea de medicamente vor ajuta la
reducerea riscului de hemoragie. Daca iei alte medicamente
sau nu le poti tolera pe cele recomandate de medic, este
posibil sa fie nevoie de realizarea unei proceduri numite
bandare de varice sau ligatura varicelor, pentru a preveni
hemoragiile ulterioare;
 Tratamentul infectiilor – pentru a reduce riscul de infectii,
medicul poate recomanda antibiotice. De asemenea, este
indicata vaccinarea impotriva gripei, hepatitei si
pneumoniei;
  Monitorizarea continua pentru a depista timpuriu cancerul
hepatic (daca apare) – detectarea timpurie a cancerului de
ficat ajuta la administrarea in timp util a tratamentului si
creste sansele de recuperare completa;
 Prevenirea encefalopatiei hepatice – medicul prescrie
medicamente pentru a preveni acumularea de toxine in
sange;
 Transplantul hepatic – daca boala este intr-un stadiu
avansat sau daca medicamentele nu ajuta la reducerea
simptomelor, iar ciroza continua sa progreseze, transplantul
hepatic poate deveni singura solutie de tratament.
Transplantul consta in inlocuirea ficatului bolnav cu unul
sanatos, provenit de la un donator decedat sau de la o
persoana in viata. Candidatii pentru transplant de ficat trec
printr-o serie de teste, pentru a determina daca sunt
suficient de sanatosi pentru a se recupera in urma
interventiei chirurgicale.
Alimentatia in ciroza hepatica
Dieta unei persoane cu ciroza hepatica depinde de nevoile sale
specifice si de starea generala de sanatate. Exista, totusi, cateva
principii generale care se aplica majoritatii bolnavilor:
 Evitarea alcoolului – orice cantitate de alcool este
considerata toxica pentru sanatate, in cazul pacientilor care
au ciroza hepatica. Consumul de alcool poate duce la
progresul rapid al degradarii ficatului si chiar la insuficienta
hepatica. De asemenea, consumul de alcool poate contribui
la aparitia malnutritiei si creste riscul unor alte probleme de
sanatate;
  Limitarea consumului de grasimi – organismul digera
grasimi cu ajutorul bilei, lichidul galben-maroniu produs de
ficat. Atunci cand ficatul este bolnav, productia de bila are
de suferit si pot aparea simptome digestive. De asemenea,
ficatul afectat de ciroza are dificultati in procesarea
grasimilor;
 Gatirea corecta a carnii/fructelor de mare – persoanele cu
ciroza hepatica se pot confrunta si cu limitarea functiilor
sistemului imunitar. Astfel, bacteriile si virusurile prezente
in carne pot cauza infectii grave, daca nu sunt gatite in mod
corect. De exemplu, pentru a fi gatit, puiul are nevoie de o
temperatura de 75 de grade Celsius, carnea de vita, de 70
de grade Celsius, cea de porc, de 65 de grade Celsius, cea
de miel, de 70 de grade Celsius, iar pestele si fructele de
mare se gatesc la aproximativ 63 de grade Celsius.
Pe langa schimbarea continutului dietei zilnice, este posibil sa
fie nevoie sa schimbi si cantitatile de alimente consumate.
Persoanele care au ciroza hepatica au un risc mai mare de
malnutritie, astfel ca medicii recomanda cresterea consumului de
calorii zilnice. 
Mai jos sunt principalele alimente pe care le poti consuma:
 Fructe si legume proaspete sau gatite fara unt, ulei sau sare;
 Oua;
 Peste;
 Pui sau curcan fara piele;
 Iaurt slab;
 Branza ricotta;
 Branza maturata, precum cheddar sau mozzarella;
 Nuci si seminte fara sare;
  Fasole si alte legume uscate (de exemplu, linte);
 Lapte cu un continut redus de grasimi;
 Cereale integrale;
 Paine, paste si gustari fara sare, din cereale integrale;
 Condimente proaspete sau uscate;
 Usturoi;
 Cuscus;
 Quinoa.
Mai jos sunt principalele alimente care ar trebui evitate:
 Fructele de mare crude;
 Produsele fast food si produsele prajite in ulei;
 Carnea rosie;
 Conservele de carne, supa sau legume;
 Gustarile procesate (snacksuri, cipsuri, covrigei etc.);
 Castraveti murati;
 Carnati;
 Sos de rosii (cu sare);
 Popcorn (cu sare);
 Paste, orez si paine alba;
 Uleiuri bogate in grasimi partial hidrogenate (ulei de
palmier, ulei de cocos);
 Lactate integrale;
 Branza cu sare;
 Ketchup;
 Sos de soia;
 Dressing pentru salata, din comert.
Cum poti incetini progresia bolii
Mentinerea unui stil de viata sanatos si protejarea ficatului ajuta
la reducerea riscului de ciroza hepatica. In acest sens, poti urma
recomandarile de mai jos:
 Nu consuma alcool – daca ai ciroza hepatica, alcoolul poate
cauza complicatii grave, chiar si in cantitati mici;
 Adopta o dieta sanatoasa, variata si echilibrata – include in
dieta fructe, legume, carne slaba, cereale integrale.
Limiteaza alimentele grase si prajite;
 Mentine o greutate sanatoasa – excesul ponderal poate
agrava simptomele cirozei hepatice. Daca esti
supraponderal sau obez, poti cere sfatul medicului, pentru
intocmirea unui plan de slabit;
 Redu riscul de complicatii – evita contactul sexual
neprotejat (acesta poate creste riscul de hepatita C) si
vorbeste cu medicul, pentru a te vaccina impotriva hepatitei
B;
 Ia medicamente doar la recomandarea medicului – unele
medicamente sau suplimente alimentare, in special
vitamina A, fierul si cuprul, in cantitati mari, pot agrava
ciroza hepatica.
Evolutia cirozei hepatice depinde foarte mult de cauzele bolii,
severitatea sa, de complicatiile care apar si de eficacitatea
tratamentului. Administrarea de medicamente si controlul
periodic sunt neutralizate, daca persoana bolnava continua sa
consume alcool. Totusi, daca boala este detectata timpuriu, iar
pacientul urmeaza instructiunile medicului, vindecarea ficatului
este posibila.