Ciroza hepatica: simptome,

diagnostic, tratament
14 APRILIE 2021

Autor: Echipa Editoriala Poliana

Ciroza hepatica apare atunci cand tesutul hepatic normal si sanatos este
inlocuit cu tesut cicatricial nefunctional. Pe masura ce boala avanseaza,
ficatul are tot mai putin tesut sanatos. Ciroza este considerata ca fiind
ultimul stadiul al fibrozarii ficatului si poate fi provocata de numeroase
afectiuni. Manifestarile bolii apar abia in stadii avansate, motiv pentru care
consultul medical periodic este indicat pentru a stopa timpuriu avansul
cirozei. In continuare, poti citi mai multe despre cauzele cirozei hepatice,
simptomele sale, cum se trateaza, dar si despre cum ar trebui sa arate dieta
bolnavului de ciroza.

 Cauze ale cirozei hepatice

 Simptome ale cirozei hepatice
 Complicatiile cirozei hepatice
 Diagnosticarea cirozei hepatice
 Cand sa mergi de urgenta la doctor
 Tratamentul pentru ciroza hepatica
 Alimentatia in ciroza hepatica
 Cum poti incetini progresia bolii

Cauze ale cirozei hepatice

Ciroza hepatica poate fi cauzata de boli cronice ale ficatului, care duc la
deteriorarea progresiva a tesutului hepatic. Aceasta deteriorare nu cauzeaza
 imediat ciroza, intrucat simptomele specifice pot aparea chiar si dupa cativa
ani. Cele mai frecvente cauze ale cirozei hepatice includ:

 Alcoolismul cronic – reprezinta una dintre principalele cauze ale cirozei

hepatice. Consumul excesiv, pe o perioada lunga de timp, poate duce la
inflamatia ficatului si, in timp, la ciroza. Cantitatea de alcool si durata
expunerii care determina aparitia cirozei difera de la o persoana la alta;
 Hepatita virala cronica – hepatita de tip C cronica este o alta cauza
frecventa a cirozei hepatice. Similar alcoolului, si hepatita C duce la
inflamarea ficatului si poate evolua catre ciroza. Se crede ca aproximativ
25% dintre persoanele care au hepatita C cronica vor dezvolta ciroza
hepatica. De asemenea, hepatita B si hepatita D pot duce la aparitia
cirozei, insa intr-o mai mica masura decat hepatita C;
 Steatohepatita nonalcoolica – apare ca urmare a acumularii de grasimi la
nivelul ficatului, insa fara a fi cauzata de consumul de alcool. Prin
acumularea de grasimi, apare inflamatia tesutului ficatului. Persoanele cu
aceasta afectiune se confrunta deseori si cu alte probleme de sanatate,
precum diabetul, boala arteriala coronariana, colesterolul marit,
malnutritia proteica si, in general, o dieta nesanatoasa;
 Bolile ductelor biliare – aceasta inflamatie limiteaza sau opreste bila sa
mai ajunga in intestinul subtire. Prin blocarea sa la nivelul ficatului,
provoaca inflamatie si poate duce la ciroza. Cele mai comune afectiuni ale
ductelor biliare sunt ciroza biliara primitiva si colangita sclerozanta
primitiva;
 Bolile genetice – unele boli mostenite pot interfera cu metabolismul unor
substante la nivelul ficatului. Acestea includ boala Wilson, bolile
depozitelor de glicogen, hemocromatoza, deficitul de alfa-1 antitripsina
(DAAT);
 Unele boli autoimune – in special hepatita autoimuna, care apare pe
fondul unei probleme a sistemului imunitar- pot fi implicate in
declansarea cirozei hepatice..

Alte posibile cauze ce apar cu o frecventa mai redusa includ:

 Infectiile – mai ales sifilisul sau schistosomiaza (afecteaza tractul urinar si
intestinul si se manifesta prin dureri abdominale, diaree si sange in
urina), dar si unele infectii bacteriene sau parazitare care afecteaza
ficatul;
 Administrarea unor medicamente – in special metotrexatul, un
imunosupresor, sau acetaminofenul (paracetamolul). Dozele prea mari de
vitamina A sunt hepatotoxice, iar hipervitaminoza A cronica poate duce la
aparitia inflamatiei hepatice;
 Expunerea la anumite substante hepatotoxice, asa cum este arsenicul, o
substanta prezenta in natura;
 Ciroza cardiaca – daca inima nu functioneaza normal, sangele nu mai este
pompat bine in corp si se acumuleaza la nivelul ficatului. Aceasta
congestie poate duce la ciroza hepatica.

Factori de risc in ciroza hepatica

Pe langa cauzele mentionate mai sus, exista si o serie de factori de risc ce

cresc probabilitatea de aparitie a cirozei hepatice:

 Consumul excesiv de alcool;

 Excesul ponderal si obezitatea;
 Comportamente care cresc riscul de infectie cu virusul hepatic – folosirea
comuna a acelor si contactul sexual neprotejat pot creste probabilitatea
de infectie cu hepatita B sau C, care, la randul ei, poate duce, in timp, la
ciroza hepatica.

Simptome ale cirozei hepatice

In primele stadii ale bolii, ciroza hepatica este asimptomatica. Abia atunci
cand deteriorarea hepatica s-a extins, incep sa apara primele simptome.
Statistic, aproximativ 33% dintre pacienti nu dezvolta simptome. Atunci cand
acestea apar, pot include:

 Febra;
 Oboseala;
 Paloare – pe fondul eliberarii de citochine, al anemiei sau al
hipersplenismului;
 Lipsa poftei de mancare;
 Dificultati respiratorii;
 Greata si varsaturi;
 Mancarimi ale pielii;
 Scaune deschise la culoare;
 Icter – ingalbenirea pielii si a mucoaselor;
 Pete galbene in jurul ochilor;
 Vene sub forma unei panze de paianjen;
 Ginecomastie – marirea sanilor la barbati;
 Atrofie testiculara;
 Reducerea libidoului;
 Sangerari frecvente;
 Inrosirea palmelor;
 Sange in scaun;
 Urina de culoare inchisa, portocalie sau maronie;
 Invinetirea rapida a pielii chiar si in cazul unor traumatisme usoare;
 Pierderea sau cresterea brusca in greutate;
 Menstre anormale – apar din cauza dezechilibrarii productiei de hormoni
si a metabolismului haotic;
 Dureri abdominale – pot aparea din cauza maririi ficatului, a formarii
calculilor biliari sau a acumularii lichidului ascitic (lichid acumulat in zona
abdominala).
Complicatiile cirozei hepatice
 Lasata netratata, ciroza hepatica poate cauza complicatii grave, afectand
chiar si alte organe. Mai jos sunt principalele complicatii asociate circulatiei
sanguine:

 Hipertensiune portala (hipertensiune in venele care ajung la ficat) –

reprezinta una dintre cele mai frecvente complicatii ale stadiului tardiv al
cirozei. Evolutia bolii incetineste circulatia normala din zona ficatului si
creste presiunea in vena porta. Aceasta din urma transporta sangele de
la intestine si splina la ficat. Odata cu aparitia hipertensiunii portale, pot
aparea hemoragii gastrointestinale, afectiuni renale grave, hipertensiune
pulmonara;
 Edem si ascita, respectiv umflarea picioarelor si a abdomenului – tot din
cauza hipertensiunii portale se acumuleaza lichid in picioare (edem) si in
abdomen (ascita). Aceste efecte pot aparea ca urmare a incapacitatii
ficatului de a produce proteine sanguine, asa cum este albumina.
Retentia fluidelor in picioare si in zona abdominala poate cauza durere,
deshidratare si dificultati respiratorii. Ascita reprezinta un factor de risc in
aparitia peritonitei bacteriene;
 Encefalopatie hepatica – aceasta consta in acumularea de toxine in
sange, pe fondul degradarii ficatului. In mod normal, acesta ar trebui sa
detoxifice sangele, insa, odata ce ajunge sa fie fibrozat, nu mai poate
indeplini aceasta functie. Prezenta toxinelor in sange poate cauza
confuzie, schimbari de comportament, somnolenta si dificultati in
locomotie. Cele mai grave simptome ale encefalopatiei hepatice constau
in lipsa de raspundere la stimuli si chiar coma;
 Splenomegalie (marirea splinei) – hipertensiunea portala, aparuta din
cauza cirozei hepatice, poate cauza modificari si la nivelul splinei. Drept
urmare, scade numarul leucocitelor si al trombocitelor si apar simptome
precum indigestia, durerile abdominale, sughiturile frecvente, vindecarea
lenta a ranilor. Pe termen lung, pot aparea anemia, un risc mai mare de
sangerari si infectii, cresterea riscului de rupere a splinei;
 Hemoragie – pe fondul hipertensiunii portale, sangele ajunge sa fie
redirectionat spre venele mici, iar acestea isi maresc volumul si devin
varice. Cantitatea suplimentara de sange poate duce la ruperea vaselor si
 la aparitia hemoragiilor interne. Daca sangerarile apar aproape de
esofagul inferior sau in zona mucoasei stomacale, viata poate fi in pericol.
In cazul in care ficatul este mult prea afectat pentru a produce factori
coagulanti, sangerarea poate continua;
 Boala tromboembolica – scaderea numarului de trombocite si productia
scazuta a factorului de coagulare pot face ca procesul de coagulare sa fie
imprevizibil, crescand riscul de sangerare;
 Infectii frecvente – persoanele care au ciroza hepatica se confrunta si cu
infectii, deoarece ficatul nu mai produce proteinele necesare pentru a
combate agentii patogeni.

Alte complicatii ale cirozei hepatice includ:

 Malnutritie – ciroza poate afecta metabolizarea unor nutrienti in

organism, ceea ce poate cauza slabiciune si pierderea in greutate;
 Icter – este un efect al ficatului bolnav, care nu mai poate elimina
bilirubina din sange. Acest compus este un reziduu de culoare galben-
maronie, care are rolul de a distruge hematiile imbatranite de la nivelul
ficatului. Drept urmare, pielea capata nuante pale sau chiar galbene, la
fel si pielea subtire din jurul ochilor, iar urina este inchisa la culoare;
 Boli ale oaselor – in unele cazuri, apar fenomenul de decalcifiere a
oaselor (osteoporoza) si un risc mai mare de fracturi;
 Un risc mai mare de cancer hepatic – o parte a persoanelor care au
cancer hepatic au si ciroza hepatica;
 Insuficienta hepatica acuta, suprapusa bolii hepatice cronice – apare
atunci cand, pe fondul cirozei hepatice, apar noi inflamatii ale ficatului, iar
functiile acestui organ se restrang. Medicii nu stiu de ce apare acest
fenomen;
 Alte complicatii pot fi menopauza prematura, diabetul, pierderea masei
musculare si deficitul nutritiv. Persoanele care au ciroza hepatica prezinta
frecvent deficiente de vitaminele B1 si B2, vitamina A, vitamina C,
vitamina D, vitamina E, magneziu si seleniu.

Diagnosticarea cirozei hepatice

 In stadiile incipiente ale bolii, nu apar, de obicei, simptome. Frecvent, ciroza
este descoperita ca urmare a unui set de analize de sange de rutina sau a
unei ecografii abdominale, pentru o alta problema de sanatate. Dupa
realizarea examenului fizic, medicul poate recomanda o serie de analize de
sange. Cel mai adesea, acestea includ:

 TGP – acesta este o enzima prezenta in ficat, care ajuta la transformarea

proteinelor in energie. Un nivel crescut poate aparea din cauza
consumului excesiv de alcool sau a prezentei virusului hepatic;
 TGO – o enzima prezenta in muschi si ficat. Cresterea acesteia inseamna
ca ficatul este degradat;
 ALP – o enzima prezenta in ficat, rinichi, sistemul digestiv si oase. Valorile
crescute indica o problema a ficatului;
 GGT – o enzima prezenta in ficat, ductele biliare si pancreas. Valorile
ridicate ajuta la diagnosticarea pe fondul alcoolismului cronic;
 Globulinele – acestea sunt proteine folosite de ficat pentru a combate
infectiile. Valorile ridicate pot indica prezenta hepatitei, iar valorile
scazute pot indica un deficit vitaminic sau ciroza cu o productie redusa de
proteine;
 Albumina – o alta proteina produsa de ficat. Are rolul de a transporta
hormonii si vitaminele in organism. Are un nivel redus, in cazul cirozei
hepatice;
 Protrombina – o proteina produsa de ficat, ce contribuie la coagularea
sangelui. Testarea sa consta in masurarea timpului necesar pentru
coagularea sangelui;
 Bilirubina – pigmentul galben, produs la degradarea globulelor rosii. Un
nivel ridicat inseamna prezenta cirozei;
 Testarea functiei renale – se verifica mai ales nivelul creatininei, deoarece,
in stadiile avansate ale bolii, este afectata si functia renala. Un nivel
ridicat al creatininei inseamna ca rinichii nu functioneaza normal;
 Teste pentru determinarea infectiilor virale – de exemplu, medicul poate
recomanda testarea pentru hepatita B si C;
 Teste pentru determinarea hepatitei autoimune – este evaluat nivelul
anticorpilor antinucleari. Pot indica ciroza hepatica cronica, pe fondul
functionarii deficitare a sistemului imunitar.

Pentru mai multa precizie in stabilirea diagnosticului, medicul poate

recomanda si o serie de investigatii imagistice:

 Elastografia prin RMN sau elastografia tranzitorie – depisteaza nivelul de

rigiditate al ficatului si exclude necesitatea de a realiza o biopsie hepatica;
 RMN (rezonanta magnetica nucleara), tomografie computerizata (CT) si
ecografia abdominala – ofera imagini ale ficatului si indicii cu privire la
circulatia sanguina, dimensiunile ficatului si prezenta unor tumori;
 Biopsia hepatica – doctorul va lua o proba de tesut din ficat, pentru a o
analiza. Acest test va ajuta la observarea severitatii, a gradului de
extindere si a cauzei deteriorarii ficatului. Daca testele imagistice nu sunt
concludente, poate fi efectuata o biopsie;
 Laparoscopie – medicul introduce un dispozitiv minuscul, laparoscopul,
prevazut cu o camera video, printr-o incizie realizata in abdomen. Acest
dispozitiv ajuta la observarea unui numar mai mare de detalii cu privire la
zona vatamata a ficatului.
 Cand sa mergi de urgenta la doctor
Este indicat sa mergi urgent la medic, daca apar urmatoarele simptome:

 Marirea dimensiunilor abdomenului;

 Cresterea brusca in greutate;
 Retentia crescuta de apa;
 Modificarea comportamentului si a gandirii;
 Sangerari care se opresc foarte greu.

De asemenea, daca observi urmatoarele simptome, este bine sa suni la 112:

 Sange in scaun sau voma;

 Dificultati respiratorii;
 Confuzie;
 Varsaturi continue;
 Febra care nu cedeaza.

Tratamentul pentru ciroza hepatica

Tratamentul cirozei depinde de cauza bolii, precum si de gradul de
deteriorare a ficatului. De cele mai multe ori, medicul va recomanda
realizarea periodica a unor investigatii, pentru a vedea semnele progresului
bolii sau aparitia complicatiilor, in special a varicelor esofagiene sau a
cancerului hepatic. Prin tratament, se urmaresc incetinirea progresului bolii,
evitarea complicatiilor si reducerea simptomelor existente. In continuare,
poti citi despre principalele forme de tratament pentru ciroza hepatica.

Tratamentul pentru cauza de baza a cirozei hepatice

Detectarea cirozei in fazele incipiente poate ajuta la reducerea evolutiei

rapide a bolii. In acest sens, medicul poate recomanda luarea unor masuri.

 Tratamentul pentru dependenta de alcool – este vital ca persoanele care

au ciroza hepatica sa inceteze consumul de alcool, deoarece acesta, chiar
si in cantitati mici, este toxic pentru ficat. Daca renuntarea este dificila,
medicul poate recomanda un program de tratament pentru dependenta;
 Pierderea in greutate – persoanele care au ciroza hepatica pe fondul bolii
ficatului non-alcoolic pot avea o imbunatatire a simptomelor, daca
slabesc si isi tin sub control nivelul glicemiei;
 Administrarea de medicamente pentru a preveni progresul deteriorarii
ficatului – este indicata mai ales in cazul in care ciroza hepatica a fost
provocata de hepatita B sau C, iar medicul va recomanda tratament
specific pentru fiecare virus in parte. Prin administrarea de medicamente
pentru tratarea infectiei cu virusul hepatitei C, cea mai frecventa forma
hepatica ce duce la ciroza, scade riscul de complicatii, poate aparea
regresul bolii, iar riscul de deces scade semnificativ;
 Administrarea unor medicamente pentru controlul altor cauze ale cirozei
si pentru reducerea simptomelor – in cazul persoanelor depistate
timpuriu, medicamentele pot incetini progresia bolii spre stadii cronice.
Alte medicamente reduc oboseala, durerea si mancarimile pielii. Pentru a
corecta malnutritia si pentru a preveni osteoporoza, sunt recomandate
suplimente alimentare.

Tratamentul complicatiilor cirozei hepatice

Daca ciroza hepatica a ajuns in faze avansate, medicul va recomanda un

plan de tratament pentru a reduce din complicatii. Acesta poate consta in:

 Reducerea excesului de lichid din organism – acest lucru se poate realiza

printr-o dieta cu un continut redus de sodiu si administrarea de
medicamente care ajuta la eliminarea retentiei de apa din organism;
astfel, vor fi tinute sub control edemul si ascita. Uneori, acumularea de
lichide poate necesita interventia chirurgicala, pentru a elimina fluidele.
Daca este necesar, se va introduce un mic tub, numit stent portosistemic
transjugular intrahepatic, in vena din interiorul ficatului. Acesta are rolul
de a reduce presiunea sanguina si limiteaza acumularea de lichid in
cavitatea abdominala;
 Tratamentul hipertensiunii portale – in general, sunt recomandate
antihipertensive si medicamente pentru prevenirea hemoragiei severe.
Periodic, se vor realiza endoscopii digestive, pentru a monitoriza starea
de sanatate a venelor marite de la nivelul stomacului si al esofagului;
 monitorizarea si administrarea de medicamente vor ajuta la reducerea
riscului de hemoragie. Daca iei alte medicamente sau nu le poti tolera pe
cele recomandate de medic, este posibil sa fie nevoie de realizarea unei
proceduri numite bandare de varice sau ligatura varicelor, pentru a
preveni hemoragiile ulterioare;
 Tratamentul infectiilor – pentru a reduce riscul de infectii, medicul poate
recomanda antibiotice. De asemenea, este indicata vaccinarea impotriva
gripei, hepatitei si pneumoniei;
 Monitorizarea continua pentru a depista timpuriu cancerul hepatic (daca
apare) – detectarea timpurie a cancerului de ficat ajuta la administrarea
in timp util a tratamentului si creste sansele de recuperare completa;
 Prevenirea encefalopatiei hepatice – medicul prescrie medicamente
pentru a preveni acumularea de toxine in sange;
 Transplantul hepatic – daca boala este intr-un stadiu avansat sau daca
medicamentele nu ajuta la reducerea simptomelor, iar ciroza continua sa
progreseze, transplantul hepatic poate deveni singura solutie de
tratament. Transplantul consta in inlocuirea ficatului bolnav cu unul
sanatos, provenit de la un donator decedat sau de la o persoana in viata.
Candidatii pentru transplant de ficat trec printr-o serie de teste, pentru a
determina daca sunt suficient de sanatosi pentru a se recupera in urma
interventiei chirurgicale.

Alimentatia in ciroza hepatica

Dieta unei persoane cu ciroza hepatica depinde de nevoile sale specifice si
de starea generala de sanatate. Exista, totusi, cateva principii generale care
se aplica majoritatii bolnavilor:

 Evitarea alcoolului – orice cantitate de alcool este considerata toxica

pentru sanatate, in cazul pacientilor care au ciroza hepatica. Consumul de
alcool poate duce la progresul rapid al degradarii ficatului si chiar la
insuficienta hepatica. De asemenea, consumul de alcool poate contribui
la aparitia malnutritiei si creste riscul unor alte probleme de sanatate;
 Limitarea consumului de grasimi – organismul digera grasimi cu ajutorul
bilei, lichidul galben-maroniu produs de ficat. Atunci cand ficatul este
bolnav, productia de bila are de suferit si pot aparea simptome digestive.
De asemenea, ficatul afectat de ciroza are dificultati in procesarea
grasimilor;
 Gatirea corecta a carnii/fructelor de mare – persoanele cu ciroza hepatica
se pot confrunta si cu limitarea functiilor sistemului imunitar. Astfel,
bacteriile si virusurile prezente in carne pot cauza infectii grave, daca nu
sunt gatite in mod corect. De exemplu, pentru a fi gatit, puiul are nevoie
de o temperatura de 75 de grade Celsius, carnea de vita, de 70 de grade
Celsius, cea de porc, de 65 de grade Celsius, cea de miel, de 70 de grade
Celsius, iar pestele si fructele de mare se gatesc la aproximativ 63 de
grade Celsius.

Pe langa schimbarea continutului dietei zilnice, este posibil sa fie nevoie sa

schimbi si cantitatile de alimente consumate. Persoanele care au ciroza
hepatica au un risc mai mare de malnutritie, astfel ca medicii recomanda
cresterea consumului de calorii zilnice. 

Mai jos sunt principalele alimente pe care le poti consuma:

 Fructe si legume proaspete sau gatite fara unt, ulei sau sare;
 Oua;
 Peste;
 Pui sau curcan fara piele;
 Iaurt slab;
 Branza ricotta;
 Branza maturata, precum cheddar sau mozzarella;
 Nuci si seminte fara sare;
 Fasole si alte legume uscate (de exemplu, linte);
 Lapte cu un continut redus de grasimi;
 Cereale integrale;
 Paine, paste si gustari fara sare, din cereale integrale;
 Condimente proaspete sau uscate;
 Usturoi;
 Cuscus;
 Quinoa.

Mai jos sunt principalele alimente care ar trebui evitate:

 Fructele de mare crude;

 Produsele fast food si produsele prajite in ulei;
 Carnea rosie;
 Conservele de carne, supa sau legume;
 Gustarile procesate (snacksuri, cipsuri, covrigei etc.);
 Castraveti murati;
 Carnati;
 Sos de rosii (cu sare);
 Popcorn (cu sare);
 Paste, orez si paine alba;
 Uleiuri bogate in grasimi partial hidrogenate (ulei de palmier, ulei de
cocos);
 Lactate integrale;
 Branza cu sare;
 Ketchup;
 Sos de soia;
 Dressing pentru salata, din comert.

Cum poti incetini progresia bolii

Mentinerea unui stil de viata sanatos si protejarea ficatului ajuta la
reducerea riscului de ciroza hepatica. In acest sens, poti urma recomandarile
de mai jos:

 Nu consuma alcool – daca ai ciroza hepatica, alcoolul poate cauza

complicatii grave, chiar si in cantitati mici;
 Adopta o dieta sanatoasa, variata si echilibrata – include in dieta fructe,
legume, carne slaba, cereale integrale. Limiteaza alimentele grase si
prajite;
 Mentine o greutate sanatoasa – excesul ponderal poate agrava
simptomele cirozei hepatice. Daca esti supraponderal sau obez, poti cere
sfatul medicului, pentru intocmirea unui plan de slabit;
 Redu riscul de complicatii – evita contactul sexual neprotejat (acesta
poate creste riscul de hepatita C) si vorbeste cu medicul, pentru a te
vaccina impotriva hepatitei B;
 Ia medicamente doar la recomandarea medicului – unele medicamente
sau suplimente alimentare, in special vitamina A, fierul si cuprul, in
cantitati mari, pot agrava ciroza hepatica.

Evolutia cirozei hepatice depinde foarte mult de cauzele bolii, severitatea sa,
de complicatiile care apar si de eficacitatea tratamentului. Administrarea de
medicamente si controlul periodic sunt neutralizate, daca persoana bolnava
continua sa consume alcool. Totusi, daca boala este detectata timpuriu, iar
pacientul urmeaza instructiunile medicului, vindecarea ficatului este posibila.