Ciroza hepatica

Ficatul este cel mai mare organ si indeplineste multe functii indispensabile organismului,
inclusiv neutralizarea substantelor daunatoare, curatarea sangelui si crearea nutrientilor vitali. De
asemenea, ficatul produce proteinele care contribuie la colagularea sangelui, transportul
oxigenului si sustinerea sistemului imunitar. Ficatul produce bila, substanta necesara pentru
digestia alimentelor, ajuta organismul sa depoziteze zaharurile (glucoza) pentru formarea
glicogenului, metabolizeaza grasimile saturate si produce colesterolul.

Despre

Ciroza hepatica inseamna inlocuirea tesutului hepatic normal sau sanatos cu tesut cicatricial
nefunctional. Pe masura ce boala avanseaza, arhitectura ficatului va inseamna din ce in ce mai
putin tesut sanatos. Ciroza este ultimul stadiu al fibrozarii ficatului, fiind provocata de
numeroase forme de boli sau probleme hepatice, precum hepatita sau alcoolismul cronic. Ciroza,
din punct de vedere histopatologic, este caracterizata de prezenta nodulilor regenerativi
inconjurati de tesut fibrozat cu aspect dens. Ciroza hepatica poate fi asimptomatica multi ani, iar
cand apar simptomele, acestea sunt frecvent nespecifice (anorexie, oboseala, pierdere in
greutate). Manifestarile intarziate includ hipertensiunea portala, ascita si, cand se produce
decompensarea, insuficienta hepatica. Diagnosticul presupune frecvent biopsia hepatica.

Daca ciroza nu este tratata, ficatul va functiona defectuos sau va intra in incapacitate de
functionare denumita insuficienta hepatica, cunoscuta drept ultimul stadiu al bolii hepatice.

Ciroza decompensata este termenul folosit pentru a descrie dezvoltarea complicatiilor specifice
care rezulta din modificarile produse de ciroza. Ciroza decompensata este amenintatoare de
viata. Deteriorarea ficatului produsa de ciroza este in general ireversibila. Insa, daca ciroza
hepatica este diagnosticata precoce si este tratata cauza, deteriorarea ulterioara poate fi limitata
si, in cazuri foarte rare, boala este reversibila.

Cauze

Ciroza este provocata de boli cronice (pe termen lung) ale ficatului care lezeaza/deterioreaza
tesutul hepatic. Pot trece multi ani pana cand deteriorarea hepatica sa determine ciroza. Cele mai
frecvente cauze sunt:

Alcoolismul cronic. Este una dintre cauzele principale ale cirozei hepatice. Consumul abuziv de
alcool poate provoca inflamatia ficatului, care, in timp, poate duce la ciroza. Cantitatea de alcool
care provoaca ciroza este diferita de la o persoana la alta.

Hepatita virala cronica. Hepatita C cronica este o alta cauza frecventa a cirozei hepatice.
Hepatita C duce la inflamarea ficatului, care, in timp, determina ciroza. Aproximativ 1 din 4
persoane cu hepatita C cronica dezvolta ciroza. Hepatita B cronica si hepatita D pot, de
asemenea, sa determine ciroza. La nivel mondial, hepatitele tip B si C constituie cele mai
frecvente cauze ale cirozei.
Steatohepatita nonalcoolica (NASH). Acumularea de grasimi la nivelul ficatului, care nu este
provocata de consumul de alcool, este numita boala ficatului gras nonalcoolic, care determina
steatohepatita nonalcoolica (NASH). NASH poate provoca inflamatia ficatului si poate duce la
ciroza. Persoanele cu NASH au adeseori alte probleme de sanatate, precum diabet, obezitate,
colesterol marit, boala arteriala coronariana, malnutritie proteica si obiceiuri alimentare
nesanatoase.

Bolile ductelor biliare. Acestea limiteaza sau opresc bila din curgerea catre intestinul subtire.
Astfel, bila ramane blocata in ficat provocand inflamatia si poate determina ciroza. Doua boli
frecvente ale ductelor biliare sunt colangita sclerozanta primitiva si ciroza biliara primitiva.

Bolile genetice. Anumite boli genetice mostenite pot determina ciroza. Acestea sunt boli care
interfereaza cu metabolismul diferitelor substante produse de ficat. Dintre acestea: boala Wilson,
hemocromatoza, bolile depozitelor de glicogen, deficitul de alfa-1 antitripsina (DAAT)

Boli autoimune. Hepatita autoimuna (boala hepatica provocata de sistemul imun).

Alte posibile cauze:

 Infectie, cum sunt schistostomiaza sau sifilisul

 Medicamente precum metotrexat (din clasa imunosupresoarelor) sau acetaminopfen.
Reactia la anumite medicamente poate afecta ficatul, insa este o situatie rara. Dozele mari
de vitamina A sunt hepatotoxice, iar hipervitaminoza A cronica poate determina aparitia
fibrozei hepatice.
 Expunerea la anumite substante hepatotoxice. Arsenicul, o substanta care se gaseste in
natura, are potential hepatotoxic.
 Infectiile pe termen lung cu diferite bacterii sau paraziti pot afecta ficatul provocand
ciroza.
 Ciroza cardiaca – inima este o pompa care impinge sangele in tot corpul, iar cand aceasta
nu pompeaza bine, sangele se acumuleaza la nivelul ficatului, aceasta congestie
determinand afectarea hepatica.

Factori de risc

 Consumul crescut de alcool

 Excesul ponderal si obezitatea
 Comportamente care expun la infectii cu virusui hepatice: folosirea la comun a acelor si
contactele sexuale neprotejate cresc riscul de hepatita B si C, infectii care pot conduce in
timp catre ciroza hepatica.

Simptome
Ciroza este adeseori asimptomatica pana cand deteriorarea hepatica este extinsa. Statisticile arata
ca o treime dintre pacienti nu dezvolta simptome. Cand semnele si simptomele apar, acestea nu
sunt specific acestei afectiuni. Printre simptomele care pot s aapara se numara:

 Lipsa poftei de mancare

 Oboseala si paloare (determinate de eliberarea de citochine, de anemie, hipersplenism)
 Respiratie cu dificultate (dispnee, datorita hipertensiunii portale)
 Greata
 Pierdere in greutate sau crestere brusca in greutate
 Diaree
 Varsaturi
 Febra
 Icter (ingalbenirea mucoaselor, a tegumentelor)
 Depozite sau pete galbene in zona ochilor (xantelasme datorita colestazei)
 Vene in panza de paianjen (telangiectazii)
 Sangerare frecventa
 Invinetire facila (aparitia de echimoze, chiar in situatia unor traumatisme mici,
neimportante)

 Inrosirea palmelor (eritem palmar)

 Atrofie testiculara
 Ginecomastie (marirea sanilor la barbat)
 Perioade menstruale anormale (determinate de dezechilibrul productiei hormonale si al
metabolismului)
 Reducerea libidoului
 Durere abdominala sau discomfort abdominal (de la marirea in dimensiuni a ficatului sau
formarea de calculi biliari, sau acumularea lichidului ascitic)
 Prurit (mancarime rezultata din depunerea la nivel cutanat a productiei biliare)
 Scaune deschise la culoare
 Prezenta sangelui in scaun
 Urina de culoare mai inchisa: portocalie sau maronie

Complicatii

Complicatii asociate cu circulatia sanguina:

  Hipertensiune portala (hipertensiune in venele care alimenteaza ficatul) este una
dintre cela mai frecvente si de temut manifestari tardive ale bolii. Ciroza incetineste
circulatia normala a sangelui prin ficat, crescand astfel presiunea in vena porta, vena care
duce sangele de la intestine si splina catre ficat. La nivelul ficatului, tensiunea sangelui
creste. Hipertensiunea portala este cea mai severa complicatie a cirozei; la randul ei,
determina complicatii precum: hemoragie gastrointestinala, ascita, afectare renala acuta
(sindrom hepatorenal), hipertensiune pulmonara (hipertensiune portopulmonara), sindrom
hepatopulmonar.
 Edem (umflarea picioarelor) si ascita (umflarea abdomenului). Hipertensiunea
portala determina acumularea lichidului in picioare (edem) si in cavitatea abdominala
(ascita). Edemul si ascita pot fi rezultatul incapacitatii ficatului de a produce suficient
anumite proteine sanguine, precum albumina. Retentia fluidelor la nivel abdominal poate
determina durere, dificultati in respiratie si deshidratare. Ascita este factor de risc pentru
peritonita bacteriana.
 Encefalopatie hepatica. In cadrul acestei afectiuni, toxinele se acumuleaza in fluxul
sanguin deoarece ficatul fibrozat nu le poate indeparta din organism. Aceste toxine
determina un comportament bizar, chiar confuzie si incapacitatea de a-ti purta singur de
grija. Unele persoane devin somnolente si nu se pot deplasa cu usurinta. Simptomele
encefalopatiei hepatice pot varia de la oboseala si afectare cognitiva usoara la letargie
(lipsa de raspuns la stimuli) sau coma.
 Splenomegalie (marirea in dimensiuni a splinei). Hipertensiunea portala poate produce
modificari si la nivelul splinei. Scaderea numarului leucocitelor si trombocitelor sunt
semne de ciroza cu hipertensiune portala.
 Hemoragie. Hipertensiunea portala determina sangele sa fie redirectionat catre vene mai
mici, acestea marindu-se si devenind varice. Presate de cantitatea suplimentara de sange,
aceste vene mici se rup, provocand hemoragie severa. Hemoragia care ameninta viata se
produce frecvent la nivelul esofagului inferior (varice esofagiene) sau al mucoasei
stomacului (varice gastrice). In cazul in care varicele sangereaza, viata iti poate fi
amenintata. Daca ficatul nu poate produce suficienti factori coagulanti, sangerarea poate
fi continua. Infectiile bacteriene sunt un trigger frecvent pentru hemoragie.
 Anemie. Anemia apare ca rezultat al splenomegaliei sau hemoragiei variceale cronice,
datorita deficitului de folati in situatia persoanelor cu alcoholism cronic, sau datorita
hemolizei
 Boala tromboembolica. Datorita trombocitopeniei si scaderii productiei de factori de
coagulare, procesul de coagulare poate deveni imprevizibil, cu risc crescut atat de
sangerare, cat si de trombi.

Alte complicatii:

 Infectii frecvente. Daca ai ciroza, organismul lupta cu dificultate impotriva infectiilor,

deoarece ficatul nu poate forma proteinele necesare pentru combaterea infectiilor. Ascita
poate determina peritonita bacteriana spontana, o infectie severa.
 Malnutritie. Ciroza ingreuneaza metabolizarea nutrientilor de catre organism, ceea ce
determina slabiciune si scadere ponderala.
  Icter. Apare cand ficatul bolnav nu poate indeparta din sange suficienta bilirubina (un
reziduu de culoare galben-maronie, produs prin distrugerea hematiilor imbatranite de la
nivelul ficatului). Icterul provoaca ingalbenirea mucoaselor pielii si ochilor si urina
inchisa la culoare.
 Boli ale oaselor. Unele persoane cu ciroza sufera de decalcifiere a oaselor (osteoporoza),
avand risc crescut de fracturi.
 Risc crescut de cancer hepatic. Mare parte din persoanele care dezvolta cancer hepatic
au ciroza hepatica.
 Insuficienta hepatica acuta suprapusa bolii hepatice cronice (acute-on chronic liver
failure sau ACLF). Unele persoane ajung la insuficienta multipla de organ, pe care
specialistii o considera o complicatie distincta la unele persoane cu ciroza, insa nu inteleg
pe deplin cauzele acesteia.

Alte complicatii ale cirozei pot fi: menopauza prematura, diabetul, pierderea masei musculare.

De asemenea, persoanele care sufera de ciroza hepatica au de multe ori deficiente ale
micronutrientilor, dintre care cel mai frecvent – magneziu, seleniu, vitamina B1, vitamina B2,
vitamina A, vitamina C, vitamina D, vitamina E.

Diagnostic

Persoanele cu ciroza in stadiu incipient nu au de obicei simptome. Adeseori, boala este

descoperita in urma unui set de analize de sange de rutina sau in urma unei ecografii abdominale
efectuate pentru alte probleme. Pentru a stabili diagnosticul, medicul realizeaza un examen fizic
si recomanda analize de sange si o serie de investigatii.

Analize de sange:

 Teste pentru determinarea functiei hepatice. De exemplu:

o TGP (ALT-alaninaminotransferaza): Este o enzima prezenta la nivelul ficatului. Ajuta

la transformarea proteinelor in energie.
o TGO (AST -aspartataminotransferaza): Este o enzima prezenta in ficat si in muschi.
o ALP (fosfataza alcalina): Este o enzima prezenta in ficat, oase, rinichi si sistemul
digestiv.
o GGT (gama-glutamiltranspeptidaza): Este o enzima prezenta in ficat, ductele biliare si
pancreas.
o Globulinele: Sunt proteinele pe care ficatul le foloseste pentru a combate infectia si
trombii.
o Albumina: Este o proteina produsa de ficat; aceasta transporta hormonii si vitaminele in
organism.
 o Protrombina: Este o proteina produsa de ficat care contribuie la coagularea sangelui
(testul timpul de protrombina masoara cat timp ii ia sangelui sa se coaguleze).
o Bilirubina: Este pigmentul galben produs  cand celulele rosii se sparg.

 Teste pentru evaluarea functiei renale. Este verificata creatinina, deoarece functia
renala este afectata in stadiile avansate ale cirozei (ciroza decompensata)
 Teste pentru determinarea infectiilor virale – de exemplu pentru hepatitele B si C.
Este analizat sangele pentru depistarea virusurilor hepatice.
 Teste pentru determinarea hepatitei autoimune – evaluarea nivelului de anticorpi
antinucleari
 Teste pentru determinarea hemocromatozei – se determina nivelul de fier seric
 Teste pentru determinarea deficientelor de coagulare. Este testata capacitatea sangelui
de a se coagula.

Medicul poate recomanda investigatii imagistice sau alte analize pentru a diagnostica cu precizie
ciroza hepatica:

Investigatii imagistice:

 Elastografia prin rezonanta magnetica sau elastografia tanzitorie (tehnica

Fibroscan). Aceste investigatii imagistice neinvazive depisteaza nivelul de rigiditate a
ficatului si pot exclude necesitatea efectuarii unei biopsii hepatice.
 Alte teste imagistice. Rezonanta magnetica nucleara (RMN,) tomografia
computerizata (CT) si ecografia abdominala produc imagini ale ficatului, evaluand
dimensiunile ficatului, circulatia sangvina la nivelkul ficatului, prezenta tumorilor.
 Biopsia hepatica. O mostra de tesut – biopsie – nu este obligatoriu necesara pentru a
diagnostica ciroza. Medicul insa o poate recomanda pentru a observa severitatea,
extinderea si cauza deteriorarii hepatice. De exemplu, daca o ciroza foarte decompensata
este suspicionata clinic, iar testele imagistice sunt neconcludente, este efectuata biopsia
pentru a confirma diagnosticul. Gradul de sensibilitate al biopsiei hepatice ajunge la
100%, fiind o investigatie de certitudine.
 Interventie chirurgicala. In anumite cazuri, ciroza este diagnosticata in cadrul
interventiei chirurgicale cand medicul poate observa ficatul in totalitate. Ficatul mai poate
fi observat prin intermediul laparoscopului, un dispozitiv prevazut cu o minicamera video
care este introdus in abdomen printr-o incizie minora.

Stadiile cirozei hepatice

Gradul de fibrozare hepatica este determinat, in urma punctiei hepatice sau a altor investigatii
(fibroscan, fibromax), sub forma unui scor – exista mai multe metode folosite pentru
stadializarea fibrozei: Knodell, Ishak, Metavir. Conform Knodell si Metavir, exista patru stadii
de dezvoltare: F0 = fara fibroza; F1 = fibroza portala fara septe; F2 = fibroza portala cu putine
septe; F3 = numeroase septe, fara ciroza; F4 = ciroza hepatica.

Ce sa intrebi medicul

Daca ai ciroza, adreseaza-te unui medic gastroenterolog sau centrelor de hepatologie unde poti sa
beneficiezi de experienta echipelor medicale interdisciplinare. Intrebarile pe care sa le adresezi
medicului ar putea fi urmatoarele:

 Care este cauza bolii in cazul meu?

 Care este severitatea bolii? In ce stadiu se afla?
 Exista metode pentru incetinirea sau stoparea deteriorarii hepatice?
 Care sunt variantele de tratament pe care le am?
 Este nevoie de analize de sange sau investigatii imagistice pentru a depista riscul de a
dezvolta cancer hepatic?
 Medicamentele sau suplimentele imi pot afecta ficatul?
 Care sunt modificarile de stil de viata pe care sa le am in vedere?
 La ce semne si simptome ale complicatiilor ar trebui sa fiu atent?
 Am si alte probleme de sanatate. Cum le pot gestiona impreuna cu ciroza hepatica?

Cand sa mergi de urgenta la medic

Mergi cat mai repede la medic daca simptomele nu dispar in 1-2 zile sau daca prezinti
urmatoarele simptome:

 Crestere brusca in greutate cu marirea in dimensiuni a abdomenului

 Retentie crescuta de apa
 Icter
 Modificari in comportament sau in gandire
 Reactie noua sau diferita la medicamente
 Sangerare care se opreste mai greu

Daca ai urmatoarele simptome, mergi imediat la camera de garda a celui mai apropiat spital:

 Prezenta sangelui in voma sau scaun

 Dificultate respiratorie
  Durere abdominala
 Confuzie sau comportament bizar
 Varsaturi repetate
 Febra

Tratament

Daca ai ciroza, este posibil ca medicul sa iti recomande investigatii regulate pentru a monitoriza
semnele progresiei bolii sau ale complicatiilor, in special varicele esofagiene si cancerul hepatic.

Tratamentul cirozei depinde de cauza bolii si de cat de extinsa este deteriorarea hepatica. Scopul
tratamentului este de a incetini progresia tesutului fibrozat si de a preveni sau trata simptomele si
complicatiile cirozei. In cazul deteriorarii hepatice severe este posibil sa fie necesara spitalizarea.

Tratamentul pentru cauza de baza a cirozei

In cazul cirozei incipiente, este posibila reducerea deteriorarii hepatice prin tratarea cauzei de
baza. Variantele pot fi:

 Tratament pentru dependenta de alcool. Este esential ca sersoanele cu ciroza cauzata

de abuz de alcool sa opreasca consumul, deoarece, chiar si in cantitate redusa, alcoolul
este toxic pentru ficat. In cazul in care renuntarea la alcool este dificila, medicul poate
recomanda un program de tratament pentru dependenta.
 Scadere ponderala. Persoanele cu ciroza cauzata de boala ficatului nonalcoolic isi pot
imbunatati sanatatea daca slabesc si isi controleaza nivelurile glicemiei. Daca ai ciroza si
incerci sa slabesti este important sa mentii un aport adecvat de proteine.
 Medicamente pentru controlul hepatitei. Medicamentele pot limita deteriorarea
ulterioara a celulelor hepatice provocata de hepatitele B sau C prin intermediul unor
tratamente specifice pentru aceste virusuri. Pentru tratamentul cirozei hepatice dezvoltate
pe fondul hepatitei C exista variante noi, revolutionare de tratament antiviral (impotriva
virusului hepatitic C), fara interferon, care au o rata de success mare in ceea ce priveste
eliminarea virusului, practic a cauzei care a determinat hepatita, iar ulterior ciroza. S-a
dovedit ca la pacientii care au ciroza hepatica datorita infectiei cu virus hepatitis C, noua
medicatie poate duce la regresia fibrozei hepatice, scade riscul de complicatii, de
exemplu riscul de hipertensiune prortala si insuficienta hepatica, iar riscul de deces este
redus semnificativ.
 Medicamente pentru controlul altor cauze si simptome ale cirozei. Medicamentele
pot incetini progresia anumitor tipuri de ciroza hepatica. De exemplu, in cazul
persoanelor cu ciroza biliara primitiva (cunoscuta sub numele colangita biliara primitiva)
diagnosticata precoce, medicamentele pot incetini semnificativ progresia catre ciroza.
Alte medicamente pot ameliora anumite simptome precum pruritul (mancarimile),
oboseala si durerea. Pentru malnutritie asociata cirozei si pentru prevenirea osteoporozei
pot fi prescrise suplimente alimentare.
Tratamentul complicatiilor

Medicul va trata si complicatiile provocate de ciroza hepatica. Metodele si tehnicile utilizate se

pot referi la:

 Managementul excesului de lichid din organism. Alimentatia hiposodata si

medicamentele pentru preventia acumularii de lichid in organism pot ajuta in controlul
ascitei si edemelor. Acumularea severa de lichid ar putea necesita proceduri de eliminare
a lichidului sau alte interventii pentru ameliorarea presiunii. Sunt cazuri cand un tub mic
– numit sunt portosistemic transjugural intrahepatic (TIPS) – este plasat in vena din
interiorul ficatului pentru a reduce presiunea sangvina de la nivelul ficatului si a incetini
acumularea de lichid in cavitatea abdominala.
 Tratamentul hipertensiunii portale. Anumite medicamente antihipertensive pot
controla presiunea crescuta din venele care alimenteaza ficatul (hipertensiune portala) si
previn hemoragia severa. Medicul va efectua endoscopie digestiva superioara la intervale
regulate pentru a urmari venele marite de la nivelul esofagului sau stomacului (varice)
care ar putea sangera. Daca ai varice, se poate sa ai nevoie de medicamente pentru a
reduce riscul de hemoragie. Daca nu poti tolera medicamente si exista semne ca varicele
sangereaza sau ar putea sangera, vei avea nevoie de o procedura – bandare variceala
(ligatura varicelor) pentru a opri hemoragia ulterioara.
 Tratamentul infectiilor. Posibil sa primesti antibiotic sau alte tratamente pentru infectii.
De asemenea, medicul iti poate recomanda vaccinare impotriva gripei, pneumoniei si
hepatitei.
 Monitorizare datorita riscului crescut de cancer hepatic. Medicul va recomanda
semestrial analize de sange si investigatii imagistice pentru a urmari semnele cancerului
hepatic, astfel incat acesta sa fie detectat cat mai precoce.
 Prevenirea encefalopatiei hepatica. Iti sunt prescrise medicamente pentru a preveni
acumularea toxinelor in sange provocata de functionarea defectuoasa a ficatului.
 Transplantul hepatic. In stadiile avansate ale cirozei, cand ficatul se opreste din
functionare, transplantul hepatic se dovedeste singura varianta de tratament. Aceasta
poate fi avuta in vedere cand apar simptome precum icterul, ascita, hemoragia varicelor,
encefalopatia hepatica, disfunctia renala sau cancerul hepatic. Sunt efectuate examinari
extinse pentru a determina daca starea de sanatatea este suficient de buna pentru a
supravietui interventiei.

Tratamente in studiu

Specialistii lucreaza la extinderea variantelor de tratament din prezent, insa succesele sunt
limitate. Din cauza faptului ca ciroza are numeroase cauze si complicatii, sunt luate in
considerare multe aspecte. O combinatie de screening, modificari de stil de viata si medicamente
noi ar putea imbunatati sansele persoanelor cu afectare hepatica, cu conditia sa fie incepute din
timp.
Este posibila in viitor reducerea sau reversibilitatea fibrozei care provoaca ciroza in functie de
cauza fibrozei – de exemplu, unele persoane care au fost tratate cu succes cu medicamente pentru
hepatita B sau C au obtinut o imbunatatire in ceea ce priveste fibroza.

Cum gestionezi boala

Poti sa previi agravarea cirozei printr-o gestionare optima:

 Adopta un stil de viata sanatos – Mananca sanatos si fa miscare regulat.

 Limiteaza consumul de sare pentru a preveni sau reduce acumularea de lichid
 Evita fructele de mare crude
 Nu consuma alcool
 Evita infectiile printr-o buna igiena a mainilor. Vaccineaza-te impotriva hepatitei A,
hepatitei B, gripei si pneumoniei. Nu folosi la comun ace sau obiecte de uz personal.
Practica sexul protejat.
 Foloseste cu precautie medicamente fara reteta (OTC-uri). Evita medicamentele
daunatoare ficatului (hepatotoxice) precum acetaminofenul. Medicul trebuie sa stie ce
alte medicatii urmezi, pentru ca este nevoie de ajustarea dozelor  medicamentelor care
sunt metabolizate la nivelul ficatului. Cere sfatul medicului in legatura cu suplimentele de
plante pe care vrei sa le iei – nu exista suficiente dovezi stiintifice ca acestea ar avea
beneficii in tratamentul cirozei hepatice.

Cum previi boala

Poti reduce riscul de ciroza avand grija de sanatatea ficatului:

 Nu consuma alcool. Daca ai o boala hepatica, insa nu ai ciroza, cere sfatul medicului in
legatura cu consumul de alcool. In cazul adultilor sanatosi (femei de toate varstele si
barbati peste 65 de ani) se recomanda sa nu depaseasca 1 pahar pe zi. In cazul barbatilor
sub 65 de ani, se recomanda sa nu depaseasca 2 pahare pe zi.
 Mananca sanatos. Adopta o alimentatie bazata pe fructe si legume. Pentru a acoperi
necesarul de proteine, alege cerealele integrale si proteinele slabe. Redu cantitatile de
alimente grase si prajite. Cafeaua cu cofeina te poate proteja de fibroza si cancer hepatic.
 Renunta la fumat.
 Pastreaza o greutate sanatoasa. Excesul ponderal si grasimea corporala pot deteriora
ficatul. Discuta cu medicul in legatura cu un plan de slabit daca esti obez sau
supraponderal.
  Redu riscul de hepatita. Folosirea la comun a acelor si contactul sexual neprotejat cresc
riscul de hepatita B si C. Vorbeste cu medicul in legatura cu vaccinarea impotriva
hepatitelor.
 Cere sfatul medicului in legatura cu orice medicament sau supliment pe care il iei.
Dozele mari de vitamine si minerale, in special vitamina A, fier, cupru pot sa agraveze
deteriorarea hepatica.
 Ficatul indeplineste multe functii indispensabile organismului, inclusiv neutralizarea
substantelor daunatoare, curatarea sangelui si crearea nutrientilor vitali.
 Vaccineaza-te impotriva virusului hepatic B. Pentru hepatita C nu exista vaccin
disponibil.

Prognostic

Prognosticul este frecvent imprevizibil. Acesta depinde de factori precum etiologia (cauzele),
severitatea, prezenta complicatiilor, afectiunile comorbide, factorii gazda si eficacitatea
tratamentului. Pacientii care continua sa consume alcool, chiar si in cantitati reduse, au un
prognostic foarte slab.

Alimentatia in ciroza hepatica

Semnele deficitelor de substante nutritive in cazul pacientilor cu ciroza hepatica sunt dupa cum
urmeaza:

o Deficit de magneziu – rezistenta la insulina, crampe musculare,

o Deficit de seleniu – miopatie, cardiomiopatie,
o Deficit de vitamina B1 (tiamina) – Sindormul Wernicke-Korsakoff, simptome
neurologice
o Deficit de vitamina B2 (riboflavin) – Glosita, cheilita, atrofie papilara lingual
o Deficit de vitamina A (retinol) – inchiderea culorii pielii
o Deficit de vitamina C – scorbut si petesii
o Deficit de vitamina D – alterarea metabolismului osos, afectare imuna
o Deficit de vitamina E – stres oxidativ (imbatranire)
o Deficit de vitamina B3 (niacina) – fotosensibilitate cutanata, confuzie
o Deficit de folati – anemie

Pacientilor cu ciroza hepatica li se recomanda intotdeauna o alimentatie cu continut redus de

sodiu, in special daca au boala decompensata cu ascita. In plus, acestia au nevoie de un aport
adecvat de proteine pentru a preveni slabiciunea musculara – medicii recomanda seara o gustare
de aproximativ 700 de calorii care sa contina aproximativ 25 de grame de proteine pentru
mentinerea masei musculare. Cantitatea de proteine nu trebuie sa fie crescuta pentru a preveni
dezvoltarea encefalopatiei hepatice. Pacientii trebuie, de asemenea, sa adopte o alimentatie
hipocalorica si sa evite bauturile dulci sau indulcite. In ceea ce priveste grasimile, acizii grasi
omega 6 (care se gasesc, de exemplu, in uleiul de porumb) ar trebui evitate de pacientii cu boala
hepatica de cauza alcoolica – acest tip de grasimi poate determina formarea de metabolite lipidici
tozxici. Grasimile de tip omega 3 sunt insa antiinflamatorii, avand efect benefic asupra ficatului.
In privinta lichidelor, pacientii cu boala hepatica avansata trebuie sa aiba un aport restrictionat de
fluide, pentru a nu retine si dezvolta o ascita pronuntata. Medicii mai recomanda ca pacientii cu
ciroza sa ia multivitamine si, in unele cazuri, suplimentarea cu anumiti micronutrienti precum
zincul, de administrat la masa – cere sfatul medicului privind detaliile legate de alimentatia
individuala.

Surse de informatie:

https://liverfoundation.org

https://www.mayoclinic.org

www.msdmanuals.com

www.emedicinehealth.com

https://my.clevelandclinic.org

www.ncbi.nlm.nih.gov