Glomerulonefrita: tratament

www.csid.ro

Glomerulonefrita este o afecţiune renală care constă în inflamarea glomerulilor,

formaţiuni care au rolul de a sprijini filtrarea sângelui de toxine. Anumite infecţii, o
boală genetică sau o afecţiune autoimună se numără printre cauzele glomerulonefritei.
Principalele simptome ale acestei boli sunt edemul, tensiunea arterială crescută și
prezenţa sângelui în urină.

Tipuri de glomerulonefrită

Glomerulonefrita poate fi acută (sindrom nefritic) – boala evoluează rapid – sau cronică

(sindrom nefrotic) – se dezvoltă lent și progresiv. În peste 10% din cazurile de
glomerulonefrită acută, prognosticul este sever, riscul de insuficienţă renală fiind extrem
de crescut.

În cazul formei cronice, capacitatea de filtrare a rinichilor este diminuată și, astfel, ajung
în urină cantităţi mari de proteine, proces care duce la umflarea picioarelor (edeme), a
braţelor sau a feţei.

În cazul formei acute, glomerulul lezat permite pătrunderea celulelor sangvine în urină,
motiv pentru care apar urme de sânge în urină sau aceasta are o culoare închisă. În
majoritatea cazurilor, capacitatea de filtrare a rinichilor este extrem de redusă, nevoia de
a urina lipsește, are loc o creștere semnificativă a tensiunii arteriale și uneori se poate
ajunge la insuficienţă renală.
Prin urmare, este important ca pacientul să acorde atenţie simptomelor neobișnuite și să
se adreseze medicului pentru un tratament precoce.

Glomerulonefrita: simptome

Simptomele glomerulonefritei diferă în funcţie de forma sa – acută sau cronică.

Simptome glomerulonefrita cronică

Urină spumoasă (din cauza excesului de proteine)

Urinare frecventă în timpul nopţii
Tensiune arterială crescută
Umflarea mâinilor, a feţei sau a gleznelor, din cauza retenţiei de apă în organism
Durere abdominală
Hemoragie nazală frecventă

Simptome glomerulonefrita acută

Prezenţa sângelui în urină

Urină de culoare închisă, maronie
Reducerea frecvenţei de urinare
Ameţeală
Dureri articulare sau abdominale
Slăbiciune generalizată
Febră
Tuse care persistă
Hipertensiune arterială

Glomerulonefrita acută poate crește semnificativ riscul de insuficienţă renală, care se

manifestă prin:

Mâncărimi pe piele
Uscăciunea pielii
Dificultăţi de respiraţie
Lipsa poftei de mâncare
Vărsături
Oboseală
Insomnie
Crampe musculare (mai ales în timpul nopţii)

Cauze
Există numeroase cauze care pot favoriza apariţia glomerulonefritei. Printre cele mai
frecvente probleme de sănătate implicate în dezvoltarea acestei boli renale se numără, în
funcţie de forma de glomerulonefrită:

Cauze glomerulonefrita cronică

Hipertensiunea arterială
Diabetul
Cancerul
Infecţii bacteriene la nivelul inimii
Infecţii virale (HIV, hepatita B sau C)
Vasculita

Cauze glomerulonefrita acută

Infecţiile cu streptococci, pneumococi, stafilococi

Infecţia cu virusul rujeolic
Infecţiile parazitare (de exemplu, malaria)
Abces dentar
Bolile autoimune (lupus, nefropatia cu imunoglobuline A – IgA –, sindromul
Goodpasture, granulomatoza Wegener, poliarterita nodoasă)
Abuzul de medicamente antiinflamatoare nonsteroidiene (ibuprofen, aspirină,
naproxen)

Diagnostic

Dacă prezentaţi unul sau mai multe simptome dintre cele prezentate mai sus, ar putea fi
un semn că rinichii nu funcţionează corect și, prin urmare, trebuie să vă adresaţi
medicului pentru investigaţii amănunţite.

Pe baza simptomelor și a rezultatelor analizelor recomandate, medicul va stabili un

diagnostic corect și va putea institui tratamentul adecvat.

Principalele teste indicate în cazul în care se suspectează glomerulonefrita sunt:

Sumar de urină (determină valorile de proteine, bilirubină, nitriţi, glucoză, corpi

cetonici, eritrocite etc.)
Analize de sânge (hemoglobină, albumină, creatinină, uree serică, anticorpi
antinucleari, anticorpi citoplasmatici antineutrofilici, anticorpi antimembrană bazală
glomerulară etc.)
Teste imagistice – radiografie, ultrasunete, CT
Biopsie renală
De asemenea, dacă se suspectează o cauză de natură infecţioasă, se va recomanda o
cultură de exsudat faringian, care poate depista o infecţie streptococică sau cu alte tipuri
de bacterii.

Glomerulonefrita: tratament

În funcţie de cauza descoperită în urma analizelor, medicul va decide care este cea mai
indicată metodă terapeutică pentru glomerulonefrită. Uneori sunt suficiente anumite
medicamente care tratează cauza, nu neapărat efectul, așa cum este cazul hipertensiunii
arteriale. În această situaţie sunt recomandate antihipertensive – medicamente care
conţin inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei sau blocante ale receptorilor
angiotensinei –, care ajută la stabilizarea tensiunii arteriale.

Formele ușoare de glomerulonefrită cauzate de infecţii streptococice sau alte infecţii

bacteriene pot trece uneori de la sine sau cu ajutorul tratamentului temporar cu
antibiotice recomandat de medic.

În cazul în care glomerulonefrita este cauzată de o boală autoimună, este posibil ca

tratamentul să presupună administrarea unor medicamente imunosupresoare
(corticosteroizi intravenos, ciclofosfamide) sau transfuzii sanguine pe o perioadă de
câteva luni, astfel încât rinichii să își recapete funcţia.

Dacă glomerulonefrita duce la instalarea insuficienţei renale, poate fi necesară dializa, o

procedură care ajută la filtrarea toxinelor din sânge. De asemenea, dieta este foarte
importantă pentru recăpătarea funcţiei renale. Este esenţial ca pacientul să urmeze un
regim sărac în sare, potasiu și proteine. Pentru diminuarea retenţiei de apă și eliminarea
apei și a sărurilor în exces din sânge sunt recomandate diureticele.

Transplantul de rinichi este luat în considerare doar în cazurile severe, când

glomerulonefrita este diagnosticată târziu, iar simptomele sunt severe și tratamentele
uzuale nu mai au șanse de reușită.

Prognosticul pacientului cu glomerulonefrită depinde de cauza descoperită, de vârsta și

istoricul medical la acestuia, precum și de afecţiunile actuale de sau tratamentele
urmate în paralel. Persoanele vârstnici, cu comorbidităţi, sunt cele mai expuse riscului de
deces cauzat de insuficienţă renală survenită pe fondul glomerulonefritei.

Prevenţie

Pentru a reduce cât mai mult posibil riscul de glomerulonefrită, este important să ţineţi
sub control nivelul tensiunii arteriale și al glicemiei din sânge, deoarece sunt factori care
pot determina apariţia acestei afecţiuni. De asemenea, se recomandă alimentaţia
sănătoasă (consum redus de sare, proteine, zahăr și potasiu), renunţarea la fumat,
tratamentul corect și la timp al infecţiilor streptococice, practicarea sexului protejat,
evitarea drogurilor injectabile (folosirea la comun a seringilor pentru administrarea de
droguri intravenos poate crește riscul infecţie cu HIV și hepatită) și administrarea
antiinflamatoarelor doar la nevoie și în doza recomandată.

Autor: Paula Rotaru