Sunteți pe pagina 1din 4

Crisan Gabriel

GLOMERULONEFRITA

Glomerulonefritele sunt boli renale parenchimatoase, caracterizate prin leziuni inflamatorii ale glomerulilor, locul unde are loc filtrarea, deci formarea urinii primitive. Clinic glomerulonefritele se exprima prin hipertensiune arteriala, edeme, insuficienta renala, proteinurie si hematurie. Alterarea glomerurilor poate fi locala si segmentara (sunt alterati un numar restrans de glomeruli), sau pot fi lezati toti glomerulii (glomerulonefrita difuza). Glomerulonefrita acuta Glomerulonefritele acute sunt, in general, de origine infectioasa, cauzate de un streptococ, cel mai des consecutive unei angine netratate sau mai rar unei infectii cutanate ca impetigo. Semne si simptome: Glomerulonefritele acute se manifesta printr-un sindrom nephritic caracterizat printr-o atingere renala care survine la 10-15 zile dupa angina: se dezvolta foarte rapid edeme ale pleoapelor, in regiunea lombara si la glezne; urina este inchisa la culoare si putina continand sange si proteine, aparand si o hipertensiune arteriala; exista uneori o insuficienta renala moderata. Profilaxie: Profilaxia este de trei feluri: a bolii, prin tratarea corecta si prompta a oricarei infetii streptococice cu penicilina G si prin asanarea chirurgicala a focarelor de infectie: a complicatiilor, prin tratamentul correct al bolii si a recaderiilor prin dispensarizare, evitarea carentelor alimentare si a frigului. Tratament: Tratamentul este cel al simptomelor: restrictii in aportul de apa si saruri, administrare de diuretice pentru disparitia edemelor. Atunci cand aceste masuri se dovedesc insuficiente, se recurge la un tratament medicamente hipotonsoare. Vindecarea survine aproape intotdeauna in 10-15 zile fara a lasa sechele. Prognosticul de vindecare este de 90-95% din cazurile copii si de 50-70% la adolescent si adult. Glomerulonefrita subacuta Rapid, progresiva, maligna ca evolutie, este precedata tot de un episode infectios, deseori nestreptococic. Este rara, are aceiasi simptomatologie, dar mai putin exprimata ( fara

hipertensiune arteriala, fara edeme, cu insuficienta renala rapid progresiva ca semn major, cu hematurie masiva proteinurie mare). Evolutia este grava , letala, in circa doi ani, cu toate tratamentele aplicate (corticoterapie, imunosupresoare, heparina), Glomerulonefrita cronica Glomerulonefritele cornice pot fi primitive, in proportie de peste 75%, la care nu se poate stabilii cauza, fiind cornice inca de la inceputul manifestarii clinice, sau secundare, consecutive unei glomerulonefite acute post streptococice, prin organizarea si cronicizarea leziunilor initiale sau secundare altor boli cum ar fi: lupusul eritematos diseminat, purpura reumatoida, amiloza, diabetul, paludismul, mielon multiplu ori heroinomania sau actiunea unor medicamente ca sarurile de aur sau D-penicilamina. De asemenea glomerulonefritele cornice pot avea doua forme: -forma hipertensiva (tipul Ellis I) caracterizata prin cresterea progresiva a tensiunii arteriale, edemele lipsind. -forma nefrotica (tipul Ellis II) caracterizata prin edeme albe, moi, pufoase, proteinurie importanta, hipoproteinurie si hiperlipemie. -formele mixte reunesc uneori cele doua forme clinice. In stadiu avansat poate sa apara forma azotemica, care consta in instalarea semnelor ireversibile de insuficienta renala cronica cu poliurie, nicturie, anemie, retentie azotata progresiva. Profilaxia Are la baza aceleasi masuri ca la formele acute. Semne si simpome: Glomerulonefritele cornice se traduc printr-o proteinurie uneori foarte abundenta, care provoaca un sindrom nefrotic (aparitia de edeme). Acesta poate in forma sa majora, sa duca la anasarca, edem generalizat care se dubleaza prin efuziuni pleurale si ascita. In grade variabile, toate glomerulonefritele cornice sunt succeptibile sa evolueze catre o insuficienta renala cronica. Tratament: Atunci cand se manifesta printr-o simpla anomalie urinara, glomerulonefritele cornice nu jistifica nici un tratament, dare le trebuie supravegheate cu regularitate. In anumite varietati mai grave ale bolii, principalele medicamente utilizate sunt corticosteroizii

intrebuintatii singurii sau asociati cu imunisupresoarele. Tratamentul simptomelor se dovedeste intotdeauna necesar: regim strict fara sare, tratamentul hipertensiunii arteriale, ingrijirea in mediu specializat in caz de insuficienta renala cronica. Intr-un stadiu foarte evoluat, glomerulonefritele cronice necesita o dializa si eventual, un transplant renal.

Bibliografie Dictionar de medicina Larousse, ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1998, pag. 265. Medicina pentru familie, sub redactia Marin Voiculescu, ed. Medicala, Bucuresti, 1986, pag. 262 Manualul surorilor de crucea rosie, editia II, ed. Medicala, Bucuresti, 1978, pag. 173