Sunteți pe pagina 1din 19

CANCERUL RENAL

Cancerul renal este definit ca o aglomerare de celule


cu morfologie anormală, care apar la nivelul
parenchimului renal şi cresc rapid cu formarea uneia sau
unor mase, numite tumori care pe parcurs au capacitatea
de a invada parenchimul renal, structurile renale de
colecţie cu răspândire extracapsulară în ţesuturile
adiacente.
Epidemiologie
• al 7-lea cancer ca frecvenţă şi al 10-lea ca mortalitate la bărbat
• în SUA reprezintă circa 3% din totalul cancerelor
• de obicei diagnosticat între 50 şi 70 ani, poate apărea la orice vârstă
– majoritatea pacienţilor cu cancer renal sunt trecuţi de 40 ani
• de 2 ori mai frecvent la bărbaţi decât la femei
• există anumiţi factori genetici predispozanţi
– aceştia apar doar în 5% din cazuri
– 2 celule maligne apar mai frecvent în cancerul renal:
• celula clară, cauzată de o mutaţie a genei VHL
• celula papilară, cauzată de o serie de mutaţii genetice
Patologie
• Adenocarcinoame (>85%)
– cea mai frecventă formă de cancer renal, denumită şi
– cu câteva suptipuri
• cu celule clare (75-85%), având originea în tubul proximal
• papilar
• chromofob
• oncocitic (rar) – de obicei nu e agresiv
• Carcinoame tranziţionale
– cu origine în celulele uroteliale din pelvisul renal
• Tumora Wilms
– neoplasm embrional
– 8% din cancerele pediatrice, cea mai frecventă tumoră abdominală în copilărie
– apare cu frecvenţă maximă la 3-4 ani
– rata de vindecare este de aproape 90%
– WT-1, o genă supresoare tumorală, este deletată sau mutată
Prognostic
• cancer limitat renal (40% )
– tratat exclusiv chirurgical
– curativ în 90% din cazuri
• cancer extins (60% )
– în general nu este vindecabil exclusiv chirurgical
– prognostic mai rezervat
• 79% din pacienţii cu nefrectomie parţială nu fac recidivă, comparativ
cu 77% din pacienţii cu nefrectomie radicală
– incidenţa insuficienţei renale este de 11% în nefrectomia parţială,
comparativ cu 22% în nefrectomia radicală
– nefrectomia parţială este la fel de eficientă ca şi nefrectomia
radicală, dar cu morbiditate mai redusă
Diagnostic
• examen clinic
• laborator
– teste sangvine (hemogramă, teste funcţionale renale şi hepatice)
– teste de urină
• imagistică
– ecografie
– CT / RMN
• extensia bolii
• invazia limfatică / vasculară
• metastaze
– urografie cu substanţă de contrast
– scintigrafie osoasă
• biopsie
Factori de risc
 Genul si varsta (Este de 2 ori mai frecvent la bărbaţi dedcât la
femei. Majoritatea cazurilor de cancer renal au fost raportate
între decada a 4-a şi a 6-a de vârstă)
 Fumatul
 Obezitatea
 Arsenicul in apa de baut
 Expunere la tricoretilen
 Istoricul familial de cancer renal 
 Hipertensiunea arterială şi tratamentul antihipertensiv
 Factori genetici:
In cancerul renal familial apar translocaţii ce implică cromozomul
3: translocaţia t (3:8), t (3:11) sau t (3:6). În cancerul renal
sporadic apar deleţii ale cromozomului 3 p.
Cel puțin patru sindroame ereditare asociate cu carcinomul cu
celule renale sunt recunoscute, după cum urmează:
• sindrom von Hippel-Lindau (VHL)
• carcinom renal papilar ereditar (HPRC)
• oncocitom renal familial (FRO) asociat cu sindromul Birt-Hogg-
Dube (BHDS)
• carcinom renal ereditar (HRC).
Simptome
• Frecvența componentelor individuale ale triadei clasice este
următoarea:
– hematuria – 40%
– durere în flanc – 40%
– masă palpabilă în flanc sau abdomen – 25%.
• Alte semne și simptome includ:
– scădere în greutate (33%)
– febră (20%)
– hipertensiune arterială (20%)
– manifestări de hipercalcemie (5%)
– transpirații nocturne
– indispoziție
– varicocelul, aproximativ 2% din bărbați, apare de obicei pe partea
stângă, din cauza obstrucției venei testiculare.
Stadializare
Stadiul I:
 Tumoarea este 7 cm sau mai puțin și este localizată doar
la nivelul rinichiului. Aceasta nu s-a răspândit la ganglionii
limfatici sau la alte organe (T1, N0, M0).
Stadiul II: 
Tumoarea este mai mare de 7 cm și este localizată numai la
nivelul rinichiului. Aceasta nu s-a răspândit la ganglionii limfatici
sau la alte organe (T2, N0, M0).

Stadiul III:
Tumoara s-a răspândit la ganglionii limfatici, dar nu și la alte
organe (T1, T2; N1; M0). Tumoarea s-a răspândit în venele
principale și în țesutul din jurul rinichilor și există o posibilitate ca
aceasta să se fi răspândit și la ganglionii limfatici din zonă.
Tumoarea nu s-a răspândit la alte organe (T3; orice N; M0).
Stadiul IV:
Tumoarea s-a răspândit la zonele de dincolo de fascia lui Gerota
și se îndreaptă către glanda suprarenală, sau către ganglionii
limfatici, dar nu și către alte părți ale corpului (T4; orice N; M0).
Tumoarea s-a răspândit la alte organe, de exemplu la plămâni, oase
sau creier (orice T, orice N, M1).
Tratament
• tratamentul depinde de stadiul bolii
– adesea se utilizează abordări multimodale

• chirurgia este tratamentul standard în cancerul renal localizat

• radioterapia şi chimioterapia nu sunt foarte eficiente în cancerul


renal

• terapiile biologice (ţintite / imunoterapia) sunt tot mai mult utilizate


Chirurgia

nefrectomia parţială
Chirurgia

ablaţia prin radiofrecvenţă


Îngrijirea postoperatorie a pacientului cu cancer tratat chirurgical

Precum în cazul tuturor intervenţiilor chirurgicale,


postoperator, asistenta medicală va supraveghea:
• toate constantele vitale, în particular respiraţia;
• perfuziile recomandate de medic;
• pansamentul, drenajul plăgii şi sondele purtate de pacient
(respiratorie, urinară).
Trebuie reţinut că necesităţile imediate ale pacientului în
faza postoperatorie sunt preponderent fizice.
Problemele principale care trebuiesc supravegheate în faza
postoperatorie imediată şi tardivă sunt:
• îngrijirea plăgii operatorii şi prevenirea complicaţiilor la nivelul
plăgii;
• problemele pulmonare: riscul de infecţii;
• combaterea disfuncţiilor renale (retenţia urinară postoperatorie);
• combaterea complicaţiilor digestive;
• riscul trombolismului venos/pulmonar;
• combaterea durerii;
• evitarea tulburărilor nutriţionale;
• evitarea complicaţiilor datorate imobilizării prelungite.
Complicaţiile datorate imobilizării prelungite
Intervenţia chirurgicală necesită o perioadă de imobilitate
la pat; după unele proceduri chirurgicale se recomandă anumite
activităţi specifice post operatorii.
Restricţii de motilitate pot fi recomandate în unele
proceduri reconstructive.
De asemenea, procedurile de terapie ocupaţională,
kinetoterapia necesită consultul unui specialist pentru a iniţia
recuperarea pacientului.
Bibliografie
• https://ro.scribd.com/document/400666087/i
ngrijirea-unui-pacient-cu-cancer-renal-docx
• https://doc.ro/sanatate/tumorile-maligne-ren
ale
• https://clinicaoncologieseverin.ro/ro/despre-
cancer/tipuri-de-cancer-pentru-
medici/cancerul-renal-2/

S-ar putea să vă placă și