ABCESUL PULMONAR

Abcesul pulmonar este definit ca o necroza a tesutului pulmonar ca urmare a unei infectiilocale microbiene si formarea unor cavitati ce contin materialul necrotic sau/si fluid. Aparitia acestor abcese de mici dimensiuni (sunt mai mici de 2 cm )se mai numeste si pneumonie ecrotizanta sau gangrena pulmonara. Abcesul pulmonar apare cel mai frecvent datorita infectiilor bacteriene, a infarctelor pulmonare, a bolilor maligne, a proceselor degenerative din silicoza, dar si in urma unei bronsiectazii. Cele mai multe abcese pulmonare sunt determinate de bacterii anaerobe (care traiesc doar fara aer). Igiena orala deficitara si parodontoza pot duce la inflamarea parenchimului pulmonar, deoarece cantitatile mici de saliva cu continut bacterian suprasolicita capacitatea plamanilor de a contracara infectiile. Mult mai rar, abcesul pulmonar poate sa apara ca urmare a diseminarii bacteriilor pe cale sangvina intr-o tromboflebita infectata sau in endocardita bacteriana (infectia valvelor cardiace). Agentii patogeni ai abcesului pulmonar sunt: -pneumococul ; -streptococul ; - stafilococul ; - pneumobacilul FRIEDLANDER. Germenii patrund in parenchimul pulmonar pe caile : a) calea aeriana prin inhalarea unor produse septice b)calea limfatica sau hematogena insamantarea plamanilor cu embolii dintr-un focar supurat; c) prin continuitate de la un factor septic din vecinatate; Cauzele cele mai frecvente : - stenoza bronsica (DE OBICEI IN CANCER PULMONAR) -dilatatia bronsica - emboliile septice -supra infectarea unor afectiuni preexistente (chist hidatic,chist aerian atelectazii ) -diverse infectii situate la distanta:sinuzite, otite, infectii dentare, furuncule, flebite , traumatisme toracice; -in raport cu modul de formare supuratia poate fi :

a)primitiva-abces cu piogeni,amibian,micotic ; b)secundara-unei afectiuni pulmonare(pneuminie ,bronhopneumonie) -unei embolii pulmonare; Factorii favorizanti sunt: frigul ;oboseala ;alcoolismul ;diabetul zaharat. Abcesul pulmonar este constituit de obicei din trei structuri : o cavitate care contine puroi -un perete mai mult sau mai putin ingrosat aparand uneori ca o membrana piogena; - o zona de reactie inflamatorie in jur

SIMPTOMATOLOGIE
Simptome: debutul este de obicei brutal, caracterizat prin frisoane, febra pana la 40, junghi toracic, si mai rar, insidios. Urmeaza o perioada de 5 - 10 zile cu caracter de pneumonie sau bronhopneumonie, in care exista febra (39 - 40), tuse si expectoratie mucoasa. In acest rastimp apar totusi unele elemente care sugereaza abcesul pulmonar: atingerea severa a starii generale (facies palid, temperatura neregulata, rezistenta la antibiotice), leucocitoza mare (20 000 - 30 000), cu polinucleoza. Urmeaza perioada a treia, de deschidere in bronhii, cu evacuarea brutala a secretiei purulente, evacuare denumita voinica, si care apare intre a 5-a si a 15-a zi de evolutie. Uneori, vomica este precedata de hemoptizie sau de spute hemoptoice. Vomica poate fi unica, masiva, cand se insoteste de asfixie sau mai des fractionata. De obicei, dupa vomica, febra scade si starea generala se amelioreaza. Ultima perioada este de drenare bronsica. In aceasta perioada, tusea este frecventa, iar expectoratia muco-purulenta, abundenta (10 - 400 ml/zi) si dispusa in trei straturi. Temperatura oscileaza in jurul a 37 si uneori apar hemoptizii. Examenul fizic evidentiaza semnele sindromului cavitar (vibratii vocale exagerate, matitate, suflu cavitar). Laboratorul indica accelerarea vitezei de sedimentare, anemie si leucocitoza in sange, fibrele elastice in sputa. Examenul radiologie evidentiaza fie o imagine caracteristica hidroaerica, fie o cavitate fara lichid.

DIAGNOSTIC POZITIV

Pentru diagnosticarea corecta a oricarei boli medicul va face initial anamneza, care rezuma istoricul bolilor de care a suferit pacientul si simptomele pe care le manifesta in momentul prezentarii la medic. In cazul tuturor bolilor pulmonare este foarte importanta identificarea fumatului ca factor de risc. Anamneza este urmata de un examen clinic (palpare, percutie si auscultatie), de o radiografie a cutiei toracice. Examenul radiologic evidentiaza de obicei prezenta unui abces pulmonar. Daca abcesul pulmonar nu este vizibil la radiografie, se poate face o computertomografie (procedura radiologica pe sectiuni ale corpului), care ofera date suplimentare si exacte privind localizarea , extensia si eventual si alta patologie asociata. Pentru aprecierea gradului de extindere a inflamatiei si pentru evaluarea functiei respiratorii se fac recoltari din sange. Examenul bacteriologic al sputei expectorate evidentiaza prezenta agentului patogen responsabil de formarea abcesului pulmonar. In functie de evolutia bolii se pot recomanda investigatii suplimentare . Pentru a exclude posibilitatea de confuzie datorita simptomelor similare in multe boli pulmonare, se poate face o bronhoscopie pentru vizualizarea plamanilor. Bronhoscopia consta in introducerea unui tub flexibil, subtire, numit bronhoscop, in caile respiratorii, pe cale orala sau pe nas. La extremitatea bronhoscopului este atasata o camera de filmat minuscula care permite vizualizarea din interior a cailor aeriene. Se pot atasa sumplimentar intrumente medicale pentru prelevarea unei probe de tesut sau pentru inteparea si drenarea abcesului. Daca abcesul se afla la suprafata parenchimului pulmonar, adica in apropierea peretelui toracic, continutul sau poate fi golit si in exterior, prin introducerea transcutana a unui tub subtire pana la nivelul cavitatii cu abces. Prin intermediul acestui tub se va realiza drenarea colectiei purulente.

EVOLUTIA BOLII
Evolutie: abcesul pulmonar tratat corect se vindeca de obicei fara sechele. Uneori, se vindeca spontan in 4 - 8 saptamani. Exista si cazuri bronsic, stenoze bronsice). Daca in 8 - 12 spatamani vindecarea nu s-a produs, supuratia intra in faza de cronicizare. Complicatiile pot fi: pleurale (pneumotorax spontan, pleurezie), cronicizare cu scleroza si supuratie (pioscleroza), emfizem, cord pulmonar cronic, bronsiectazii secundare si complicatii la distanta (supuratii in creier, ficat etc).

TRATAMENT
Tratarea abcesului pulmonar se face de regula in spital, cu antibiotice, care initial se administreaza in perfuzie. Odata ce tabloul clinic se amelioreaza, febra scade, starea generala se imbunatateste iar valorile inflamatorii scad in sange, administrarea antibioticelor se poate continua acasa, sub forma de tablete. Tratamentul trebuie continuat pana la cedarea tuturor simptomelor si disparitia oricarui indiciu de abces la radiografia pulmonara de control. Tratamentul dureaza de obicei cateva saptamani pana la cateva luni. Tratamentul etiologic poate fi completat de preparate adminsitrate pe cale inhalatorie, cu actiune mucolitica si expectoranta. In cazul in care procesul inflamatoriu a afectat si pleura, provocand dureri considerabile in timpul respiratiei, se recomanda administrarea de medicamente antialgice. Pentru eliminarea puroiului se poate institui un drenaj transcutanat pana in cavitatea cu abces. In cazul in care un canal bronsic este obstruat de o tumora sau de un corp strain, se impune indepartarea corpului strain prin bronhoscopie. Aceeasi tehnica poate fi utilizata in cazul unui abces care nu raspunde la tratamentul cu antibiotice. Daca metodele amintite nu dau rezultate, ultima alternativa terapeutica ramane interventia chirurgicala de indepartare a segmentului pulmonar inflamat. ANTIBIOTICE -in doze mari si asociate pe cale generala (parenteral)si locala(endobronsic,in cazuri speciale).Penicilina G 10-20ml u\zi in 2 perfuziiI.V. In caz de rezistenta se inlocuieste cu ampicilina 4-6gr\zi sau se asociaza cu gentamicina 80mg 3\zi sau Kanamicina 500mg 2\zi I.M sau I.V. In abcesele pulmonare cu fungi se administreaza stamicina sau amfotericina.,iar in cele ameoebiene se administreaza metronizadol sau fasigin

PLAN DE INGRIJIRE
IDENTIFICAREA PACIENTULUI P.C 60 ANI ,CETATENIE ROMANA,RELIGIE ORTODOXA,DOMICILIU SIBIU DATA INTERNARII 9.11.2011 DATA EXTERNARII 9.12.2011 .CULEGEREA DATELOR ANTECEDENTE FARA SEMNIFICATIE . NICI O AFECTIUNE IN ANTECEDENT . MOTIVELE INTERNARII -DISPNEE,POLIPNEE,TUSE CU EXPECTORATIE MUCOPURULENTA DIAGNOSTIC MEDICAL-ABCES PULMONAR STANG DIAGNOSTIC DE NURSING -Dificultate in respiratie datorata scaderii capacitatii plamanului de a asigura o buna respiratie manifestata prin:dispnee de efort si decubit ;polipnee, tuse cu expectoratie mucopurulenta ; obstructia cailor respiratorii. -Febra datorita procesului infectios manifestata prin piele rosie, calda ,umeda si transpiratii. -Dificultate in miscare datorita durerii. -Alimentatie inadecvata prin deficit manifestata prin scadere ponderala si inapetenta. -Dificultatea de a dormi datorita tusei si dispneei manifestata prin tusiri nocturne repetate. -Dificultatea in satisfacerea nevoilor fundamentale.

INTERVENTII AUTONOME -Pentru ca pacientul sa respire liber pe nas nursa -asigura o pozitie corespunzatoare care sa permita orespiratie cat mai usoara - Pentru ca pacientul sa prezinte cai respiratorii permeabile si o buna respiratie -se indeparteaza secretiile ,se asigura o ventilatie buna si aportul de oxigen ,se va urmari obtinerea unor parametri optimi ai volumului (t =20 C) -Se va face educatie sanitara -pacientul va fi invatat sa foloseasca batista individuala de unica

folosinta pentru a evita imprastierea secretiilor nazale ; -pacientul va fi invatat sa tuseasca si sa expectoreze intrun vas special . -Pacientul va fi pozitionat semisezand ,va fi invatat sa tuseasca si sa expectoreze cu un minim de efort pentru a evita durerile si pentru eliberarea cailor respiratorii. -Pacientului i se va asigura o alimentatie adecvata ,bogata in calorii ,minerale si vitamine (LAPTE ,OUA CARNE SI BRANZETURI) -Pentru stabilirea echilibrului hidroelectolitic -fructe ,ceaiuri ,compoturi ,sucuri si lapte . -Pentru ca pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator cantitativ si calitativ se calmeaza tusea dupa expectoratie ,se asigura un microclimat adecvat. -Pentru ca pacientul sa-si mentina temperatura corpului in limite normale -se combate febra prin administrare de lichide ; - se va schimba pacientul de haine de cate ori este nevoie ; -se va inveli pacientul si va asigura un climat adecvat . -Pentru ca pacientul sa prezinte tegumente si mucoase curate nursa asigura lenjeria curata si o igiena corespunzatoare , va face baie pe regiuni pacientului ,va ajuta pacientul sa se pieptene ,sa se spele pe dinti ,sa-si ingrijeasca unghiile . -Se va pregati pacientul fizic si psihic prin explicarea tehnicilor la care va fi supus si necesitatea lor -Se vor acorda ingrijiri post operatorii-pozitie confortabila in pat a bolnavului in decubit dorsal cu menbrele inferioare libere,supravegherea tubului de dren si a aspiratiei,gimnastica respiratorie si mobilizare precoce ,supravegherea functiilor vitale,toaletaea si tratamentul plagii.asigurarea unui regim hidric adecvat.

INTERVENTII DELEGATE -Masurarea functiilor vitale ale pacientului si nitarea lor in foaia de observatie . -Masurarea diurezei. -Asistenta recolteaza produsele biologice pentru laborator :sange pentru examenul hematologic si depistarea V.S.H;URINA -pt . Urocultura ,examen sumar de urina ; sputa -pt aspect pulmonar,miros,flora microbiana ,prezenta fibrelor elastice (distrugerea peretilor alveolari) -Asistenta insoteste pacientul pentru examenul radiologic si tomografie . -Asistenta administreaza medicamentatia la indicatiile medicului :CALMANTE-DIAZEPAM etc.;ANTIALGICE-NAPROXEM,KETEOLAC etc.; BRONHODILATATOARE -MIOFILIN,HEMISUCCINAT DE HIHROCORTIZON,BROMHEXIM etc ; ANTIBIOTICE -PENICILINA ,OXACILINA ,KANAMICINA etc.

EVALUARE Pacientul P.C . 60 ani a urmat un tratament cu antibiotice ,bronhodilatatoare si antialgice .In urma ingrijirilor de nursing si administrarea corespunzatoare a tratamentului prescris de medic ,pacientul se externeaza cu stare de ameliorare si urmatoarele recomandari:evitarea frigului;- evitarea umezelii ; -evitarea efortului fizic ; regim alimentar igienic ; - control medical peste o luna . CONCLUZII Abcesul pulmonar este o boala mai rar intalnita dar are totusi o deosebita importanta pentru intreg organismul deoarece deriva din alte cateva afectiuni minore si are complicatii foarte grave sau chiar stari patologice incipiente . Toate afectiunile sunt importante pentru sanatate si bunul mers al vietii dar aparatul respirator are o deosebita importanta deoarece fara un plaman care sa asigure o oxigenare de calitate si alte procese ce au loc in organism indiferent de :pozitia sociala,inteligenta; si de alte multe lucruri care nu au o mare importanta daca un om nu poate avea o respiratie de calitate aceasta fiind un fenomen vital. Organismul poate rezista mai mult de 30 de zile fara hrana ,3 zile fara apa ,nu poate fi lipsit de oxigen mai mult de cateva minute aproximativ 3minute,acest aspect arata cat de important a este permeabilitatea cailor respiratorii si oxigenarea de calitate a plamanilor .

BIBLIOGRAFIE Titirc L.,Gal G.,Seuchea M.,Ddorobanu E.,Balt G.,Zamfir M.,IvanM.,Ardeleanu M.,Pesek M., Tehnici de evaluare si ngrijiri acordate deasistenii medicali, Editura Viaa Romneasc,Bucureti, 20019.Voiculescu M., Medicin generala 200410. Titirca L., Dorobantu E., Gal G., Seuchea M., Udma F., Ingrijirispeciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Editura ViaaRomneasc Albu R.M., Anatomia i fiziologia omului 19872.Bela cu M., Tratamentul bolilor cronice n medicina intern , vol. I,Editura Dacia Cluj-Napoca, 19853 . B e r c e a n u t . , H e m a t o l o g i e 19 8 6 4.Borundel C.,Manual de medicin intern , Editura Medical , Bucure ti,1979 Bruckner I., Medicin interna 19806.Fodor O., Medicin intern , vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca,19747.C. Mozes, Anatomia i fiziologia omului , Editura Corint,